PROGRESII ARITMETICE

Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e
medie aritmetica intre a si c adica
2
a c
b
+
=
a
n
=a
1
+(n-1)r
S
n
=
1
(2 ( 1) )
2
n a n r +
unde am noatat cu S
n
=a
1
+a
2
+a
3
+a
4
++a
n


PROGRESII GEOMETRICE

Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in
care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu
termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b ac =
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b
2
=ac
a
n
=a
1
q
n-1

S
n
=
1
( 1)
1
n
q
a
q

unde am noatat cu S
n
=a
1
+a
2
+a
3
+a
4
++a
n


PROBABILITATI


Probabilitatea=
.
.
nr cazurifavorabile
nr cazuriposibile


LOGARITMI

log
a
b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.
log
a
b exista doar pentru 0, 0, 1 a b a > > =
log
b
a
a b = (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
log
a
b c = revine la
c
b a =
log
a
b+ log
a
c= log
a
(bc)
log
a
b- log
a
c= log
a
(
b
c
)
log
a
b
p
=p log
a
b

1
log log
p
a
a
b b
p
=

1
log
log
a
b
b
a
=

log
a
b
a b =
daca a>1 functia log e crescatoare adica log
a
b> log
a
c b>c
daca a<1 functia log e descrescatoare adica log
a
b> log
a
c b<c

EXPONENTIALA

x y x y
a a a
+
=

x
x y
y
a
a
a

=


1
x
x
a
a

=

( )
y
x x y
a a

=


COMBINARI
Permutari de n se noteaza P
n
P
n
=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente

Aranjamente de n luate cate k se noteaza
k
n
A
!
( )!
k
n
n
A
n k
=

reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente

ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente
Combinari de n luate cate k se noteaza
k
n
C
!
!( )!
k
n
n
C
k n k
=

reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k

elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
0 1 2
... 2
n n
n n n n
C C C C + + + + =
Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2
n

Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este
k
n
C

FUNCTII
Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b
Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
se rezolva sistemul
( )
( )
y f x
y g x
=

Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
Inversa functiei f:
Daca ( ) f x y = atunci
1
( ) f y x

=

Intersectia cu Ox a graficului functiei f
se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

Intersectia cu Oy a graficului functiei f
Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.


FUNCTIA DE GRADUL DOI
Varful parabolei este ,
2 4
b
V
a a
A | |
|
\ .

-daca 0 a > varful este punct de minim
4a
A
este valoare minima iar
2
b
a

punct de minim
-daca a<0 varful este punct de maxim

4a
A
este valoare maxima iar
2
b
a

punct de maxim


Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are
0 A =
Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are
0
0 a
A <

>

Relatiile lui Viette
Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini
1 2
, x x au loc relatiile:
1 2
1 2
b
x x
a
c
x x
a

+ =

Observatie
( )
2
2
2 2
1 2 1 2 1 2
2 2
b c
x x x x x x
a a
| |
+ = + =
|
\ .

Ecuatia cu radacini
1 2
, x x este
2
0 x Sx P + = unde
1 2
S x x = + iar
1 2
P x x =

o Conditia ca
2
0 a bx c + + > x e este 0, 0 a As >
o Conditia ca
2
0 a bx c + + s x e este 0, 0 a A s <
o Conditia ca
2
0 a bx c + + > x e este 0, 0 a A< >
o Conditia ca
2
0 a bx c + + < x e este 0, 0 a A < <

Conditia ca ecuatia
2
0 a bx c + + = sa aibe doua solutii reale este 0 A >
Conditia ca ecuatia
2
0 a bx c + + = sa aibe doua solutii egale este 0 A =
Conditia ca ecuatia
2
0 a bx c + + = sa nu aibe solutii reale este 0 A <

VECTORI IN PLAN


Modulul vectorului v a i b j = + este
2 2
v a b = +
Produsul scalar a doi vectori v a i b j = + si w c i d j = + este
v w a c b d = +
Suma a doi vectori v a i b j = + si w c i d j = + este
( ) ( ) v w a c i b d j + = + + +
Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v si u sunt
coliniri daca exista a numar real astfel incat v a u =
vDaca vectorii sunt dati sub forma v a i b j = + si u c i d j = + conditia
de coliniaritate revine la
a b
c d
=
Daca ( , )
A A
A x y si ( , )
B B
B x y atunci ( ) ( )
B A B A
AB x x i y y j = +
Daca ( , )
A A
A x y vectorul de pozitie al lui A este
A A
OA x i y j = + se
mai noteaza
A
r


TRIGONOMETRIE












sin(180 ) sin
o
x x = cos(180 ) cos
o
x x =
sin(90 ) cos
o
x x = cos(90 ) sin
o
x x =

2 2
sin cos 1 x x + = oricare ar fi x real

sin
cos
x
tgx
x
=
cos
sin
x
ctgx
x
=

x 0 /6(30
o
) /4(45
o
) /3(60
o
) /2(90
o
)
sinx 0
1
2

2
2

3
2

1
cos x 1
3
2

2
2

1
2

0
tgx 0
1
3

1 3
Nu
exista
ctgx Nu
exista
3
1
1
3

0
GEOMETRIE
Ecuatia dreptei AB :
1
1 0
1
A A
B B
x y
x y
x y
=
Panta dreptei AB
o daca stiu doua puncte panta este
A B
AB
A B
y y
m
x x

o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta
o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este
a
b

o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta
Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este
( )
A A
y y m x x =
Conditia de paralelism a doua drepte
1 2
1 2 d d
d d m m =

Distanta dintre doua puncte
2 2
| | ( ) ( )
A B A B
AB x x y y = +
mijlocul segmentului AB este ( , )
2 2
A B A B
x x y y
M
+ +

Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare
1
1 0
1
A A
B B
C C
x y
x y
x y
=

Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand
sistemul facut de ecuatiile lor.
Aria triunghiului ABC este
2
ABC
S
A
= unde
1
1
1
A A
B B
C C
x y
x y
x y
A =
Aria triunghiului
2
ABC
baza inaltimea
S

=
Aria triunghiului echilateral cu latura l este:
2
3
4
l
S =
In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

Aria triunghiului ABC (Heron) ( )( )( )
ABC
S p p a p b p c = unde
2
a b c
p
+ +
=
Aria triunghiului ABC=
sin
2
BC AC C
=
sin
2
BC AB B
=
sin
2
AB AC A

Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b
2
+c
2
=a
2
Teorema cosinusului
2 2 2

2 cos( ) BC AC AB AB AC A = +
2 2 2
2 cos( ) AC AB BC AB BC B = +
2 2 2
2 cos( ) AB AC BC BC AC C = +

Teorema sinusurilor 2
sin sin sin
BC AC AB
R
A B C
= = = unde R raza cercului
circumscris triunghiului
Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are
ecuatia y=x.
A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si
are ecuatia y=-x.

Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul
laturii opuse
Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului
Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa
Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri
congruente.
In trunghiul dreptunghic
_
sin
Cateta opusa
ipotenuza
=
_
cos
Cateta alaturata
ipotenuza
=
CONDITII DE EXISTENTA
( ) E x ( ) 0 E x >

3
( ) E x exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta
log ( )
a
E x ( ) 0 E x > 0 a > 1 a =
daca avem numitor , avem conditia numitor diferit de 0.
arcsin ( ) E x 1 ( ) 1 E x s s
arccos ( ) E x 1 ( ) 1 E x s s
( ) tgE x ( ) 2
2
E x k
t
t = +
domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta
ale expresiei care da functia.