You are on page 1of 115

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

SUPORT CURS MACARAGIU

2011

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CAP.1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTRI ISCIR


1.1. Atribuiile ISCIR i CNCIR S.A. Conform HOTRRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, ART. 1 (1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, avnd ca principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i sigurana n funcionare pentru instalaiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguran i mijloacele de control, prevzute n anexa nr. 1 ART. 2 Pentru realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele competene: a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din domeniul su de activitate, prin supraveghere tehnic, control i verificri n funcionare, precum i prin supravegherea pieei pentru instalaiile i aparatele prevzute n anexa nr. 1; b) elaboreaz prescripii tehnice n aplicarea reglementrilor din domeniul su de activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor; c) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguran, materialelor i a mijloacelor de control din domeniul su de activitate; d) expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din domeniul su de activitate; e) constat nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul su de activitate i aplic sanciuni contravenionale, dup caz. ART. 7 (1) n vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele i cu celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale. (2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoane fizice sau juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, repar, ntrein, dein, exploateaz i comercializeaz instalaii, aparate, componente, dispozitive de siguran, materiale i mijloace de control, prevzute n anexa nr. 1. (3) ISCIR are dreptul de acces n spaiile de proiectare, producie, ncercri, verificare final i depozitare a aparatelor i instalaiilor, precum i n locurile n care acestea sunt utilizate.
2

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005 privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice sigilii la instalatiile sau echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare. Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR. Ridicarea sigiliilor constituie infractiune. Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, completat cu Hotrrea Guvernului nr. 1407/2008, Hotrrea Guvernului nr. 1488/2009, Ordonana Guvernului nr. 22/2010, n scopul funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil i componentele acestora, prevzute n Anexa nr. 2, precum i instalaiile sub presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare, precum i componentele acestora, prevzute n Anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare i de verificare tehnic. (art.2) Anexa 2 Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil i componente ale acestora 1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte 2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan nclinat, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat 5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos 6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos 7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele prevzute la pct. 1 i 3 - 6 8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i echipamentelor prevzute la pct. 1 - 7 9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor de distracii Anexa 3 Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare, precum i componente ale acestora 1. Generatoare i cazane de abur, de ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
3

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari i recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Pompe 4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede 5. Suporturi ale elementelor sub presiune 6. Armturi 7. Sisteme tehnologice 8. Macarale, ascensoare, elevatoare i alte mecanisme de ridicat 9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la punctele 1, 2, 4 i 8 Conform art.3 din legea 64/2008, Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de specialitate al administraiei centrale, cu personalitate juridic, responsabil n numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de siguran a instalaiilor i echipamentelor prevzute n Anexele nr. 2 i 3. Conform art.9 din legea 64/2008 (1) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n utilizare pentru instalaiile i echipamentele prevzute n Anexa nr. 3 se efectueaz de ctre ISCIR. Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, ncepnd cu 01.01.2011, se nfiineaz, Compania National pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.) Scopul CNCIR S.A. conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut l constituie efectuarea de verificri tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificri tehnice n utilizare la instalaiile si echipamentele prevazute n anexa 2 a legii 64/2008.
Explicaia termenilor folosii mai sus (conform legii 64/2008): autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de instalaii/echipamente, n scopul atestrii faptului c o/un instalaie/ echipament ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi pus/ pus n funciune n condiii de siguran; verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor efectuate la o/un instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific configuraia acesteia/acestuia n baza creia s-a acordat autorizarea funcionrii, n scopul asigurrii condiiilor de funcionare n siguran.

1.2. Atribuiile deintorilor de instalaii/echipamente ISCIR Conform art.9 din legea 64/2008 , Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are urmtoarele obligaii i responsabiliti conform prescripiilor tehnice: a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare, dup caz; b) s solicite i s obin autorizarea funcionrii;
4

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/ utilizat n condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor, ntreinerii de ctre persoane autorizate, conform documentaiilor i prescripiilor tehnice; d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice pentru utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este nglobat/nglobat; e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat; f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/ echipamentelor Prin urmare, orice deintor de instalaie/echipament ISCIR trebuie s: - ncheie un contract cu un Operator RSTI autorizat ISCIR, care s-i asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/ echip. - pct.f, - ncheie un contract cu un ntreintor autorizat ISCIR, care s-i asigure efectuarea reviziilor, reparaiilor, conform documentaiilor i prescripiilor tehnice - pct.c - s-i autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaiilor/ echipamentelor, n conformitate cu cerinele prescripiei tehnice CR 8/2009, pentru a folosi pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat pct.e - s-i autorizeze ISCIR instalaiile/ echipamentele ceea ce nseamn s solicite i s obin autorizarea funcionrii- pct.b 1.3. Prezentarea principalelor prescripii tehnice , Colectia ISCIR , n vigoare ISCIR i CNCIR SA i desfoar activitatea pe baza unor normative tehnice cu caracter de lege, numite Prescripii Tehnice (P.T.), elaborate de ctre ISCIR i care se actualizeaz periodic. Prescripiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri : a. P.T. pentru instalaii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmat de numrul P.T. respective i de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010) b. P.T. pentru instalaii de ridicat ; simbolizate cu R, urmat de numrul acesteia i de anul intrrii n vigoare (ex. R1-2010) c. P.T. comune pentru instalaiile de ridicat i instalaiile sub presiune; simbol CR (ex.: CR8 - 2009) d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol A
5

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Pentru instalaii de ridicat exist n prezent urmtoarele P.T. principale : -R1-2010 : referitoare la Mainile de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat,stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare ptr persoane cu dizabilitati, elevatoare auto si masini de ridicat de tip special) -R2-2010 : referitoare la Ascensoare electrice si hidraulice de persoane si marfuri cu comanda interioara -R3-2010: referitoare la Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere a miscarii,a elementelor, dispozitivelor de legare, prindere si a elementelor de tractiune a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat: cabluri, carlige, lanturi, benzi, textile, funii si alte asemenea 1.4. Autorizarea personalului manevrant (macaragii), conform P.T. CR8/2009 Prescripia tehnic ce reglementeaz n prezent autorizarea personalului de deservire a instalaiilor/ echipamentelor i acceptarea personalului auxiliar de deservire se numete CR8/2009. Conform art. 7 din CR8/2009, persoanele care doresc s se autorizeze pentru a deservi o/un instalaie/echipament din domeniul ISCIR (ex: macara) trebuie s urmeze anterior solicitrii autorizrii un program de formare profesional Conform art.5 (1), Personalul care va lucra ca macaragiu este examinat n vederea autorizrii de ctre ISCIR dup absolvirea unui program de formare profesional Conform art.5 (2), Programele de formare profesional n vederea autorizrii personalului se organizeaz de furnizori de formare profesional avizai i autorizai. Prin urmare, persoana care dorete autorizarea pentru a lucra ca macaragiu de exemplu - trebuie s depun un dosar de nscriere la unul din furnizorii de formare profesional, s urmeze, pe baza unei programe de pregatire, cursurile teoretice si practice ale acestuia i, dupa absolvirea acestora, s fie examinat teoretic si practic de catre o comisie de examinare. n cazul n care candidatul este declarat admis, ISCIR ntocmete un procesverbal pe baza cruia i elibereaz ulterior o autorizaie care i confer acestuia dreptul de a manevra instalaia/echipamentul pentru care a fost colarizat (ex: macara). Obs.: Definiia furnizorului de formare profesional - persoan juridic autorizat pentru a organiza programe de formare profesional a adulilor, conform prevederilor legislaiei n vigoare i nscris n Registrul Naional al Furnizorilor Autorizai Conform art.16, comisia de examinare este format din : - inspectorul de specialitate ISCIR n calitate de preedinte al comisiei; - formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesional;
6

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

reprezentantul furnizorului de formare profesional - secretarul comisiei

Examenul n vederea autorizrii const dintr-o prob teoretic i o prob practic, in aceasta ordine. Candidatul care obine minim nota 6 (ase) este declarat admis la proba teoretic i susine proba practic. Candidatul care nu obine nota minim 6 (ase) la una din probe este declarat respins Pe baza rezultatelor din procesul-verbal ncheiat, ISCIR elibereaz candidailor care au promovat examenul o autorizaie tip, nsoit de talonul pentru vize anuale, conform modelelor din mai jos. Valabilitatea autorizaiei se confirm anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului. Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani. Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care nsoete autorizaia atrage suspendarea dreptului de exercitare a activitii pentru care a fost autorizat (art.17)
Model de autorizaie (fa)

Model de autorizaie (verso)


Posesorul autorizaiei are obligaia s cunoasc i s aplice ntocmai prevederile prescripiilor tehnice i ale instruciunilor specifice referitoare la deservirea instalaiilor/echipamentelor. Autorizaia este personal , se p streaz n timpul serviciului asupra posesorului n bun stare i se prezint la cererea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR i a persoanelor mputernicite ale deintorului/utilizatorului instalaiei/echipamentului. Posesorul autoriza iei nu poate deservi dect instalaii/echipamente de tipul celor nscrise n autorizaie. Este interzis deservirea instalaiilor/echipamentelor dac acestea nu sunt autorizate s funcioneze, exceptnd cazurile n care se execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciune. Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaiei de ctre emitentul acesteia atunci cnd posesorul a s vrit abateri grave care pericliteaz sigurana n funcionare a 7 instalaiei/echipamentului i securitatea persoanelor. Autorizaia poate fi suspendat sau retras de ctre inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, n condiiile Legii nr. 64/2008, cu modificrile i completrile ulterioare, privind sigurana n funcionare a instalaiilor/echipamentelor.

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Model de talon pentru vize anuale (fa)

1. 2. 3. 4.

Extinderea autorizatiei

Model de talon pentru vize anuale (verso)

Talon pentru vize anuale seria................... Anex la autorizaia nr.: ..............................


..... ..... ..... .....

ANUL

20..

20..

20..

20..

VIZA ANUAL 5)

_______________ 1. Hologram. 2. Se nscrie clasa i grupa, dup caz, a instalaiei/echipamentului pentru care se face extinderea autorizaiei. 3. Se nscrie numrul i data procesului-verbal de examinare. 4. Semntura i tampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. 5. Semntura i tampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. 8

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CAP.2 MACARALE.CLASIFICAREA MACARALELOR 2.1. Generaliti.


Macaralele sunt masini de ridicat complexe, cu unul sau mai multe mecanisme cu ajutorul carora efectueaza miscarile de deplasare a sarcinilor. Actionarea macaralelor se face cu unul sau mai multe motoare , sursa primara de energie fiind motorul cu ardere interna sau reteaua de energie electrica . Tipuri: -macarale cu brat -macarale rulante -macarale funicular -macarale speciale Macarale cu brat :-nedeplasabile-de bord -de perete -de planseu -pe fundatie -Derrick -deplasabile -turn -pe pneuri -pe senile -automacarale -lansatoare de conducte -pe cale ferata -portic(portuare) -plutitoare Macarale rulante :-poduri transbordoare -poduri rulante -macarale portal(capra)/semiportal(semicapra) -macarale consola Macarale funicular:-nedeplasabile -deplasabile Macaralele cu brat sunt caracterizate prin prezenta unui brat, de regula rotitor, in jurul unei axe verticale, astfel incat campul de actiune al dispozitivului de suspendare a sarcinii este un volum de forma cilindrica . Miscarile posibile sunt : ridicarea-coborarea sarcinii, rotirea bratului, bascularea (inclinarea) bratului sau deplasarea dispozitivului de prindere in lungul bratului (in cazul bratelor orizontale) Prezenta mecanismului de deplasare a macaralei amplifica in mod corespunzator campul de actiune al macaralelor cu brat . Se mentioneaza ca bascularea bratului si deplasarea intregii macarale pot fi concepute fie ca miscari care sa se poata efectua
9

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

cu sarcina , fie ca miscari care nu pot efectua decat in gol . In primul caz se spune ca miscarea respectiva este o miscare de lucru, iar in cel de-al doilea , ca miscarea este de schimbare a pozitiei .

2.2. Parametrii tehnici principali


Parametrii tehnici principali ai unei masini de ridicat sunt acele care ii determina performantele . Pentru conceptie-proiectare , parametrii principali constituie minimul de date care trebuie sa fie indicat in tema sau sa fie adoptate functie de destinatia masinii de ridicat respective , in scopul efectuarii calculelor de proiectare si de dimensionareverificare . Numarul si chiar natura acestor parametrii difera in functie de tipul si de complexitatea masinii . Cu toate acestea , 3 parametrii tehnici principali sunt comuni tuturor masinilor de ridicat : 1. sarcina nominala 2. inaltimea de ridicare 3. grupa de functionare . In cazul macaralelor cu brat parametrii principali sunt , in ordinea importantei : momentul nominal , sarcina nominala , grupa de functionare , inaltimea de ridicare , raza de actiune si vitezele de lucru . 1.Momentul nominal-reprezinta valoarea maxima a produsului dintre masa sarcinii si raza de actiune . M=max(QR) , si se exprima in tm . M=momentul nominal Q=sarcina nominala R=raza de actiune Valoarea momentului nominal se limiteaza fie din conditia de stabilitate a macaralei , fie din conditia de rezistenta a elementelor ei structurale . Din acest motiv la macaralele cu raza de actiune variabila (datorita faptului ca produsul QR=constant) trebuie redusa valoarea sarcinii nominale . Dependenta dintre raza de actiune este indicata de proiectant intr-o diagrama denumita caracteristica de sarcina a macaralei , sau este indicata numeric sub forma tabelara . 2. Sarcina nominala-reprezinta valoarea maxima a sarcinii admisa sa fie ridicata in conditiile de exploatare respective (conditii definite de grupa de functionare) . Se exprima in kg sau t si se noteaza cu litera Q. 3.Inaltimea de ridicare reprezinta distanta maxima (masurata pe verticala) intre partile limita inferioara si limita superioara ale dispozitivului de suspendare sau apucare a sarcinii . Se exprima in m si se noteaza cu litera H . 4. Raza de actiune reprezinta distanta de la axa de rotatie a macaralei la axa dispozitivului de prindere existent . Se exprima in m si se noteaza cu litera R . Macaralele pot avea raza de actiune fixa sau variabila .
10

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

La raza de actiune variabila intereseaza cele 2 valori extreme Rmax si Rmin , dar raza nominala se considera valoarea maxima (Rmax) . 5. Grupa de functionare este standartizata prin STAS 4662 pentru mecanisme si prin STAS 8290 pentru constructia metalica . 6. Vitezele de lucru reprezinta valorile de regim ale vitezelor miscarilor macaralelor (de ex. viteza de translatie , viteza de ridicare-coborare , viteza de rotire , viteza de basculare) . Se exprima in m/min si se noteaza cu litera v .

2.3. Alcatuirea structurala a masinilor de ridicat (macaralei)


Sunt 9 elemente structurale : 1. Echipamentul de forta reprezinta masina sau ansamblul de masini motoare si generatoare , inclusiv instalatiile lor anexa , care furnizeaza energia necesara actionarii echipamentului de lucru si sistemului de propulsie al masinii . In functie de sursa primara de energie se disting : a. actionarea diesel-mecanica : echipamentul de forta este motorul diesel si anexele lui ; b. actionarea diesel-electrica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul cu ardere interna , generatorul electric cuplat cu acesta , precum si motoarele electrice de antrenare a mecanismelor macaralei impreuna cu echipamentul electric ; c. actionarea diesel-hidraulica : echipamentul de forta este alcatuit din motorul termic primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de antrenare a mecanismelor si aparatajul hidraulic aferent ; d. actionarea electromecanica : echipamentul de forta cuprinde motoarele electrice de antrenare a mecanismelor si aparatajul electric din circuitele de forta ale acestora e.actionarea electo-hidraulica : echipamentul de forta cuprinde motorul electric primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de actionare a mecanismelor si echipamentul hidraulic aferent . 2.Transmisia In cazul actionarii directe (diesel-mecanica si electromecanica) , transmisia este mecanica intrucat utilizeaza organe de transmitere fie rigide (arbori , cuplaje , angrenaje) , fie flexibile (cablu , lant ,curea) . In cazul actionarii combinate (diesel-electrica , diesel-hidraulica si electrohidraulica) transmisia energiei de la masina generatoare la motoarele secundare se face pe cale electrica , respectiv hidraulica , iar de la motoarele secundare la organele de lucru prin transmisie mecanica . 3.Echipamentul de lucru este reprezentat de dispozitivul de suspendare a sarcinii . La macaralele cu destinatie generala acesta este alcatuit din mufle cu carlig . La macaralele cu destinatie speciala putem avea ca echipament de lucru grafare , electromagneti , clesti ,cupe , etc. 4. Mecanismele macaralei = ansambluri cu functionare independenta care asigura realizarea anumitor miscari de lucru .
11

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

5. Instalatia de comanda si control = ansamblul de dispozitive si echipamente cu ajutorul carora se realizeaza punerea in functiune , reglarea , dirijarea , controlul , oprirea unui anumit mecanism sau a intregii masini . Comanda se realizeaza prin manete , pedale , butoane sau manipulatoare , iar controlul prin aparate indicatoare de bord . 6. Sistemul de propulsie : Cu sistem de propulsie sunt echipate macaralele deplasabile . Avem sisteme de propulsie pe cai cu sine (cazul macaralelor rulante , turn , portuare si a celor pe cale ferata) si pe cai fara sine . In acest caz , sistemul de propulsie poate fi prevazut cu roti cu pneuri (cazul macaralelor pe pneuri si al automacaralelor) , cu senile (cazul macaralelor pe senile , lansatoarelor de conducte ) , etc. 7. Structura portanta = constructia metalica relativ rigida care preia sarcinile de lucru ale macaralei , precum si pe cele provenite din greutatea propie si le transmite organelor de rezemare . Structura portanta serveste ca suport pentru organele mecanismelor si celelalte sisteme ale macaralei , le fereste de socurile dinamice care apar in timpul functionarii si pastreaza pozitia reciproca a acestor organe . 8. Instalatia de siguranta = ansamblul de aparate si dispozitive , dintre care unele cu functionare automata , cu ajutorul carora se asigura functionarea macaralelor in conditii de siguranta . Cele mai importante dispozitive de siguranta sunt : limitatoare de sarcina , limitatoare de moment (la macaralele cu brat) , limitatoare de sfarsit de cursa , limitatoare-avertizoare ale actiunii vantului , dispozitive de blocare , tampoane , opritori . 9. Instalatii , echipamente si elemente auxiliare Au rol utilitar si sunt : instalatia de iluminat , instalatia de incalzire , instalatia de semnalizare . Macaralele sunt dotate de asemenea si cu cabina , caroserie , pupitru de comanda

2.4. Clasificarea macaralelor pe grupe


1) MACARALE DEPLASABILE PE CI FR INE DE RULARE cum ar fi automacarale, macarale pe pneuri, macarale pe enile, macarale montate pe vagon de cale ferat, macarale montate pe vehicule destinate transportului de materiale i altele asemenea; 2) MACARALE DEPLASABILE PE CI CU INE DE RULARE cum ar fi poduri rulante, macarale portal, electropalane deplasabile pe grind fix i altele asemenea; 3) MACARALE CU BRA I/SAU PLATFORM ROTITOARE LA PUNCT FIX SAU DEPLASABILE PE CI CU INE DE RULARE cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic i altele asemenea; 4) MACARALE DE CONSTRUCIE SPECIAL cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece i altele asemenea;

12

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Nu fac obiectul prescriptiilor ISCIR: a) mainile de ridicat i dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme marine fixe i mobile; b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, ncrctoarele cu cup, draglinele, mainile de foraj, de extracie i mainile similare, de toate tipurile, cu excepia celor la care constructiv exist posibilitatea montrii mai multor tipuri de dispozitive de prindere specifice mainilor de ridicat i pot lucra n regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platform autoridictoare i altele asemenea; c) troacele, oalele de turnare i platformele de ncrcare, precum i dispozitivele lor auxiliare; d) mainile de arjare, mainile pentru manevrat capace, mainile pentru bascularea oalelor de turnare i roboii industriali care efectueaz operaii de ridicare, transport i coborre semifabricate, integrai n ciclul de funcionare al unui utilaj tehnologic; e) elevatoarele continue i transportoarele continue; f) mainile de alimentare-ncrcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu comand integrat n ciclul de funcionare al presei; g) mainile integrate n mainile pentru galvanizare i similare.

2.5. Descrierea macaralelor rulante


Principalele macarale rulante sunt podurile rulante si macaralele portal si semiportal. Sunt folosite pentru lucrari de incarcare-descarcare in depozitele de materiale, rampele liniilor CF si auto, la transportul paletizat si containerizat si pentru manipularea diferitelor materiale pentru constructii, in special a elementelor prefabricate din beton armat. a. Poduri rulante Podurile rulante sunt formate din una sau doua grinzi principale(in unele cazuri au si grinzi secundare), la capetele carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale(si secundare) circula caruciorul principal si, respectiv, cel secundar, iar pe grinzile de capat se afla montate mecanismele de translatie ale podului. Podurile rulante pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a. dupa constructia grinzilor: -cu grinzi cu inima plina(cu profile I,U), in care intra si varianta cu grinda suspendata; -cu grinzi cu zabrele, din profile imbinate prin nituri sau suruburi; -cu grinzi din tabla sudata; -cu grinzi Virendeel; b. dupa numarul de grinzi: -cu o grinda principala(poduri rulante monogrinda); -cu 2 grinzi principale(cazul general);
13

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-cu 2 grinzi principale si 2 grinzi secundare; c. dupa asezarea pe sinele caii de rulare: -normal asezate(calea sub grinzile de capat); -suspendate(calea deasupra grinzilor de capat); d. dupa mecanismul de ridicat: -cu mecanisme montate pe carucior; -cu electropalane; e. dupa locul de comanda: -din cabina aflata pe pod; -de la sol; -telecomandate; f. dupa numarul carligelor si al mecanismelor de ridicat: -cu un carlig; -cu 2 carlige; -cu 3 sau mai multe carlige; g. dupa organul de prinderea sarcinii: -cu carlig; -cu ochi; -cu traversa; -cu graifar; -cu electromagnet; h. dupa destinatie: -poduri rulante de uz general; -poduri rulante tehnologice. Pentru functionarea in conditii de siguranta, la podurile rulante trebuie respectate urmatoarele spatii de siguranta minime: -spatiul de siguranta superior si lateral: 100 mm; -spatiul de siguranta inferior: 200 mm; -spatiul de siguranta dintre elementele podului si linia principala de alimentare: circa 200 mm. b. Macarale portal si semiportal Aceste tipuri de macarale au constructii metalice caracteristice. Suprastructura macaralei(grinzile principale si caruciorul) este asemanatoare cu cea a podurilor rulante. La macaralele portal, grinzile principale se sprijina pe picioare, iar la partea inferioara a acestora se afla rotile de rulare pe sine. Fiecare pereche de picioare este solidarizata spre partea inferioara printr-un tirant. Grinzile principale pot avea limitata lungimea la locul de imbinare cu picioarele sau pot depasi picioarele(in consola) la unul sau ambele capete. Asemanator podurilor rulante, grinzile principale sunt solidarizate la capat prin grinzi de legatura. Macaralele semiportal au la un capat o pereche de picioare care se sprijina pe sina la sol, asemanator macaralelor portal, iar in partea cealalta se sprijina asemanator podurilor rulante, pe sina, la inaltime. Grinzile principale sunt de asemenea solidarizate prin grinzi de capat.
14

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Atat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de 2 grinzi principale, una singura, in care caz se foloseste un electropalan suspendat cu carucior pe monosina. Ca dispozitive de prindere pot fi folosite, in afara de carlige si graifare, electromagneti etc. De asemenea, carucioarele pot fi rotitoare si cu brat. Pentru functionarea in conditii de siguranta, la macaralele portal trebuie respectat spatiul de siguranta de minimum 500 mm pe tot conturul macaralei.

2.6. Descrierea tipurilor de poduri rulante din grupa c


1. Poduri rulante de uz general Sunt poduri rulante electrice cu carlig(carlige) intalnite in majoritatea halelor sau pe estacade. De regula sunt poduri cu 2 grinzi principale(in executie cu inima plina, cu zabrele, cheson sau Virendeel), cu sinele pentru rularea carucioarelor fixate pe talpile superioare ale acestora, cu mecanismele actionate electric. Pot fi comandate de la sol sau dintr-o cabina fixata pe pod(la unul din capete sau la mijloc) si dotate, ca mijloc de prindere a sarcinii, cu unul sau 2 carlige actionate separat. Sunt destinate manevrarii in spatii inchise(hale industriale, centrale electrice, depozite inchise) sau in aer liber, a sarcinilor in bucati(piese si ansambluri mecanice grele, ansambluri de constructii metalice, bene cu materiale in vrac sau stivuite, oale cu metal lichid, forme de turnatorie, grinzi, prefabricate din beton, etc.). Podurile rulante electrice cu carlig se constuiesc, de regula, pentru sarcini (in tone) cuprinse in urmatoarea gama de valori nominale: 5;8;12,5;16;20;32;50; 80;100;125;160;200;250;320. In marea majoritate a cazurilor, podurile rulante electrice cu carlig sunt incarcate mai rar cu sarcina nominala si mai frecvent cu sarcini pana la 25% din cea nominala, din care cauza, in scopul unei exploatari rationale, aceste poduri rulante sunt de regula concepute cu un mecanism principal de ridicare, dimensionat pentru sarcina nominala si cu un mecanism auxiliar de ridicare, dimensionat pentru 25% din sarcina nominala. In unele cazuri speciale, podurile rulante electrice cu carlig sunt echipate cu 2 carucioare de aceeasi sarcina sau de sarcini diferite(dupa modul de repartizare a sarcinii), carucioare care fie ca lucreaza cuplate, fie ca au miscari coodonate. De asemenea, si podurile rulante insele, cand circula pe aceeasi cale de rulare, pot lucra cuplate, fie numai mecanic, fie mecanic si electric. 2. Poduri rulante cu electropalan Constituie o categorie oarecum aparte de poduri rulante. Caracteristic pentru acestea este faptul ca folosesc drept mecanism de ridicare unul sau doua electropalane fixate pe sasiul caruciorului prin talpile de prindere.
15

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Podurile rulante cu electropalan se construiesc in mod obisnuit pentru sarcini cuprinse intre 2 tone si 25 de tone si deschideri pana la maxim 32 m. Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza cu grupuri motoare independente, ceea ce permite eliminarea elementelor transmisiei de legatura(arbori, cuplaje, lagare). Atat grupurile motoare cat si electropalanele sunt echipate exclusiv cu motoare asincrone in scurtcircuit, solutie ce simplifica aparatajul electric aferent, permitand eliminarea controlerelor si rezistentelor de demarare, impreuna cu contactoarele conexe. Aceste simplificari dau posibilitatea aliminarii podestelor care altminteri ar fi necesare tocmai pentru amplasarea elementelor sus-amintite. Rezulta in consecinta o constructie metalica simpla, usoara, redusa la grinzile principale si la cele de capat(ambele tipuri de grinzi in constructie cheson). Comanda motoarelor electrice de actionare este de asemenea simplificata, facandu-se de la o cutie cu butoane. Cutia cu butoane este suspendata deplasabil in lungul podului sau la un punct fix(pentru comanda de la sol), sau este amplasata in cabina la podurile rulante care translateaza cu o viteza mai mare de 40 m/min; suspendarea mobila a cutiei cu butoane, da posibilitatea personalului de manevrare sa ia pozitia cea mai potrivita in functie de forma si dimensiunile sarcinii. Atat la mecanismele de ridicare(in speta la electropalane) cat si la mecanismele de translatie, se poate realiza, pe langa viteza nominala si cate o microviteza care asigura conditii optime de folosire a acestor utilaje atat la operatii de montaj cat si la deservirea masinilor-unelte sau la operatii fine in laboratoarele uzinale sau la unele standuri de incercari. 3. Poduri rulante cu graifar Se utilizeaza la manipularea si transportul discontinuu al materialelor in vrac, cu incarcare si descarcare efectuate complet mecanizat, fapt pentru care lucreaza fara personal auxiliar, fiind comandate central, de catre macaragiu. Ele sunt folosite pentru transportul agregatelor in liniile tehnologice de prefabricate din beton, pentru transportul materiilor prime in industria cimentului, pentru transportul nisipului in turnatorii, in depozite de minereuri, de alumina, etc. Structural, constructia metalica si mecanismele de translatie ale unui pod rulant cu graifar nu difera de cele ale unui pod rulant cu carlig, singura deosebire fiind de natura dimensionala. Anuma, podurile cu graifar, ca urmare a faptului ca lucreaza la inaltimi de ridicare mult mai mari, au ampatamente mai mari. Tot din cauza inaltimilor de ridicare mai mari cat si din cauza faptului ca graifarele incarca si descarca din spatii relativ stramte(buncare, vagoane), podurile cu graifar au cabina amplasata de regula la mijlocul deschiderii(asa-numita cabina de centru) in scopul unei supravegheri mai bune a functionarii graifarului. O deosebire fata de podurile rulante cu carlig, o reprezinta mecanismele de sustinere si inchidere a graifarului, asa-numitele trolii pentru graifare. Ele sunt alcatuite in toate cazurile din 2 tamburi de cablu, unul pentru sustinerea graifarului, iar celalalt pentru inchidere. Cei 2 tamburi asigura toate miscarile pe care trebuie sa le execute graifarul si anume: inchidere, ridicare in stare inchisa sau deschisa,
16

