Axa V: Functionarea emotional si social

Axa V: Nivelul functionrii emotionale si de dezvoltare Aceast ax abordeaz modul n care copilul organizeaz experientele afective, de interactiune, de comunicare, cognitive, motorii si senzoriale, reflectate n functionarea sa. Sunt oferite sapte niveluri de dezvoltare, fiecare fiind caracterizate de un proces esential. Sunt oferite si intervalele de vrst la care ncepe s se dezvolte fiecare abilitate. Este important de notat c n timp ce procesul care constituie diverse niveluri de dezvoltare emerge initial ntr-o progresiune, odat ce un copil a trecut de vrsta asteptat pentru ca un proces s fie evident, copilul poate arta aceste procese n diferite grade (Lieberman, Wieder, Fenichel, 2003). Aceste niveluri sunt: Atentie mutual (toate vrstele) Capacitatea copilului de a arta interes spre mediul nconjurtor prin privire si ascultare; abilitatea diadei (printe - copil) de a fi atenti unul la cellalt si de a rmne calm si focalizat pe ceva. Implicare mutual (observabil ntre 3 si 6 luni) Capacitatea de implicare emotional, vzut n priviri si n alte gesturi care aduc un sentiment de plcere si de implicare afectiv. Intentia de interactiune si reciprocitate (6-18 luni) Capacitatea de a cauza si realiza interactiuni, de a trimite semnale si de a rspunde cu un scop la semnalele altei persoane; implic paternuri senzorio-motorii si o arie de nclinatii emotionale. Comunicarea afectiv (peste 18 luni) Capacitatea de a utiliza reprezentri mentale, evidentiate n joc si limbaj, de a comunica teme emotionale. Elaborarea reprezentrilor (peste 30 de luni) Abilitatea de a elabora un joc imaginar si de comunicare simbolic a unui numr de idei care merg dincolo de nevoile de baz si care se ocup de intentii mai complexe, dorinte sau emotii; idei care nu trebuie s fie conectate logic. Diferentierea reprezentrilor I (peste 36 de luni) Abilitatea de a face fat unor intentii complexe, dorinte si sentimente n jocul imaginar si n comunicarea simbolic, n care ideile sunt relationate logic; abilitatea de a distinge si de a face trecerea de la jocul imaginar la realitate. Diferentierea reprezentrilor II (peste 42 de luni) Abilitatea de a elabora jocuri imaginare si comunicare simbolic, caracterizat de trei sau mai multe idei, relationate logic si care contin concepte legate de cauzalitate, timp, spatiu. Evaluarea nivelului emotional si de dezvoltare a copilului ar trebui bazat pe observatii ale copilului n interactiune cu fiecare dintre printii acestuia sau cu persoanele principale de referint. Spre finalul evalurii, ar trebui cuantificat si calitatea interactiunii cu copilul. Clinicianul ar trebui s aib n vedere nivelul de functionare emotional sau al dezvoltrii la care copilul a ajuns, dac acesta este potrivit vrstei, ct de mult pot fi sustinute si conditiile de care ar avea nevoie copilul pentru a le atinge pe deplin. Clinicianul ar trebui s aib n vedere urmtoarele ntrebri pentru fiecare nivel: A atins copilul abilittile asteptate la vrsta lui n ceea ce priveste functiile acestui nivel? Poate rspunde copilul la un nivel potrivit pentru vrsta lui la o varietate de situatii, incluznd diverse stri afective sub stres? Poate copilul s rspund la un nivel mai potrivit atunci cnd printele sustine interactiunea prin oferirea unei facilitri senzorio-motorii?

