Metoda de Studiu Biblic Inductiv

2009

METODA DE STUDIU BIBLIC INDUCTIV

Definiţia metodei:

Metoda inductivă este o metodă prin care studiem unităţile Bibliei1 ca să găsim adevăratul lor conţinut,
înţeles şi aplicaţie.

Procedura:

1. Te rogi şi meditezi în tot timpul studiului.

2. Scrii observaţii, interpretări, aplicaţii şi ideea pe o coală de hârtie în ordinea versetelor:

a. Conţinutul Ce spune? (OBSERVAREA)

b. Înţelesul  Ce înseamnă? (INTERPRETAREA)

c. Aplicaţia  Ce fac? (APLICAREA)

d. Rezumatul Formulează ideea pasajului studiat răspunzând la următoarele întrebări:

i. Despre ce vorbeşte autorul? (ex: Autorul vorbeşte despre dragoste?)

ii. Ce ne spune despre ce vorbeşte? (ex: Ce ne spune despre dragoste?)

3. Te rogi şi ceri Domnului să te ajute să împlineşti principiile descoperite.

Paşii metodei:

1. Privirea de ansamblu

a. Citim:

i. Pentru a ne familiariza cu textul

ii. Pentru a înţelege contextul (biblic, geografic, istoric, literar)

1. Cine e autorul? Cine sunt destinatarii? Mai sunt alte personaje?

2. Ce probleme sunt tratate în carte? Ce evenimente sunt descrise?

iii. Pentru a descoperi cuvintele cheie (cuvântul care se repetă, care are o importanţă
deosebită pentru înţelegerea pasajului sau care este exprimat cu un sens
rezumativ este un cuvânt cheie.)

 Cuvintele cheie ne ajută să descoperim tema cărţii. Când punem

întrebarea: Despre ce vorbeşte autorul? Trebuie să ne uităm cu un ochi la
cuvintele cheie pentru a putea răspunde şi astfel pentru a descoperi tema.

b. Reflectăm:

i. Meditează la scopul cărţii: De ce a fost scrisă această carte?

1
Unitatea Bibliei este paragraful şi/sau cartea.

Pagina 1
 Metoda de Studiu Biblic Inductiv
2009

ii. Meditează la tema cărţii şi a paragrafelor: Despre ce vorbeşte autorul?

2. Observarea

a. Observarea structurii

i. Rescrierea structurală (sau)

ii. Planul schematic !!!

1. Găseşte ideile principale / centrale

2. Găseşte ideile secundare (care explică / dă detalii despre ideea centrală)

iii. Descoperă relaţiile structurale (cuvintele de legătură)

1. Comparaţia (tot aşa, după cum... tot aşa, ca, asemenea...)

2. Contrastul (ci, dar)

3. Cauzalitatea (pentru că, fiindcă sau căci)

4. Concesia (măcar că... totuşi)  arată o renunţare la ceva, o îngăduinţă

b. Observarea conţinutului

i. Se realizează răspunzând la următoarele întrebări: Cine? Ce? Care? Unde? Când?

Cum? De ce ?

ii. Răspunsurile la aceste întrebări trebuie căutate în textul studiat.

3. Interpretarea

a. Foloseşte întrebările de interpretare:

i. Ce înseamnă? (este întrebarea explicativă)

ii. De ce? (este întrebarea raţională)

iii. Cum? (este întrebare funcţională)

b. Când interpretăm:

i. Nu căutăm sensuri acunse, mistice, sau alegorice – luăm textul aşa cum este el.

ii. Ţinem cont de genul literar (epistolă, profeţie, lege, literatură de înţelepciune,
poezie, naraţiune, istorie...)

iii. Ţinem cont de vremea în care a fost scrisă cartea studiată

iv. Ţinem cont de contextul biblic (versetele / capitolele din preajma pasajului studiat)

c. Formularea ideii în termenii ei, atunci şi acolo

Pagina 2
 Metoda de Studiu Biblic Inductiv
2009

i. Pune cele două întrebări:

1. Despre ce vorbeşte autorul?

Ex: dragoste

2. Ce ne spune despre ce vorbeşte?

Ex: se demonstrează prin fapte

ii. Uneşte răspunsurile pentru a afla ideea

Ex: Dragostea se demonstrtează prin fapte

4. Corelarea

a. Verifică toate concluziile la care ai ajuns citind Biblia

b. Verifică toate concluziile la care ai ajuns citind comentarii biblice / cărţi

5. Aplicarea

a. Actualizează în termenii eu, acum şi aici ideea formulată.

b. Răspunde la următoarele întrebări şi acţionează

i. Cum mă afectează textul studiat?
ii. Ce adevăr trebuie să accept?
iii. Ce schimbări trebuie să fac?
6. Sinteza:

a. Formulează o idee a întregii cărţi

b. Alcătuieşte o schiţă sau o schemă care să încapă pe o pagină

Pagina 3