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

deschidere, coborare in stare deschisa sau inchisa. Tamburii de cablu, la randul lor, sunt actionati cu un sindur motor sau cu 2 motoare. La actionarea cu 2 motoare se disting 2 solutii: cu 2 mecanisme gemene(alcatuite fiecare din elemente identice: motoare, cuplaje, frane, reductoare), respective cu transmisie planetara. 4. Poduri rulante stivuitoare Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor in depozite dezvoltate pe verticala. Ca toate podurile rulante, ele sunt alcatuite dintr-o constructie metalica alcatuita din 2 grinzi principale solidarizate intre ele prin 2 grinzi de capat in care sunt montate elementele aparatului de rulare(rotile de rulare libere si motoare, ultimele fiind actionate individual prin asa-numitele grupuri de actionare de capat, fie cate 2 , de la un mecanism motor central). Podurile rulante stivuitoare ruleaza pe cai de rulare fixate pe stalpii de rezistenta ai halelor, depozitelor sau pe cai suspendate de talpile formelor de acoperis, ca grinzile rulante suspendate. 5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice) In cadrul proceselor tehnologice din metalurgie sunt incluse o serie de tipuri de poduri rulante, destinate de obicei unei singure operatii, de la care deriva si denumirea. Tipurile mai reprezentative de poduri rulante metalurgice sunt: a. Poduri rulante de sarjare Servesc la transportul si golirea troacelor cu fier vechi in cuptorul SiemensMartin. Acestea au un carucior normal, cu 2 mecanisme de ridicare, asemanator celor de la podurile de uz general, si un al doilea carucior care se continua in jos printre grinzile principale, avand o coloana, platforma inferioara, cabina macaragiului si bratul cu ajutorul caruia se fac operatiile de incarcare a sarjelor. Cu ajutorul mecanismelor de pe acest carucior si de pe platforma inferioara se executa urmatoarele miscari: -deplasarea caruciorului, prin intermediul careia bratul cu troaca este introdus in cuptor; mai sreveste si la preluarea troacelor din hala adiacenta; -ridicarea coloanei cu platforma inferioara si a bratului; -rotirea platformei inferioare si a bratului; -miscarea de basculare a bratului pentru trecerea troacelor peste obstacole; -miscarea de rotire a bratului in jurul axei sale, pentru rasturnarea troacei. Toata constructia metalica este robusta pentru a face fata solicitarilor. b. Poduri rulante pentru troace Servesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin 2 perechi de carlige. Fiecare pereche de carlige este actionata de un mecanism de ridicare. c. Poduri rulante de stripare Se folosesc la scoaterea lingourilor de otel din lingotiere. Cu ajutorul unui cleste special se apuca lingotierea de urechile de prindere, iar cu ajutorul unui poanson se apasa asupra lingoului pana cand acesta este scos din lingotiera. Clestele de stripare executa miscari de ridicare, rotire si strangere. Forta cu care apasa
17

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

poansonul este foarte mare, ajungand la 600 tone. Toate aceste miscari se realizeaza prin mecanisme montate pe carucior. d. Poduri rulante cu clesti pentru cuptoare adanci Se folosesc la introducerea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adanci. Clestii sunt montati pe o constructie metalica(turnul) avand posibilitate de ridicare, rotire si strangere. Constructia metalica a acestui pod este de asemenea foarte robusta datorita greutatii proprii mari a elementelor sale, in special a turnului. Cabina macaragiului este protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla inoxidabila sau aluminiu, izolata, geamuri anticalorice si instalatie de climatizare. e. Poduri rulante cu brate Se folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de bare sau profile. In locul muflei cu carlig este montata o traversa, care are mai multe brate cu ajutorul carora se manipuleaza laminatele. Traversa este sustinuta pana la carucior printr-un sistem de cabluri care nu-I permite efectuarea balansului, inlocuind astfel constructia metalica(turnul) foarte grea care se intalneste la podurile de constructie veche. Pe carucior exista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 360. f. Poduri rulante de turnare Se utilizeaza la transportul metalului lichid. Din acest motiv se iau o serie de masuri de siguranta ca: -mecanismele de ridicare sunt prevazute cu 2 sisteme de frane independente, fiecare sistem trebuind sa asigure franarea eficienta nominala; acceleratiile la demarare si franare trebuie sa fie sub 0,2 m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40 m/min la caruaior si 80m/min la pod; -cabina macaragiului este prevazuta cu geamuri anticalorice, izolatii termice, aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare. De regula, aceste poduri sunt prevazute cu 2 carucioare, fiecare asezate pe calea sa de rulare si grinzile sale. Deci podul are 2 grinzi principale, pe care circula caruciorul cu oala de turnare, si 2 grinzi secundare, pe care circula caruciorul cu mecanismele de ridicare auxiliare. Oala cu metal lichid este sustinuta de o traversa cu 2 carlige lamelare simple. Solutia constructiva este astfel aleasa incat cablurile ce sustin oala de turnare sa treaca printre grinzile principale si secundare; caruciorul cu mecanismele de ridicare auxiliare circula independent de pozitia caruciorului cu oala de turnare. g. Poduri rulante pentru tratamente termice La aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte mare din motive tehnologice. Neintroducerea pieselor in baie cu viteza mare(in timp foarte scurt) influenteaza negativ caracteristicile ce se urmaresc prin tratament si creeaza pericole de incendiu. h. Poduri rulante pentru forja Pentru rotirea lingourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carligul mecanismului principal de ridicare se agata un dispozitiv.
18

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Piesa ce se forjeaza, de regula, este sustinuta de un lant cu eclise si bolturi. Dispozitivul de rotire este prins in carlig prin intermediul unor arcuri pentru a nu transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce se forjeaza. 6. Poduri rulante speciale Sunt podurile rulante cu electromagneti. Pentru manipularea unor materiale magnetice(span, table, profile laminate), mijlocul de prindere cel mai comod este, in anumite cazuri, electromagnetul sau o baterie de electromagneti suspendati pe o traversa fixa sau rotitoare. Astfel, la descompunerea pachetelor de table cu macarale cu carlig, deslipirea tablelor nu se poate face decat manual, cu eforturi mari, cu risc de accidentare a legatorilor de sarcina si cu deformari care cel mai adesea fac necesara o indreptare ulterioara a tablelor. Aceeasi operatie se face mult mai rapid si fara nici un risc, cu o macara sau un pod rulant echipat cu electromagneti. a. Poduri rulante cu electromagnet Pentru tablele si profilurile de dimensiuni mai reduse pentru span, pentru manipularea bilelor de spargere a fontei, pentru manipularea lingotierei, se utilizeaza carucioare cu un singur electromagnet, care ruleaza fie pe o cale de rulare fixa, fie pe un pod rulant sau pe o macara portal. Electromagnetul se agata in carligul macaralei. Fata de podurile rulante de uz general, podurile rulante cu electromagnet prezinta urmatoarele deosebiri: -caruciorul este echipat cu un mecanism suplimentar pentru infasurarea cablului de alimentare cu energie electrica ce se misca sincronizat cu mecanismul de ridicarecoborare sarcina, astfel incat cablul de alimentare cu energie electrica sa nu fie tensionat, dar nici sa formeze bucle; -intrucat alimentarea electromagnetului se face cu curent continuu, podul dispune de instalatie de redresare a curentului alternativ; -pentru ca sarcina sa nu cada din electromagnet in cazul unei intreruperi occidentale a curentului, podul se echipeaza cu baterii de acumulatori care intra in mod automat in actiune la intreruperea sursei principale, semnalizeaza optic si acustic in cabina macaragiului intreruperea survenita si permite functionarea normala a podului rulant timp de minim 10 minute. Locul de functionare a unei astfel de instalatii se delimiteaza, fiind interzis accesul persoanelor. b. Poduri rulante cu traversa cu electromagneti Pentru transportul si manipularea tablelor mari si a profilelor laminate lungi, devine imposibila utilizarea unui singur electromagnet, care daca ar putea eventual realiza forta portanta necesara, nu ar putea in nici un caz sa realizeze repartizarea acesteia pe o arie atat de intinsa incat sa asigure suspendarea tablei fara incovoiere sub greutate proprie. Foile mari de tabla se prind in conditii optime cu o baterie de electromagneti suspendati pe o traversa, la distante astfel calculate incat sa asigure, atat forta portanta necesara cat si un numar suficient de puncte de prindere, astfel ca sa
19

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

impiedice deformarea tablei sub greutatea proprie. Suspendarea pe traversa a magnetilor este astfel facuta incat sa permita asezarea lor pe foaia de tabla, chiar cand aceasta prezinta abateri de planeitate; Solutia cea mai simpla este si in acest caz, tot suspendarea cu lanturi. Pentru a putea manipula table croite dupa cele mai diverse contururi(asa cum este cazul in constructia sectiunilor de nave), electromagnetii sunt alimentati individual cu curent electric, putand fi pusi sub tensiune(de la un pupitru cu butoane) in formatia necesitata de forma tablei de ridicat. Pentru eliminarea pericolului de cadere a sarcinii la intreruperea accidentala a curentului, se foloseste acceasi solutie ca si la podurile cu un singur magnet. 2.7. Generalitati. cerinte de baza constructia metalica a podurilor rulante Constructiile metalice ale macaralelor sunt formate din elemente de lungimi limitate care sunt asamblate atat in faza de constructie , cat si in faza de montaj . Constructia metalica portanta a unei macarale formeaza structura de rezistenta pe care se monteaza mecanismele de lucru , asigurand functionarea in conditii de siguranta a instalatiei , printr-o dimensionare judicioasa . Elementele principale ale constructiei metalice pot fi : -grinzi cu inima plina , din profile I sau U ; -grinzi cu zabrele din profile sau tevi ; -grinzi cheson din tabla . Asamblarea elementelor componenete poate fi nedemontabila (prin sudura sau prin nituire) sau poate fi demontabila (cu suruburi sau cu bolturi) . Materialele folosite pentru constructia metalica portanta , inclusiv materialele pentru asamblare , trebuie sa fie insotite de buletinul de calitate emis de producator si sa corespunda prevederilor tehnice R1 , colectia ISCIR . Ca materiale de baza se folosesc oteluri calmate : -table si profile din oteluri de uz general , din care cele mai utilizate sunt OL 37-3K , OL 37-4K , OL 52 ; -tevi de uz general , marcile OLT 35 si OLT 45 ; -tevi pentru temperaturi joase , marcile OLT 35R si OLT 45R . Folosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele constructiei metalice portante trebuie sa aibe o rezilienta buna (=rezistenta buna la socuri ) la temperaturi negative , la care se admite folosirea macaralelor . Pentru sinele de rulare ale macaralelor se foloseste otel cu rezistenta minima de 50 kg/mmp . Deci , structurile portante ale masinilor de ridicat se confectioneaza din otel , in cea mai mare parte sub forma de constructii sudate din laminate de otel . Structuri turnate din otel se intalnesc rar , de exemplu la batiurile macaralelor pe senile de mica sau medie capacitate . Exista numeroase argumente care conduc la preferinta pentru structuri sudate -existenta unor game largi de produse laminate din otel , mult mai largi decat gama otelurilor turnate ;
20

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-existenta unor tehnologii de sudare bine puse la punct ; -existenta unor metode de control nedistructiv al sudurilor ; -riscul de rebut sensibil mai mic in comparatie cu solutiile de realizare prin turnare . De asemenea constructiile metalice sudate sunt cu 15-20% mai usoare decat cele nituite . Constructiile nituite practic nu se mai utilizeaza la masinile de ridicat din cauza unui volum mare de manopera de executie , precum si din faptul ca gaurile de nit reduc sectiunile utile ale elementelor de constructie . De asemenea , reprezinta un dezavantaj faptul ca , imbinarile nituite trebuie controlate periodic . Fac exceptie doar constructiile metalice ale unor macarale cu regim greu de functionare , deoarece siguranta in exploatare a imbinarilor nituite , in conditiile unor vibratii puternice , este mai mare decat cea a imbinarilor sudate. Cerinte de baza Principelele cerinte impuse otelurilor pentru confectionarea constructiilor metalice sunt : 1. sudabilitatea 2. rezistenta mecanica 3. tenacitatea( a materialului de baza si a imbinarilor sudate) la temperatura minima de utilizare . 1. Sudabilitatea=aptitudinea unui otel ca printr-un procedeu de sudare sa asigure in imbinarile sudate caracteristicile locale si generale prescrise pentru o constructie sudata . 2. Rezistenta mecanica=capcitatea unui material de a prelua incarcari fara ca nivelul tensiunilor ce apar sa devina periculos . 3. Tenacitatea=proprietatea otelurilor de a avea deformatii mari inainte de rupere . Asamblari prin suruburi Fac parte din categoria asamblarilor demontabile si permit montarea si demontarea repetata fara deteriorarea partilor componente . Asamblarile cu suruburi sunt alcatuite din elemente care se asambleaza,surubul si piulita , precum si elemente de asigurare impotriva desurubarii . Se pot folosi suruburi uzuale , suruburi pasuite si suruburi de inalta rezistenta Pentru asamblari cu suruburi uzuale(brute) , gaura se prelucreaza cu un diametru mai mare cu 13mm decat diametrul surubului . La asamblarile cu suruburi pasuite , diferenta dintre diametrele gaurii si surubului este de 0,20,3mm . Suruburile uzuale , ca urmare a lunecarii relative a pieselor asamblate , se recomanda sa se foloseasca doar la asamblari provizorii sau la elemente secundare care nu fac parte din categoria elementelor de rezistenta ale masinii . Ele sunt solicitate doar la contact(presiune pe gaura) si la forfecarea tijei . Suruburile pasuite preiau fortele de lunecare prin contactul cu peretii gaurilor(intocmai ca niturile) , datorita faptului ca tija si gaura au acelasi diametru nominal .
21

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de lunecare , dardatorita prestrangerii cu forte controlate- lunecarea pieselor asamblate este impiedicata de fortele de frecare care apar intre ele in zona influentata de strangere . Asamblari cu bolturi Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate , demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-demontajul se face cu usurinta . Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale masinilor de ridicat in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi , contrafisele , tronsoanele bratelor si turnurile macaralelor . 2.8. Elementele componente ale constructiei metalice a podurilor rulante

In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din: una sau doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi secundare), la capetele carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale circula caruciorul(carucioarele), iar pe grinzile de capat se afla montate mecanismele de translatie ale podurilor. Alte elemente ale constructiei metalice: -unul sau doua podeste laterale de trecere; -cabina de comanda(laterala sau de centru); -suport cablu flexibil de alimentare carucior; -balustrade; -scari de acces; -opritori; -cos de vizitare linie de alimentare pod. 1. Sasiul podului Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat. Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general asamblari cu suruburi de inalta rezistenta). Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc oteluri calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin socuri), avand garantata rezilienta la temperatura minima de functionare(pentru podurile ce lucreaza in exterior-in aer liber-materialele constructiei metalice au rezilienta garantata la -20C, iar podurile ce lucreaza in hale au garantata, pentru materialele constructiei metalice, rezilienta la 0C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K, OL 37-4K si OL 52. 2. Caruciorul Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-coborare si de translatie carucior) a carui constructie metalica este executata din marcile de otel mai sus mentionate. Caruciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale. 3. Podeste si balustrade
22

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Sunt spatiile de pe pod ce asigura accesul la cabina de comanda si pentru operatiile de intretinere, revizie si reparatie. Podestele trebuie sa aiba o latime de minimum 400 mm, iar in dreptul aparatajului electric de minimum 500 mm. Ele trebuie, de asemenea, prevazute minim cu balustrade, cu inaltimea de 1 m, spre exterior. Ca material pentru balustrade se folosesc tevi pentru temperaturi joase: OLT 35 sau OLT 45. 4. Scari de acces Asigura accesul pe pod si sunt realizate din teava. 5. Cabina de comanda Este locul unde se afla aparatajul de comanda prin intermediul caruia macaragiul executa manevrele cu podul rulant. In cazul podurilor rulante exista cabina de centru si cabine de capat. Ele sunt concepute, dimensionate si amplasate astfel incat sa asigure macaragiului o manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra campului de lucru a podului, in conditii depline de protectie a muncii. In interiorul cabinei este asigurata o inaltime libera de cel putin 1800 mm; la cabinele scaun se admite reducerea acestei inaltimi libere pana la cel putin 1200 mm. Toate cabinele de comanda trebuie sa fie prevazute cu scaun pentru macaragiu. Scheletul si invelisul exterior al cabinelor de comanda trebuie sa fie metalic, podeaua fixata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul de comanda instalat in cabina si greutatea a 4 persoane. Podeaua va fi acoperita cu un covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor din PVC. Cabinele inchise sunt prevazute cu geamuri in asa fel incat macaragiului sa poata observa in bune conditiuni toata suprafata deservita de macara. Ferestrele cabinelor sunt astfel construite incat sa permita curatarea lor la exterior. Cabinele inchise ale podurilor ce lucreaza in aer liber, respectiv in hale reci, vor fi prevazute cu posibilitate de incalzire electrica. Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda vor fi prevazute cu panouri de protectie, cu geamuri din sticla anticalorica sau cu geamuri duble din securit si cu instalatii de climatizare. Accesul in cabinele de comanda inchise ale macaralelor va fi asigurat prin usa sau chepeng cu posibilitati de incuiere. 2.9. Antrenarea macaralelor: echipamente de forta; tipuri de actionari

Notiuni generale si criterii de clasificare ACTIONARE = punerea in miscare a unei instalatii , prin transformarea unei forme oarecare de energie in energie mecanica . In functie de sursa de energie avem urmatoarele tipuri de actionari : -actionare manuala(energia umana); -actionare termica(energia termica); -actionare hidraulica(presiunea hidrodinamica); -actionare pneumatica(presiunea pneumostatica);
23

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-actionare electrica(energia electrica); -alte actionari. 1.Actionarea manuala Se intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si la mecanismele de ridicat care lucreaza numai ocazional , ca de exemplu la operatii de montaj si reparatii . Actionarea manuala se realizeaza prin intermediul manivelelor , al manivelelor cu clichet , al rotilor de lant , precum si a parghiilor de comanda . Puterea disponibila este redusa , de cca. 0,25 CP pe o durata de 5 minute. 2.Actionare termica Se folosesc motoare cu ardere interna , ce sunt utilizate de obicei ca motoare centrale. Transmisia la diferitele miscari se face hidraulic sau electric; numai rareori mecanic . De obicei se utilizeaza motoare diesel cu turatii cuprinse intre 15002800 rot/min. Se are in vedere ca motorul sa poata demara in gol si sa nu fie supraincarcat . In acest scop , se iau masuri ca introducerea unui cuplaj hidrodinamic sau se prevede o scadere a tensiunii in cazul depasirii unei anumite incarcari(in cazul actionarilor Ward-Leonard). 3.Actionarea hidraulica Prezinta avantajele unei comenzi simple si a unui numar mic de reductoare. Sistemele intrebuintate sunt de 2 feluri si anume: cu cilindri de presiune si pistoane , sau cu motoare hidraulice. Sistemul cu cilindri de presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo unde sunt necesare curse mici(de exemplu la mecanismele de basculare ale bratelor la automacarale , la manevrarea clestilor la macaralele de stripare , la mecanismele de fixarea troacelor , la graifarele cu motor etc). Instalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare ca si in cazul actionarilor electrice . Actionarile hidrostatice se compun din urmatoarele elemente : pompa , motor , cilindru de lucru , comenzi si conducte. 4. Actionarea pneumatica Se aseamana , in principiu , cu cea hidraulica , prezentand avantajul fata de aceasta ca neetanseitatile nu produc deranjamente atat de mari . Actionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi si numai in cazuri speciale pentru actionarea mecanismelor. 5. Actionarea electrica Este cea mai intrebuintata forma de actionare la macarale , datorita avantajelor pe care le prezinta : posibilitati de producere si transport simplu la mare distanta , siguranta mare in functionare , adaptare la toate conditiile de lucru si economicitate. Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se folosesc tensiuni de 110V,220V,440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000V , utilizand
24

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau instalatiile respective. Mecanismele=lanturi cinematice ce servesc la transmiterea sau transformarea miscarii , precum si la transmiterea fortelor si momentelor de la elementul conducator la elementul condus. Clasificare: 1. in functie de rolul lor-mecanisme pentru miscarea de rotatie; -mecanisme pentru miscarea de translatie; -mecanisme pentru miscarea in plan; -mecanisme pentru miscarea periodica; 2.dupa modul de transmitere a miscarii-tansmisii cu organe flexibile (curele , lanturi) ; -transmisii cu angrenaje (conice , cilindrice); -transmisii prin frictiune (cu roti plane , cu discuri); 3.in functie de raportul de transmitere a turatiei -cu un singur raport de transmitere(reductoare , amplificatoare de turatie); -cu mai multe rapoarte de transmiter (cuti de viteza); -cu variatia continua a turatiei(variatoare de turatie). La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele tipuri de mecanisme: -mecanism de deplasare(translatie) a macaralei; -mecanism de deplasare a caruciorului; -mecanism de ridicare-coborare a sarcinii(principal si auxiliar); -mecanism de rotire; -mecanism de basculare(inclinare) a bratului; -mecanism de calare; -mecanism de telescopare brat; -alte mecanisme specifice operatiilor pe care instalatia trebuie sa le execute (deplasare masa , inchidere-deschidere dispozitiv de prindere , rotirea dispozitivului de prindere , etc.). Mecanismul de deplasare. rol, descriere, elemente componente, schema cinematica Mecanismele de deplasare ale macaralelor servesc pentru deplasarea acestora , precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care este admisa deplasarea macaralelor cu sarcina suspendata in dispozitivul de prindere. In cazul podurilor rulante(macaralelor deplasabile pe sine de rulare) , deplasarea cu sarcina suspendata este una din miscarile principale ale acestora. In cazul actionarii electrice , aceste mecanisme sunt compuse din:
25

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

1. Motoare electrice: Sunt de constructie speciala , pentru a corespunde regimului intermitent de functionare. 2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul mecanismului de deplasare. Acest cuplaj lipseste in cazul mecanismelor de deplasare cu grupuri de actionare , la rotile de rulare(actionare de capete) , cand pe arborele motorului electric se monteaza pinionul primei trepte a reductorului. 3. Frana mecanismului de deplasare: In cazul macaralelor cu actionare centrala , aceasta frana este de tipul cu saboti sau cu banda si in cazul actionarii de capete , de regula este frana axiala(cu discuri sau conica). Se metioneaza ca macaralele , care functioneaza in hale sau depozite inchise si au viteza nominala de pana la 32 m/min , pot sa fie lipsite de frana. 4. Reductorul: La mecanismele de deplasare cu actionare centrala , reductorul este de tip vertical cu 2 sau 3 trepte de reductie; la actionarea de capete , reductorul este de constructie speciala , in unele cazuri arborele de intrare al reductorului fiind insusi arborele motorului electric si arborele de iesire fiind arborele(osia) rotii de rulare. Pentru realizarea unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si reductoare planetare , care permit deplasari pe distante lungi cu viteza redusa , fata de recomandarea de a nu depasi o durata de 30 secunde la deplasarile macaralelor care au realizata viteza redusa cu ridicator de frana electrohidraulic. 5. Arborii de transmisie: Acesti arbori , prevazuti la mecanismele de actionare centralizata pentru transmiterea momentului la rotile motoare ale macaralei , pot fi de inalta turatie , in cazul in care se prevede un motor de actionare central si reductoare de capete , sau arbori de joasa turatie , cazul cel mai frecvent , cand se transmite momentul realizat la arborele de iesire al reductorului. Arborii de transmisie se realizeaza din otel rotund(arbori plini), solutie din ce in ce mai rar utilizata din cauza consumului mare de otel , sau din tevi(arbori tubulari) care au avantajul unui consum mai mic de otel si o rigiditate mai mare datorita momentului de inertie mare al tevilor , fapt ce da posibilitatea unor arbori de lungime mare. 6. Cuplajale arborilor de transmisie: Servesc la cuplarea arborilor respectivi intre ei precum si la cuplarea acestora cu reductorul mecanismului de deplasare si cu rotile de rulare motoare. Se utilizeaza cuplaje dintate sau cuplaje cu bolturi; cuplaje rigide se prevad foarte rar si numai la macaralele cu actionare manuala. 7. Lagarele arborilor de transmisie: De obicei , se aleg de tipul lagare de rostogolire(cu rulmenti). 8. Rotile macaralelor: Servesc la realizarea deplasarii acestora pe caile de rulare. Pot fi roti libere si roti motoare. 9. Dispozitivele de siguranta: Aceste dispozitive sunt , dupa caz , urmatoarele: -limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare; -tampoane si opritoare; -piese de reazem; -curatitoare de sina; -limitatoare impotriva mersului oblic; -dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant; -dispozitive de blocare pe sine;
26

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-limitatoare de apropiere intre 2 macarale , care circula pe aceeasi cale de rulare. a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod rulant: rol, componenta, schema cinematica Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant intr-un sens sau in celalalt , in functie de necesitati . La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o sina si de pe cealalta sina , sunt actionate de acelasi mecanism printr-un ax comun . In principiu , mecanismul se compune din : -motor electric de actionare; -cuplaj elastic intre motor si reductor; -frana amplasata de regula pe semicupla spre reductor; -reductorul; -arbori de transmisie; -cuplajele arborilor de transmisie; -lagarele arborilor de transmisie; -rotile podului(motoare si libere); -dispozitivele de siguranta . Schema cinematica : 1-motor electric 2-cuplaj elastic 3-frana cu 2 saboti si REH 4-reductor 5-cuplaje dintate 6-arbori tubulari de translatie 7-roti de rulare motrice 8-roti de rulare libere 8

5
27

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. Mecanismul de translatie cu actionare independenta a unui pod rulant: rol, descriere, schema cinematica Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant in ambele sensuri de translatie , in functie de necesitati . La mecanismul cu actionare independenta(de capete) , pentru fiecare roata motrica exista un mecanism . In principiu , fiecare mecanism in parte se compune din : -motor electric; -cuplaj elastic intre motor si reductor; -frana amplasata pe semicupla spre reductor; -reductor; -cuplaj dintat; -roata motrica; -roata libera; -dispozitive de siguranta(limitatori de cursa , tampoana , opritori ,piese de reazem , curatitoare de sina ,limitatoare de apropiere intre poduri , dispozitive de blocare pe sine) . Schema cinematica: 7 7

3 2

1-motor electric 2-cuplaj elastic 3-frana cu 2 saboti si REH 4-reductor

5-cuplaj dintat 6-roata motrica 7-roata libera

28

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Roti de rulare Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor. Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii: 1.dupa felul caii de rulare: -roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare; -roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii; 2.daca sunt actionate sau nu: -roti motoare; -roti libere; Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor directa cu ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz solidarizarea rotii cu axul se face prin pana). 3.dupa numarul buzelor: -roti cu 2 buze(cazul general la macarale); -roti cu o buza; -roti fara buze; 4. dupa fixarea pe ax: -roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa; -roti fixate pe ax prin pana; 5.dupa suprafata de rulare: -cilindrica; -conica; -bombata; 6.dupa constructia rotii: -dintr-o singura bucata; -roti cu bandaj. Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca dupa uzare se inlocuieste toata roata. Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din otel cu rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la cald pe roata prin strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se schimba. Caile de rulare Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere. Sunt alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau traverse pentru a prelua si amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la grinzile din beton. Sinele pot fi: -din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se folosesc la carucioarele sau macaralele usoare; -sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele grele; -sine de tip cale ferata; -profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate. Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai in cazul grinzilor de rulare metalice.
29

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

In cazul grinzilor de rulare din beton , sinele se reazema pe placi metalice , iar intre acestea si grinzi se prevad elemente elastice(cauciuc , lemn, etc.). Caracteristic la o cale de rulare este deschiderea(ecartamentul). Deschiderea(ecartamentul) unei cai de rulare este distanta masurata pe orizontala intre axele sinelor caii de rulare,masurata in metri. Se noteaza cu litera D. -Abaterea limita la deschiderea cailor de rulare va fi de maxim: 3mm pentru D 15 m 25mm pentru D = 15 90 m -Abaterea in plan orizontal de la forma rectilinie a firului caii de rulare va fi de maxim : 3mm pentru D 15m [3+0.25(D15)] mm pentru D=1590m -Diferenta maxima admisa, in lungul firului, intre cota de nivel maxima si cota de nivel minima a suprafetei superioara a sinei de rulare va fi de 20mm, insa panta nu va depasi 1/1500. -Deplasarea relativa a capetelor sinelor de rulare la inadiri in plan vertical si pe orizontala, va fi de maxim 1mm. Mecanismul de translatie al caruciorului unui pod rulant. rol, descriere, schema cinematica Mecanismele de deplasare a carucioarelor servesc pentru deplasarea acestora, precum si a sarcinilor pe orizontala in lungul cailor de rulare ale carucioarelor. Carucioarele de sarcina se pot deplasa pe cai de rulare asezate, in cazul podurilor rulante bigrinda, a macaralelor portal, semiportal, consola, turn etc., sau pe cai de rulare suspendate, in cazul podurilor rulante monogrinda si a grinzilor rulante suspendate. Mecanismele de deplasare a carucioarelor pot sa fie de tipul cu transmisii rigide(cu angrenaje) sau de tipul cu transmisii elastice(transmisii prin cablu). Mecanismele de tipul cu transmisii rigide sunt similare cu cele din subcap. 4.2.(actionare centrala). Mecanismele de tipul cu transmisii prin cablu sunt uzuale in special la macaralele turn cu brat orizontal. Mecanismul de ridicare-coborare al unui pod rulant. rol, descriere, elemente componente, schema cinematica Mecanismele de ridicare servesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. In general , mecanismele de ridicare se compun din: 1. Elementul de actionare: In functie de modul de actionare al macaralei , acest mecanism poate sa fie antrenat cu: a. forta manevrantului , prin intermediul manivelei sau a transmisiei prin cablu sau lant la macaralele manuale;
30

