Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL 5
Figura 5. 2
}n caseta de dialog a func\iei alese (figura 5.2), trebuie introduse argumentele
necesare pentru func\ia respectiv[. Casetele text pentru argumente trebuie s[ con\in[ valori
sau referin\e de celule.
Func\ia se termin[ de introdus select`nd butonul OK.
}n continuare vor fi prezentate func\iile Excel ]nt`lnite mai frecvent, grupate pe
categorii.
ABS (num[r)
Func\ia ABS returneaz[ valoarea absolut[ a unui num[r.
Exemple: ABS (–5) va returna valoarea 5
ABS (5) va returna valoarea 5
EXP (num[r)
Func\ia EXP calculeaz[ exponen\iala unui num[r (e ridicat la puterea specificat[ de
argumentul num[r).
Exemplu: EXP (0) va returna valoarea 1
LN (num[r)
Func\ia LN calculeaz[ logaritmul natural al num[rului specificat.
Exemplu: LN (1) va returna valoarea 0
INT (num[r)
Func\ia INT rotunje=te un num[r p`n[ la cea mai apropiat[ valoare ]ntreag[.
Exemple: INT (7.6) va returna valoarea 7
INT (–7.6) va returna valoarea 8
MOD (a, b)
Func\ia MOD calculeaz[ restul (modulul) lui a ]mp[r\it la b. Dac[ b este 0, se va afi=a
valoarea de eroare #DIV/0.
Exemplu: MOD (7, 6) va returna valoarea 1
MOD (32, 15) va returna valoarea 2
POWER (a, b)
Func\ia POWER efectueaz[ ridicarea unui num[r a la puterea b.
Exemplu: POWER (2, 2) va returna valoarea 4
RAND ( )
Func\ia RAND furnizeaz[ un num[r aleator ]ntre 0 =i 1. Func\ia nu accept[
argumente. Ap[sarea tastei F9 va produce generarea altor numere.
SQRT (num[r)
Func\ia SQRT extrage r[d[cina p[trat[ din argumentul specificat.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
OR (condi\ia1, condi\ia2, …)
Func\ia OR returneaz[ valoarea adev[rat[ (TRUE) dac[ cel pu\in o condi\ie din cele
specificate ]n argumente este adev[rat[. Dac[ nici o condi\ie nu este adev[rat[,
func\ia OR va returna valoarea fals (FALSE).
Func\ia poate avea cel mult 30 de argumente.
NOT (condi\ie)
Func\ia NOT returneaz[ valoarea adev[rat[ dac[ condi\ia este fals[ =i dac[ condi\ia
este adev[rat[.
CHAR (num[r)
Func\iile CHAR returneaz[ caracterul care corespunde codului ASCII specificat ca
argument.
Exemplu: CHAR (65) va returna caracterul A.
Func\ia afi=eaz[ primele num-car caractere din partea st`ng[ a unui text. Argumentul
num-car trebuie s[ fie mai mare ca 0. Dac[ se omite introducerea sa se va presupune
c[ este egal cu 1.
Exemplu: LEFT (A1, 5) va returna valoarea Micro dac[ ]n celula A1 se g[se=te textul
Microsoft.
LEN (text)
Func\ia LEN calculeaz[ num[rul de caractere din textul specificat de argument.
Exemplu: LEN ("Microsoft") va returna valoarea 9.
LOWER (text)
Func\ia LOWER converte=te eventualele majuscule din text ]n litere mici.
Exemplu: LOWER ("Microsoft Excel") va returna microsoft excel
PROPER (text)
Func\ia PROPER determin[ afi=area textului cu litere mici, ]nceputurile de cuvinte
fiind scrise cu majuscule.
Exemplu: PROPER ("MICROSOFT EXCEL") va returna Microsoft Excel.
TRIM (text)
Func\ia TRIM =terge toate blank-urile din text, astfel ]nc`t ]ntre cuvinte s[ r[m`n[ un
singur spa\iu.
Exemplu: TRIM ("Microsoft Excel") va returna Microsoft Excel.
NOW ( )
Func\ia NOW calculeaz[ num[rul serial al datei =i al orei extrase din ceasul intern al
calculatorului. Excel actualizeaz[ data =i ora doar la deschiderea sau recalcularea foii.
Aceast[ func\ie nu are argumente, ]ns[ este necesar[ introducerea parantezelor.
Exemplu: NOW ( ) va returna 9/ 10/ 99 10:43, dac[ aceasta este data curent[.
Dac[ rezultatul nu apare sub forma unei date, ]nseamn[ c[ este afi=at num[rul serial
ata=at. Pentru afi=area sub form[ de dat[ calendaristic[, celula respectiv[ trebuie
formatat[ de tip dat[ (vezi lec\ia Formatarea foilor de calcul).
HOUR (or[)
Func\ia HOUR returneaz[ num[rul de ore corespunz[toar orei specificate.
Exemplu: HOUR (19:10:30) va returna valoarea 19.
MINUTE (or[)
Func\ia MINUTE returneaz[ num[rul de minute corespunz[toare orei specificate.
Exemplu: MINUTE (19:10:30) va returna valoarea 10.
SECOND (or[)
Func\ia SECOND returneaz[ num[rul de secunde corespunz[tor orei specificate.
Exemplu: SECOND (19:10:30) va returna valoarea 30.
Valorile trebuie s[ fie echidistante ]n timp =i s[ fie valori pl[tite/ ]ncasate la sf`r=itul
fiec[rei perioade.
Dob`nda- reprezint[ dob`nda anual[.
Func\ia NPV este asem[n[toare cu PV.
Deosebirea const[ ]n faptul c[ valorile utilizate de PV trebuie s[ fie constante, iar PV
accept[ valori fie la ]nceputul, fie la sf`r=itul perioadei.
