Avantajele i dezavantajele globalizrii

Globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala. O definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al Fondului Monetar International din 1997: fenomenul globalizarii economiei mondiale reprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital. Avantajele globalizrii: 1. Sa poti calatori liber oriunde, fara vize, fara aprobari speciale Cu toate ca nu suntem cetateni americani sa putem calatori aproape oriunde fara viza, in prezent, dupa aproape 18 ani de cand avem democratie, putem calatori fara vize oriunde UE si in alte cateva tari precum El Salvador, Zamibia sau Brazilia. Insa astept ziua, cand nu vor mai fi granite intre state si se va putea calatori liberi oriunde. Probabil undeva in uramatorii 30-50 de ani va veni acea zi. 2. Sa poti comunica mobil cu oricine de pe planeta instant si gratuit (sau cu costuri foarte mici) In prezent accesul roaming gsm sau telefonia prin satelit este disponibila, dar costurile sunt destul de mari pentru un om obisnuit, chiar si pentru roamingul aceluisi operator gsm. Internetul mobil wifi gratuit este destul de raspandit in tarile dezvoltate dar nu este indeajuns incat sa fie majoritar. Astept ziua in care va exista o retea wifi globala sau un sistem similar; cand comunicarea de tip video, voce, si text va fi gratuita sau cu costuri foarte mici. Probabil in urmatorii 5 ani toate acestea vor fi posibile. 3. Sa ai harti GPS pentru orice zona de pe planeta. In ultimii ani tehnologia GPS a explodat, costurile au scazut incat sa-si poata permite aproape oricine. Toate tarile dezvoltate sunt acoperite cu harti detaliate si cu servicii precum hoteluri, benzinarii sau altele de interes general. Insa zone precum Orientul Mijlociu, Africa sau alte tari indepartate inca nu au acoperire. Probabil acea zi va veni undeva in urmatorii 5 ani. 4. Sa poti comunica cu oricine folosind o limba cu caracter international Odata cu renuntarea la granite intre natiuni, avem nevoie sa ne putem intelege cu persoanele din diferite culturi intr-o limba comuna. Este mult mai dificil sa invatam limba locala unde calatorim. Mai ales ca sunt sute de limbi si dialecte diferite. O limba cu caracter global este necesara pentru o comunicare eficienta. Traind intr-o era a societatii informationale, consider ca limba engleza ar putea fi candidatul ideal pentru asta. 5. Sa existe moneda unica

O moneda unica folosita pe tot globul ar salva timp si costuri inutile. Nu mai stai sa alergi dupa casele de schimb valutar si nu mai pierzi bani la diferentele de curs valutar. Estimare: 20 ani. 6. Sa ai dreptul legal sa poti munci oriunde In prezent pentu o meserie IT este tehnic posibil sa lucrezi de oriunde daca ai un laptop si o conexiune la internet. Tehnologia permite acum lucrul in echipa la distanta. In schimb pentru alte meserii sunt necesare aprobari speciale. Si acum partea mai putin placuta, si anume dezavantajele: 1. migratia fortei de munca (forta de munca ieftina din tarile in curs de dezvoltare migreaza in tari dezvoltate, ceea ce duce la o scaderea a nivelului salarial, fapt multumitor pentru angajator, dar nemultumitor pentru forta de munca autohtona) 2. -acces la tari cu forta de munca ieftine (spre deosebire de cazul de mai sus, multinationalele isi inchid filialele de productie din acele tari dezvoltate care prezentau avantajul unei piete bune de desfacere dar cu costuri ridicate de productie datorita fortei de munca scumpe, si isi deschid filiale de productie in tarile in curs de dezvoltare, cu forta de munca ieftina; produc in aceste tari produsele si, dupa caz, le vand acolo unde au piete de desfacere. Rezultatul: in tarile dezvoltate creste numarul somerilor, iar acestia sunt cei care protesteaza destul de violent) 3. implicarea la nivel politic a multinationalelor (asa cum se intampla si in RO, guvernele acorda "facilitati", in maniere mai mult sau mai putin ortodoxe, multinationalelor, pentru a atrage ISD si pentru a-si echilibra deficitul bugetar.) 4. implicarea unor trusturi corporatiste in mass-media si influentarea acesteia 5. risc sporit de transmitere de boli/virusi (nemaiexistand controale vamale, turistii pot transmite mult mai usor un virus si pot extinde raza de infectie pe plan mondial) 6. disparitia culturii si a identitatii nationale (intreba cineva mai sus ce rost au datinile, taiatul porcului, prepararea carnatilor etc. Exact aceste datini iti dau tie valoarea de persoana, te individualizeaza la nivel mondial. Este ceea ce te face diferit de alte popoare, este ceea ce iti este tie caracteristic si te defineste ca roman; identitatea natioanala este aceea care iti permite sa nu accepti (inghiti) obiceiurile altor popoare (de ex. Sf Valentine) ci iti ofera posibilitatea sa le filtrezi prin prisma persoanei care nu are nevoie de "traditii de imprumut". 7. organizatiile corporatiste al caror obiect de activitate duce la poluarea mediul sau la consumul unei cantitati mari de resurse (ex. industria sticlariei) se orienteaza spre tari in curs de dezvoltare care nu au o legislatie bine pusa la punct in privinta standardelor de mediu (aceste tari in curs de dezvoltare au un sistem de guvernare birocratic