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. motor electric de curent alternativ sau continuu la macaralele cu actionare electrica; c. motor termic propriu macaralei sau al autovehiculului pe care este montata macaraua; d. motor sau pompa hidraulica. 2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul mecanismului de ridicare; prin elementele elastice existente in cuplaj se amortizeaza intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea motorului. La antrenarea cu motor termic , cuplajul elastic este inlocuit printr-un ambreiaj. La actionarea manuala , acest cuplaj nu este necesar , manivela sau roata de lant fiind montate pe arborele de intrare in reductor. In cazul in care frana mecanismului de ridicare este amplasata intre motorul de antrenare si reductor , semicupla , dinspre reductor a cuplajului elastic , este prevazuta cu saiba de frana. 3. Frana mecanismului de ridicare: De regula , se amplaseaza in asa fel incat sa produca franarea arborelui de intrare in reductor . Acest lucru se poate realiza prin intermediul semicuplei dinspre reductor a cuplajului elastic sau o semicupla de frana amplasata pe arborele de intrare in reductor la capatul opus cuplajului elastic dintre motor si reductor. La motoarele electrice cu frana inclusa sau atasata , se franeaza arborele motorului electric. 4. Reductorul mecanismului de ridicare: Este necesar in vederea multiplicarii momentului elementului de actionare pentru a se asigura ridicarea sarcinii. Pentru mecanismele de ridicare actionate electric , de tipul clasic , se prevad reductoare orizontale cu angrenaje cilindrice. La mecanismele de ridicare a graifarelor se prevad , in vederea realizarii operatiilor de ridicare si de inchidere a graifarului , 2 reductoare identice , cate unul pentru fiecare operatie sau un reductor planetar. Aceeasi solutie cu 2 reductoare sau reductor planetar se aplica si in cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi mari de ridicare pentru sarcini mari si este neeconomica prevederea unui singur tambur cu o lungime mare sau a unui singur motor de antrenare. La mecanismele cu actionare manuala , se prevad atat reductoare cu angrenaje cilindrice , cat si reductoare planetare si reductoare cu angrenaj melcat. 5. Tamburul mecanismului de ridicare: Are rolul de a infasura cablul de tractiune a sarcinii. Functie de numarul de ramuri de cablu si inaltimea de ridicare , mecanismele de ridicare pot fi prevazute cu un singur tambur cu caneluri intr-un singur sens sau cu caneluri in 2 sensuri(stanga-dreapta sau dreapta-stanga) sau cu 2 tamburi , unul avand canelurile intr-un sens si celalalt in alt sens. La mecanismele de ridicare prevazute cu transmisii prin lant , tamburul poate sa fie inlocuit cu o roata de lant. Cuplarea tamburelor cu reductorul se poate face printr-un cuplaj dintat , cuplaj cu bolturi sau printr-un angrenaj cilindric. Rotile de lant pot sa fie montate direct pe arborele de iesire al reductorului. Tamburele de obicei sunt amplasate pe lagare-tambur , care pot fi lagare de alunecare(cu bucse) sau lagare de rostogolire(cu rulmenti).
31

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

La infasurarea cablului pe mai multe straturi , se recomanda sa se prevada dispozitive de infasurare a cablului care sa asigure o infasurare corecta a acestuia pe tambur. La mecanismele de ridicare la care , datorita socurilor ce apar la ridicarea sarcinii sau la asezarea pe sol a organului de prindere(la graifare), apare posibilitatea de ridicare a cablului de pe tambur , se va prevedea un dispozitiv de asezare a cablului. 6. Dispozitivul de prindere a sarcinii: Se compune din organul propriu-zis de prindere a sarcinii(carlig , graifar , electromagnet , etc.) , mufla in care se monteaza si transmisia prin cablu sau lant , necesara pentru suspendarea si ridicarea sarcinii. 7. Dispozitivele de siguranta cu care se echipeaza mecanismele de ridicare sunt : limitatorul de sarcina , limitatorul de moment al sarcinii , limitatoare de sfarsit de cursa ridicare-coborare , siguranta la carlig , opritoare. Schema cinematica a unui mecanism de ridicare-coborare carlig : 3 1-motor electric 2-cuplaj elastic 3-frana cu 2 saboti 4 si ridicator electrohidraulic 4-reductor 5-tambur de cablu 6-cuplaj rigid 7-limitator de sfarsit de cursa 8-cablu de tractiune 9-rola de egalizare (pe axul ei se afla limitatorul de suprasarcina) 10-rolele muflei carligului 11-carlig 2 1 5 6 7

9 8

11

10

Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu poarta numele de troliu. Clasificarea troliilor: a. dupa modul de actionare -trolii manuale; -trolii mecanice-actionate cu motor electric;
32

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-actionate cu motor hidraulic; -actionate cu motor cu ardere interna; b. dupa posibilitatea de inversare a sensului de antrenare a tamburului -trolii reversibile; -trolii nereversibile; c. dupa numarul vitezelor de infasurare a cablului -trolii cu o singura viteza; -trolii cu mai multe viteze(normala si microviteza); -trolii cu variatia continua a vitezei. Angrenaje Au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre 2 arbori. Cele mai folosite angrenaje sunt: -angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura exterioara sau interioara; axele arborilor acestor angrenaje sunt paralele; -angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar arborele din otel de calitate ; cel mai des intalnit caz fiind pozitia la 90 intre axul arborelui si axul rotii); -angrenaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand unghiul dintre axele arborilor la 90; -angrenaje planetare , cu una sau mai multe roti dintate-sateliti, ale caror axe se rotesc in jurul unei axe centrale impreuna cu cadrul suport al acestora. Rotile dintate se pot confectiona din otel , fonta , bronz sau materiale plastice. Caracteristicile principale ale unui angrenaj sunt: N1=turatia rotii conducatoare(rot/min); N2=turatia rotii conduse(rot/min); Z1=numarul de dinti ai rotii conducatoare; Z2=numarul de dinti ai rotii conduse; i=N1/N2=Z2/Z1=raportul de transmisie Reductoare Au rolul de a reduce turatia arborelui motor si implicit la marirea cuplului (momentului de torsiune) transmis. Sunt formate din angrenaje montate in carcase inchise. Principalele caracteristici ale unui reductor sunt: -raportul de transmisie i=Ni/Ne unde Ni=turatia arborelui de intrare; Ne=turatia arborelui de iesire; -putera arborelui la intrare; -momentul de torsiune la arborele de iesire; -numarul de trepte; -randamentul.
33

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Carcasele reductoarelor sunt formate din corp si capac , iar suprafata de separatie intre acestea se prelucreaza astfel incat sa se etanseze. Ungerea angrenajelor se realizeaza cu ulei. Sunt prevazute orificiu cu capac pentru introducerea uleiului ,joja sau indicator de ulei , iar la partea inferioara a baii orificiu de golire. Pe langa acestea in carcase se prevad capace pentru vizitarea angrenajelor si dopuri cu gauri de aerisire. Lagarele folosite sunt cu rulmenti. Tamburi(tobe) pentru cablu sau lant Au rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune , prin acestea aplicanduse si forta necesara infasurarii , respectiv ridicarii sarcinii sau , dupa caz , bascularii bratului ori a deplasarii caruciorului. Tamburii de cablu au forma cilindrica si rareori tronconica. Sunt goi la interior , prezentand la periferie santuri elicoidale intr-un singur sens sau in 2 sensuri(stanga-dreapta) , in cazul in care cablul se infasoara intr-un singur strat. In cazul in care cablul se infasoara in mai multe straturi , tamburul poate sa nu fie canelat , iar la margini are pereti laterali. Pentru o infasurare corecta a cablului se prevad dispozitive de asezare corecta a acestuia(o rola ce preseaza spirele de cablu pe tambur). Diametrul tamburului depinde de diametrul cablului , grupa de functionare a mecanismului , constructia cablului si modul de infasurare a acestuia. Profilul santurilor elicoidale(canelurilor) de pe tambur este in functie de diametrul cablurilor , iar lungimea tamburului trebuie sa asigure depunerea cablului pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus. La coborarea muflei in pozitia cea mai de jos trebuie sa ramana cel putin 3 spire infasurate pe tambur, la fiecare capat de cablu. Tamburii sunt executati din otel prin turnare sau din tabla roluita si sudata pe generatoare. Pot fi simpli sau dubli(fig. 1.32.). Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel putin 2 cleme sau prin pana. Role pentru cablu sau lant Rolele de transmisie pentru cabluri sau lanturi au rolul de a abate cablul sau lantul in punctele unde trebuie sa se modifice traseul acestuia , realizand astfel schema transmisiei. Rolele se executa din otel , fonta , mase plastice , etc. Profilul exterior este corespunzator organului flexibil de tractiune ce se abate. Diametrul exterior al rolelor se determina in functie de aceleasi elemente ca la tamburi.

34

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Actionarea electrica. Generalitati Actionarea electrica este cel mai folosit sistem datorita avantajelor pe care le prezinta. Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu exceptia macaralelor deplasabile pe cai fara sine de rulare si a celor montate pe platforme CF,sunt astfel actionate. Chiar si la acestea din urma se foloseste uneori acest sistem. Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general este curentul alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La actionarile in curent continuu se folosesc tensiuni de 110V,220V, 440V si 600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb puteri foarte mari poate fi facuta si la tensiuni peste 1000 V , utilizandu-se transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau instalatiile respective. Pentru instalatiile electrice de comanda , in situatia in care comanda se executa de la sol , se utilizeaza tensiuni de cel mult 40V in curent alternativ sau 65V in curent continuu. Se permit tensiuni mai mari(220V sau 380V) numai daca respectiva carcasa a dispozitivului(cutia cu butoane) de comanda este executata , in exterior, complet din material electroizolant si rezistent la lovituri. Aparatele electrice sunt mecanisme sau dispozitive care servesc la variatia , reglajul si controlul automat sau neautomat al parametrilor proceselor si circuitelor electrice si neelectrice. Au de asemenea rolul de a asigura in bune conditii stabilirea si intreruperea continuitatii circuitelor electrice, ca si efectuarea transportului si distributiei energiei electrice de la sursele de energie la consumatori. Clasificare: a. dupa tensiunea de serviciu -aparate de joasa tensiune; -aparate de inalta tensiune; b. dupa functia pe care o indeplinesc -aparate de conectare si deconectare neautomata a circuitelor electrice (intrerupatoare,comutatoare,butoane de comanda,controlere, separatoare,intrerupatoare si comutatoare de lumina); -aparate de conectare si deconectare automata a circuitelor electrice (contactoare,relee de comanda,intrerupatoare automate); -aparate pentru reglaj (reostate,regulatoare,bobine de soc); -aparate pentru protectia circuitelor electrice contra curentilor sau tensiunilor prea mari(sigurante,descarcatoare,reactoare); -aparate destinate producerii cu ajutorul energiei electrice a unor forte mecanice(cuplaje electromagnetice,electromagneti,supape electromagnetice); -aparate de masurat(servesc la masurarea diferitilor parametrii electrici: intensitatea,tensiunea,puterea,frecventa etc.); -complete de aparate(indeplinesc mai multe functiuni); c. dupa felul protectiei fata de mediul inconjurator -aparate neprotejate sau deschise;
35

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-aparate protejate impotriva prafului; -aparate protejate impotriva apei; -aparate protejate impotriva atingerilor accidentale; -aparate antiexplozive; d. dupa mediul in care lucreaza(in aer,in ulei); e.dupa fenomenul fizic ce sta la baza functionarii lor (termoelectrice,interactiunea dintre curentul electric si campul magnetic, fenomene electromagnetice,etc). Fenomene si solicitari ce apar in functionarea aparatelor electrice 1.Solicitari electrice: Factorii care influenteaza solicitarea electrica a izolatiei aparatului sunt: -marimea tensiunii de serviciu; -durata tensiunii aplicate; -felul curentului; -starea suprafetei materialului izolant; 2.Solicitari termice: Sunt datorate arcului electric ce se formeaza la intreruperea unui circuit parcurs de curent, ca si pierderilor de energie ce se produc in caile de curent si in bobine la trecerea unui curent electric si pierderilor datorita magnetizarii pieselor din material feromagnetic. 3.Solicitari mecanice: Sunt datorate fortelor electrodinamice , precum si uzurii si socurilor mecanice datorate pieselor in miscare. 4.Solicitari datorate mediului ambiant: Mediul ambiant solicita din punct de vedere termice diferitele parti componente si izolatia aparatului , ca si piesele metalice. Umiditatea influenteaza rigiditatea dielectrica a materialelor izolante. Marimi caracteristice Pentru dimensionarea aparatelor electrice , ca si pentru o buna alegere si utilizare a lor in exploatare , trebuie sa se tina seama de cateva marimi care caracterizeaza regimul lor de functionare: -tensiunea nominalaUn=tensiunea pentru care este construit aparatul si pentru care este garantata buna functionare a acestuia; -curentul nominal In=curentul pe care un aparat il poate suporta fara depasirea unei incalziri limita, in conditiile unui regim normal de lucru; -frecventa de conectare=numarul de actionari pe care aparatul le poate executa intr-o ora . O inchidere si o deschidere a pieselor de contact ale unui aparat alcatuiesc o conectare. Durata unei actionari este compusa din durata de conectare(timpul in care aparatul este sub curent) si durata de pauza(fara curent); -rezistenta la uzura=este o marime care indica durata de viata a aparatului; -tipurile de protectie=se refera la masurile constructive ce se iau pentru ca aparatele sa satisfaca solicitarile mediului ambiant
36

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

si de tehnica securitatii muncii. Echipamentul electric al macaralelor In functie de tipul macaralelor , echipamentul electric al acestora se compune din: -echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent; -echipamentul electric de actionare a mecanismelor; -echipamenrul electric de comanda; -echipamentul electric de protectie si de siguranta; -echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare,incalzire si ventilatie. Echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent Pentru majoritatea macaralelor, echipamentul de alimentare si de racordare la sursa de curent se compune din: -intrerupator tripolar de retea, cu posibilitate de incuiere pe pozitia deschis, ce se amplaseaza cat mai aproape de locul de functionare al macaralei(pe perete,stalp), in loc vizibil si usor accesibil; -liniile de alimentare cu energie electrica; -culegatoarele de curent; -conductoarele circuitului principal de forta; -intrerupator general; -intrerupator de avarie; -intrerupator principal pentru manevre curente. Linii de alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a motoarelor si echipamentelor electrice montate pe macarale se realizeaza prin intermediul culegatoarelor de curent cu rola sau patina care ruleaza sau aluneca pe conductoare din fire de cupru sau profile de otel placate sau nu cu cupru, prin cabluri stranse in bucle sau derulate de pe tamburi de alimentare, sau prin carucioare de cablu. Felul alimentarii depinde de situatia locala. Astfel, culegatoarele de curent se folosesc in general pentru cai de rulare lungi(cazul podurilor rulante). Sistemul de alimentare prin cabluri cu manta de cauciuc-MCG-in bucle, sau prin carucioare de cablu(tip senila) se foloseste la caile de rulare relativ scurte(carucioare de pod rulant), in timp ce alimentarea prin cabluri cu manta de cauciuc infasurate pe tamburi se foloseste pentru cai de rulare medii sau lungi sau acolo unde pozarea liniilor de captare este anevoioasa sau imposibila(porturi,santiere), precum si in medii care nu admit scantei electrice(executii antiex). Solutia de alimentare cu cabluri prezinta o siguranta mare in exploatare. a. Conductoare de alimentare Pentru fire se intrebuinteaza cupru rotund sau profilat. Sectiunile maxime sunt de 80 mmp pentru cupru rotund si cca. 180 mmp pentru profile. Caderea
37

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

ohmica nu trebuie sa depaseasca 5%. Caderea inductiva este de cca. 0,03/m la 50 Hz. Conductoarele de cupru se intind la capete prin intermediul unor intinzatoare. Pentru evitarea atingerilor intre conductoare, a caror distanta minima este de 100 mm, se prevad la distanta de aproximativ 4m suporti cu sustinatori de fire. Domeniul de folosire a acestor conductoare este alimentarea podurilor rulante si a macaralelor cu regim mediu si usor, precum si alimentarea carucioarelor acestora. Captatoarele de curent care aluneca pe aceste fire sunt de tip rigid-de 100 A cu patina; -de 200 A cu rola Conductoarele de cupru cu profil special se monteaza fix, cu ajutorul unor cleme montate la distante de 58 m. Domeniul de utilizare: macarale cu regim greu si viteze mari. Conductoarele din profile se folosesc in special pentru alimentarea podurilor rulante siderurgice. Sistemul mai raspandit este cel cu corniere pe care aluneca culegatoare de tip patina, cu piesa de contact din fonta sau tip pantograf cu piesa de contact din zinc. Rezultate mai bune se obtin cu sine profilate de otel, la care pentru reducerea caderilor de tensiune se monteaza in paralel conductoare de cupru sau aluminiu, sau capul sinei se placheaza cu cupru. b. Cabluri mobile Pentru alimentarea macaralelor portuare, a celor din santierele de constructii, se folosesc cabluri in manta de cauciuc, care se infasoara pe un tambur, pe unul sau mai multe randuri. Intrucat cablul trebuie sa fie permanent intins, tamburul este actionat in sensul intinderii. Actionarea tamburului se poate realiza prin intermediul unei contragreutati, a unor arcuri sau a unui motor asincron de constructie speciala care poate sta calat sub curent fara a se arde. Punctul de alimentare fix este situat de obicei la mijlocul caii de rulare. In cazul cailor de rulare lungi se pot face mai multe puncte de alimentare, iar conectarea se realizeaza prin intermediul unor prize speciale etanse. Cand pe aceeasi cale de rulare circula 2 sau mai multe macarale si conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide, pentru fiecare macara se creeaza cate o zona de refugiu prin sectionarea conductoarelor. Rosturile la sectionare se realizeaza de minim 10 mm in cazul separarii prin aer si minim 100 mm in cazul interpunerii de materiale in rosturi. Zona de refugiu trebuie sa depaseasca in lungime cu cel putin 1 m gabaritul macaralei peste tampoane, in ambele parti. La macaralele de la extremitatile caii, aceste zone se creeaza la capetele caii. Fiecare zona de refugiu se alimenteaza separat prin cate un intrerupator ce are posibilitate de incuiere pe pozitia deschis. c. Bucle de cabluri Pentru alimentarea carucioarelor, electropalanelor, a podurilor rulante monogrinda etc., se intrebuinteaza cabluri in bucle care se aduna la capatul caii de rulare. Cablul electric este sustinut de niste inele care aluneca pe un cablu purtator
38

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

de otel. In cazul mai multor cabluri de alimentare, acestea se monteaza pe carucioare simple care ruleaza pe profile. d. Carucioare de cablu cu infasurare tip senila Pentru alimentarea carucioarelor se mai intrebuinteaza carucioare de cablu cu infasurare tip senila. Un astfel de carucior se compune dintr-un suport de teava 1 sprijinit pe rolele 2, care se deplaseaza pe sinele 3. Lungimea caruciorului este putin mai mare decat jumatatea lungimii caii de rulare. La cele 2 extremitati ale caruciorului sunt prevazute role cu profil special 4 sau cate un tambur de cablu. Ramura superioara a cablului 5 se sprijina pe un sir de role libere 6, in timp ce ramura inferioara se desfasoara pe podest sau pe un suport.Tractarea caruciorului de cablu care se deplaseaza cu o viteza egala cu jumatatea din viteza caruciorului de sarcina este asigurata de un cablu de otel 7 sau chiar de cablurile de alimentare. Datorita lipsei scanteilor la locul de contact, aceste carucioare pot fi folosite si in medii cu pericol de explozie, daca se asigura o constructie corespunzatoare. Culegatoare de curent Au rolul de a realiza contactul electric permanent intre liniile de alimentare formate din conductoare neizolate si instalatia electrica de pe macara. Contactul se realizeaza prin greutatea proprie a culegatorului sau prin intermediul unor resoarte(cazul culegatorului de curent tip pantograf). Tipuri-culegatoare de curent de tip rigid; -culegatoare de curent de tip patina; -culegatoare de curent de tip pantograf. Intrerupatorul general Intrerupatorul general cu actionare manuala are rol de separator si se monteaza in circuitul principal de forta, dupa culegatori. La podurile rulante, amplasarea sa se face in imediata apropiere a chepengului pe podest, iar la celelalte macarale, cat mai aproape de locul de acces pe macara. Intrerupatorul de avarie Are rolul de a intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a macaralei cu exceptia urmatoarelor circuite: -iluminatul de balizare; -semnalizarea pentru pericole iminente; -circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului insusi(cuprinzand blocajul de zero al controlerelor, contactele de blocaj ale usilor, chepengurilor etc.); -circuitele de iluminat; -circuitele de reparatie; -circuitele de alimentare a electromagnetilor de ridicare a sarcinii. Toate aceste circuite se leaga inaintea intrerupatorului de avarie si a celui principal.
39

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Intrerupatorul principal pentru manevre curente Are rolul de conectare a macaralei la retea, precum si acela de a intrerupe alimentarea cu energie electrica in caz de scurt-circuit, suprasarcina periculoasa la unul din mecanisme sau a caderii tensiunii de alimentare sub limitele admise(declanseaza la disparitia sau scaderea tesiunii cu 35% din tensiunea nominala), pentru a impiedica porniri necomandate la revenirea tensiunii. Deconecteaza de la retea in mod automat intreaga retea electrica cu exceptia circuitelor enumerate la intrerupatorul de avarie. Anclansarea sa nu trebuie sa fie posibila decat daca toate manetele aparatelor de comanda se gasesc in pozitia zero(controlerele) si toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare(usi, chepenguri,portite, etc.) sunt inchise. Intrerupatorul principal este rezistent la socuri si scuturaturi si este montat intr-o cutie metalica. Actionarea intrerupatorului principal poate fi manuala sau prin intermediul unui motor sau electromagnet. Cutia cu relee de protectie se monteaza langa intrerupatorul principal si contine cate 2 sau 3 relee termice sau electromagnetice pentru fiecare mecanism, precum si releul de tensiune nula. Releele termice sunt mai indicate deoarece asigura si o protectie la suprasarcini de durata, ceea ce nu se poate realiza la releele electromagnetice care declaseaza numai la scurtcircuit. Pentru ca protectia sa fie eficienta este necesar ca releul termic si motorul protejat sa aibe aceeasi constanta de incalzire. Echipamentul electric de actionare a mecanismelor Elementele de actionare ale mecanismelor sunt: motoarele electrice, rezistentele de pornire si reglare, ridicatoare de frana, electromagneti de ridicare a sarcinii. a. Motoare electrice Pot fi: -de curent continuu pentru tensiunile de 110,220,440,500 sau 600 V; -de curent alternativ trifazat pentru tensiunile de 220 V si 380 V conexiunetriunghi, respectiv 380 V si 500 V conexiune stea, frecventa de 50 Hz. Aceeasi constructie poate fi utilizata si pentru tensiuni si frecvente variind intre anumite limite ca de exemplu tensiuni de 600 V si frecvente de 4060 Hz. In cazuri speciale se intrebuinteaza si motoare de curent alternativ monofazat. Motoarele de macara se caracterizeaza printr-o constructie robusta, cu arborele si intrefierul marit, avand un moment de demarare ridicat in scopul ajungerii rapide in regim stabilizat. Ele pot fi supuse unui numar mare de conectari pe ora(60,120,240 sau chiar mai mult),pot suporta inversari ale sensului de rotatie si franari in contracurent, functionand in regimul de lucru intermitent. 1. Motoare electrice de curent cotinuu Sunt relativ rar intrebuintate, desi caracteristicile lor mecanice sunt deosebit de favorabile, datorita dezavantajelor generale ale curentului continuu(pentru
40

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

alimentarea lor este necesara o instalatie speciala de curent continuu, posibilitati reduse de transport la distanta, uzura mai mare a contactelor si aparatelor de conectare, constructie mai complicata si mai scumpa a motoarelor, intretinere mai pretentioasa). Pentru aceeasi sarcina, consumul de energie in timpul pornirii motoarelor serie de curent continuu(cele mai folosite) este cu circa 35-40% mai mic decat cel al motoarelor asincrone. In ultimii ani se constata o tendinta de intrebuintare a motoarelor de curent continuu alimentate din retele trifazate prin intermediul redresoarelor comandate cu semiconductoare, in special in cazul instalatiilor mari cu regim de lucru intens cu pretentii deosebite in privinta reglarii turatiei(poduri transbordoare, descarcatoare de nave, macarale capra pentru santiere navale, etc.). Tipuri: -motoare de c.c. serie: la ele circuitul de excitatie este conectat in serie cu infasurarea rotorica; permit sa se obtina viteze de deplasare foarte mici, la deplasarea sarcinilor mari, fara pierderi suplimentare in reostate; -motoare de c.c. derivatie: au conectate in paralel circuitul de excitatie si infasurarea rotorica; -motoare de c.c. compound: au 2 infasurari de excitatie, una in serie si una in paralel. 2. Motoare electrice de curent alternativ Motoarele de curent alternativ sunt raspandite pe scara larga in actionarea macaralelor datorita posibilitatii relativ usoare de transport la distanta a curentului alternativ, precum si simplitatii si robustetii lor; sunt mai ieftine si necesita o intretinere redusa. Tipuri:-motoare asincrone cu inele colectoare; -motoare asincrone in scurtcircuit; -motoare speciale de curent alternativ. Cele mai folosite motoare electrice la macarale sunt motoarele de curent alternativ trifazate asincrone cu inele colectoare. Subansamblele principale sunt statorul si rotorul. Statorul este fixat pe partea interioara a carcasei, iar rotorul se afla in interiorul statorului fixat pe lagare cu rulmenti in capacele electromotorului. Atat statorul cat si rotorul au infasurari trifazate. Infasurarea statorului este legata direct la bornele de pe carcasa motorului, iar infasurarea rotorului este legata la cele 3 inele; prin intermediul unor perii de carbune ce calca pe inele se face legarea la borne. La conectarea motorului la retea in infasurarea statorica, datorita defazajului in timp si spatiu se produce un camp invartitor care actioneaza rotorul. Prin introducerea de rezistente in cicuitul rotorului, cuplul de demarare poate varia in limite mari, iar turatia poate fi reglata pana la 50% din turatia nominala.