Poate s rspund copilul mai potrivit dac printele reduce nivelul de stress sau scade ambiguitatea mediului? trebuie ca printele s aib abilitti speciale pentru a activa reactii potrivite vrstei? Scala PIR-GAS Scala de evaluare global a relatiei printe-copil (PIR-GAS) ofer o modalitate de evaluare a functionrii printe-copil care variaz de la bine adaptat (90) la foarte grav afectat (10). Evalurile PIRGAS mai mici de 40 sunt considerate ca diagnostice de tulburri de relationare (Emde et al, 2005). 90 Bine adaptat Relatiile printe-copil din aceast arie functioneaz foarte bine. Sunt plcute de ambele prti, fr un distres sustinut. Acestea sustin adaptarea la circumstante noi si sunt non-conflictuale pe msur ce printele si copilul fac fat stresorilor din viat. Relatia promoveaz n mod clar dezvoltarea copilului si a printelui. 80 - Adaptat Relatiile din aceast arie functioneaz bine, fr stres semnificativ pentru nici unul dintre parteneri. Interactiunile sunt reciproce, sincrone si adaptative n mod rezonabil. Progresul n dezvoltarea partenerilor nu este mpiedicat n nici un fel de paternul de relationare care este destul de bun pentru ambii parteneri. 70 Perturbat Unele aspecte ale functionrii din aceast relatie sunt mai putin dect optime; copilul si printele pot tri distres trector sau care dureaz pn la cteva sptmni. De exemplu, un copil cu o boal fizic minor nu doarme bine de cteva nopti si si extenueaz printii; sau printii se mut ntr-o cas nou si sunt mai putin atenti la copil, care este mai putin capabil de a se auto-regla n contexte nefamiliare. 60 Semnificativ Perturbat Relatiile din aceast arie de functionare sunt ncordate, dar n mare parte adecvate si satisfctoare pentru parteneri. Conflictele sunt limitate la una sau mai multe aspecte problematice. Att printele ct si copilul pot experientia distres si dificultate timp de o lun sau mai mult. Relatia mentine o flexibilitate adaptativ, pe msur ce printele si copilul par s negocieze provocrile cu succes. Un printe poate fi stresat de perturbare, dar nu este preocupat n general de relatia schimbat, considernd-o ceva de asteptat si considernd c nu va dura mult. De exemplu, un copil dezvolt refuzul de a mnca pentru prima dat dup nasterea unui frate. 50 Cu distres accentuat Relatiile din aceast arie de functionare sunt mai mult dect trector afectate, unul sau ambii parteneri resimtind distres n cadrul relatiei. Printele si copilul mentin o doz de flexibilitate si cteva calitti adaptative, dar conflictele exist n mai multe arii de functionare, iar rezolvarea e dificil. Progresul n dezvoltarea diadei pare putin probabil dac relatia nu se mbuntteste. Printii pot s nu fie ngrijorati de acest mod de relationare. Nici printele, nici copilul nu manifest simptome exterioare care s sugereze perturbarea. De exemplu, un copil este stresat frecvent cnd mama sa ignor semnalele de a ncetini hrnirea. Alte domenii de functionare nu arat probleme de interactiune sau distresul copilului. 40 Perturbare

Relatiile din aceast arie de functionare par s plaseze diada la risc semnificativ de disfunctie. Calittile adaptative ale relatiei ncep s fie umbrite de caracteristicile problematice ale relatiei. Desi nu sunt foarte vechi, aceste probleme par mai mult dect trectoare si ncep s afecteze experienta subiectiv a unuia sau ambilor parteneri. De exemplu, printele si copilul se implic n certuri sau lupte de putere n mai multe domenii, inclusiv hrnirea, mbrcatul si mersul la somn. Desi printele si copilul ncearc s aib interactiuni plcute, acestia merg de multe ori prea departe, determinnd distresului unuia dintre ei, sau a ambilor. 30 Tulburare Relatiile din aceast arie de functionare sunt caracterizate de interactiuni dezadaptive si stabile si de distresul unuia sau ambilor parteneri n contextul relatiei. Interactiunile sunt rigide, mai ales dac implic distresul unuia sau ambilor parteneri si sunt marca relatiilor perturbate. Desi n general conflictuale, interactiunile pot fi si grav necorespunztoare din punct de vedere al dezvoltrii, fr conflicte deschise. De exemplu, un printe deprimat caut repetat confort din partea copilului, cutnd activ comportamente de ngrijire din partea copilului. 20 Tulburare sever Relatiile din acest interval sunt sever compromise. Att printele ct si copilul sunt semnificativ stresati de relatia n sine. Caracteristicile dezadaptative de interactiune sunt rigide. Modurile de interactiune par foarte vechi, desi debutul poate fi insidios. ntr-o asemenea relatie foarte perturbat, o parte semnificativ a interactiunilor sunt conflictuale. De exemplu, tatl si copilul interactioneaz frecvent ntr-o manier conflictual. Tatl nu impune limite pn cnd nu devine furios, moment n care bate copilul. Acesta devine sfidtor, iar tatl se enerveaz tot timpul pe copil. 10 Foarte grav afectat Relatiile din aceast arie de functionare sunt foarte grav dezorganizate. Interactiunile sunt afectate att de mult c sugarul este n pericol de rnire fizic.