You are on page 1of 3

Excluderea sociala and Calitatea vietii: Un studio empiric desfasurat in Turcia Abstract: S-a examinat perceptia excluderii sociale

si a calitatii vietii si a interactiunilor dintre ele, intr-un grup de cetateni turci. In acest scop au fost folosite scara de excludere sociala a lui Jehoel-Gijsbers si Vrooman si scara WHOQOL-BREF. Grupul de studio este format din 2493 de participant, rezidenti ai unui oras din Turcia. Studiul s-a bazat pe un participare voluntara. S-a folosit SEM (Structural Equation Modeling) pentru analiza. S-au observant caile semnificative intre mai multe dimensiuni ale calitatii vietii si a excluziunii sociale. S-a constatat ca dimensiunea lipsurilor material a excluziunii sociale are un impact direct si negative asupra mediului si asupra domeniilor de relatii sociale ale calitatiii vietii. Dimensiunea lipsurilor materiale explica 36% din variatia in mediu si 16% din variatia in domeniile relatiilor sociale de calitate a vietii. Aceasta constatare indica faptul ca privarea materiala si participarea sociala joaca un rol important in perceptia calitatii vietii mediului si pisihologica. Sanatatea fizica, relatiile sociale, precum si calitatea vietii sunt importante in dimensiunea participarii sociale a excluziunii sociale percepute. Introducere: In Europa, eliminarea excluderii sociale a devenit un important tel al politicilor sociale si economice. Uniunea Europeana (UE) a definit excluziunea sociala ca un proces prin care anumiti indivizi sunt impinsi la marginea societatii si impedicati sa participie pe deplin prin vritutea saraciei lor, prin lipsa competentelor de baza si a oportunitatilor de invatare pe termen lung, sau ca urmare a discriminarii (Eurostat 2010). Aceste evenimente ii indeparteaza de locurile de munca, de venituri, de oportunitati de educatie precum si de activitatile si retelele sociale si comunitare. Au un acces limitat la putere si la organelle de luare a deciziilor , si astfel, se simt neputinciosi si lipsiti de controlul asupra deciziilor ce le afecteaza viata de zi cu zi. Potrivit lui Burchardt (2000) in individ este exclus pe plan social in cazul in care el sau ea nu participa intr-o anumita perioada de timp la anumite activitati ale societatii lui/ei si acest lucru se intampla fie din motive lipsite de controlul individului sau din lipsa dorintei de participare. Atkinson et al. (2002), Sen (2000), precum si Tsakloglou si Papadopoulos (2002) sugereaza un consens asupra urmatoarelor elemente cheie ale excluziunii sociale: 1. Multidimensionalitatea presupune privarea intr-o gama larga de indicatori de trai cauzata nu numai de o lipda de resurse personale dar de asemenea si de resurse comunitare insuficiente sau nesatisfacatoare. 2. Dinamismul prespune ca oamenii sunt exclusi nu numai din cauza situatie lor actuale dar si pentru ca au putine sanse oentru viitor. 3. Relativitatea implica faptul ca exclkuziunea sociala are loc intr-o anmita societate la un anumit moment dat.

4. Consideratia agentiei implica faptul ca excluziunea sociala se afla dincolo de responsablitatea limitata a individului. 5. A relationa presupune o discontinuitate majora in relatia individului cu restul societatii, participarea sociala inadecvata, lipsa integrarii sociale si lipsa puterii.

Excluderea sociala apare atunci cand diferiti factori se comoina pentru a prinde indivizi si zone intr-o spirala a dezavantajelor. Veniturile, accesul la facilitatile de sanatate de calitate, educatia, locuinta precum si calitatea mediului local sunt doar cativa din factorii ce influenteaza starea de bine a oamenilor. Aspectele cauzale ale excluziunii sociale sunt legate de refuzul sau de restrictionarea accesului la resursele necesare pentru apartenenta sociala, incluzand aici si resursele non-materiale precum increderea respectful interpersonal necesare pentru stima de sine, atat individual cat si colectiv. In toate manifestarile sale, excluderea sociala are o importanta esentiala pentru calitatea vietii (Phillips 2006). Calitatea vietii are mai multe definitii. Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO) a conceptualizat calitatea vietii in termeni interculturali ca perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in viata, in contextual sistemelor de cultura si de valori in care traiesc, si in raport cu obiectivele, asteptarile, standardele si preocuparile lor. Acesta este un concept amplu ce este incorporate intr-un mod complex de sanatatea fizica a persoanelor, de starea psihologica, nivelul de independent, de relatiile sociale si de relatia lor cu caracteristicile de baza ale mediului (Grupul WHOQOL, 1995). Exckuziunea sociala si calitatea vietii sunt concept multidimensional si dinamice. Ambele sunt produse de doua tipuri de forte: endogene si exogene. Fortele endogene ale calitatii vietii sunt raspunsuri mentale, emotionale si fiziologice ale individului la conditiile de viata ale acestuia. Fortele exogene includ structura sociala si influentele cultural si psihologice asupra mediului social (Ferriss 2006). Fortele endogene de excluziune sociala sunt participarea sociala si integrarea culturala/normative, pe cand fortele exogene tin de saracie si de lipsa accesului la institutiile sociale, la provizii si la conditii bune de locuit. Exckuziunea sociala si calitatea vietii pot fi masurate atat obiectiv cat si subiectiv. In plus, exista o interactiune intre excluziunea sociala si calitatea vietii: excluziunea sociala pota dauna calitatii vietii si vice-versa. De exemplu, intr-un studiu realizat de Skevington (2009), oportunitatea de a avea un loc de munca a fost esentiala in reducerea saraciei cu implicatii largi asupra unei mai bune calitati a vietii. Acelasi studiu a aratat ca un tratament correct, egalitatea si echitatea conteaza in mod semnificativ la calitatea vietii. Toate

aceste problem care afecteaza perceptia asupra calitatii vietii sunt de asemenea componente ale excluziunii sociale.

You might also like