41

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Motorul asincron in scurtcircuit Datorita absentei periilor si inelelor colectoare, precum si rotorului mai masiv la care bobinajul este inlocuit printr-o colivie turnata din aluminiu, motorul asincron in scurtcicuit este mult mai robust decat motorul asincron cu inele. Este mai simplu de intretinut, este mai ieftin si necesita mai putine aparate de comanda. Cu toateacestea, motorul asincron in scurtcircuit se foloseste rar, la macaralele mici, datorita urmatoarelor dezavantaje: -curentul de demarare este ridicat=(3,56)In; -caldura produsa de demarare se dezvolta in motor, motiv pentru care trebuie supradimensionat, ceea ce anuleaza partial avantajul referitor la pret; -momentul de demarare nu poate fi reglat cu ajutorul rezistentelor. Motoare speciale de curent alternativ Doua din tipurile de motoare speciale se utilizeaza pe scara destul de larga, in scopul obtinerii pe langa viteza nominala de lucru, a unei microviteze. Acestea sunt: convertizoarele de frecventa si frana cu curenti turbionari. Tipuri constructive de motoare 1. Motoare din seria AIM si AIFM A=asincron; I=cu inele colectoare; M=macara; F=frana inclusa Sunt motoare asincrone cu inele colectoare si frana electromecanica; sunt destinate actionarii macaralelor, au o constructie mecanica robusta si au carcasa din fonta cenusie prevazuta fie cu talpi de fixare, fie cu flansa. Racirea este asigurata de un ventilator montat pe arborele rotorului, la partea opusa arborelui de iesire. La comanda pot fi dotate cu 2 arbori de iesire. Cutia de conexiuni este plasata la partea superioara a carcasei. Seriile de motoare AIM si AIFM se alimenteaza de la retele trifazate avand tensiunea nominala intre faze 220 V, 380 V, 500 V si frecventa de 50 Hz. Puterea nominala se garanteaza pentru temperatura ambianta de maximum 40C si altitudinea de maximum 1000 m. La seria AIFM franarea se realizeaza cu ajutorul unei frane axiale cu discuri plane, normal inchisa, montata pe cel de-al doilea capat de arbore al motorului. Efortul de franare se realizeaza cu ajutorul unor arcuri, iar defranarea electromagnetic. 2. Motoare din seria ASM si ASFM A=asincron; S=scurtcicuit; F=frana inclusa; M=macara Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit din seriile ASM si ASFM au o constructie mecanica robusta. Carcasa poate fi prevazuta cu talpi sau flansa. Capatul de arbore este cilindric. Tensiunile de alimentare intre faze 220V,380V, 500V,600V; frecventa 50 Hz. Puterea nominala este garantata pentru temperatura ambianta+40C si altitudinea maxima 1000 m. Frana la motoarele ASFM este similara cu aceea de la motoarele AIFM.
42

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. Rezistente Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare intermitenta, supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari repetate. Ele trebuie sa permita un numar mare de conectari la cicluri scurte, dar in anumite situatii sa permita si conectari mai indelungate fara a se deteriora. In acelasi timp prin dimensionare si impartirea in trepte, trebuie sa permita demarari si opriri line, precum si accelerari de mase mari intr-un timp scurt. Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente de fonta rezistiva, sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa. Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare rezistentele se construiesc intr-o gama modulara care permite o mare elasticitate si varietate de solutii. c. Ridicatoare de frana Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu conectarea motorului de antrenare a mecanismului corespunzator. Franarea se realizeaza automat la oprirea motorului prin intermediul unui arc de frana sau a unei contragreutati. Din motive de siguranta, in special la mecanismele de ridicare, este necesar ca franarea sa intervina automat, la disparitia tensiunii de alimentare a motorului. Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc: -electromagneti de frana; -ridicatoare de frana electrohidraulice; -ridicatoare de frana cu motor. Se vor trata amanuntit la CAP. DISPOZITIVE DE FRANARE. d. Electromagneti de ridicare a sarcinii Se utilizeaza pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice(profile laminate,table,span,etc.). Prinderea sarcinii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor electromagneti suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa sau rotitoare. Tipuri:-electromagnet rotund; -electromagnet cu degete; -electromagnet dreptunghiular; -electromagneti rotunzi de dimensiuni reduse( 270): se utilizeaza in grup, fixati pe o traversa(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. Alimentarea electromagnetilor se face in curent continuu din reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin intermediul unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze numarul de electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii, este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea
43

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor se indica printr-un semnal optic sau acustic. Echipamentul electric de comanda Pentru executarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si inversarea miscarilor, se executa sisteme de comanda prin: -controlere-cu comanda directa; -cu comanda indirecta;-butoane;contactoare;relee de timp. Controlerele sunt aparate de comanda prin intermediul carora macaragiul executa direct sau indirect conexiunea corespunzatoare a motorului de antrenare al unui mecanism. Dupa forma constructiva si modul de functionare, controlerele se impart in 2 mari categorii: -controlere cu comanda directa, la care conectarea elementelor din circuitul statoric si rotoric al motorului se realizeaza direct in aparat; -controlere cu comanda indirecta, la care controlerul comanda bobinele de actionare ale unor contactoare, iar circuitele de forta ale motoarelor sunt conectate de catre contactele principale ale acestora. Contactoarele sunt aparate pentru comanda la distanta destinate pentru un numar mare de conectari si deconectari ale circuitelor de forta; ele inchid un circuit sub actiunea comenzii si il mentin inchis tot timpul cat dureaza comanda. Actionarea contactoarelor, in general, se face electromagnetic, ele avand inclusa o bobina care este pusa sub tensiune cat se face comanda prin butoane sau controler cu comanda indirecta. Bobina creeaza un camp magnetic ce atrage armatura mobila a contactorului, realizand inchiderea contactelot din circuitul principal al motorului. La intreruperea comenzii se intrerupe circuitul ce alimenteaza bobina, dispare campul magnetic si armatura mobila este indepartata prin resorturi si astfel se intrerup contactele si odata cu acestea si circuitul principal al motorului. Butoanele sunt utilizate pentru comanda la distanta, in special la macaralele comandate de la sol. Sunt reunite de regula intr-un singur pupitru sau cutie. Ele inchid circuitul numai cat sunt apasate. Releele de timp sunt aparate de conectare care stabilesc sau intrerup circuite de comanda cu o intarziere variabila intre 0,15sec16ore din momentul conectarii sau deconectarii. Dupa modul de functionare al temporizarii se deosebesc relee cu temporizare la anclansare si relee cu temporizare la declansare, iar dupa principiul constructiv se deosebesc relee cu armatura magnetica, relee cu motor asincron sau cu actionare pneumatica, relee electronice. Domeniul de reglare al temporizarii trebuie sa fie cat mai larg pentru a permite reglarea la fata locului si pentru a reduce numarul de piese de schimb. In mod normal sunt suficiente temporizarile cuprinse intre 0,55 sec.
44

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Echipamentul electric de protectie si siguranta Motoarele electrice, circuitele de forta, comanda, semnalizare, iluminat se protejeaza impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor. Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin sigurante si relee termice. Sigurantele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc, iar cele automate declaseaza la trecerea unui curent mai mare fata de cel nominal. Releele termice sunt formate dintr-un bimetal care la trecerea unui curent mai mare decat cel nominal, se incalzeste excesiv si se deformeaza producand intreruperea unui contact care actioneaza asupra contactorului de pe circuitul respectiv generand intreruperea. Bimetalul este format din 2 metale placate care au coeficienti de dilatare diferiti, astfel ca la incalzire se deformeaza. Protectia la scurtcircuit se realizeaza prin relee electromagnetice. Pentru situatiile exceptionale cand, datorita unor deteriorari ale instalatiei electrice, accidental, partile metalice ale echipamentului electric si intreaga constructie metalica a macaralei sunt puse sub tensiune existand pericole de electrocutare a celor ce vin in contact cu macaraua, trebuie realizata protectia impotriva tensiunilor de atingere prin legare la priza de pamant. La macaralele care circula pe cai de rulare, legatura intre priza de pamant si macara se realizeaza prin sudarea cel putin a unei platbande pe sina caii de rulare, ce are continuitate electrica pana la priza de pamant. La macaralele pe ale caror sine de rulare exista posibilitatea depunerii de materiale izolatoare(praf, nisip, ciment, etc.) ce conduc la aparitia unei rezistente de contact intre roti si sina, la linia de alimentare cu energie electrica se prevede un conductor suplimentar(al 4-lea in cazul retelelor trifazice) destinat pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere, avand sectiunea cel putin egala cu a conductoarelor de faza. Acest conductor se leaga la ambele capete cu caile de rulare, iar pe el va circula un culegator de curent ce face legatura cu constructia metalica a macaralei. In continuare cel de-al 4-lea conductor se leaga prin platbanda pana la priza de pamant. In cazul in care sina are intreruperi(rosturi pentru dilatatie, capete), la acestea se asigura continuitate electrica prin platbanda sudata la ambele capete intrerupte. La macaralele unde sina caii de rulare este asezata pe grinzi metalice, iar acestea, la randul lor, pe stalpi metalici asigurand continuitatea, nu mai este necesara legarea la pamant, daca prin stalpi se realizeaza o priza naturala cu rezistenta sub 4. La macaralele fixe se leaga constructia metalica a acesteia prin platbanda la priza de pamant. Carcasele echipamentului electric demontabil(motoare, aparataje, etc.) se leaga prin conductor la constructia metalica. Protectia se considera corespunzator atunci cand priza de pamant are valoarea sub 4, iar daca priza este comuna cu instalatia de paratraznet trebuie sa aiba valoarea sub 1.
45

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Priza de pamant este formata din tevi de otel galvanizat(electrozii) batuti in pamant. Numarul electrozilor este in functie de rezistivitatea solului astfel incat sa se realizeze valoarea necesara(sub 4 sau 1). Electrozii se leaga intre ei cu o platbanda galvanizata, prin sudura, iar un capat al platbandei este scos deasupra solului, iar de acesta se leaga macaraua ce trebuie protejata. Valoarea prizei de pamant se masoara la intervale de cel putin 6 luni. Echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare si incalzire La macaralele unde iluminatul este necorespunzator, se asigura iluminatul general prin corpuri de iluminat protejate conform conditiilor in care functioneaza macaraua. Locurile unde este necesar sa se asigure iluminarea sunt: locul de lucru, scarile, podestele, cabinele cu aparataj electric si echipament mecanic, cabina macaragiului. Locul de munca se ilumineaza cu lampi sau reflectoare cu puterea de 2001500 KW, alimentate la tensiunea de 220V. Cabinele se alimenteaza prin intermediul corpurilor de iluminat la tensiunea de 24V,iar pentru lampile portative si unelte se prevad prize la tensiunea de 24V. Ca regula generala intregul sistem de iluminare se conecteaza prin sigurante fuzibile inaintea intrerupatorului principal, asa incat in caz de deconectare a acestuia, sa existe lumina necesara pentru depanare. Tensiunile necesare iluminarii se obtin de la transformatoare de iluminat cu o infasurare primara si 3 infasurari secundare. Nu se admite folosirea autotransformatoarelor si nici a tensiunii luata intre o faza si nul. De regula, la macaralele actionate electric din cabina, se folosesc 2 sisteme de semnalizare acustica, actionate de la locul de comanda(hupa si clopot). Sistemele trebuie sa se deosebeasca intre ele intrucat unul este pentru atetionarea manevrelor curente, iar celalalt pentru semnalizarea pericolelor. Cabina macaragiului se incalzeste prin corpuri de incalzire simple sau cu ventilator. In cazul podurilor rulante care lucreaza in medii calde(siderurgie, etc.) sau nocive, cabinele se climatizeaza.

46

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CAP. 3 COMPONENTE DE SECURITATE SI ALTE COMPONENTE NECESARE PENTRU ASIGURAREA SIGURANTEI IN EXPLOATARE
3.1. Generalitati Dispozitivele de siguranta (componentele de securitate) au rolul de a interveni in functionarea instalatiilor de ridicat in cazul in care mecanismele din motive obiective sau subiective- ajung in pozitii sau la stari de incarcare limita. Au 3 functii principale:-de supraveghere; -de semnalizare; -de protejare(securitate). Exercitarea functiei de supraveghere consta in asigurarea functionarii tuturor mecanismelor supravegheate , la parametrii normali. Functia de semnalizare consta in furnizarea de informatii macaragiului asupra regimului de lucru, a starii de incarcare si parametrilor care definesc configuratia de lucru, precum si furnizarea semnalelor(optice si acustice) in situatia depasirii limitelor admise. Functia de protejare se exercita in situatiile limita de pozitie sau de incarcare ale instalatiei de ridicat si consta in interzicerea acelor manevre care ar avea ca urmare depasirea acestor limite, ramanand posibile numai manevrele care au ca urmare restabilirea conditiilor normale de lucru. Oricare ar fi gradul de perfectionare al dispozitivelor de siguranta, macaragiul nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe buna functionare a acestora. Fata de cele 3 functii enumerate, dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: -sa aibe sensibilitate si fiabilitate ridicate; -sa nu diminueze performantele masinii; -sa fie usor accesibile, sa poata fi reglate usor si sa-si mentina reglajul in timp, chiar in situatia modificarii conditiilor de mediu; -sa revina in starea corespunzatoare functiei de supraveghere dupa incetarea cauzei care a provocat exercitarea functiei de protejare; -sa fie prevazute cu elemente de protectie la suprasolicitari; -sa poata fi intretinute usor si sa aibe un pret de cost redus. Clasificare: -pentru pozitii limita(limitatoare de sfarsit de cursa=LSC) -LSC ridicare-coborare sarcina; -LSC basculare brat; -LSC deplasare macara; -LSC rotire; -LSC evitare lovire cabina;
47

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-pentru stari de incarcare limita -limitatoare de sarcina; -limitatoare de moment; -pentru actiuni exterioare -dispozitive anticoliziune; -anemometre; -dispozitive de blocare pe sina; -pentru evitarea mersului oblic; -pentru mecanisme de ridicare actionate hidrostatic -supape de retinere la spargerea conductelor; -supape de reglare a vitezei de coborare; -pentru limitarea mecanica a deplasarii -opritoare; -tampoane; -alte dispozitive de siguranta -piese de reazem; -curatitoare de sina; -sigurante la carlig. 3.2. Dispozitive de siguranta pentru pozitii limita Sunt cunoscute sub denumirea de limitatoare de sfarsit de cursa. Functia lor este de a intrerupe automat actionarea mecanismelor instalatiilor de ridicat in situatiile in care partile in miscare ale acestora depasesc pozitiile de lucru prestabilite. Functionarea lor trebuie in asa fel conceputa incat sa permita actionarea mecanismelor protejate in sensul aducerii partilor in miscare in cadrul limitelor normale de lucru. a. Limitatoare de sfarsit de cursa pentru mecanismele de ridicare Dupa miscarea pe care o limiteaza, aceste limitatoare se impart in: -limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare; -limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului de prindere a sarcinii. Limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare Se construiesc in mai multe variante: 1. cu surub si came declansatoare, utilizate la instalatiile de ridicat care nu-si modifica raportul de transmitere al palanului, iar infasurarea cablului este dirijata; 2. cu parghie si contragreutate, utilizate la instalatiile de ridicat cu brat basculant sau care in timpul exploatarii isi pot modifica raportul de transmitere al palanului de ridicare, iar infasurarea cablului pe tambur se poate face si nedirijat; 3. cu reductoare cu roti dintate si came, utilizate ca limitatoare pentru macarale cu graifar, avand si functia de dispozitiv de comanda semiautomata a mecanismului de inchidere-ridicare a graifarului.
48

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Limitatorul de cursa cu surub se compune din: axul surub cu sistemul de reglaj al numarului de rotatii, sistemul de sacadare, axul cu came, sistemul de contacte cu camerele de stingere ale arcului electric. Contactele limitatorului sunt actionate prin rotirea surubului in ambele sensuri, la numarul de rotatii pentru care a fost reglat. De regula, actionarea surubului se face de la arborele tamburului mecanismului de ridicare prin intermediul unei transmisii cinematice cu lant sau cu roti dintate. Limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului de prindere a sarcinii Aceste dispozitive au rolul sa asigure pe tamburul de cablu rezerva de cel putin trei spire de siguranta. Pentru mecanismele de ridicare care nu-si schimba raportul de transmitere al palanului, functia acestor dispozitive este indeplinita de acelasi dispozitiv care asigura protejarea si la limita superioara a carligului(se foloseste LSC cu surub si came declansatoare). Pentru macarale mobile si automacarale unde in functie de lungimea bratului raportul de transmitere al palanului de ridicare se modifica, sunt folosite dispozitive cu rola de apasare, care au rolul de a ajuta la infasurarea uniforma a cablului pe tambur. b. LSC pentru mecanismele de basculare La macaralele cu brat basculant se prevad limitatoare care sa actioneze atat la sfarsitul cursei de ridicare (inchidere) a bratului, cat si a celei de coborare (deschidere) a acestuia. Se folosesc intrerupatoarele electrice cu tija telescopica si rola, conectate in circuitel de comanda a bascularii, actionate prin cama. Intrerupatorul se poate monta atat pe brat, cat si pe partea fixa. c. LSC pentru mecanismele de translatie Sunt dotate cu astfel de dispozitive de siguranta carucioarele de sarcina si macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare. Se utilizeaza de regula intrerupatoare cu parghie basculanta actionate de rigle declansatoare. Parghia 1 este prevazuta cu o rola 2, care este elementul ce intra in contact cu rigla. Revenirea parghiei in pozitie normala se face sub actiunea unui arc. Declansarea se face la un unghi de basculare de 3040, functie de constructie, dar cursa maxima ajunge la 60. De regula, in cazul carucioarelor intrerupatorul este plasat pe capatul caii si rigla pe carucior, iar in cazul macaralelor rigla este fixa si intrerupatorul pe macara. In ambele cazuri intrerupatorul si lungimea riglei se aleg avandu-se in vedere ca dupa declansare si franare, din cauza inertiei,caruciorul si macaraua mai parcurg o distanta egala cu spatiul de franare. d. LSC la rotire Sunt utilizate la macaralele rotitoare la care trebuie limitat unghiul de rotire. Se folosesc limitatoare electrice de cursa cu tija telescopica si rola montate pe partea fixa sau pe partea rotitoare, actionate prin came.
49

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

e. LSC la deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei Pentru acest scop nu exista dispozitive speciale. Se utilizeaza LSC de tipul cu surub si cu parghie si rola(ca la limitarea mecanismelor de translatie). 3.3. Dispozitive de siguranta pentru stari de incarcare limita Din aceasta categorie fac parte: -limitatoare de sarcina; -limitatoare de moment al sarcinii. a. Limitatoare de sarcina Sunt dispozitive de siguranta cu rolul de a preveni supraincarcarea macaralelor. La depasirea sarcinii nominale cu 10%, limitatorul de sarcina anuleaza orice comanda cu exceptia celei de coborare a sarcinii. Numai cu limitator de sarcina se echipeaza obligatoriu macaralele ce au o sarcina constanta, fara sa se modifice functie de raza. In aceasta situatie intra podurile rulante, macaralele portal si semiportal si o parte din celelalte tipuri de macarale. Datorita marii diversitati a mecanismelor si instalatiilor de ridicat exista o gama larga de limitatoare de sarcina: -electronice cu traductori; -electrohidraulice; -hidraulice; -electrice; -electromecanice; -mecanice (cuplaje de siguranta). Limitatorul de sarcina cu arcuri disc Este cel mai simplu din punct de vedere constructiv si, in ultima perioada, destul de folosit. Pe o placa suport sunt asezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor disc trece un ax care la capatul superior are o piulita ce calca si comprima discurile sub sarcina. La partea inferioara a tijei se monteaza rola de egalizare pe care se abate cablul de sarcina sau se fixeaza capatul mort al aceluiasi cablu. Deasupra tijei se monteaza contactul electric de tip normal deschis. Totul este inchis intr-o capsula cilindrica. Limitatorul se aseaza cu placa suport pe sasiul caruciorului si se fixeaza in suruburi. Limitatorul este actionat de cablul de la mecanismul de ridicarecoborare. La ridicarea unei sarcini mai mari decat sarcina nominala, arcurile disc se comprima, tija se deplaseaza in jos fiind trasa de cablu, iar contactul electric din capatul tijei se deschide comandand astfel oprirea miscarii de ridicare carlig si permitand doar coborarea.

50

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Limitatorul de sarcina cu ax excentric 1-rola de egalizare 2-ax excentric 3-parghie T=tensiunea in cablu R=rezultanta tensiunilor din cablu e=excentricitatea axului rolei P=presiunea in resort

2 3

contact electric

R e L

Are in componenta un ax excentric pe care se monteaza rola de egalizare. Excentricitatea axului este mentinuta printr-o parghie solidara cu axul si un resort la capatul parghiei. Cand sarcina nominala a macaralei este depasita ,creste tensiunea T din cablul de ridicare peste o anumita valoare. Momentul dat de tensiunea in cablu si excentricitate (2Te) depaseste momentul dat de forta P a resortului si bratul parghiei , adica 2Te>PL . In aceasta situatie rola de egalizare coboara cat ii permite excentricitatea si rotirea axului , parghia se deplaseaza in sus , comprima arcul si actioneaza asupra contactului electric pe care il intrerupe.Contactul electric , fiind in circuitul de comanda al contactului pentru ridicare , intrerupe numai miscarea de ridicare . Limitatoare de sarcina hidraulice La macaralele actionate hidraulic, odata cu cresterea sarcinii creste si presiunea in circuitul hidraulic. Pentru protejarea circuitelor hidraulice la suprasarcini cat si pentru limitarea sarcinii se monteaza o supapa mentinuta inchisa prin intermediul unui resort. La cresterea presiunii peste limitele normale(corespunzatoare sarcinii nominale), arcul supapei se comprima, supapa se deschide si fluidul este returnat in rezervor, iar mecanismul inceteaza miscarea de ridicare, permitand numai coborarea sarcinii.
51

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Verificarea functionarii limitatoarelor de sarcina nu se face de catre macaragiu, intrucat trebuie sa ridice suprasarcina, iar aceasta manevra ii este interzisa. Aceasta verificare se face la controalele oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu supravegherea autorizat de ISCIR. b. Limitatoare de moment La depasirea momentului nominal actioneaza limitatoarele de moment(se depasesc parametrii de reglaj), se anuleaza miscarea de ridicare a sarcinii, precum si acelea care ar conduce la cresterea momentului: extindere si coborare brat. Ele actioneaza la depasirea cu 10 % a momentului nominal. Aceste dispozitive de siguranta elimina pierderea stabilitatii macaralelor si evita rasturnarea, cauza avarierii majoritatii macaralelor cu brat. Cu limitator de moment se echipeaza obligatoriu macaralele la care sarcina este variabila functie de raza. Tipuri de limitatoare de moment: -mecanice -cu parghii; -cu excentric; -cu contragreutate; -cu contact mobil; -cu arc reglabil; -combinate; -hidraulice -cu semnal de intrare forta; -cu semnal de intrarepresiune; -electrice -cu traductori rezistivi; -cu traductori inductivi; -cu traductori capacitivi; -electronice; -combinate(mecano-electro-hidraulice). Limitatoare de moment electrice In cazul acestor limitatoare, marimile fizice masurate(forta,unghiul bratului, lungimea bratului) sunt prelevate cu ajutorul unor traductori electrici,rezistivi (tensiometrici sau potentiometrici),inductivi,capacitivi-. Limitatorul de moment electric cu traductori rezistivi de tip potentiometric, cunoscut sub denumirea OGP-1(fabricat in fosta URSS) este un limitator cu o arie larga de raspandire la macaralele care folosesc pentru bascularea bratului transmisii prin cabluri. Principalele parti componente ale acestui limitator sunt: -traductorul de forta de tip dinamometric care transforma tensiunile mecanice din cablurile de ancorare ale bratului in semnal electric proportional;
52

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-traductorul de unghi, de asemenea potentiometric, care are rolul unui dispozitiv de corectie a valorii limita admisa a sarcinii functie de deschiderea bratului; -blocul de relee care contine dispozitivul de comparare, elementele de reglaj, dispozitivul de temporizare si releul de iesire prin ale carui contacte sunt alimentate circuitele de comanda ale mecanismelor de executie controlate de limitatorul de moment; -elemente de semnalizare cum sunt: lampile de semnalizare si indicatorul gradului de incarcare ale macaralei pentru fiecare deschidere a bratului. Verificarea functionarii limitatoarelor de moment se face cu ocazia controalelor oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu supravegherea autorizat de ISCIR. 3.4. Dispozitive de siguranta pentru actiuni exterioare a. Dispozitive anticoliziune In practica, coliziunea apare frecvent in urmatoarele cazuri: -macaraua lucreaza singura pe o cale de rulare, existand pericolul de tamponare in viteza cu opritoarele de la capetele caii in cazul in care LSC sunt dereglate sau sunt scoase din functiune; -existenta pe aceeasi cale de rulare a 2 sau mai multe macarale; -in cazul macaralelor a caror cai de rulare sunt suprapuse, cand exista pericolul ciocnirii unei macarale de la un nivel inferior cu cablurile sau sarcina uneia care ruleaza pe o cale suprapusa. Dispozitivele anticoliziune trebuie sa realizeze mai multe functii: sa declanseze automat un avertizor optic sau acustic la depasirea zonei de securitate; sa comande oprirea motoarelor de translatie sau trecerea lor pe microviteza; sa comande intrarea in functiune a franelor; sa permita comanda de mers inapoi, cand s-a depasit distanta de siguranta prestabilita. Tipuri: -dispozitive anticoliziune mecanice; -dispozitive anticoliziune electrice; -dispozitive anticoliziune fara contact. b. Anemometre Dintre factorii naturali (variatiile de temperatura , precipitatiile si vantul) , actiunea vantului are urmarile cele mai grave deoarece rafalele de vant pot antrena macaralele , chiar cu viteze mari , izbindu-le una de alta sau de opritoarele caii de rulare . Pentru evitarea acestor situatii este necesar ca macaralele cu brat sensibile la rasturnare , macaralele turn , macaralele portal si podurile rulante cu deschideri mai mari de 30 m sa fie prevazute cu dispozitive de masurare a vantului , cunoscute sub denumirea de anemometre . Anemometrele au 3 functii :
53

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-de supraveghere=masoara si inregistreaza viteza vantului , a carei valoare este indicata de un aparat de masura amplasat in macaragiului; -de semnalizare=se aprinde o lampa galbena si se declanseaza un semnal acustic la cresterea vitezei vantului pana la valoarea de 70-80% din valoarea maxima admisa ; -de protejare=intreruperea circuitului de comanda al mecanismului de translatie. Anemometrele au in componenta un bloc emitator(compus dintr-o turbina eoliana a carui arbore actioneaza un tahogenerator) si un bloc receptor(compus din 2 relee si un aparat indicator). Anemometrele actioneaza la o viteza a vantului de 15,6m/s(56km/h) in cazul macaralelor turn si de 20m/s(72km/h) la celelalte macarale. c. Dispozitive de blocare pe sina Prevederile Prescriptiilor Tehnice R1-2003 ,colectia ISCIR , impun , obligatoriu , ca macaralele ce functioneaza in exterior sa fie echipate cu dispozitive de blocare pe sina . Functiile lor de securitate constau in asigurarea imobilizarii macaralei aflata in repaos sau in timpului lucrului in situatia in care viteza vantului depaseste limita admisa . Cele mai simple dispozitive de blocare pe sina sunt lanturile si cablurile de ancorare fixate de opritoare ; prezinta dezavantajul ca necesita deplasarea macaralei la una din extremitatile caii de rulare . Se pot folosi , in unele situatii , bolturi de blocare trecute printr-o gaura a rotii si prin gaurile grinzii de capat ; necesita oprirea macaralei intr-o anumita pozitie . Cele mai raspandite dispozitive de blocare pe sina sunt clestii (clemele)de blocare pe sina , care pot fi : manuali , semiautomati sau automati. Clemele de blocare manuale sunt actionate de catre macaragiu , acesta avand obligatia ca la parasirea macaralei sau la semnalizarea anemometrului sa execute blocarea pe sina a tuturor dispozitivelor . Ele sunt prevazute cu un limitator de cursa care conditioneaza miscarea de translatie a macaralei de blocarea tuturor clemelor . d. Dispozitive de evitare a mersului oblic La instalatiile de ridicat cu deschideri mari poate aparea pericolul unui rulaj neuniform al aparatelor de rulare pe cele doua fire ale caii. Acesta se soldeaza cu devieri de paralelism ale axei longitudinale a utilajului fata de axa caii, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de mers oblic. Principalele cauze care genereaza mersul oblic sunt: -jocuri diferite in transmisiile cu arbori mecanici; -desincronizarea arborelui electric; -patinarea rotilor pe una din sine; -diferenta de diametre ale rotilor de rulare motoare; -diferente mari de incarcare; -obstacole pe calea de rulare sau imperfectiuni ale acesteia.
54

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Macaralele portal cu deschideri mai mari de 40 m se recomanda sa fie echipate cu dispozitive de indicare sau redresare automata a mersului oblic. Dispozitivele pentru evitarea mersului oblic trebuie sa realizeze functiile: -de supraveghere: asigura functionarea normala a utilajului atata timp cat unghiul de deformare al constructiei metalice prescris nu este depasit; functia este realizata printr-un dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte; -de semnalizare: prin elemente de indicare si avertizare de pericol; -de protejare: printr-un dispozitiv de corectare a avansului sau de oprire a macaralei in caz de pericol. Tipuri: -dispozitiv de evitare a mersului oblic cu roti dintate etalon si cremaliera; -dispozitiv de evitare a mersului oblic cu elemente elastice; -dispozitiv de evitare a mersului oblic bazat pe urmarirea deformarii constructiei metalice a macaralelor. 7.5. Dispozitive de siguranta pentru mecanisme de ridicare actionate hidraulic a. Supapa de reglare a vitezei de coborare (DROSSEL) Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii, permitand astfel reglarea vitezei de coborare in limitele prescrise. In timpul trecerii uleiului spre cilindrul de ridicare, pistonul 2 se deplaseaza spre dreapta, permitand trecerea uleiului cu usurinta. La coborare,pistonul se aseaza pe scaun, obligand uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul 1 al supapei. Acesta se poate obtura cu surubul de reglare a vitezei de coborare 3. Arcul elicoidal 4 mentine pistonul pe scaun in timpul repaosului. b. Supapa de blocare Se utilizeaza la macaralele cu actionare hidraulica si intervine in cazul spargerii conductei de ulei, oprind coborarea libera a sarcinii. Supapa se monteaza intre cilindrul de ridicare si conducta de ulei. Prin spargerea conductei, efectul supapei de reglare a vitezei de coborare este anulat. In acest caz, intervine supapa de blocare care inchide iesirea uleiului mentinand sarcina suspendata. In corpul supapei 1, se gaseste bila 4 mentinuta in pozitie deschisa de resortul 3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bilei. Diafragma 2 realizeaza o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este impinsa de agentul hidraulic, impotriva fortei resortului si se asaza pe scaun, blocand iesirea.