si corupt, o caracteristica fiind faptul ca legislatia se modifica in functie de diferite interesele individuale )

Argumente pro i contra

Thomas L. Friedman, Lexus i mslinul,Editura Fundaiei Pro, Bucureti, 2001 pg. 29 Rzboiul Rece, ca sistem internaional, i avea propria sa structur de putere: echilibrul dintre Statele Unite i URSS. Rzboiul Rece i avea propriile sale reguli: n plan extern, nici o superputere nu va viola sfera de influen a alteia; n domeniul economic, rile mai puin dezvoltate se vor concentra asupra creterii propriilor industrii naionale, rile n curs de dezvoltare asupra creterii orientate spre export, rile comuniste asupra autarhiei i economiile occidentale asupra comerului regulat. Rzboiul Rece avea ideile sale dominante: conflictul dintre comunism i capitalism, destindere, nealiniere i perestroika. Rzboiul Rece avea propriile tendine demografice: micarea persoanelor dinspre Est spre Vest a fost nmare msur ngheat de Cortina de Fier, dar micarea de la Sud la Nord a fost un nentrerupt uvoi. . Rzboiul Rece avea propria anxietate definitorie: teama de distrugerea nuclear. Toate aceste elemente ale sistemului Rzboiului Rece luate la un loc au influenat politica intern i relaiile externe ale fiecrei ri din lume. Actuala er a globalizrii este un sistem internaional similar, cu propriile sale atribute unice, care contrasteaz violent cu cele ale Rzboiului Rece. n primul rnd, Rzboiul Rece era caracterizat de o trstur unificatoare:divizarea. Acest sistem era simbolizat de un singur cuvnt:zidul. . Sistemul globalizrii este puin diferit. i el are o trstur unificatoare integrarea. Lumea a devenit un loc tot mai interconectat. Acest sistem al globalizrii este caracterizat de un singur cuvnt:WEB. Globalizarea are propriul set de reguli economice, reguli care graviteaz n jurul deschiderii, dereglementrii i privatizrii economiilor naionale, pentru a le face mai atractive pentru investiiile strine. n 1975, la apogeul Rzboiului Rece, numai 8% din rile lumii aveau regimuri liberale, de pia liber, iar investiiile strine directe totalizau, potrivit Bncii Mondiale 23 miliarde de dolari. n 1997, numrul rilor cu regimuri liberale reprezenta 28%, iar investiiile strine totalizau 644 miliarde de dolari. Spre deosebire de sistemul Rzboiului Rece, globalizarea are propria ei cultur dominant, care este i cauza aciunii ei omogenizatoare. Globalizarea nseamn, din punct de vedere cultural, extinderea ampl, chiar dac nu total a americanizrii globului de la Big Mac la Mickey Mouse. Globalizarea are propriile ei tehnologii definitorii: comuterizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibrele optice i Internetul. Globalizarea are, de asemenea, propriul ei model demografic: accelerarea rapid a deplasrii oamenilor din mediul rural i din stilul de via agrar n mediul urban care este mai strns legat de tendinele globale din mod, alimentaie, piee i divertisment. Globalizarea are prorpia structur de putere: sistemul globalizrii este construit pe trei echilibre de for, care se intersecteaz i se influeneaz reciproc. Primul este echilibrul tradiional dintre statele naionale. n sistemul globalizrii, Statele Unite sunt singura superputere dominant i toate celelalte naiuni i sunt