Exemplu: Pentru o investi\ie trebuie pl[ti\i 10 000 $ timp de 1 an. }n urm[torii trei ani
se ob\in venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ =i 6 800 $. Dob`nda anual[ este de 10%. S[ se
calculeze valoarea net[ actualizat[ a investi\iei.
Formula de calcul este:
ˆNPV (10%, –10 000, 3 000, 4 200, 6 800) care returneaz[ valoarea 1,188.44 $
Al doilea argument este negativ pentru c[ reprezint[ o cheltuial[.
}n domeniul B1:B6 se introduc urm[toarele valori: -70 000, 12 000, 5 000, 18 000, 21
000, 26 000.
Pentru a calcula rata intern[ de rentabilitate a investi\iei se folose=te formula:
ˆIRR (B1:B6) care returneaz[ valoarea 8.66%.
Figura 5.3
5.10. Aplicaţii
1. Un ]ntreprinz[tor vrea s[ fac[ o investi\ie =i face c`teva estim[ri privind valoarea
investi\iei, cheltuielile anuale =i veniturile anuale. S[ se determine anul ]n care investi\ia
devine profitabil[ (anul ]n care venitul total dep[=e=te cheltuielile totale).
Pentru rezolvarea problemei se va crea foaia de calcul din figura 5.4.
Celulele B1, B2, B3 vor con\ine valorile pentru investi\ie, cheltuielile anuale =i
venitul anual.
Se genereaz[ ]n coloana A, ]ncep`nd cu celula A6 o serie de numere ]ncep`nd cu
valoarea 0 =i pasul seriei 1.
}n anul 0 cheltuielile totale sunt cele cu investi\ia, iar venitul total este 0, deci ]n
celula B6 se va introduce formula ˆB1, iar ]n celula C6 valoarea 0.
}n anii urm[tori la cheltuielile totale =i venitul total din anul precedent se adaug[
cheltuielile anuale, respectiv venitul anual. Deci formulele din celulele B7 =i C7 sunt
ˆB6‡B$2, respectiv ˆC6‡B$3. Pentru celulele B2 =i B3 s-a folosit referirea absolut[
deoarece aceste celule trebuie s[ r[m`n[ fixe la copiere (ele con\in cheltuielile anuale =i
venitul anual).
Se copiaz[ aceste formule pe coloan[.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5. 4
}n coloana D se calculeaz[ profitul total (venit total - cheltuieli totale). Se va
introduce ]n celula D6 formula ˆC6-B6. Se copiaz[ aceast[ formul[ pe coloan[.
Pentru a determina pragul de rentabilitate (anul ]n care venitul total dep[=e=te
cheltuielile totale), ]n celula E6 se introduce formula:
ˆif (D6>ˆ0, “<ˆ”, “”).
Deci dac[ veniturile totale sunt mai mari dec`t cheltuielile totale se va afi=a o s[geat[.
Dac[ s-ar copia aceast[ formul[ pe coloan[, s[geata s-ar afi=a ]n dreptul tuturor
lunilor ]n care profitul este pozitiv. Pragul de rentabilitate se ob\ine ]n prima lun[ ]n care
profitul este pozitiv. Deci, pentru a afi=a s[geata doar ]n dreptul acestei luni ]n celula D7 se
va introduce formula:
ˆif (AND(D7>ˆ0,D6<0), “<ˆ”, “”)
Prima lun[ ]n care profitul este pozitiv este testat[ verific`nd profitul din luna
precedent[. Dac[ acesta este negativ, ]nseamn[ c[ avem prima lun[ cu profit, dac[ este
pozitiv ]nseamn[ c[ =i ]n luna precedent[ s-a ob\inut profit.
Se copiaz[ pe coloan[ formula din celula E7.
Figura 5. 5
3. Un agent economic ]=i propune s[-=i dezvolte activitatea =i are nevoie de un capital
de 240000000 lei. Acest capital este ]mprumutat de la BRD cu o dob`nd[ de 45% =i trebuie
restituit ]n 5 ani. Care este suma lunar[ care trebuie pl[tit[, aici fiind inclus[ at`t dob`nda
compus[ c`t =i plata ]mprumutului?
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 5.6):
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5.6
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Investi\ii 15 30
Cheltuieli de exploatare - - 20 25 25 25 24 24 22
}ncas[ri 40 45 45 47 47 48
S[ se calculeze:
1. Venitul net actualizat cumulat pentru o rat[ de actualizare de 20%
2. Rata intern[ de rentabilitate a proiectului.
Figura 5. 7
Se calculeaz[ pentru fiecare an fluxul de numerar sc[z`nd din ]ncas[ri cheltuielile de
exploatare =i cheltuielile cu investi\ii (figura 5.7). }n celula B7 se introduce formula ˆB6–
B5–B4. Se copiaz[ formula la domeniul C7:J7.
}n celula C9 se calculeaz[ venitul net actualizat cumulat cu formula ˆNPV(B1,B7:J7).
}n celula C10 se calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate cu formula ˆIRR(B7:J7).
Introducerea şi editarea datelor
Figura 5. 8
}n celula B5 se va introduce formula: ˆ PV (B3, B2, B1), unde B3 reprezint[
dob`nda, B2 perioada ]n care se ob\in veniturile, B1 valoarea venitului anual.
Figura 5.9
7. Un registru Excel este alc[tuit din dou[ foi de calcul. O foaie de calcul – cursuri -
con\ine cursurile de schimb pentru mai multe valute, cealalt[ foaie – casa – este folosit[
pentru a calcula echivalentul ]n lei al sumelor schimbate.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5.10
Figura 5.11