55

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

3.6. Dispozitive de siguranta pentru limitarea mecanica a deplasarilor (opritoare si tampoane) Opritoarele limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de lucru si se monteaza la capatul curselor de deplasare, rotire sau basculare a bratului. Pentru atenuarea socurilor, opritoarele sunt prevazute cu tampoane din materiale elastice(lemn,cauciuc,arcuri din otel,etc.) sau cu amortizoare hidraulice. Pozitia tampoanelor se stabileste astfel incat partea lor frontala, in stare comprimata sa depaseasca cu cel putin 100 mm partea frontala cea mai proeminenta a constructiei macaralei sau caruciorului. Tampoanele macaralelor si carucioarelor care circula pe aceeasi cale de rulare trebuie sa fie coaxiale. In cazul carucioarelor, tampoanele pot fi montate numai pe opritoare astfel incat nici una din partile extreme ale caruciorului sa nu depaseasca grinda de capat sau sa nu prezinte pericol de strivire, in cazul cand pe aceasta se poate circula. Opritoarele si tampoanele se calculeaza la soc tinand seama ca macaraua sau caruciorul, incarcate cu sarcina maxima, cedeaza energia cinetica de deplasare cu cel putin 0,7 din viteza nominala, ca urmare a reducerii acesteia prin actionarea limitatoarelor de cursa. 3.7. Alte dispozitive de siguranta In vederea asigurarii unor conditii de munca lipsite de pericol de avarii sau accidente, atat pentru cei care deservesc macaraua cat si pentru cei aflati in zona de lucru, se mai prevad, dupa caz, diverse dispozitive de siguranta in functie de tipul macaralei si specificul tehnologic. Cateva dintre acestea sunt prezentate in cele ce urmeaza. a. Piese de reazem si curatitoare de sina Piesele de reazem asigura macaralele in cazuri extreme cand roata de rulare sau arborele (osia) acesteia se rup . Ele sunt alcatuite din piese rezistente; sunt montate in spatele rotilor pe grinzile de capat ale podurilor rulante sau intre rotile boghiurilor macaralelor . Piesa de reazem incadreaza sina . Distanta pe verticala fata de sina trebuie sa fie de cel mult 20 mm . Curatitoarele de sina se plaseaza in fata grinzilor de capat sau ale boghiurilor macaralelor in scopul indepartarii obiectelor aflate accidental pe sina. b. Limitatoare de cursa de apropiere Nu permit impingerea reciproca a macaralelor sau carucioarelor care circula pe aceeasi cale de rulare. Ele trebuie sa fie astfel reglate, incat intreruperea automata a actionarii sa se faca la o distanta egala sau mai mare decat spatiul maxim de franare al macaralei sau caruciorului pe care sunt montate, in situatia cand s-ar deplasa cu viteza maxima si cu sarcina nominala in carlig. Dupa declansarea limitatorului de apropiere, comanda se poate face numai in sensul opus aceluia in care a intervenit limitarea.
56

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

La macaralele sau carucioarele cu energie mare de miscare, avand spatiul de franare mai mare de 4 m, P.T. R1,colectia ISCIR, admit reducerea distantei de declansare la 4 m, cu conditia ca viteza de tamponare sa nu fie mai mare de 0,7 din viteza nominala a macaralei sau caruciorului cu energia de miscare cea mai mare. Aceleasi prescriptii nu prevad obligativitatea montarii limitatoarelor de apropiere la macalele care circula pe cai de rulare situate la nivelul solului. Limitatoarele de cursa la translatie pot fi folosite si ca limitatoare de apropiere, montandu-se in acest caz pe o macara iar dispozitivul de declansare pe macaraua vecina. Apar 2 dezavantaje la acest sistem: -lungimea mare a declansatoarelor produce deformarea acestora; -datorita deplasarii laterale a podului, declansatorul poate trece pe langa limitator fara a-l actiona. Dezavantajele de mai sus pot fi inlaturate prin folosirea limitatoarelor de apropiere telescopice, montandu-se in acest caz si limitatorul si declansatorul pe aceeasi macara. Un asemenea limitator se compune dintr-o teava suport 1 fixata prin bride la constructia metalica a macaralei. In interior culiseaza tronsoane telescopice 2, ghidate de bucse 3 si mentinute la exterior de arcuri de compresiune 4. Ultimul tronson are la capat un mic tampon 5. La capatul tevii suport, se monteaza intreruptorul electric 6 cu parghie si rola. Au fost executate asemenea constructii de limitatoare avand cursa pentru spatii de franare pana la 4 m. Arcul de reducere se poate inlocui cu o contragreutate cu cursa verticala, dirijata in interiorul unei tevi. Mai rar se utilizeaza limitatoare de apropiere cu fanta de lumina diagonala si fotocelula. Fotocelula, protejata cu o masca impotriva altor surse de lumina, se monteaza pe o macara, iar sursa de lumina pe macaraua vecina. Acest sistem elimina tijele declansatoare de lungime mare, dar prezinta dezavantajul unor elemente electronice sensibile si unui cost ridicat. c. Sigurante la carlig Siguranta se monteaza cu scopul de a impiedica iesirea accidentala a organelor de legare a sarcinilor din carlig; scoaterea acestor organe trebuie sa fie posibila numai prin actionarea sigurantei. Montarea sigurantei la carlig este obligatorie prin P.T. ISCIR in urmatoarele cazuri: -la macarale pana la 12,5 t inclusiv, echipate cu carlig simplu; -la macarale cu sarcini peste 12,5 t, in cazul cand, prin natura sarcinilor, organele de legare ajung aproape de ciocul carligului si pot scapa; -in cazul organelor de legare rigide (bare,traverse,etc.); -cand in carlig se prind dispozitive de lucru cu electromagnet, graifar, bena, container,etc. Se utilizeaza 2 tipuri de sigurante la carlig: -cu arc; -cu contragreutate.
57

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CAP. 4 DISPOZITIVE DE FRANARE


4.1. Definitii. Rol. Functionare. Clasificare In constructia mecanismelor sunt prevazute dispozitive de franare in scopul opririi miscarii sarcinii, partilor mobile ale macaralei insasi si mentinerea acestora in pozitiile dorite. Dispozitivele de franare trebuie sa aibe o functionare sigura, o constructie simpla si robusta, trebuie sa poata fi reglate si depanate usor si sa se incadreze intrun gabarit cat mai redus. Franele trebuie amplasate cat mai aproape de organul ce trebuie oprit. In general franele sunt amplasate intre motor si reductor, dar pe semicupla de pe arborele reductorului. Franele mecanismelor trebuie sa asigure un moment capabil de franare mai mare decat momentul de franare necesar opririi. Coeficientul de siguranta la franare reprezinta raportul intre momentul capabil al franei si momentul de franare necesar opririi. Valoarea sa minima depinde de grupa de functionare a mecanismului respectiv si variaza intre 1,5 si 2,5. Franele se clasifica dupa 3 criterii: 1. dupa modul de constructie:-frane cu banda; -frane cu saboti; -frane cu discuri sau con; -frane speciale(cu clichet,centrifugale); 2. dupa modul de comanda -frane comandate mecanic(prin pedale,manete,parghii); -frane comandate electric(cu ridicator electrohidraulic, cu electromagnet); -frane comandate hidraulic; -frane comandate pneumatic; -frane automate(centrifugale); 3. dupa modul cum se regleaza franarea -frane normal deschise,la care prin comanda se realizeaza franarea (nu se folosesc la macarale); -frane normal inchise,la care prin comanda se realizeaza deschiderea franei(sunt cele mai folosite); -frane electrice(cu curenti Foucoult, cu contragreutate,dinamice). a. Frane cu banda Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele ce trebuie franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste 180 se afla o banda de otel, care are suprafata de lucru, ce vine in contact cu tamburul, captusita cu ferodou. Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, rezista la
58

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

temperatura si se muleaza bine pe tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se face prin nituri din aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe tambur. In cazul franei simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct fix, iar celalalt capat la parghia de actionare. La apasarea pe parghie se produce franarea, apasarea ce este data de un resort sau o greutate. La ridicarea parghiei se produce indepartarea benzii de tambur si frana este slabita. Slabirea franei se produce la actionarea mecanismului. Iar franarea la intreruperea actionarii mecanismului. In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale benzii sunt articulate la parghia de actionare. b. Frane cu saboti Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti. Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu un sabot care este apasat pe un tambur de frana. La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul ca nu solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de franare, cat si pentru faptul ca realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a sabotilor. Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata electrohidraulic. Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt fixati articulat prin bolturi la parghiile port-sabot, care la randul lor, sunt articulate prin bolturi, la partea inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este articulata la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de L. Tija de legatura este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet stanga,imbinate cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se realizeaza reglajul de apropiere-departare a sabotilor de tambur si totodata marirea-micsorarea capacitatii de franare. La capatul parghiei in forma de L se aplica forta de strangere cu ajutorul ridicatorului electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul actionarilor electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor hidraulice si pneumatice). Ridicatorul de frana electrohidraulic Este format dintr-o carcasa, care are in partea inferioara un orificiu de fixare la sasiul mecanismului si un surub de golire a uleiului. Lateral are carcasa cu bornele de legare la circuitul electric, iar la partea superioara doua suruburi, unul pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru aerisire. Din carcasa iese la partea superioara tija pistonului la care se leaga parghia in forma de L a franei. In interiorul carcasei, in partea de jos,se afla un electromotor care antreneaza o pompa. Deasupra pompei exista un piston ce circula intr-un cilindru. Pe tija pistonului, in interiorul cilindrului, se afla resortul care tine pistonul in jos atat timp cat mecanismul se afla in repaos, frana fiind in pozitia inchisa. Uleiul din interiorul carcasei ridicatorului electrohidraulic este ulei de transformator, acesta fiind dielectric(caracteristica necesara intrucat vine in contact cu bobinajul electromotorului).
59

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Functionare: la actionarea mecanismului pe care se afla montata frana, prin schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu curent continuu, respectiv punerea in functiune a electromotorului din ridicatorul electrohidraulic, care actioneaza pompa. Aceasta fiind in ulei, formeaza presiune de ulei sub piston, impinge pistonul in sus, comprima arcul, iar tija pistonului iese din ridicator. Tija actioneaza asupra parghiei in forma de L ridicand-o, iar celelalte 2 puncte de articulatie ale sale cu tija de legatura si parghia port-sabot vor efectua deplasari incat vor indeparta sabotii de tambur si astfel se realizeaza slabirea franei permitand functionarea mecanismului. La comanda de oprire a mecanismului,prin schema electrica se realizeaza intreruperea alimentarii cu energie electrica atat a electromotorului mecanismului, cat si a electromotorului ridicatorului. In aceste conditii pompa nu se mai invarte, dispare presiunea de ulei de sub piston si astfel resortul impinge pistonul in jos, tija coboara in ridicator, iar parghia in forma de L este antrenata in jos si executa miscarea de apropiere a parghiilor port-sabot, Realizand presarea sabotilor pe tambur si producerea franarii. Principalele avantaje ale ridicatoarelor electrohidraulice: -inchiderea si deschiderea franei se executa lent, fara socuri; -nu se transmite in mecanism socul produs la pornire de motor, acesta fiind preluat de frana, intrucat se deschide cu intarziere de cca. 0,15 sec. De la anclansare; -sunt robuste, iar caderile de tensiune nu au influenta mare; -permit realizarea de microviteze in cazul in care, prin schema electrica, turatia motorului din ridicator se reduce si deci pistonul nu este complet ridicat. Ca dezavantaj: tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea mecanismului intrucat exista un timp relativ lung de inchidere a franei. Acest dezavantajpoate fi inlaturat prin masuri speciale luate in schema electrica. c. Frana cu saboti actionata electromagnetic La acest tip de frana, forta necesara slabirii franei se realizeaza prin eletromagneti. Electromagnetii pot fi:-de curent continuu; -de curent alternativ-monofazati; -trifazati. Electromagnetul se monteaza pe una din parghiile port-sabot si se compune din:armatura fixa(pe care se afla bobina) si armatura mobila(fixata de parghia in forma de L). Fiecare armatura este executata din miez din fier. Cand mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa datorita resortului. La actionarea mecanismului, prin schema electrica se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu energie electrica a bobinei electromagnetului. Aceasta produce un camp magnetic, se magnetizeaza armatura fixa, atrage armatura mobila prin parghia in forma de L, apasa pe capatul tijei si indeparteaza parghiile port-sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea mecanismului. La comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei, dispare campul magnetic,
60

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

armatura se demagnetizeaza, iar resortul realizeaza franarea, indepartand armatura mobila si apasand sabotii pe tambur. Actionarea franelor cu electromagneti prezinta urmatoarele dezavantaje: -realizeaza o franare brusca, cu socuri; -la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe armatura fixa, bobina se arde; -arderea bobinei, in cazul in care este folosita cel putin 2/3 din forta utila; de asemenea la caderi de tensiune si darorita socurilor; -curentul de anclansare este foarte mare; -scaderea fortei, la caderi de tensiune. d. Frane actionate hidraulic si pneumatic La actionarea hidraulica si pneumatica, pentru comanda inchiderii si deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un piston, iar pe tija acestuia un resort cu rolul de a impinge pistonul in jos si de a mentine frana inchisa. La baza cilindrului se afla 2 ventile, unul pentru admisia fluidului, care se deschide numai in timpul actionarii mecanismului cand frana se deschide, iar celalalt pentru evacuare, care se deschide la intreruperea actionarii mecanismului si ramane astfel pe toata durata repaosului cat frana este inchisa, iar resortul tine pistonul coborat.

CAP. 5 CABLURI SI LANTURI


5.1. Cabluri de tractiune a. Constructia si clasificarea cablurilor Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe sarme sau din mai multe toroane infasurate elicoidal in jurul unei inimi centrale, intr-unul sau mai multe straturi suprapuse. Toroanele sunt manunchiuri de sarme infasurate elicoidal in jurul unei inimi proprii intr-unul sau mai multe straturi suprapuse, iar inima este partea centrala metalica sau nemetalica a cablului in jurul careia se infasoara sarmele sau toroanele lui. Cablurile multifilare de otel sunt folosite la legarea, suspendarea, ridicarea sau tractarea sarcinilor sau partilor mobile ale macaralelor(cum sunt carucioarele de sarcina tractate sau bratele basculante cu mecanism cu cablu). Ele au inlocuit aproape total lanturile intrucat sunt mai usoare, mai ieftine, prezinta aceeasi flexibilitate in orice directie si, ceea ce este deosebit de important, au proprietatea de a nu se rupe brusc, ci-in mod normal-fir cu fir, ceea ce permite constatarea usoara a starii si inlocuirea lor din timp. De asemenea au avantajul de a functiona linistit, fara socuri; in consecinta permit actionarea cu viteze mai mari. Singurul dezavantaj in raport cu lanturile il constituie faptul de a avea o flexibilitate mai mica, deci de a necesita role si tamburi de diametre mai mari.
61

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Clasificarea cablurilor si terminologia specifica fac obiectul standardului STAS 1710-75. In conformitate cu acesta, cablurile de otel se clasifica dupa cum urmeaza: A. dupa forma sectiunii transversale -cabluri rotunde(a caror sectiune transversala se poate inscrie intr-un cerc); -cabluri plate(a caror sectiune se poate inscrie intr-un dreptunghi); La masinile de ridicat se folosesc cabluri rotunde. B. dupa forma sectiunii transversale a toroanelor -cabluri cu toroane rotunde; -cabluri cu toroane cu sectiunea triunghiulara; -cabluri cu toroane ovale; -cabluri cu toroane plate; C. dupa forma sectiunii sarmelor -cabluri deschise(sectiunea tuturor sarmelor cablului este circulara); -cabluri semiinchise(stratul exterior este alcatuit din sarme profilate dispuse alternativ cu sarme rotunde); -cabluri inchise(unul sau mai multe straturi sunt alcatuite din sarme profilate care asigura o buna inchidere a straturilor interioare, alcatuite numai din sarme rotunde); Transmisiile prin cablu ale masinilor de ridicat utilizeaza numai cabluri deschise, intrucat cablurile inchise si cele semiinchise sunt mult mai rigide si nu pot fi infasurate pe role sau tamburi. In schimb, aceste cabluri au suprafata exterioara neteda, asigurand un contact mult mai favorabil cu rolele de rulare cu canal profilat, deci prezinta o rezistenta la uzura si o durabilitate superioara. Din acest motiv sunt utilizate drept cabluri purtatoare la macaralele funicular, teleferice, telecabine, etc. D. dupa sensul de cablare -cabluri dreapta(toroanele au sensul de infasurare spre dreapta); -cabluri stanga(sensul de infasurare al toroanelor este spre stanga); Sensul dreapta se marcheaza prin simbolul Z , iar sensul stanga prin simbolul S. E. dupa caracteristicile constructive de baza , cablurile rotunde pot fi: -simple(sunt cabluri monotoron, alcatuite dintr-unul sau mai multe straturi rasucite in jurul unei inimi centrale metalice sau vegetale); -duble(sunt cabluri compuse realizate prin infasurarea mai multor toroane in jurul unei inimi centrale; pot avea cablare paralela Z/Z sau S/S, cablare in cruce Z/S sau S/Z, cablare mixta SZ/Z sau SZ/S); Cablurile duble pot fi: -de constructie normala=cabluri alcatuite din sarme avand acelasi diametru. Numarul firelor dintr-un toron poate fi 7,19,37 sau 61, iar numarul toroanelor poate fi 6 sau 8. Inima toroanelor este metalica(un fir central), iar inima cablului poate fi metalica sau nemetalica.
62

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-de constructie flexibila=cabluri avand sarme de acelasi diametru, inima cantrala nemetalica si toroane alcatuite dintr-unul sau maximum 2 straturi de sarne infasurate in jurul inimii(sunt utilizate in special in marina). -de constructie concentrica=cabluri alcatuite din sarme de acelasi diametru, inima centrala nemetalica sau metalica si toroane cablate in 2 sau mai multe straturi concentrice. -triple(sunt cabluri care se alcatuiesc prin cablarea mai multor cabluri duble in jurul unei inimi nemetalice sau metalice). Sarmele utilizate la cablurile de otel multifilare sunt realizate prin trefilare din otel carbon de calitate marcile: OLC 35, OLC 45,OLC55 si OLC60, in 3 clase de calitate(A-pentru transport persoane, B-pentru tractiune si transport materiale, Cpentru ancorare si ghidare) si 5 categorii de rezistenta(minima la tractiuneI=1180,II=1370,III=1570,IV=1760,V=1960 N/mmp). Sarma pentru cabluri se executa fie cu suprafata neacoperita,mata, -in scopul protectiei contra coroziunii-intr-una din urmatoarele variante de acoperire: zincata inainte de trefilare sau zincata trasa(zt), zincata final electrolitic(g), zincata cu strat gros de zinc(G) si stanata(S), in aceasta ultima varianta aplicandu-se numai la sarmele de categoria IV si V. Materialul inimii cablurilor si toroanelor este determinat de mediul si conditiile de exploatare. Astfel inima poate fi: vegetala, metalica, metalica independenta, sintetica sau minerala. Inima vegetala se confectioneaza din fibre dure naturale(sisal,manila) sau din fibre moi(canepa,bumbac pescaresc,iuta) infasurate intr-un singur toron pentru cablurile rotunde cu diametre sub 20 mm, sau in mai multe toroane infasurate in sens invers sensului de infasurare a cablului. Inima vegetala asigura o mare flexibilitate cablului, o ungere din interior a acestuia intrucat este impregnata initial cu un lubrefiant neutru, precum si o oarecare amortizare a socurilor in functionare. Inima sintetica se confectioneaza din fibre sintetice(nylon,capron,perlan etc.) sau textile sintetice(poliamida,polietilena si polipropilena) si indeplineste aceleasi functii ca si inima vegetala. Inima metalica se confectioneaza din aceeasi sarma din care este confectionat si cablul, avand forma unui toron de aceeasi constructie ca cele ale cablului. Se utilizeaza in cazul in care calul este supus unor solicitari transversale mari, de exemplu in cazul infasurarii pe tamburi in mai multe straturi. Reduce flexibilitatea cablului. Inima metalica independenta este alcatuita ca un cablu de constructie 6x7 sau M+6x7, cu toroane de constructie si caracteristici diferite de cele ale toroanelor cablului. Inima minerala se confectioneaza din fibre de azbest neimpregnate in unsori consistente. Este utilizata la cablurile destinate lucrului in medii cu temperaturi inalte in cazurile in care se urmareste asigurarea unei flexibilitati mai mari decat cea oferita de cablurile cu inima metalica.
63

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la tamburii de antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un element de constructie al masinii, fie la mufla mobila. Prinderea cablului la tambur Rolul functional al organelor de prindere a cablului la tambur este asigurarea transmiterii de la tambur catre cablu a fortei periferice. Indiferent de sistemul utilizat , transmiterea acestui efort se face prin frecare(aderenta) sub actiunea efectului de strangere sau presare a cablului pe tambur, cumulat cu forta care ia nastere intre spirele de siguranta si tambur. Constructia sistemului de prindere a cablului la tambur trebuie sa fie in primul rand sigura si durabila. Trebuie de asemenea sa fie accesibila pentru control si sa permita inlocuirea usoara a cablului. Fixarea pe tambur se face printr-unul din urmatoarele procedee: -cu ajutorul penelor inclinate; -prin pana si suruburi de presiune; -cu ajutorul ecliselor. Fixarea cu ajutorul penelor inclinate se utilizeaza de regula in cazul tamburilor turnati. Pentru realizarea unei prinderi sigure , ramura de cablu se fixeaza cu 2 astfel de sisteme plasate diametral opus. Sistemul de prindere cu eclisa este utilizat la infasurarea cablului intr-un singur strat. Elementul principal-eclisa-este standartizat, marimea eclisei aleganduse in functie de diametrul cablului. Pentru evitarea slabirii strangerii este necesar ca atat piulita cat si prezonul sa fie asigurate impotriva desurubarii. Se recomanda utilizarea unei piulite crenelate si splinturi de asigurare, iar pe de alta parte se recomanda blocarea prezonului cu ajutorul unui punct de sudura. Se recomanda de asemenea ca ramura de cablu sa fie fixata la tambur cu 2 eclise decalate cicumferential la 60 sau 90. Sistemele de prindere ale ramurii neactionate trebuie sa fie concepute astfel incat sa aiba rezistenta si durabilitatea cel putin egale cu cele ale cablului, sa fie sigure, sa permita constatarea cu usurinta a starii tehnice, sa permita montareademontarea usoara a cablului si sa realizeze o prindere articulata a ramurii cablului. In practica actuala sunt utilizate urmatoarele sisteme, care corespund cel mai bine acestor cerinte: a. Fixarea cu rodanta Rodanta este un ochet utilizat pentru modelarea formei si protejarea cablului in zona de ancorare contra strivirii si uzurii. Rodantele de uz general sunt organe standartizate(SR ISO 2262). Sunt utilizate pentru cabluri de otel cu rezistenta de rupere la tractiune maxima de 1770 N/mmp si cu diametre de la 4 pana la 60 mm. Exista rodante-cu extremitate ascutita; -fara extremitate ascutita.
64

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza de ramura lui continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin impletire si matisare, cu mansoane ovale presate, cu cleme de cablu. Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu ajutorul rodantei, fie cu ajutorul unor chei de tachelaj. Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in locul rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric sau chiar role de cablu. b. Fixarea cu papuc Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa prevazuta cu ureche de articulatie si o pana inclinata cu care se asigura fixarea cablului prin autoimpanare sub actiunea tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei si a cablului infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei, prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de cablu sunt organe standartizate, gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru cabluri cu diametre intre 4 si 44 mm. c. Fixarea cu manson conic Mansonul conic este o piesa prevazuta cu ureche de articulatie si alezaj conic care asigura fixarea capatului de cablu prin intermediul unui aliaj metalic turnat in manson. Mansonul se realizeaza din otel turnat avand caracteristici mecanice similare otelurilor pentru papucii de cablu. Prin tehnologia de realizare se urmareste sa se asigure aderenta aliaj-cablu si aliajmanson astfel incat aceste elemente sa conlucreze. Principalele ei faze sunt: despletirea cablului, indepartarea inimii vegetale sau minerale, indoirea capetelor sarmelor sub forma de carlig, decaparea si neutralizarea lor precum si a mansonului si turnarea aliajului. Se utilizeaza aliaje cu fluiditate ridicata la temperaturi sub 400C pentru a nu influenta negativ proprietatile mecanice ale materialului sarmelor. Se recomanda aliaje cu plumb, cum ar fi aliajul cu 76% Pb,18% Sb si 6% Sn. c. Intretinerea,examinarea si scoaterea din functiune a cablurilor de tractiune Intretinerea cablului trebuie efectuata in functie de tipul instalatiei, de modul ei de folosire, de mediul inconjurator si de tipul cablului. Fara indicatii contrare ale fabricantului instalatiei sau cablului, este indicat, daca este posibil, sa se curete cablul si sa se aplice unsoare sau ulei, indeosebi in zonele de flexiune la trecerea peste role. Lubrifiantul de intretinere trebuie sa fie compatibil cu unsorile originale utilizate in momentul fabricarii cablului. O durata de viata a cablului mai scurta poate rezulta din lipsa de intretinere, mai ales atunci cand instalatia de ridicat lucreaza in mediu coroziv si, in anumite cazuri, din ratiuni legate de utilizare, cand nici un fel de lubrifiant nu poate fi utilizat.
65

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Examinari(verificari) In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1. Nr. Crt. 1. Felul verificarii Periodicitatea verificarii Verificarea aspectului si fixarii capetelor Verificarea amanuntita a starii tehnice a) Zilnic la inceputul fiecarui schimb b) Cel putin odata la doua saptamani a) O data pe luna b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat TABELUL 1 Personalul care executa verificarea Personalul de manevrare la macarale, ascensoarele cu schip si ascensoarele pentru santierele de constructii. Seful echipei de intretinere a instalatiei de ridicat. Maistru care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul sau. Organul de verificare I.S.C.I.R. sau sau responsabilul cu supravegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.

2.

Observatiile mai deosebite rezultate in urma verificarilor se inscriu dupa caz, in: registru de evidenta supravegherii a instalatiei de ridicat (verificarile 1a, 1b si 2a); cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (verificarile 2b). Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata astfel ca eventualele defecte sa poata fi observate usor; se interzice curatarea prin ardere. Verificarile cablurilor si lanturilor se efectueaza prin examinarea cu atentie, in timp ce acestea se desfasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, roata de lant sau rola, dupa caz. La verificarea cablurilor se va urmarii existenta urmatoarelor defecte: deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari etc.) sau innodari; sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil; uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice). Un cablu se scoate din functiune daca: unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri, aplatizari sau innodari; numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat cel indicat in tabelul 2; sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;
66

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial; iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea matisarii pe din lungimea ei; iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea sau deformarea acestor inele. Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive, inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat jumatate din cel indicat in tabelul 2 pentru cablul respectiv. Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2, numarul de sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste inmultind numarul de sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu constructia cea mai apropiata cu un coeficient de corectie egal cu raportul dintre numarul de sarme ale cablului care trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta. Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte, uzate) se recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv. Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului. Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu se inlocuieste in functie de starea lui. La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe doua sau mai multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu trebuiesc inlocuite in acelasi timp si celelalte cabluri. Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice - Colectia I.S.C.I.R. referitoare la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din cartea instalatiei - partea de constructie. TABELUL 2
Numarul de sarme rupte care determina scoaterea din uz a cablurilor pe lungimea de

Constructia cablului 1 Constructie normala 6x19 Constructie normala 6x37 Constructie normala 6x61 Constructie combinata SIL 6x19 cablare incrucisata 2 14 30 40 8

6 d cablare paralela 3 5 10 15 3
67

30 d cablare incrucisata 4 28 60 80 16 cablare paralela 5 10 20 30 6

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Constructie combinata 20 SIL 6x31 Constructie combinata 20 WS 6x36 Constructie concentrica 5 18x7 Constructie concentrica 20 18x19 Constructie concentrica 30 36x19 Constructie tripla 15 6x7x7 Constructie tripla 35 6x7x12 Constructie tripla 40 6x7x19 Observatie: d = diametrul cablului.

7 7 5 12 15

40 40 10 40 60 30 70 80

14 14 10 24 30

Definirea defectelor: 1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului); 2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea lungi; prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul de lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz; 3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe, in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din uz; 4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul trebuie scos din uz; 5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la suprafata cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz; 6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri pronuntate trebuie scos din uz; 7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu toroane aplatisate trebuie sa fie scos din uz; 8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul axului; cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz;
68

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

9.frangeri=deformari ale cablului cauzate de forte exterioare puternice; cablurile cu frangeri trebuie scoase din uz; 10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc dupa culoarea zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz. 5.2. Lanturi de tractiune a. Constructia si clasificarea lanturilor In constructia de macarale se utilizeaza urmatoarele tipuri de lanturi: -lanturi sudate cu zale; -lanturi articulate(cu eclise si bolturi). Lanturile industriale de uz general, cu zale scurte, se clasifica: a.dupa dimensiunile zalelor, in: -lanturi cu zale scurte; -lanturi cu zale lungi. b.dupa tolerantele de executie, in: -lanturi calibrate, destinate a functiona pe role sau tambure cu dinti sau alveole; -lanturi necalibrate, destinate a functiona pe role sau tambure fara alveole; c.dupa rezistenta la rupere, in: -lanturi obisnuite; -lanturi cu rezistenta marita; d.dupa modul de executie, in: -lanturi sudate electrice(toate diametrele); -lanturi sudate prin forjare(diametre nominale peste 13 mm). Lanturile cu zale sudate scurte se executa in 2 tipuri: -lanturi calibrate(CS); -lanturi necalibrate(NS). Lanturile cu zale sudate scurte calibrate se executa in 2 calitati: -lanturi de rezistenta normala(1CS); -lanturi de rezistenta marita(2CS). Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala. Lanturile cu zale sudate lungi se executa in 2 tipuri: -lanturi calibrate(CL); -lanturi necalibrate(NL). Lanturile cu zale lungi calibrate se executa in 2 calitati: -lanturi de rezistenta normala(1CL); -lanturi de rezistenta marita(2CL). Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala. Materiale si tratamente termice (pentru lanturile industriale de uz general cu zale scurte) Otelul din care se executa lanturile, trebuie sa aiba proprietati de buna sudabilitate si sa nu prezinte fenomene de fragilizare dupa imbatranire. Marca otelului se alege de catre producator, astfel incat lantul finit sa aiba caracteristicile prescrise.
69

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Toate lanturile se supun unui tratament termic corespunzator, prescris prin documentatia de baza. Zalele lantului nu trebuie sa prezinte rupturi, crapaturi, fisuri, aschii, suprapuneri, incluziuni nemetalice, rizuri, incretituri, suduri incomplete sau arse. La lanturile sudate electric, capetele sudate cap la cap trebuie sa se gaseasca pe portiunile rectilinii ale zalelor. Lanturile cu zale sudate se folosesc ca organe de tractiune, ridicare-coborare si ancorare, cele mai utilizate fiind cele cu zale scurte, care au o constructie mai robusta si se comporta mai bine la solicitari. In general, lanturile se folosesc mai putin la masinile de ridicat, datorita dezavantajelor pe care le au in comparatie cu cablurile: greutate proprie mare, siguranta mica in functionare, durata de serviciu redusa si o functionare cu socuri, ceea ce conduce la utilizarea lor numai la viteze mici. De aceea, ele se folosesc indeosebi la aparatele portative cu actionare manuala(macarale diferentiale, palane). Din cauza mobilitatii mari a zalelor, lanturile prezinta avantajul ca numarul dintilor la rotile de actionare poate fi foarte mic, ajungand in cazuri extreme la 4 dinti. Rezulta ca rotile de lant pot fi confectionate cu diametre mici si deci de gabarite mici. In timpul functionarii, lanturile sunt supuse la solicitari de tractiune(intindere), incovoiere, strivire si frecare. Pentru evitarea accidentelor se tine o evidenta stricta a folosirii lanturilor la masinile de ridicat. Ele trebuie detensionate anual prin tratament termic de recoacere, altfel prezinta pericol de rupere brusca. Lanturile cu eclise, in constructia de macarale, sunt utilizate atat ca lanturi de tractiune, cat si ca lanturi ale transmisiilor prin lant care fac parte din lantul cinematic al diferitelor mecanisme. Lanturile cu eclise sunt organe flexibile alcatuite dintr-o succesiune de eclise realizate prin stantare din OL60 sau oteluri aliate si asamblate cu ajutorul unor bolturi din OL 50 nituite. Clasificarea lanturilor cu eclise in functie de marimea pasului p se face in: -lanturi cu eclise si bolturi, cu zale scurte(lanturi Gall, constructie grea); -lanturi cu eclise si bolturi, cu zale lungi(lanturi Gall, constructie usoara). Lanturile cu eclise si bolturi cu zale scurte se executa in 3 tipuri: -tip I, pentru transmisii; -tip II, pentru tractiune, fara bolturi de prindere; -tipIII, pentru tractiune, cu unul sau mai multe bolturi de prindere. Ele sunt totusi folosite mai rar in constructia masinilor de ridicat, intrucat sunt foarte complicate si se cere o precizie mare de prelucrare, in special pentru asigurarea, cu abateri mici, a pasului. Au greutate proprie mare si nu permit tractiune laterala fata de axa lantului, fiind rigide. De asemenea, au o functionare cu socuri si deci nu pot fi utilizate decat la masini de ridicat cu viteze mici (0,2-0,3 m/s). Dintre lanturile cu eclise cele mai utilizate sunt cele cu eclise scurte, fiind robuste.
70

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. Sisteme de prindere ale capetelor lanturilor Lanturile, care se folosesc la mecanismele de ridicat actionate manual, au capetele legate printr-o za forjata si sudata, a carei diametru este mai mare decat al celorlalte zale din care este confectionat lantul, astfel ca in zona legaturii capetelor sa aiba o rezistenta mai mare la rupere. De asemenea, capetele de lant, care se leaga de sarcina transportata, se termina cu o za sau cu un carlig. Carligul de prindere si transportare a sarcinii, pe orizontala sau pe plan inclinat, este prevazut intotdeauna cu o siguranta impotriva decuplarii de la sarcina in timpul deplasarii. Zaua de capat, in acest caz, este mai mare si este confectionata din otel rotund, forjat, de diametru mai mare si sudata la capatul lantului, astfel ca ea sa fie prinsa de carligul sarcinii. Ea poate fi executata si dintr-un otel neforjat, insa corespunzator. Moduri de legare a capetelor lantului de sarcina sunt aratate in fig.1,2,3, 4,5,6,7,8-anexate,unde: 1-lant 2-za de prindere 3-za de legatura 4-za de legatura intermediara 5-carlig 0 6-za de capat. Lanturile de prindere cu legaturile prezentate sunt standartizate. Verificarea si utilizarea dispozitivelor si a legaturilor descrise pentru fixarea capetelor de lant la instalatiile de ridicat si transportar, precum si pentru prinderea sarcinilor, se face conform P.T. ISCIR, in vigoare. c. Verificarea si scoaterea din functiune a lanturilor de tractiune In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1. Nr Felul verificarii . Cr t. 1. Verificarea aspectului si fixarii capetelor 2. Verificarea amanuntita a starii tehnice Periodicitatea verificarii a) Zilnic la inceputul fiecarui schimb b) Cel putin odata la doua saptamani a) O data pe luna
71

TABELUL 1 Personalul care executa verificarea

Personalul de manevrare la macarale, ascensoarele cu schip si ascensoarele pentru santierele de constructii. Seful echipei de intretinere a instalatiei de ridicat. Maistru care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul sau.