subordonate ntr-un grad sau altul. Cel de-al doilea echilibru din sistemul globalizrii este cel dintre statele naionale i pieele globale. Aceste piee globale se compun din milioane de investitori care ruleaz bani de jur mrejurul lumii printr-un simplu clic pe mouse. Cel de-al treilea echilibru este cel dintre individ i statele naionale. Globalizarea confer indivizilor puterea de a influena deopotriv pieele i statele naionale. . Osama bin Laden a declarat rzboi Statelor Unite la sfritul anilor 90, iar US Air Force a trebuit s lanseze un atac cu rachete de croazier mpotriva lui ca i cnd ar fi fost un alt stat naional. Gndii-v! Statele Unite au lansat 75 de rachete de croazier, fiecare costnd 1 milion de dolari mpotriva unui individ! (+ 11 septembrie) Hans Peter Martin, Harald Schumann,Capcana globalizrii: atac la democraie i bunstare, Editura Economic, 1999 Pg. 13 20% din populaia apt de munc ar fi suficient n secolul urmtor pentru a asigura avntul economiei mondiale. .. O cincime din cei care caut de lucru vor fi de ajuns pentru a produce toate mrfurile i a furniza serviciile de nalt calitate pe care i le poate permite societatea mondial. .. Dar ce se va ntmpla cu ceilali? 80% dintre cei ce doresc s munceasc vor rmne fr slujbe? Problema viitorului este to have lunch or to be lunch, a avea mncare sau a fi mncat. George Soros, Criza capitalismului global,Editura Polirom, 1999 Pg.105 Sistemul este favorabil capitalului financiar, care are libertatea de a se mica acolo unde este mai bine recompensat, ceea ce a dus la rapida dezvoltare a pieelor financiare globale. Rezultatul este apariia unui sistem circulator gigantic, care absoarbe capital prin pieele i instituiile financiare de la centru, dup care l pompeaz ctre periferie, fie n mod direct, sub form de credite i investiii de portofoliu, fie indirect, prin corporaiile multinaionale. Sistemul este ns profund deficient ctigul banilor are prioritate asupra tuturor celorlalte considerente sociale. Dezvoltarea economiei globale nu se sincronizeaz cu dezvoltarea societii globale. Critica pe care o aduc sistemului capitalist global are dou direcii principale: defectele mecanismului de pia (instabilitile de pe pieele financiare internaionale) i deficienele aprute n sectorul ce nu aparine relaiilor de pia (non market sector). David C. Korten, lumea post corporatist,Editura Antet, 1999 Lumea post corporatist pornete de la ameninarea reprezentat de un colaps ecologic i social, provocat de excesele unui sistem economic orb fa de nevoile umane. Ea este scris pentru a sfida povestea ce a devenit o mantr a discursului public i care sun cam aa: C ne place sau nu odat cu prbuirea socialismului forele globalizrii economice i noul capitalism global sunt imuabile i ireversibile. Nu

exist alternativ. Trebuie s ne adncim devotamentul fa de consumerism, liber schimbism i cretere economic, chiar n timp ce ndurm ncercrile distrugerii creatoare provocate de capitalism. ntre timp, cei care vor supravieui i vor prospera trebuie s nvee s ctige n competiia nemiloas generat de economia global. Pentru cei dintre noi care consider c viaa nseamn mai mult dect goana dup bani i achiziionarea din megamall-uri a unor produse despre care aflm c ne trebuie abia dup ce vedem reclama la televizor, acest discurs este un ndemn dezumanizant la disperare i resemnare.