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat

Organul de verificare I.S.C.I.R. sau sau responsabilul cu supravegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.

La verificarile lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor defecte: deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.); alungiri; uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice). Un lant cu zale se scoate din functiune daca: zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate; s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat cea indicata de constructor in cartea instalatiei - partea de constructie; uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau depaseste 20% din diametrul initial. Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca: eclisele prezinta indoiri, loviri sau fisuri; s-a rupt una din eclise; diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial. Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant cea mai solicitata.

CAP.6 DISPOZITIVE DE PRINDERE A SARCINILOR


Macaralele si in general toate instalatiile de ridicat, pentru a putea sa manipuleze sarcinile, sunt prevazute cu organe si dispozitive de prindere. Instalatiile de ridicat de uz general sunt echipate in majoritatea cazurilor cu organe de prindere constituite din carlige care permit manipularea atat a sarcinilor in bucati cat si a altor sarcini in cazul in care se utilizeaza dispozitive de prindere detasabile din carlig care sa permita acest lucru. Alte organe de prindere utilizate in mod frecvent la instalatiile de ridicat sunt traversele, graifarele, platformele, clestii precum si alte tipuri de organe de prindere specifice sarcinilor pe care le manipuleaza. 6.1. Carlige In functie de tehnologia de executie, forma si scopul in care sunt utilizate, carligele se clasifica astfel: -carlige forjate simple;
72

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-carlige forjate duble; -carlige lamelare simple; carlige lamelare duble; -carlige lamelare pentru oale de turnare. Carligele simple forjate se folosesc pentru sarcini foarte mici, mici, mijlocii si mari(0,08-160 t); cele duble forjate pentru sarcini mici, mijlocii si mari (1-160 t), iar carligele lamelare simple pentru sarcini importante sau periculoase mijlocii, mari si foarte mari(10-200 t). Pentru sarcini foarte mari(peste 100 t) se folosesc ocheti. Carligele forjate pentru instalatiile de ridicat sunt organe standartizate (STAS 1944-88 si SR 1944-1,2,3,4), astfel incat utilizatorului nu ii revine decat sarcina de a alege tipul si marimea de carlig potrivit sarcinii nominale si grupei de functionare care corespund conditiilor de exploatare. Marcile de oteluri indicate pentru carligele forjate sunt urmatoarele: OLC 25, OLC 35, 25MoC11, 41MoC11, 34MoCN15(oteluri imbunatatite). Partile componente ale unui carlig forjat sunt: -tija filetata; -corpul; -saua; -varful; -siguranta pentru evitarea scaparii sarcinii. Carligele lamelare prezinta in raport cu carligele forjate avantajul de a fi alcatuite din tole pentru care se poate asigura o omogenitate superioara a structurii pe sectiune si in consecinta caracteristici fizico-mecanice superioare celor ce pot fi realizate la carligele masive. Din acest motiv se recomanda sa fie utilizate in cazul sarcinilor mari, importante sau periculoase. Se utilizeaza cu precadere in otelarii la podurile rulante pentru manevrarea oalelor de turnare, intrucat s-a constatat o comportare mai buna in conditiile de expunere indelungata la actiunea temperaturii ridicate decat a carligelor forjate. In acelasi timp prezinta dezavantajul ca lamelele carligului se executa prin decupare din foi de tabla, rezultand cantitati relativ mari de resturi. Carligele lamelare simple pentru oale de turnare sunt standartizate. Sunt prevazute 17 marimi pentru sarcini nominale cuprinse intre 10 si 125 t. In alcatuirea lor intra: 1-lamelele; 2-niturile de solidarizare; 3-saua de sprijin a sarcinii(a boltului oalei de turnare); 4-bucsa pentru prinderea articulata a carligului. Lamelele carligului se executa din table laminate si recoapte. Se recomanda ca ele sa fie astfel croite incat axa carligului sa fie orientata dupa directia de laminare a tablelor. Taierea se face cu aparate de taiere cu oxigen dupa contur mai mare decat cel al lamelei in stare finita, astfel incat prin indepartarea adaosului de prelucrare, prin polizare, sa se elimine zona influentata termic in procesul de taiere. Pot fi utilizate table de otel cu granulatie fina.
73

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Scoaterea din uz a carligelor se face atunci cand: -prezinta uzuri vizibile in zona unde se aseaza organul de legare a sarcinii (in sa); -ciocul carligului este deschis(carligul este deformat); -se constata fisuri; -filetul de pe tija este uzat sau deformat. 6.2. Ocheti Pentru macarale cu capacitatea de ridicare mare si foarte mare(peste 80-100 t) se utilizeaza uneori ocheti pentru suspendarea sarcinilor. Datorita formei lor inchise, sub aceeasi incarcare, starea de tensiune in ocheti este mai usoara decat cea care se dezvolta in carlige, de unde rezulta avantajul unei greutati mai mici. Acesta reprezinta argumentul principal pentru justificarea preferintei pentru astfel de organe de suspendare. Dezavantajul ochetilor consta intr-o oarecare dificultate a suspendarii sarcinii deoarece organele auxiliare de legare trebuie introduse prin interiorul ochetului. Ochetii rigizi se executa prin forjare libera, dintr-o singura bucata de material. Se pot folosi aceleasi marci de oteluri ca si in cazul carligelor forjate. Ochetii articulati din punct de vedere constructiv prezinta avantajul unei executii mai comode. Sunt alcatuiti dintr-o traversa 1, patru bare laterale 2, tija centrala 3 si bolturile articulatiilor. Traversa are in camp sectiune elipsoidala, barele au sectiune dreptunghiulara, iar tija-circulara. 6.3. Mufle Montajul carligelor si ochetilor la grupul mobil de role ale palanelor de ridicare se face in cadrul unui ansamblu denumit mufla. Principala cerinta impusa muflei este asigurarea mobilitatii de rotatie a carligului(ochetului) dupa axa tijei sale, precum si dupa o axa perpendiculare pe aceasta. Complexitatea muflelor depinde de numarul de ramuri portante ale palanului(prin numarul de role de cablu), iar constructia lor depinde de destinatia si de conditiile particulare de lucru. In functie de acesti factori, muflele pot fi clasificate in: mufle normale, mufle scurtate si mufle speciale. Muflele normale sunt utilizate de regula la macaralele cu brat basculant, in timp ce muflele scurtate sunt folosite la macaralele rulante. Muflele normale sunt alcatuite din: -ansamblul rolelor de cablu 1; -boltul(osia) rolelor 2; -tirantii 3; -traversa carligului 4; -piulita 5; -rulmentul axial 6; -carligul 7;
74

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-in cazul macaralelor cu inaltime de ridicare mare si foarte mare-greutatile de lestare 8. Rolele sunt montate pe osia nerotitoare 2 prin intermediul rulmentilor radiali. Organele de rezistenta ale muflelor, cand nu se impun cerinte speciale, se confectioneaza din urmatoarele materiale: boltul rolelor din OL 50, tirantii din OL 37 sau OL 52, traversa din OL 37 sau OL 50; otelurile trebuie sa fie calmate. Muflele scurtate au inaltimea constructiva mai mica decat a muflelor normale, prin urmare determina un castig in ceea ce priveste inaltimea de ridicare. Acest avantaj devine deosebit de important in cazul podurilor rulante si al macaralelor capra, deoarece in primul caz inaltimea la care trebuie montata calea de rulare poate fi corespunzator redusa, iar in al doilea, poate fi redusa inaltimea picioarelor macaralei. In acelasi timp aceste mufle sunt mai simple, intrucat rolele de cablu se monteaza direct pe fusurile traversei carligului. Singurul dezavantaj decurge din necesitatea ca numarul de role de cablu sa fie par. 6.4. Franghii. Cabluri. Lanturi de legare Utilizarea franghiilor este admisa numai pentru legarea sarcinilor avand suprafete usor deteriorabile si numai cu avizul responsabilului tehnic ISCIR. Pot fi utilizate in acest scop franghii din canepa prevazute la capete, daca este necesar cu rodante. Coeficientul de siguranta minim admis in raport cu efortul de rupere este 10. Cablurile de legaturi, se executa in 4 variante ale formei: inelare(varianta I), cu urechi fara rodanta(varianta II), cu urechi cu rodanta(R), cu urechi, la un capat fara, iar la celalalt cu rodanta(UR). Sarcina maxima de utilizare a cablurilor pentru legaturi, definita ca efort de tractiune maxim admis in exploatare este functie de diametrul nominal al cablului utilizat si este cuprinsa intre 5 si 200 KN. Coeficientul de siguranta minim admis fata de sarcina reala minima de rupere este 5,5. Daca sarcina este suspendata pe 2 sau mai multe cabluri, atunci se recomanda ca unghiul intre ele sa nu depaseasca 90. Utilizarea la unghiuri peste 120 este interzisa. Lanturile pentru legaturi se executa in 4 variante: cu una, doua, trei si patru ramuri. 6.5. Traverse Traversele sunt, in general, organe de prindere a sarcinii detasabile din carlig cu ajutorul carora se realizeaza manipularea unor sarcini avand dimensiuni mari, ca de exemplu forme in atelierele de turnatorie, elemente de constructii metalice, cazane etc. Prin utilizarea traverselor, se realizeaza pastrarea echilibrului pieselor in timpul manipularii si totodata si utilizarea mai rationala a lanturilor si cablurilor de legare. In cazul in care se ridica sarcini mari si sunt necesare 2 macarale in acest scop, se utilizeaza traverse, care de aceasta data sunt prinse in carligele celor 2 macarale si sarcina de traversa.
75

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Traversele se proiecteaza si se construiesc in mod similar cu elementele portante ale constructiilor metalice ale macaralelor, respectandu-se aceleasi prevederi. 6.6. Dispozitive pentru sarcini in vrac Pentru manipularea sarcinilor in vrac, cum ar fi:calcarul, carbunele, minereurile, sarea, varul, nisipul, pietrisul, lemnele sub forma de bile, cerealele, spanul etc., se folosesc graifare, bene, cupe, electromagneti etc. Cu ajutorul lor materialele se descarca din nave, vagoane sau camioane si se depoziteaza in hale, sau invers. a. Graifare Graifarele sunt cupe cu inchidere si deschidere comandata atasate instalatiilor de ridicat care servesc la preluarea prin sapare a materialelor varsate, la ridicarea si descarcarea acestora in mijloace de transport sau in gramada. Orice graifar are 2 mecanisme: mecanismul de inchidere-deschidere a cupelor si mecanismul de ridicare-coborare a graifarului. In functie de modul de amplasare a celor 2 mecanisme se disting 2 categorii de graifare: graifare bicablu si graifare monocablu. Graifarele bicablu sunt manevrate cu 2 mecanisme care pot fi gemene sau mecanisme cu angrenaj planetar, amplasate de obicei pe un carucior de sarcina(cazul podurilor rulante cu graifar) sau in casa masinilor(cazul macaralelor portuare). In general macaralele cu graifar bicablu sunt construite sa lucreze numai cu acestea, dar in cazuri speciale(de exemplu la macaralele portuare) graifarul poate fi inlocuit de o traversa cu carlig asa incat macaraua poate fi folosita si pentru descarcarea sarcinilor unitare. In general graifarele bicablu echipeaza masini de ridicat destinate sa lucreze in cadrul unor linii tehnologice. Graifarele monocablu se suspenda prin intermediul unui carlig si au inglodat in constructia proprie mecanismul de inchidere-deschidere. Aceste tipuri de graifare se intrebuinteaza la acele masini care deservesc atat descarcarea materialelor in vrac, cat si descarcarea de sarcini unitare. Dupa forma cupelor, ambele tipuri de graifare pot fi: -cu 2 cupe; -cu mai multe cupe(graifare polip); -cu cupe speciale. Graifarele cu 2 cupe inchid un anumit volum si sunt destinate pentru manevrarea materialelor cu granulatie mai fina ca: nisip, pietris, sare, ciment etc. Pentru materiale cu granulatie ceva mai mare, cele 2 cupe sunt prevazute cu dinti care se intrepatrund si se folosesc la manipularea pietrisului, minereului, cocsului etc. Graifarele cu mai multe cupe(polip) au de obicei un numar de 6-8 cupe care se inchid si se deschid radial si se folosesc pentru manipularea materialelor cu granulatie mare: piatra, lemne de forma neregulata etc. Cupele se pot deschide
76

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

sincron sau pot sa se inchida-in anumite limite-independent pentru a se adapta formei materialului. Graifarele cu cupe speciale sunt adaptate pentru diferite cazuri cum ar fi de exemplu manevrarea de lemn rotund(bile) asezat in stive regulete. In functie de densitatea materialului manipulat, graifarele pot fi: -de tip usor, pentru materiale cu 1t/m cub; -de tip mediu, pentru materiale cu 1,6t/m cub; -de tip greu, pentru materiale cu 2,5t/m cub; -de tip foarte greu, pentru materiale cu 4t/m cub. b. Electromagneti de ridicare Pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice sub diferite forme ca: profile laminate, table, sfaramaturi de fonta, span etc., a caror manipulare cu alte mijloace(graifare sau dispozitive de legare) ar prezenta inconvenientul unei productivitati mici sau ar fi periculoasa, se intrebuinteaza electromagneti de ridicare. Prinderea sarcinii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor electromagneti suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa sau rotitoare. Datorita sistemului de prindere, realizat prin inchiderea fluxului magnetic, rezulta o serie de particularitati proprii acestei categorii de macarale. Tipuri constructive de electromagneti Electromagnetul rotund poate fi considerat drept tipul clasic si schema lui constructiva poate servi pentru aproape toate tipurile de electromagneti. Se compune dintr-o carcasa turnata sau sudata 1, servind pentru transmiterea fluxului si in acelasi timp ca protectie pentru bobina de excitatie 2 confectionata de obicei din aluminiu izolat cu rasini epoxidice, placa de inchidere 3 executata din material nemagnetic, de cele mai multe ori otel cau mangan. Aceasta placa este prinsa de polul central printr-un inel elastic 4 si de polul exterior printr-un alt inel 5. Electromagnetul este suspendat in mod normal prin intermediul a 3 lanturi 6, prinse la o extremitate in urechi 7 fixate pe carcasa si la cealalta intr-un inel comum 8 care se agata de traversa sau de carligul macaralei. Alimentarea electromagnetului se asigura prin intermediul unei prize protejata cu un capac rabatabil 9. Constructiile moderne de electromagneti permit transportul materialelor in stare calda pana la temperaturi de aproximativ 500C. In afara de magnetul rotund, cu utilizari multiple, se mai construiesc magneti rotunzi pentru ridicarea bilelor de spart fonta, la care polul exterior si interior sunt prelucrati sferic, magneti dreptunghiulari, magneti cu degete pentru transportul laminatelor, magneti de dimensiuni mici pentru transportul tablelor etc. Tot pentru transportul laminatelor se pot folosi electromagneti bipolari care se agata individual in carlig sau pe traverse. Datorita formei inguste se preteaza la transportul individual. Se pot folosi si magneti rotunzi de dimensiuni reduse (270) care se utilizeaza in grup la transportul tablelor lungi. In acest scop magnetii se monteaza pe traversa in numar mare(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. In acest mod tablele nu mai sufera deformari asa cum se intampla in cazul utilizarii unei traverse
77

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

cu un numar mic de electromagneti dreptunghiulari, dar cu forta portanta mai mare. Formele constructive ale traverselor depind de procesul tehnologic. Alimentarea electromagnetilor se face principial in curent continuu din reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin intermediul unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze numarul de electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. Cablul de alimentare cu curent se leaga de multe ori la electromagnet cu o simpla bucla. In alte cazuri el se infasoara pe un tambur special prevazut cu inele colectoare si antrenat de tamburul de ridicare. Lungimea cablului de alimentare se alege astfel ca la pozitia extrema de jos sa mai ramana infasurata pe tambur cel putin o spira. In cazul tamburilor fara autoinfasurare, lungimea cablului se stabileste astfel incat la fiecare pozitie cablul sa faca o bucla. Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii, este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. In acest scop se utilizeaza de obicei baterii NiCd care sunt mai robuste. Comutarea alimentarii electromagnetilor de la redresor la baterie prin intermediul unui intrerupator ultrarapid, nu a dat pana in prezent rezultate satisfacatoare. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor se indica de obicei printr-un semnal optic sau acustic. In circuitele de alimentare cu curent continuu ale electromagnetilor care nu sunt prevazuti cu baterii tampon, pentru a preveni caderea sarcinii, nu trebuie utilizate culegatoare de curent. Fac exceptie de la aceasta regula culegatoarele rotative de curent care au viteze mici de rotatie ale inelelor, suprafete marite de contact la perii si cel putin 2 cai de trecere(perii) pentru fiecare cale de curent.

CAP.7 OBLIGATIILE MACARAGIULUI


7.1. Obligaiile i responsabilitile macaragiilor, conform P.T. R1/2010 Conform P.T. R1/2010, art. 119,120,121,122: Macaragiul are urmtoarele obligaii i responsabiliti: a) s asigure exploatarea macaralei n conformitate cu instruciunile productorului; b) s cunoasc macaraua pe care lucreaz i condiiile tehnice privind utilizarea acesteia, pe care s le aplice ntocmai; c) s cunoasc i s respecte codul de semnalizare;
78

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

d) s nu acioneze nici un mecanism att timp ct exist persoane pe macara; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrri de reparare, ntreinere i revizie, manevrele se execut sub directa supraveghere a RSL; e) s ia n primire i s predea macaraua prin consemnare n registrul de supraveghere; dac macaraua prezint defecte care pericliteaz sigurana n funcionare, macaragiul o oprete din funciune i anun eful punctului de lucru i eful ierarhic; f) s aprind luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea maini) n caz de vizibilitate redus, precum i noaptea; g) s participe la lucrrile de reparare, ntreinere i revizie, precum i la toate verificrile tehnice care se efectueaz la macaraua pe care o manevreaz; h) s interzic accesul persoanelor strine n cabina de comand sau pe macara; i) s consemneze n registrul de supraveghere a macaralei toate observaiile privind deficienele n funcionare ale acesteia; j) s nu acioneze macaraua atta timp ct n zona periculoas nu sunt ndeplinite condiiile de siguran. Responsabilitile macaragiului nainte de nceperea lucrului sunt urmtoarele: a) s verifice c linia principal de alimentare se afl sub tensiune; n caz c ntreruptorul general este deconectat i asigurat cu un lact sau cu o inscripionare avertizoare, macaragiului nu-i este permis s-l conecteze fr acordul RSVTI sau al efului punctului de lucru i fr a se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de pe aceeai cale; b) s verifice starea cii de rulare i rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele care funcioneaz n aer liber trebuie s verifice dac dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate; c) s instaleze macaralele pentru care se prevede calarea numai pe un teren corespunztor, s execute aceast operaie conform instruciunilor prevzute n documentaia tehnic i cerinelor prezentei prescripii tehnice; d) s verifice existena lubrifianilor n locurile de ungere, conform indicaiilor din schema de ungere din documentaia tehnic a macaralei; e) s verifice ca pe macara s nu se gseasc obiecte aezate ntr-un echilibru relativ; f) s verifice starea, nfurarea i fixarea cablurilor sau lanurilor pe tamburi, role i ochei; g) s verifice starea de uzur i funcionarea crligului; h) s verifice funcionarea instalaiilor de semnalizare, iluminat, aerisire i climatizare; i) la macaralele cu bra variabil, s verifice buna funcionare a indicatorului sarcinii maxime admise, corespunztor deschiderii braului; j) s verifice dac mecanismele de acionare ale macaralei funcioneaz n mod sigur, lin i fr vibraii accentuate; k) s verifice existena i integritatea prilor componente ale macaralei;
79

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

l) s nu pun n funciune macaralele cu bra n imediata apropiere a conductoarelor electrice aeriene sau n zona lor de influen dect conform instruciunilor prevzute n documentaia tehnic i cerinele prezentei prescripii tehnice; m) n cazul n care macaragiul constat o defeciune, are obligaia s opreasc din funciune macaraua de la ntreruptorul general, pe care trebuie s-l asigure contra reanclanrii nedorite i s anune eful ierarhic sau eful punctului de lucru de care aparine n scopul lurii msurilor necesare; dup remedierea defeciunii se face o nou verificare a macaralei; n) n cazul n care macaraua este deservit de doi sau mai muli legtori de sarcin, trebuie s se informeze de la eful punctului de lucru, nainte de a se urca pe macara, care dintre acetia este desemnat s semnalizeze micrile necesare; o) s semnalizeze, prin dispozitivul de semnalizare acustic, nainte de fiecare pornire sau manevr a macaralei. Responsabilitile macaragiului n timpul lucrului sunt urmtoarele: a) s efectueze manevre numai pe baza comenzilor date n conformitate cu codul de semnalizare de legtorul de sarcin desemnat; semnalul de oprire se ia n considerare din partea oricrei alte persoane; b) s nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor; c) la ridicarea sarcinilor s nu depeasc sarcina nominal sau n cazul macaralelor cu bra variabil s nu depeasc sarcina maxim admis pentru deschiderea respectiv a braului; d) la ridicarea unor sarcini care depesc 50% din sarcina admis s execute, n prealabil, o ridicare de prob la nlimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se convinge c frna, cablurile i ntreaga main rezist normal, iar sarcina este corect legat i bine echilibrat; e) la funcionarea macaralelor echipate cu graifer, cu electromagnei i, n general, a celor la care sarcina nu este legat de crlig, s nu efectueze micri de ridicare nainte de a verifica dac sarcina nu este aderent la sol sau nu s-a compactat; f) s urmreasc s nu cad cablul de pe rol sau de pe tambur i, de asemenea, s nu formeze noduri; g) s nu comande funcionarea simultan a dou mecanisme, la macaralele la care acest lucru este interzis; h) s nu deplaseze macaralele cu bra avnd sarcina suspendat n crlig dect n condiiile prevzute n documentaia tehnic a macaralei; i) la deservirea unor macarale care lucreaz la niveluri diferite i ale cror ci de rulare se intersecteaz, precum i la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu bra ale cror cmpuri de acionare se intersecteaz, macaragii trebuie s respecte prioritatea stabilit; ntre gabaritele prilor n micare s pstreze spaiile de siguran de cel puin 0,5 m i s semnalizeze intenia de ncepere a micrii, precum i c a luat la cunotin i a neles intenia celorlali macaragii;
80

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

j) s nu permit echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane i s nu transporte persoane cu crligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, cu excepia cazurilor n care productorul macaralei a prevzut acest lucru n documentaia tehnic; k) s efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontal a sarcinilor astfel ca acestea s se afle la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele aflate n raza de aciune a macaralei; dac la deplasarea sarcinilor pe orizontal se ntlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile trebuie s fie ridicate deasupra acestora la o nlime minim de 0,5 m; nu se admite trecerea sarcinilor peste maini-unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau, n general, peste acele obiecte a cror deteriorare reprezint sau poate provoca pagube sau accidente; l) s execute manevrarea macaralei astfel nct s se evite balansarea sarcinii i producerea ocurilor; n acest scop, se interzice acionarea mecanismelor dintr-un sens n altul fr a fi oprite, n prealabil, n poziia "zero"; macaragiul trebuie s prevad la executarea comenzilor i timpul necesar pentru frnarea complet; m) s execute manevrele pentru deplasrile elementelor de prindere a sarcinilor crucioarelor i macaralelor n astfel de limite nct s nu fie necesar s foloseasc limitatoarele de sfrit de curs; n) s opreasc din funciune macaraua dac se aud zgomote anormale, dac limitatoarele sau frnele nu acioneaz corespunztor sau dac constat orice alt defect care poate periclita sigurana n funcionare; o) s opreasc funcionarea macaralei dac iluminatul la locul de munc este insuficient sau dac vizibilitatea este mpiedicat de fum, vapori, cea, vegetaie, obiecte i altele asemenea plasate ntre macaragiu i cmpul de aciune al macaralei, n cazul n care nu sau luat msuri suplimentare de siguran ca de exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite i desemnate n acest scop; p) s opreasc funcionarea macaralei care lucreaz n aer liber atunci cnd viteza vntului i temperatura depesc valorile prevzute n documentaia tehnic; q) s deconecteze imediat ntreruptorul principal i s aduc toate controlerele n poziia "zero" n cazul unei ntreruperi accidentale a curentului electric de alimentare; r) s nu prseasc locul de lucru nainte de predarea macaralei; n cazul n care este nevoit s o fac, trebuie s aduc toate controlerele n poziia "zero", deconecteaz ntreruptorul principal de alimentare, nchide cu cheia ua cabinei sau, dup caz, dispozitivul care nu permite reconectarea ntreruptorului principal, iar n cazul acionrii cu motor termic oprete funcionarea acestuia; s) s nu permit nimnui s se urce pe macara atunci cnd aceasta este conectat la circuitul electric de alimentare; t) s utilizeze materialele i echipamentul de protecie prevzute de dispoziiile legale n vigoare. Responsabilitile macaragiului dup terminarea lucrului sunt urmtoarele:
81

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

a) s descarce sarcina i s ridice dispozitivul de prindere a sarcinii n poziia cea mai de sus, fr ns ca limitatorul de curs s fie acionat; dac nu este posibil coborrea sarcinii suspendate, se ngrdete locul de sub aceasta i se instaleaz plci avertizoare corespunztoare pentru a interzice accesul persoanelor; b) s deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucreaz n exterior se fixeaz pe calea de rulare fie cu cleti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorit unui vnt puternic sau unor trepidaii; macaralele turn sau, n general, macaralele cu bra rotitor trebuie s fie deplasate la locul stabilit pentru repaus ca mai sus, ns cu mecanismul de rotire a turnului sau a braului nefrnat, pentru a permite rotirea liber n caz de vnt braul se pune n giruet; c) s aduc n poziia "zero" toate aparatele de comand; d) s deconecteze ntreruptorul principal aflat pe macara i s-l securizeze; e) s pun n funciune iluminatul de balizare, la macaralele prevzute cu acest sistem; f) s nchid cu cheia ua cabinei de comand; la macaralele care nu au cabin nchis, se nchide cu lact sau cheie ntreruptorul principal; la macaralele cu comand de la sol, asigur eliminarea posibilitilor ca o persoan neinstruit s efectueze manevre cu macaraua, ca de exemplu existena unei chei de contact; g) n cazul n care pe calea de rulare exist numai o singur macara i aceasta nu mai funcioneaz n schimbul urmtor, s deconecteze i ntreruptorul principal al liniei de alimentare electric i s-l nchid cu lact sau cheie; la macaralele care funcioneaz n exterior, iluminatul de balizare trebuie s rmn conectat.

CAP.8 SEMNALIZAREA COMENZILOR LA MACARALE


Codul de semnalizare are rolul de a reglementa, in mod unitar, pentru tot personalul de deservire sa foloseasca aceleasi semnale. El trebuie sa fie cunoscut, in mod obligatoriu, de catre macaragii, legatori de sarcina si de catre responsabilul cu supravegherea tehnica autorizat de ISCIR. Codul de semnalizare prevazut in P.T. R1, colectia ISCIR, are 16 semne, care acopera in general miscarile principale pe care trebuie sa le faca macaraua. CARLIG SUS=antrebratul ridicat cu degetul aratator indreptat in sus, rotind mana in cercuri mici orizontale. CARLIG JOS=antrebratul cu degetul aratator indreptat in jos, rotind mana in cercuri orizontale.
82

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL=se atinge pumnul mainii drepte pe cap, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului principal care trebuie sa fie actionat. FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR=se atinge cotul mainii drepte cu palma stanga, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului auxiliar care trebuie actionat. BRATUL SUS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in sus. BRATUL JOS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in jos. MISCA INCET=cu mana dreapta se da semnalul reglementar, iar palma stanga se plaseaza in fata aceleia care da semnalul; =se aproprie de cateva ori primele 3 degete(mare,aratator si mijlociu), ritmic, iar apoi se faca semnalul reglementar respectiv. ROTIREA SPRE STANGA A MACARALEI=antebratul mainii drepte la nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia de rotire stanga si se misca(se roteste) antrebratul. ROTIREA SPRE DREAPTA A MACARALEI=antebratul mainii stangi la nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia de rotire dreapta se misca(se roteste) antrebratul. MISCAREA CARUCIORULUI=antebratul mainii drepte pe orizontala, pumnul strans, degetul mare indreptat pe orizontala in directia de translatie; se misca mana in sensul dorit a misca caruciorul. EXTINDERE BRAT TELESCOPIC=antebratul ambelor maini in fata corpului, pumnii stransi cu degetele mari in exterior. RETRAGERE BRAT TELESCOPIC=antebratele ambelor maini in fata corpului, pumnii stransi cu degetele mari in interior(indreptate unul catre celalalt). MISCA MACARAUA INAINTE=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala, palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de deplasare inainte(spre legator). MISCA MACARAUA INAPOI=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala, palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de deplasare inapoi(spre macara). OPRESTE!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, miscari pe orizontala stanga-dreapta. OPESTE BRUSC!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, miscari scurte, bruste pe orizontala stanga-dreapta. In afara celor 16 semne conventionale, se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace(statii de emisie-receptie), acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru. In astfel de situatii codul de semnalizare va fi elaborat de societatea care exploateaza macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi instruiti si examinati in ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod.

83

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CODUL DE SEMNALIZARE

CRLIG SUS !

CRLIG JOS !

BRAUL SUS !

BRAUL JOS !

84

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

MIC NCET !

ROTETE !

ROTETE !

MIC CRUCIORUL !

85

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

EXTINDERE BRA TELESCOPIC !

RETRAGERE BRA TELESCOPIC !

MIC MACARAUA !

MIC MACARAUA !

86

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

OPRETE !

OPRETE BRUSC !

FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL

FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR

87

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

CAP. 9 MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR


9.1. Manevre interzise la macarale Manevrele interzise (nepermise) la o macara sunt: -tararea sarcinilor pe sol ; -smulgerea sarcinilor aderente la sol sau agatate ; -ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cand cablul de tractiune estein pozitie oblica; -balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de macara; -sa nu transporte persoane in carligul macaralei sau cu alte dispozitive de prindere; -sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane; -sa nu permita trecerea cu sarcina in carlig peste oameni sau cladiri locuite; -sa nu comande functionarea simultana a 2 sau mai multe mecanisme , la macaralele la care acest lucru este interzis; -sa nu permita pendularea sarcinii in timpul transportului. 9.2. Norme de exploatare Exploatarea (deservirea) macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor lor auxiliare, trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010, normele de protectie a muncii (generale si specifice), instructiunilor de exploatare specifice macaralei respective si instructiunile interne elaborate de societatea respectiva. Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevazute. Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevazute cu aparatori de protectie. Este interzisa blocarea intrerupatoarelor simple sau automate prin impanare, legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoata de sub controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comanda prin butoane cu autoretinere pentru actionarea mecanismelor de ridicare, deplasare, rotire sau basculare. Este interzisa folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa. Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata prin conditii de forma sau de gabarit, nu pot functiona daca nu sunt indeplinite conditiile respective.
88

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

La macaralele prevazute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal si auxiliar), care in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010 nu au prevazut blocaj electric impotriva actionarii simultane a ambelor mecanisme, sarcina totala manevrata nu va depasi sarcina nominala a macaralei. La macaralele cu brat cu deschidere variabila, nu se vor ridica sarcini mai mari decat sarcinile maxime admise corespunzatoare diagramei de sarcina. Sarcinile care se ridica in mod frecvent pe santierele de constructii vor avea marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, daca macaragiul nu cunoaste greutatea sarcinii si nici nu o poate determina, va solicita conducatorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutatii sarcinii. Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a 2 macarale, care nu sunt cuplate mecanic si electric,se admite numai in mod exceptional in urmatoarele conditii: -la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa; -pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala; -vitezele de ridicare sa fie aceleasi; -manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea atenta a responsabilului cu suprevegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR. In conditiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de greutate in centrul lor geometric, se pot ridica si manevra cu ajutorul a 2 macarale numai daca se foloseste un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina sa se repartizeze proportional pe fiecare din cele 2 macarale. La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune(oxigen,bioxid de carbon,acetilena etc.) sau a recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare, se vor lua masuri speciale de protectia muncii; toate manevrele se vor executa sub supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport. Este stict interzis transportul sarcinilor mentionate mai sus prin legare directa sau utilizandu-se electromagneti de ridicare. Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber daca viteza vantului depaseste valorile admise(20m/s sau 15,6m/s), precum si daca temperatura este sub-20C. Daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata sau obiecte plasate intre macaragiu si campul de actiune al macaralei, se vor lua masuri pentru transmiterea corespunzatoare a comenzilor la macaragiu, fara de care macaralele in cauza nu pot functiona. Macaralele prevazute sa lucreze calat, vor functiona numai in aceste conditii. Sub bratele de calare se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel determinata, in functie de natura terenului, incat sa asigure functionarea in conditii de siguranta a macaralei. Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune a bratului se gasesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situatii conductoarele se vor indeparta , iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua, dupa caz, masurile necesare pentru:
89

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-interzicerea intrarii macaralei in zona periculoasa; -blocarea posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva, asigurandu-se distanta minima de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2m fata de conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000V). Daca este necesar sa se efectueze lucrari in zona de influenta a liniilor de inalta tensiune, se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu se apropie de piesele conductoare neizolate, la o distanta mai mica de: -3 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este mai mica de 57000V; -5 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este egala sau mai mare de 57000 V. Macaralele cu brat utilizate la lucrari ce se efectueaza in vecinatatea zonelor de influenta a liniilor de inalta tensiune, de peste 6 KV, se vor echipa cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului macaralei in zona de influenta respectiva; macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat, nu pot fi folosite la astfel de lucrari. Macaralele si mecanismele de ridicat prevazute cu electromagnet de prindere a sarcinilor, pot fi puse in functiune numai dupa delimitarea zonelor periculoase in care este interzis accesul persoanelor si prevederea de indicatoare de securitate referitoare la interzicerea accesului in zonele respective. Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, incaperilor locuite (imobil, birouri etc.), halelor industriale date in functiune. Daca scoaterea lor din raza normala de actiune a macaralei nu poate fi realizata printr-o alegere corespunzatoare a traseului caii de rulare, se va limita corespunzator raza de actiune a macaralei. La ridicarea sau coborarea unei sarcini care in timpul manevrei se poate lovi sau agata de parti ale macaralei sau de elemente situate in raza de actiune a macaralei, sarcina trebuie sa fie condusa de la distanta cu ajutorul unor franghii sau alte mijloace, asigurandu-se masurile de protectia muncii pentru pesonalul care executa aceasta manevra (instructaj special, interdictia stationarii in apropierea sarcinii etc.). Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, perghii, cangi etc.) pentru cnducerea sarcinii; se excepteaza incarcarea sau descarcarea materialelor sau obiectelor a caror masa nu depaseste 50 kg, care pot fi conduse de la distanta cu ajutorul unor cangi de lungime suficienta. La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete, stalp, vagon, utilaj etc., nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina suspendata. Macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe autovehicule pe roti sau senile, inainte de a se deplasa, vor avea bratul asezat in lungul caii pe care se efectueaza deplasarea, cu carligul situat intr-o pozitie care sa asigure buna lui vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinta in sensul de mers.
90

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe drumuri amenajate pentru circulatia vehiculelor, evitandu-se unghiurile si curbele bruste, planurile inclinate, rampele care prezinta pante pronuntate, pasajele care prezinta gabarite necorespunzatoare. Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulatie se va efectua cu respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului, acordandu-se o atentie deosebita rezistentei terenului, corespunzator greutatii sarcinii, vitezei de deplasare si tipului rotii sau senilei. Macaralele si mecanismele de ridicat actionate prin motoare termice nu vor fi utilizate: -in apropierea locurilor sau in incaperi cu praf, gaze sau vapori inflamabili, fara a fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare(parascantei, para-flacari etc.); -in interiorul incaperilor al caror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a elimina pericolele pe care le prezinta gazele de esapament, cu exceptia cazurilor in care esapamentul este prevazut cu dispozitive eficace de epurare a gazelor. Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite, unele deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele care circula la nivelurile inferioare. In toate cazurile, trecerea macaralei care are prioritate va fi semnalizata prin semnale acustice sau optice. De asemenea, se va fixa prioritate de manevra si in cazul macaralelor cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a bratelor se intersecteaza. Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a contrabratelor precum si contrabratele intre ele. In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii necorespunzatoare a locurilor de munca, unitatile detinatoare de macarale si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munca. Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intreruptoarele liniei principale de alimentare situate in hala, trebuie sa fie in permanenta libere, neblocate prin nici un fel de obstacole. Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in vederea preitampinarii patinarii, la macaralele la care acestea servesc si pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei superioare a sinei cu lubrifiant. Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta corespunzatoare garantarii sigurantei in functionare a macaralelor, indiferent de natura si starea terenului. In tot timpul functionarii macaralei, caile de rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele. Caile de rulare vor fi prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta, pentru a asigura la atingerea opritoarelor o repartizare normala
91

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

pe sol a greutatii macaralei incarcate cu sarcina maxima; lungimea prelungirii nu va fi in nici un caz mai mica de 1 m. Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone periculoase, pe sinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat. Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau mecanismele de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in timpul lucrului. Daca iluminatul obisnuit este insuficient, sau daca prin trecerea macaralei se produce o variatie a iluminatului, macaraua trebuie inzestrata cu mijloace proprii de iluminat, utilizandu-se surse de lumina neobositoare si convenabil dirijate. In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un instinctor pentru incendii. Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau combustibile de intretinere(carpe, bumbac de sters, lubrifianti). Aceste materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitate in cabina macaragiului. Carpele si bumbacul de sters se vor indeparta imediat de pe macara. Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor. Dupa terminarea sau la intreruperea lucrului, sarcina nu trebuie sa ramana suspendata. In cazuri exceptionale, cand nu e posibila coborarea sarcinii, se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea sarcinii. La urcarea sau coborarea pe scari, macaragiul sau personalul de intretinere trebuie sa aiba mainile libere. Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta speciala, care se poarta pe umar sau care se ridica cu ajutorul unei franghii. Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macare. La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in normele de protectia muncii. Accesul pe macara este permis numai macaragiului si persoanelor a caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatia respectiva(responsabilul tehnic cu supravegherea, personalul de intretinere, revizii si reparatii, organele de verificare etc.) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale. Urcarea si coborarea de pe macara se vor face numai prin locurile special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua stationeaza; in aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscriptia:Accesul permis numai persoanelor in drept. Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale macaralelor se vor face de asemenea prin locurile special amenajate in acest scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva, iar acesta a confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
92

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii corespunzatoare de iluminat. Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru macarale cu eventualele completari elaborate de societatea care le utilizeaza; la macaralele al caror loc de comanda este amenajat la mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea mijloace de telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.). 8.3. Legatorii de sarcina Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18 ani, nu are o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a indeplini functia, de catre conducatorul fiecarui loc de munca-maistrul-care exploateaza instalatiile de ridicat. Legatorul de sarcina efectueaza legarea si fixarea sarcinilor in carligul macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macaragiului manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta la locul dorit. Obligatiile legatorilor de sarcina sunt urmatoarele: -sa verifice organele de prindere si legare a sarcinilor; -sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare a instalatiei de ridicat cu care lucreaza; -sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare; -sa supravegheze zilnic organele de legare si de prindere cu care lucreaza, prin verificarea aspectului exterior; -sa foloseasca organe si dispozitive de legare inscriptionate cu sarcinile admise inscrise vizibil(pe placute sau pe inele); -sa aleaga dispozitivele de legare corespunzator greutatii si formei sarcinii; -sa nu lege sarcini aderente la sol sau pereti; -sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare; -in timpul manevrelor se va plasa astfel incat sa fie vazut tot timpul de catre macaragiu si in acelasi timp sa vada orice persoana situata in campul de actiune al macaralei; la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare este libera; -sa execute corect legarea sarcinii fara sa incruciseze cablurile si sa se asigure ca sarcina este echilibrata; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o repartizeze in mod egal; -sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig prin greutatea unor persoane; -sa interzica transportul oamenilor in carligul macaralei; -sa lege sarcinile lungi si rigide in cel putin 2 puncte pentru a evita balansarea; -sa nu lase obiecte libere pe sarcina; -sa incarce materiale marunte sau piese de volum mic in targi speciale cu pereti;
93

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla sau alte materiale, daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea materialelor; -sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare; -inainte de transportarea sarcinii, va semnaliza macaragiului efectuarea unei ridicari de proba pana la inaltimea de 100 mm de la sol, pentru a verifica legarea si echilibrarea sarcinii; -sa tina cont de de spatiile de libera trecere cu sarcina(minim 300 mm pe verticala si minim 1000 mm pe orizontala); -sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata ai sa dirijeze sarcina astfel incat sa evite trecerea peste utilaje, cladiri, etc.; -sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe care-l deserveste, in acest sens fiind instruit special de conducatorul procesului de productie; -sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de macara; in cazul necesitatii absolute a acestei manevre, ea se va face sub supraveghere unui sef de manevra, numit de conducatorul procesului de productie respectiv, care va raspunde de luarea tuturor masurilor necesare pentru evitarea accidentelor; -la stivuirea unor sarcini sa asigure asezarea lor corecta, eventual prin elemente de adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc iar legaturile sa se poata scoate usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei; -sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica a bazei; -sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau remorcilor; -sa nu paraseasca locul de munca fara a-l instiinta despre aceasta pe macaragiu; -dupa terminarea lucrului trebuie sa depoziteze organele de legare si dispozitivele de prindere in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic, se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii. 8.4. Registrul de evidenta supravegherii Pentru fiecare macara, unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta a supravegherii in care personalul de deservire (macaragii) si seful echipei de intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate observatiile avute asupra macaralei respective; de asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a reparatiilor. Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei, in timpul lucrului (daca este cazul) si la predarea macaralei sau la incetarea lucrului; daca nu
94

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

au nimic de semnalat, vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predarea macaralei. Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si lanturile de tractiune sau de legare sau un zgomot anormal produs de macara vor nota aceasta in registrul de evidenta supravegherii. In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub semnatura, dispozitiile pentru oprirea macaralelor in functiune, ca urmare a unor deficiente care afecteaza siguranta in functionare, inclusiv natura deficientelor respective. Registrul de evidenta supravegherii se va intocmi dupa modelul aflat in P.T., se va numerota, snurui si viza de catre conducerea unitatii detinatoare. Registrul se va pastra in bune conditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supravegherea instalatiilor, de ridicat va verifica si viza acest registru periodic, cel putin odata pe semestru.

8.5. Cartea macaralei


Cartea macaralei este documentul tehnic care confirma ca executia si montajul sunt conform proiectului si respecta prevederile din P.T. ISCIR, in vigoare. Cartea macaralei este formata din partea de constructie si partea de montaj. Partea de constructie se intocmeste de catre firma constructoare pe raspundere proprie, pentru fiecare macara sau mecanism de ridicat care functioneaza independent; partea de montaj, in cazul in care macaraua sau mecanismul de ridicat a necesitat lucrari de montaj la locul de functionare, se completeaza de catre societatea montatoare, pe propria raspundere. Prin examinarea separata, din cartea macaralei-partea de constructie si partea de montaj-a fiecarui document in parte: desen tip ansamblu, schite, desene, scheme, instructiuni de montaj, instructiuni de exploatare, de intretinere si revizii etc., se poate constata daca macaraua sau mecanismul de ridicat indeplineste conditiile prevazute de prescriptiile tehnice. Cartea macaralei-partea de constructie, contine datele generale, caracteristicile si datele tehnice de baza. Ea va purta un numar din registrul de evidenta al societatii constructoare, acelasi cu numarul ce se inscrie pe placa de fabricatie si se preda beneficiarului odata cu macaraua sau mecanismul de ridicat. Modelul cartii macaralei-partea de constructie, este dat in P.T.R1-colectia ISCIR. Cartea macaralei-partea de montaj, indiferent de tipul acesteia, va purta un numar de evidenta al societatii montatoare si trebuie sa cuprinda urmatoarele date si documente: -certificatul de calitate privind constructia grinzilor, cailor de rulare ale macaralei si sistemului de sustinere al acestora, inclusiv abaterile masurate ale caii de rulare; pentru caile de rulare de pe sol, se va certifica de asemenea, pregatirea si amenajarea terenului;
95

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate; -masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei cuprinse in cartea macaralei-partea de constructie; masuratorile se executa numai la acele dimensiuni la care este posibila efectuarea lor; -certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si verificarii impotriva tensiunilor de atingere; -o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu indicarea accesului pe macara; -procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de reprezentantii societatii montatoare si de cei ai beneficiarului. Cartea macaralei-partea de montaj-poate cuprinde si alte documente, ca rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu: control nedistructiv, masuratori tensiometrice, vibrometrice, luminozitate, zgomot sau topometricecerute in mod special de organul ISCIR la locul de montaj.

CAP.9 INTRETINEREA, REVIZIA, REPARAREA SI VERIFICAREA TEHNICA A MACARALELOR


9.1. Intretinerea si revizia Lucrarile de intretinere si revizii au drept scop sa asigure conditiile functionarii in siguranta a macaralelor si mecanismelor de ridicat, in timpul exploatarii. Obtinerea unor rezultate bune in exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat este conditionata de modul in care echipele de intretinere si revizii isi fac datoria. Echipele trebuie sa fie formate din mecanici, lacatusi si electricieni, bine indrumati si supravegheati de un cadru tehnic de specialitate, care sa actioneze pe baza graficelor intocmite in acest scop si sa poata interveni in orice moment, cand prezenta lor este necesara. Lucrarile efectuate de aceste echipe complexe trebuie sa fie de calitate; de acest lucru raspunde atat fiecare membru al echipei cat si cadrul tehnic responsabil cu urmarirea respectarii graficelor de lucrari. Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizii, pe langa cele prevazute in P.T. pentru macarale sau cele prevazute prin Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe, grupa 65 Utilaje si instalatii de ridicat, trebuie sa fie inscrise si in instructiunile intocmite de proiectant si constructor in cartea instalatiei. In vederea realizarii lucrarilor de intretinere si revizii curente si pentru securitatea personalului respectiv, precum si pentru respectarea prevederilor legale in aceasta directie, echipele vor fi formate din minimum 2 muncitori. Aceasta masura asigura pe de o parte prezenta pe macara, la punctul de lucru, in fiecare moment, a cel putin 2 persoane, cat si respectarea prevederilor normelor de protectie a muncii, pe de alta parte.
96

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

In timpul lucrarilor de intretinere sau revizii vor fi respectate de fiecare muncitor in parte, masurile de protectie a muncii specifice macaralelor sau mecanismelor de ridicat prevazute in cartea tehnica a instalatiei sau in normativele in vigoare pentru aceste instalatii. Pentru securitatea personalului din echipa, maistrul care coordoneaza lucrarile, precum si seful de echipa trebuie sa ia in prealabil o serie de masuri de prevenire a avariilor sau accidentelor, printre care se mentioneaza: -la oprirea macaralei sau mecanismului de ridicat , maistrul sau seful de echipa atentioneaza macaragiul si stabileste locul de stationare a macaralei pe timpul lucrului; de asemenea atentioneaza ceilalti macaragii, in cazul in care pe aceeasi cale de rulare se mai afla montate macarale; -deconectarea de catre maistru a intreruptorului principal inainte de urcarea echipei de lucru pe macara; dupa urcare, seful de echipa sau maistrul ridica talonul din cabina. Aceasta masura are drept scop evitarea conectarii accidentale a intreruptorului principal in timpul cat pe macara se gaseste personal; -lucrarile de intretinere sau de revizie vor putea incepe numai dupa ce electricianul de serviciu sau cel care face parte din echipa a deconectat intreruptorul general si acesta a fost asigurat sub cheie impotriva unei conectari nepermise; -maistrul sau seful de echipa trebuie sa ia masuri ca lampile portative sa fie alimentate la tensiuni nepericuloase, cele admise de normele de tehnica securitatii; piesele de schimb, sculele si celelalte materiale necesare la lucrarile de intretinere si revizie trebuie sa fie pastrate in cutii bine fixate pe macara; -dupa terminarea lucrarilor de intretinere si revizie, maistrul sau seful de echipa impreuna cu macaragiul vor verifica functionarea corecta a tuturor mecanismelor de actionare ale macaralei; volumul lucrarilor va fi consemnat in registrul de evidenta supravegherii. Cu ocazia efectuarii intretinerii si reviziei se va urmari in mod deosebit executarea acelor operatii care sa asigure in continuare functionarea macaralei sau mecanismului de ridicat cel putin in aceleasi conditii ca si pana inainte. In cazul in care cu ocazia lucrarilor de intretinere si revizii sau inlaturarii unor deranjamente in timpul exploatarii, se constata necesitatea repararii sau chiar inlocuirii unor piese neprevazute in ansamblul de lucrari planificate, aceste lucrari nu trebuie trecute cu vederea ci sa fie executate operativ si fara intarziere. In atentia membrilor echipei de intretinere care efectueaza lucrarile de intretinere trebuie sa stea verificarea echipamentului mecanic si electric al macaralelor si mecanismelor de ridicat, a echipamentului de franare, a dispozitivelor de siguranta si protectie, a caii de rulare-la macaralele cu cale de rulare pe sine-, a ungerii pieselor supuse frecarii, a cablurilor sau lanturilor de tractiune, respectiv a starii tehnice a intregii instalatii. Raspunzator de calitatea lucrarilor efectuate este echipa, respectiv seful de echipa si maistrul responsabil cu lucrarea. Din aceasta cauza, sefului de echipa si maistrului le revine responsabilitatea verificarii in final a tuturor lucrarilor si daca sau luat toate masurile de protectia muncii pentru punerea in functiune a instalatiei.
97

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

In acest scop se impune ca sa se urmareasca daca mecanismele de actionare(motoare,reductoare) si celelalte elemente componente ale macaralei sau mecanismului de ridicat sunt centrate si bine fixate in suruburi, daca toate legaturile electrice sunt facute corect, daca aparatorile de protectie ale tuturor elementelor in miscare sunt puse la locul lor si sunt prinse corespunzator; de asemenea, seful de echipa si maistrul au obligatia sa verifice daca sculele si materialele nefolosite au fost stranse si coborate de pe macara si daca tot personalul care a luat parte la lucrari a parasit instalatia si se afla jos. Numai dupa ce s-au efectuat cele mentionate mai sus, macaragiul poate pune in miscare macaraua sau mecanismul de ridicat in vederea folosirii in productie, bineinteles daca a verificat si s-a convins de acestea si a primit si confirmarea verbala sau semnalizarea respectiva ca poate sa inceapa lucrul cu instalatia. 9.2. Repararea macaralelor Daca lucrarile de intretinere si revizie au ca scop mentinerea macaralei in exploatare in bune conditii si sa asigure continuitatea procesului tehnologic, prin lucrarile de reparatii ale macaralelor se urmareste mentinerea parametrilor functionali si asigurarea functionarii in conditii de siguranta a acestora. Lucrarile de reparatii se efectueaza numai dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe grupa 65 Utilaje si instalatii de ridicat elaborat M.I.C.M. si in conformitate cu prevederile P.T.,colectia ISCIR, pentru macarale; personalul folosit trebuie sa fie calificat si instruit anume in acest scop, constituit in echipe indrumate si supravegheate de sefii de echipa sau de maistri de specialitate. Pentru efectuarea unor reparatii de calitate si in timpul planificat un rol important il are pregatirea tehnico-materiala a acestor lucrari. Se recomanda sa se permita inceperea lucrarilor de reparatii numai dupa ce sunt asigurate cele necesare pentru buna desfasurare a acestei activitati. Pentru prevenirea avariilor si accidentelor in timpul lucrarilor de reparatii, inainte de inceperea acestora, personalul responsabil cu executarea acestor lucrari este obligat sa ia toate masurile de protectie a muncii specifice locului de munca, tipului de macara sau mecanism de ridicat, in functie de volumul lucrarilor si de conditiile pe care le are la dispozitie. Printre masurile ce trebuie luate inainte, in timpul lucrarilor si la terminarea acestora, pe langa cele aratate la lucrarile de intretinere si revizii se mentioneaza si urmatoarele: -asigurarea macaralei in zona de refugiu si scoaterea de sub tensiune a acesteia; -delimitarea spatiului de sub macara, sau in jurul acesteia, prin interzicerea circulatiei persoanelor straine in acest spatiu; -daca pe aceeasi cale de rulare functioneaza mai multe macarale, responsabilul de lucrare, respectiv personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor de reparatii, va atentiona pe ceilalti macaragii de oprirea macaralei pentru reparatie;
98

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-folosirea unor scule corespunzatoare si evitarea rezemarii lor de balustrade sau lasarea lor pe podeste si pe caile de circulatie ale macaralei sau in lungul caii de rulare; -in cazul unor operatii de demontare sau montare care intervin in timpul reparatiei, acestea trebuie cunoscute de intreaga echipa de reparatii; ridicarea sau coborarea pe macara sau de pe macara, jos, se va face cu atentie si in conditii de securitate; -pentru materialele necesare, piese, subansambluri si scule se vor stabili pe macara sau pe calea de circulatie, in apropiere, locuri de depozitare, astfel incat sa fie la indemana ai sa nu stinghereasca activitatea echipei; -in cazul in care exista macarale care lucreaza la alte niveluri de lucru invecinate, personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca eventualele manevre in timpul operatiilor de demontare sau montare a unor piese sau subansamble, precum si miscarea acestora sa se faca astfel incat sa nu existe pericolul lovirii de macaralele respective; -daca este necesara punerea in miscare a unor mecanisme sau chiar a macaralei, conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica sau pornirea motorului termic, dupa caz, aceste operatii vor fi efectuate numai dupa ce responsabilul de lucrare a luat masurile de siguranta impuse in aceasta situatie. Macaragiul are obligatia sa execute numai comenzile date de persoana numita de acesta, in timpul reparatiei, conform consemnului stabilit inainte de inceperea lucrarilor; -daca se efectueaza lucrari de reparatii in mai multe schimburi, la predarea si preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra stadiului lucrarilor; -personalul care participa la reparatii este obligat sa respecte normele de protectia muncii privind lucrul la inaltime. Daca lucrarile de reparatii ale macaralei sau mecanismului de ridicat s-au terminat, punerea in functiune este admisa numai dupa inlaturarea pieselor, sculelor si a celorlalte materiale ajutatoare ramase dupa reparatie, iar responsabilul de lucrare, seful de echipa sau maistrul, in urma verificarii macaralei, s-a convins ca totul este in ordine. In cazul in care dupa reparatie, datorita lucrarilor executate, se impune efectuarea verificarii tehnice oficiale de catre inspectorii ISCIR, sau, dupa caz, de personalul autorizat de ISCIR din societatea respectiva conform prevederilor P.T. R1-2010, unitatea reparatoare trebuie sa intocmeasca documentatia tehnica in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010-colectia ISCIR. Cateva dintre lucrarile executate in cadrul reparatiilor la macarale si mecanisme de ridicat care se verifica de inspectorii ISCIR sau de personalul autorizat de ISCIR sunt urmatoarele: -inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea imbinarilor sudate a elementelor de rezistenta; -transpunerea de principiu a modului de actionare a macaralei sau mecanismului de ridicat(trecerea de la actionarea manuala la actionarea electrica, de la actionarea electrica la actionarea pneumatica sau hidraulica); -modificarea de principiu a schemei electrice de actionare(trecerea de la alimentarea in curent continuu la alimentarea in curent alternativ);
99

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-inlocuirea totala a instalatiei electrice; -inlocuirea sau modificarea dispozitivelor de siguranta ale macaralelor si mecanismelor de ridicat cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in proiectul initial; -inlocuirea sau modificarea constructiv-functionala a caruciorului macaralei; -inlocuirea completa a franei cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in proiectul initial. Lucrarile de reparatii indicate mai inainte se vor executa numai de societati autorizate conform prevederilor P.T. colectia ISCIR. 9.3. Verificarea tehnica oficiala Macaralele si mecanismele de ridicat, prezentand pericol sporit in exploatare, sunt supuse unui regim special de supraveghere, verificare tehnica si autorizare, conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR. Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou, trebuie supuse, fie pentru punerea in functiune, fie pentru continuarea functionarii in exploatare sau dupa unele lucrari de repararii, la verificarile si incercarile oficiale in vederea autorizarii functionarii. Conditiile care trebuie respectate si operatiile de verificare si incercare care se efectueaza cu aceasta ocazie sunt stabilite in P.T., colectia ISCIR; eliberarea autorizatiei de functionare poate fi acordata de inspectorii ISCIR, fie de catre societatea detinatoare prin personalul tehnic autorizat ISCIR in acest sens, conform metodologiei prevazute in P.T. -colectia ISCIR. Se mentioneaza ca ISCIR are obligatia, sa stabileasca si sa urmareasca modul in care sunt efectuate verificarile si incercarile si daca sunt respectate toate prevederile legale la eliberarea autorizatiei de functionare de catre organele tehnice ale detinatorilor autorizati in acest sens. Verificarea tehnica oficiala a unei macarale se face in 2 etape si se refera la: 1. Verificarea documentatiei tehnice-cartea macaralei Se verifica: -cartea macaralei-partea de constructie, intocmita si livrata de constuctorul macaralei si cartea macaralei-partea de montaj, pentru instalatiile noi; -la macaralele aflate in exploatare, cartea macaralei-partea de exploatare, documentatia tehnica dupa reparatii intocmita in conformitate cu prevederile P.T. colectia ISCIR, pentru macaralele supuse unor lucrari de reparatii ce trebuie verificate de ISCIR; -documentatia de montaj, in cazul macaralelor montate din nou la alt loc de munca, precum si cartea macaralei-partea de exploatare, asa cum am mentionat, la cele aflate in exploatare si care trebuie supuse verificarilor tehnice periodice la scadenta. 2. Verificarea macaralei Verificarea starii tehnice a macaralelor consta din urmatoarele operatii: -verificarea principalelor elemente componente ale macaralei; -incercarile in gol(fara sarcina) a macaralei; -incercarile in sarcina, statice si dinamice, a macaralei;
100

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-alte incercari necesare, functie de modul de actionare, tipul si complexitatea macaralei. Verificarea indeplinirii conditiilor de instalare Daca documentatia tehnica este completa si da posibilitatea organului de verificare sa identifice macaraua, se trece la etapa urmatoare pentru verificarea starii tehnice. Efectuarea verificarii starii tehnice a macaralelor se face numai dupa ce in prealabil s-au luat toate masurile necesare de protectie a muncii, in conformitate cu normativele in vigoare. Trebuie sa se verifice mai intai daca sunt asigurate conditiile de acces pe macara pentru personalul de exploatare, intretinere si verificare, locul de amplasare a macaralelor si se vor indeparta persoanele straine de pe macara, precum si din raza de actiune a macaralei. Odata cu inceperea verificarii accesului pe macara, se considera ca se trece la faza de verificare propriu-zisa a macaralei, care consta in principal din: -verificarea racordarii corecte la sursa de alimentare cu energie electrica si a echipamentelor de protectie, a intreruptoarelor, a sigurantelor fuzibile sau a altor sisteme, precum si a masurilor de asigurare sub cheie in stare de conectare sau deconectare a intreruptoarelor etc.; -verificarea liniei de alimentare cu energie electrica, daca este executata conform documentatiei tehnice si s-au respectat conditiile de protectie si siguranta; -verificarea spatiilor de siguranta si a gabaritelor de libera trecere, superior, inferior si lateral, daca ele corespund cu cele prevazute prin P.T. sau standardele in vigoare; -verificarea culoarelor de trecere pentru personalul de manevra si deservire, in cazul macaralelor cu comanda de la sol; -verificarea scarilor de acces, platformelor, cailor de circulatie si podestelor, daca sunt executate si amplasate corespunzator, astfel incat folosirea lor sa fie posibila in conditii de deplina securitate; -verificarea accesului la caile de circulatie in lungul cailor de rulare si la podestele macaralei daca este corespunzator; -verificarea existentei la macaralele suspendate cu electropalan, precum si la podurile rulante ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de cel mult 8 m de la sol, a platformelor fixe(montate la capetele caii de rulare) sau mobile pentru lucrarile de intretinere, revizii si reparatii. Verificarea cailor de rulare ale macaralelor se face pe toata lungimea lor si are ca scop sa stabileasca daca executia si montajul sunt facute conform proiectului, precum si indicatiilor societatii constructoare mentionate in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua, P.T. si altor normative in vigoare in acest domeniu. La macaralele pe cale ferata, verificarea caii de rulare se face numai pe portiunea rezervata verificarii si incercarii macaralei in vederea acordarii autorizatiei de functionare. In timpul verificarii cailor de rulare, in functie de locul de montare, la sol sau deasupra solului, se vor urmari in mod deosebit urmatoarele: -daca sinele, rosturile de dilatare ale acestora, legarea electrica la pamant si modul de prindere a sinei corespund cu indicatiile din proiect;
101

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-daca sinele sunt paralele, fara denivelari in plan vertical si orizontal; -existenta opritoarelor si a patinelor pentru actionarea limitatoarelor de sfarsit de cursa la capetele caii de rulare, modul de fixare; daca opritoarele sunt prevazute cu elemente elastice pentru amortizarea socurilor; -daca in cazul unor cai de rulare montate la sol, pe santiere, langa o groapa de fundatie a unei cladiri in constructie, sunt respectate distantele minime indicate in documentatia de executie; -daca au fost respectate spatiile de siguranta laterale. Caile de rulare montate la nivelul solului se verifica mergand in lungul lor. Verificarea cailor montate deasupra solului se face fie de pe macara, fie de pe caile de circulatie sau trecerile laterale din lungul caii de rulare. Verificarea cailor de rulare, la podurile rulante suspendate, se face de pe platforma mobila destinata lucrarilor de intretinere si interventii. Verificarea starii tehnice a macaralei Daca rezultatele acestor verificari au fost corespunzatoare, se trece la verificarea vizuala a starii tehnice a principalelor elemente componente ale macaralei, mai intai a aspectului exterior, cu privire la modul in care macaraua a fost executata, montata si echipata in conformitate cu P.T. Se verifica daca intreaga constuctie metalica, imbinarile sudate sau prin suruburi nu prezinta deficiente pentru punerea in functiune a macaralei. Se verifica daca instalatia electrica este dotata cu echipamentul de protectie necesar, precum si cu dispozitivele de siguranta, obligatorii, care asigura securitatea functionarii macaralei. In timpul verificarilor trebuie urmarit daca pe accesele spre macara, pe macara, in cabina si pe caile de circulatie nu sunt obiecte sau alte obstacole care sa fie puncte de accidente sau surse de avarii in timpul functionarii. Verificarea in gol(fara sarcina) a macaralei Daca la verificarea starii tehnice a macaralei nu s-au constatat deficiente, se trece la incercarile in gol(fara sarcina) prin actionarea mecanismelor si efectuarea tuturor miscarilor posibile cu macaraua, incercarea tuturor dispozitivelor de siguranta si protectie, cu exceptia limitatorului de sarcina sau de moment, precum si functionarea echipamentului de franare al mecanismelor si reglarea corespunzatoare a franelor. Incercarile in sarcina ale macaralei Daca rezultatul incercarilor in gol a fost corespunzator, se trece la efectuarea incercarilor sub sarcina, static si dinamic. Prin incercarile in sarcina, macaralele sunt supuse unor conditii de functionare mai grele decat cele pe care trebuie sa le suporte in exploatare, ceea ce ne da posibilitatea constatarii ca, in cazul in care vor aparea in timpul exploatarii situatii neprevazute de supraincarcare de moment, supraincarcare ce se inscrie in valorile maxime de incercare, macaraua se va comporta corespunzator. De asemenea, se verifica daca stabilitatea de rasturnare a macaralelor cu brat este corespunzatoare si daca in timpul incercarii nu-si pierd echilibrul.
102

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

a. Incercarea statica Incecarea statica se face in 2 etape: -cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice; -cu o suprasarcina de 25%. Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste incercari, precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100 t, incercarea statica se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina nominala; de asemenea, faptul ca la incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor greutati ale caror valori nu sunt cunoscute. Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 100 mm de la sol, timp de 10 minute. Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele: -constructia metalica a macaralei este corespunzatoare; -macaralele cu brat au stabilitate; -frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii corespund si mentin sarcina in pozitia de incercare. Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru masurarea sagetii elastice se face la podurile rulante de toate tipurile, macaralele portal sau semiportal, precum si la celelalte tipuri de macarale, cu exceptia macaralelor cu brat, la care masurarea sagetii nu este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la elementele principale ale constructiei metalice. Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de constructie, intocmita de executant; in cazul in care in documentatie nu se face o astfel de precizare, valoarea masurata a sagetii va fi totusi inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei, ea constituind pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor elastice ale instalatiei in timpul exploatarii. La macaralele care functioneaza pe grupuri separate(de exemplu: podurile rulante de turnare) masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanismului de ridicat. La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu pot functiona simultan masurarea sagetii se face numai pentru mecanismul principal, respectiv mecanismul care solicita cel mai mult constructia metalica a instalatiei. La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot lucra simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele sau dispozitivele de prindere a sarcinii. Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument care permite citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina de incercare trebuie sa fie asezata in pozitia in care deformatia constructiei metalice, respectiv a grinzilor principale ale instalatiei, va lua valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in vedere ca acestea sa fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de
103

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

sustinere a caii de rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii podului rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si in consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in pozitia extrema a consolei. Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a sagetii a intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei, incercarea se va repeta, cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare nu este admisa nici un fel de crestere a deformatiei permanente. Daca si la a doua incercare statica apare o deformatie permanenta a grinzii, detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea sesizarii de catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa corespunzator. Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea statica cu suprasarcina. Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25% decat sarcina nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina nominala sub 100 tone, care functioneaza pe sine de rulare, incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 33% decat sarcina nominala. Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si masuri de prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la 100 mm de la sol si este tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min. La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele: -la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se face atat la deschiderea minima cat si la deschiderea maxima, suprasarcina fiind conform diagramei de lucru pentru sarcina maxima admisa pentru pozitia respectiva a bratului; in timpul incercarii bratului macaralei se va aseza in pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei; -la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a mari inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se recomanda sa se respecte urmatoarea metodologie de verificare si incercare in vederea autorizarii: -daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa ridice sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor executa corespunzator acestei sarcini; -daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate ridica sarcina maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei, incercarile se vor executa corespunzator sarcinii respective, conform diagramei de lucru pentru lungimea de brat respectiva; -daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea turnului, incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective. Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua s-a comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a se efectua o verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a suferit unele deformari sau eventuale fisuri.
104

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

b. Incercarea dinamica Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza incercarea dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in toate cazurile, cu sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si dispozitivelor de siguranta; miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta a P.T. si instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei. La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea tuturor celor precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in vedere si indicatiile date de societatea constructoare in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua. In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in sarcina se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele: -la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a caror greutate specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum cat mai mic al sarcinii; acest lucru este necesar pentru usurarea manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul incercarilor, astfel ca greutatea folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere existent la fata locului dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia; -legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a sarcinii trebuie sa se faca corect si sigur; -pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe posibilitatea scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor de sarcina sau a limitatorului de moment al sarcinii in vederea posibilitatii de executare a acestor incercari; -dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si franelor; reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se face la o suprasarcina de cel mult 20% fata de sarcina nominala; reglarea se considera ca buna daca la ridicarea suprasarcinii mentionate limitatorul intrerupe miscarea comandata, in cazul cand sarcina a fost ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se efectueaza sigilarea; -la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau pe senile, in timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului caii de rulare de pe sol, mai ales dupa ploi abundente sau in timpul primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor creeaza o serie de probleme in aceasta privinta. Rezultatele verificarii tehnice oficiale In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor si incercarilor in gol si sub sarcina se acorda autorizatia de functionare si se elibereaza cartea de exploatare a macaralei cu numarul de inregistrare ISCIR. In cazul in care organul de verificare ISCIR sau responsabilul cu supravegherea tehnica autorizat de ISCIR, imputernicit sa efectueze verificarea pentru acordarea autorizatiei de functionare, constata deficiente care pericliteaza
105

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

siguranta in functionare, trebuie sa interzica punerea in exploatare a macaralei; interzicerea functionarii se face, in principal, in urmatoarele cazuri: -imbinarile constructiei metalice portante ale macaralei sunt slabite, lipsesc suruburi, nituri sau sudurile sunt necorespunzatoare; -echipamentul mecanic de rezistenta prezinta crapaturi sau fisuri in suduri sau in materialul de baza; constructia metalica are deformatii vizibile; -echipamentul de protectie impotriva tensiunilor de atingere este defectuos executat, lipseste, nu functioneaza, creand pericol permanent de electrocutare; -fixarea elementelor de rezistenta a cablurilor, a lanturilor, a carligelor sau alte dispozitive de prindere a sarcinii nu corespunde scopului, fiind un pericol de avarii in timpul exploatarii; -se constata crapaturi sau fisuri in suduri sau la grinzile portante ale macaralei; -lipsesc sau functioneaza defectuos dispozitivele de siguranta cu care este echipata macaraua, franele mecanismelor de ridicare si translatie, precum si dispozitivele de semnalizare acustica si optica; -calea de rulare, in cazul macaralelor care se deplaseaza pe cai cu sine de rulare, are suprafata de contact a sinei deteriorata, are portiuni rupte sau uzate peste limitele admise, prezinta serpuiri, denivelari, pante sau lipsa de paralelism peste limitele admise in standarde; -la macaralele cu brat, nu este asigurata stabilitatea sau macaraua prezinta trepidatii periculoase care pot duce la avarii sau accidente. Daca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea autorizatiei de functionare, se intocmeste procesul verbal, care reprezinta documentul prin care se acorda dreptul de folosire a instalatiei in mod legal. Scadenta urmatoarei verificari, in vederea acordarii sau prelungirii autorizatiei de functionare, se stabileste de catre organul de verificare in functie de starea tehnica a macaralei, de grupa de functionare a macaralei sau mecanismului de ridicat, precum si de posibilitatile tehnice ale detinatorului pentru urmarirea supravegherii pe parcursul exploatarii. Verificari si incercari in timpul exploatarii Verificarea tehnica periodica in timpul exploatarii, verificarea neprogramata(inopinata in timpul functionarii in cadrul scadentei acordate), precum si verificarea dupa reparatii au drept scop urmarirea modului cum se respecta prevederile P.T.-colectia ISCIR si a dispozitiilor date prin procesul verbal de autorizarea functionarii. In timpul verificarii si incercarii macaralei sau mecanismului de ridicat este obligatorie prezenta responsabilului cu supravegherea tehnica, autorizat de ISCIR. Verificarea tehnica periodica are drept scop constatarea starii tehnice, gradului de uzura a echipamentului mecanic, electric si a dispozitivelor de siguranta si protectie. De asemenea, se urmareste daca exploatarea, intretinerea si reviziile se executa in conditii corespunzatoare si asigura securitatea functionarii, fara pericole, iar personalul de deservire este instruit si autorizat pentru tipul de macara pe care
106

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

trebuie sa lucreze, daca registrul de supraveghere al macaralei exista si este corect completat si la zi de catre macaragii. Se urmareste ca verificarea, in situatia unei exploatari normale, sa stabileasca modul in care au fost duse la indeplinire, de catre beneficiarul instalatiei, dispozitiile date prin procesul verbal anterior privind remedierea unor defectiuni, precum si felul cum sunt respectate prevederile din P.T.-colectia ISCIR privind exploatarea, intretinerea si reviziile la macara. Verificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si verificarea tehnica de autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi, cu deosebirea ca incercarea statica si dinamica se efectueaza cu suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala; verificarea documentatiei tehnice, cu ocazia verificarii periodice la scadenta, nu este obligatorie. La efectuarea verificarii tehnice neprogramate(inopinate) in timpul exploatarii nu este obligatorie efectuarea incercarii statice si dinamice a macaralei. Verificarea tehnica dupa reparatii comporta aceleasi etape ca si la verificarea pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi, cu singura deosebire ca incercarea statica si dinamica se fac cu o sarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala. Se mentioneaza ca in cazul in care, cu ocazia verificarilor si incercarilor la scadenta, neprogramate sau dupa reparatii, se constata unele deficiente, care pot afecta siguranta in functionare sau pot genera pagube materiale sau accidente umane, organul de verificare nu va acorda autorizatia de functionare si va dispune oprirea macaralei; dispozitia de oprire si cauzele care au condus la aceasta trebuie sa fie consemnate in procesul verbal incheiat.

CAP.10 AVARII SI ACCIDENTE


Detinatorul sau cel care are in folosinta macaralele, are obligatia sa anunte imediat ISCIR- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile - avariile si accidentele de persoane in timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, curier) in cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul teritorial judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla detinatorul. Detinatorul sau cel ce utilizeaza macaraua este obligat sa nu modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea organelor de verificare ISCIR la fata locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar da loc altor accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii. Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, detinatorul va face in prealabil fotografii si schite referitoare la situatia existenta.

107

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile legale referitoare la protectia muncii. In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, detinatorul macaralei va trimite la laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese, subansambluri sau materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR. Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni a macaralei, sau neasigurarii conditiilor materiale care influenteaza in mod direct securitatea sa functionala, instalatia se va scoate din functiune. Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica oficiala completa. 10.1. Cauzele avariilor si accidentelor Avand in vedere cauzele care au contribuit efectiv la producerea avariilor si accidentelor, s-a ajuns la concluzia ca aceste evenimente la macarale s-au datorat in principal urmatorilor factori: a. avarii cu sau fara accidente umane, care au avut la baza unele erori de proiectare, defectiuni de executie, montaj sau reparatii ale macaralelor si mecanismelor de ridicat; b. avarii cu sau fara accidente umane care s-au datorat nerespectarii normelor obligatorii de exploatare, prevazute in P.T.-colectia ISCIR si in cartea tehnica a instalatiilor, neefectuarii reviziilor si reparatiilor planificate sau efectuarii necorespunzatoare a acestor lucrari de catre personalul de supraveghere, de deservire, de intretinere si revizii; neglijenta si indisciplina in timpul serviciului; folosirea de personal neinstruit si neautorizat sau cu slaba pregatire profesionala; persoane care nu au respectat indicatoarele de avertizare sau instructiunile de folosire a macaralelor si mecanismelor de ridicat, neefectuarea lucrarilor de revizii si reparatii planificate sau efectuarea necorespunzatoare a acestor lucrari; c. avarii cu sau fara accidente umane, care s-au datorat altor cauze decat cele mentionate la pct. a si b, sau intemperiilor(vant puternic in rafale cu viteza de peste 150 km/h). Printre factorii care au generat direct sau indirect producerea avariilor si accidentelor, asa cum reiese din analizele efectuate, se mentioneaza: -subdimensionarea unor piese sau subansamble, executia necorespunzatoare a unor imbinari sudate sau prin suruburi, nerespectarea proiectului si instructiunilor de montaj, oboseala prematura a materialului folosit la constructia elementelor portante; toate acestea au avut ca efect producerea de fisuri, ruperi, deformari sau chiar prabusiri partiale sau totale ale unor macarale; -executarea cailor de rulare, la nivelul solului, cu defecte, nerespectandu-se prevederile proiectului indeosebi cu privire la pregatirea terenului, ceea ce a condus la deraiere si rasturnari ale unor instalatii; -folosirea nerationala in exploatare a instalatiilor de ridicat, prin neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, ceea ce a condus la uzuri avansate
108

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

ale echipamentului mecanic si electric(lagare, axe, bolturi, suruburi, contacte si conductoare electrice etc.), efectuarea unor lucrari necorespunzatoare sau cu caracter de provizorat; -legarea si prinderea sarcinii in carlig prin intermediul unor cabluri, lanturi sau dispozitive contraindicate situatiei de fapt; acestea au favorizat caderea sarcinii la sol, deteriorarea sarcinii sau producerea de victime umane; -efectuarea de menevre interzise si a unor comenzi contrar normelor de exploatare, tararea sau ridicarea oblica a sarcinii, bascularea sarcinilor in timpul manipularii, operatii care deseori s-au soldat cu urmari grave; -lipsa sau nefunctionarea corecta a franelor mecanismelor macaralei, de ridicarecoborare a sarcinii, de basculare si rotire a bratului(ferodouri uzate, reglare necorespunzatoare), ceea ce a avut drept urmare scapari ale sarcinii, deteriorari ale constructiei metalice si in unele situatii accidentarea unor persoane; -lipsa sau nefunctionarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii, ceea ce a permis supraincarcarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat, fie din cauza necunoasterii greutatilor care erau manevrate, fie in mod intentionat din lipsa unei instalatii cu parametri mai ridicati care sa permita ridicarea anumitor sarcini sau smulgerea sarcinii prinse la sol; -folosirea de personal neinstruit si neautorizat, ceea ce a favorizat deteriorarea unor bunuri materiale, a instalatiei de ridicat in sine si in multe chiar accidentarea personalului respectiv. 10.2. Masuri de prevenire a avariilor si accidentelor la macarale Pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor de ridicat trebuie asigurate urmatoarele: -exigenta sporita in fazele de proiectare, executie si montaj in ceea ce priveste dimensionarea ansamblelor si subansamblelor, respectarea cu strictete in executie si montaj a proiectelor, folosirea de materiale in functie de starile de solicitare si de conditiile de lucru ale instalatiilor; -luarea de masuri tehnico-organizatorice in exploatarea utilajelor in vederea respectarii actelor normative si de protectia muncii, efectuarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii; -echiparea cu toate dispozitivele de siguranta si protectie a instalatiilor de ridicat conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare si mentinerea lor in perfecta stare de functionare; -respectarea intocmai a instructiunilor si normelor de exploatare din cartea instalatiei si a P.T.-colectia ISCIR; -pregatirea, instruirea si reexaminarea tehnico-profesionala periodica a personalului de deservire a macaralelor(macaragii si legatori de sarcina) de catre detinatori, conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare; -formarea unor echipe de electricieni si lacatusi mecanici, bine pregatiti profesional, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, la timp si de buna calitate;
109

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-analiza cauzelor care au generat avariile si accidentele, stabilirea si aplicarea masurilor preventive rezultate in urma analizelor, finalizate cu desemnarea unor responsabilitati concrete.

CAP. 11 MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARIE/ACCIDENT


Securitatea si sanatatea in munca constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Sistemul reglementarilor de s.s.m.: -Constitutia Romaniei; -Codul Muncii; -Legea securitatii si sanatatii muncii ; -instructiuni proprii ssm; -Standarde de securitatea muncii. Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces. Urmarile accidentului de munca asupra victimei: -incapacitate temporara de munca: consecinta cea mai putin grava a unui accident de munca o costituie incapacitatea temporara a victimei de a-si desfasura activitatea, ca urmare a tulburarii unei stari functionale(de cel putin o zi conform programului unitatii respective). Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui tratament adecvat, ea dispare. -invaliditatea: consta intr-o infirmitate permanenta, care conduce la pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ, traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloanei vertabrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea fragmentelor, arsurile de gradul II si III. -decesul: in urma accidentului de munca persoana respectiva isi pierde viata. Clasificarea accidentelor de munca 1. dupa numarul persoanelor afectate: -accidente individuale, cand este afectata o singura persoana; -accidente colective, cand sunt afectate cel putin 3 persoane; 2. dupa urmarile produse asupra victimei: -accidente care produc incapacitate temporara;
110

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

-accidente care produc invaliditate; -accidente mortale; 3.dupa natura cauzelor care produc vatamarea: -accidente mecanice; -accidente electrice; -accidente chimice; -accidente termice; -accidente prin iradiere; -accidente complexe; 4. dupa natura leziunilor provocate: -contuzii, plagi; -intepaturi; -taieturi; -striviri; -arsuri; -entorse; -fracturi; -amputari; -leziuni ale organelor interne; -intoxicatii acute; -asfixii; -electrocutari; -insolatii; -leziuni multiple; 5. dupa locul leziunii: -la cap; -la trunchi; -la membrele superioare; -la membrele inferioare; -cu alte localizari; 6. dupa momentul in care se resimt efectele: -accidente cu efect imediat; -accidente cu efect ulterior. Primul ajutor Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu apa fiarta si racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, apa oxigenata; se va respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu apa sau alte substante este interzisa. Hemoragii: Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii externe, interne sau exteriorizate(curgerea sangelui pe nas). Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie deschisa tasneste in ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa (sangele de culoare inchisa curge continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere), prin indoirea membrelor din incheieturi si, mai ales prin aplicarea garoului . Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau superior), garoul se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou; in apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a aplicat, pentru a fi cunoscute de organele sanitare .
111

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

Fracturi si luxatii: Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa nu apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2 articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon , de panza . In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele , dupa ce s-au luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii. Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din: -scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a lipit, acesta nu se jupoaie; -aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate; -invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce; -transportarea de urgenta la spital. Electrocutarea In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-ajutor este hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare . In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu acesta. Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la intreruperea curentului, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii. Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la curentul de joasa tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent, cu conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului. La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi atins decat dupa ce curentul va fi intrerupt. Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor , incalzirea picioarelor si a corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale. Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital. Respiratia artificiala In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul accidentului, cu urmatoarele pregatiri: -se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la incaltaminte; -i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul; -se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona; -daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul.
112

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se aseaza accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se ridica membrele superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa toracele, intr-un anumit ritm, constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie. Pentru folosirea acestor metode sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai eficace si mai intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas. Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale, direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul cat mai mult spre ceafa. Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau o pipa speciala. Este indicat sa se foloseasca batista salvatorului care este special confectionata, din material plastic avand forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5 cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza cu genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il sufla in gura accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului, lasand sa se produca expiratia. In cazul incetarii batailor inimii(stop cardiac), simultan cu respiratia artificiala, se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte persoane. Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care trebuie sa alterneze cu insuflari. Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in timpul transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana cand victima este in afara de pericol sau pana cand este predata organelor sanitare(poate dura 5-6 ore, chiar pana la 8 ore).

113

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

BIBLIOGRAFIE
1. PRESCRIPTII TEHNICE, COLECTIA ISCIR, IN VIGOARE 2. MIRCEA ALAMOREANU, s.a. : MASINI DE RIDICAT- Organele specifice si actionarea masinilor de ridicat vol I, II, EDITURA TEHNICA BUCURESTI-1996,2000 3. DAN DRAGOS, s.a. : MACARALE SI MECANISME DE RIDICATIndrumator pentru constructie, exploatare si verificare, EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1977 4. OCTAVIAN TANASESCU, s.a. : MASINI DE RIDICAT, TRNSPORTAT SI UTILAJE PORTUARE-Manual pentru licee industriale cu profil de marina, meseria electromecanic naval, clasele a XI-a si a XII-a 5. ION POPA : INDRUMATOR pentru exploatarea macaralelor in constructii, EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1987 6. I.R.S.-Colectia de standarde in vigoare pentru instalatii de ridicat 7. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : CARTEA MACARAGIULUI SI A MECANICULUI TRANSLATORIST , Oficiul de informare pentru aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe, BUCURESTI-1984 8. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : INDRUMAR PENTRU AUTORIZAREA MACARAGIILOR, Oficiul de informare documentara pentru aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe, BUCURESTI-1986 9. VITA I., s.a. : MASINI DE RIDICAT IN CONSTRUCTII : Exploatare. Intretinere. Reparatii , EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1989 10. SEGALL H., VITA I., POPA I. : MACARALE PENTRU CONSTRUCTII: Calculul si constructiamacaralelor , EDITURA TEHNICA-1979 11. VOICU M., MACRIS A. : INSTALATII DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT : Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica , E.D.P., BUCURESTI-1977 12. POPESCU STELIAN, POPESCU CONSTANTIU, GHITULEASA ILARION : MASINI SI INSTALATII ELECTRICE : Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica-clasa a XII-a 13. MERET N., IONESCU C. :TEHNICA SECURITATII LA MASINI DE RIDICAT ,1980 14. Ministerul Muncii Si Protectiei Sociale-Departamentul Protectiei Muncii :NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL INTERN , 1998
114

Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta

Suport curs Macaragiu

1. Legea nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, completat cu Hotrrea Guvernului nr. 1407/2008, Hotrrea Guvernului nr. 1488/2009, Ordonana Guvernului nr. 22/2010 2. H.G. Nr. 1139 din 17 noiembrie 2010, privind nfiintarea, organizarea si functionarea Companiei Nationale pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si completarea Hotarrii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat 3. Prescripia Tehnic P.T. CR8/2009, privind autorizarea personalului de deservire a instalaiilor/ echipamentelor i acceptarea personalului auxiliar de deservire 4. HOTRRE Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat 5. ORDIN Nr. 8 din 14 ianuarie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind atestarea formatorilor care participa la programele de formare profesionala in domeniul reglementat de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat 6. ORDIN Nr. 401 din 5 august 2005 privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR 7. Ordinul 465 din 28 septembrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate in domeniul ISCIR 8. Legea 93 din 6 iunie 2011 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil 9. ORDIN Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnica a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI 10. Ordinul 1169 din 6 iunie 2011 privind aprobarea Tarifelor pentru activitatile de autorizare, avizare, verificare tehnica si alte activitati la instalatii sub presiune, instalatii de ridicat, instalatii/echipamente pentru parcurile de distractii si aparate consumatoare de combustibil, efectuate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, indicativ CR 1-2011
115

You might also like