You are on page 1of 10

Avem nevoie de SANATATE!

Fie ca a nceput sa scartaie, fie ca o mentinem la un nivel multumitor pentru noi, trebuie sa fim constienti ca avem nevoie de EA. Este partenerul nostru de viata, ca si umbra, sanatatea este a noastr, e proprie si fara ea nu putem tri. Cnd nu eti sanatos, nu ai o stare de bine. De aceea printr-o viata echilibrata, incercam sa fim cat mai sanatosi. Pentru aceasta, vem la dispozitie patru principii usor de inteles si de urmat, ce pot deveni unelte valoroase in scopul mentinerii sanatatii prin reducerea greutatii si reenergizarii corpului : Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa. Principiul combinarii corecte a alimentelor. Principiul consumului corect de fructe. Principiul gestionarii depozitelor de grasime.

1. Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa

Corpul nostru este format in proportie de 70% din apa, insa din clipa in care ne nastem, el devine avid de mancare, aer si apa pentru supravietuire. Pentru supravietuire si pentru a mentine corpul in cea mai buna conditie, trebuie sa consumam o dieta care sa fie constituita din cel putin 70% apa. Aici nu este vorba de baut apa, ci de alimentele care sa contina, in stare normala, apa. Fructele si vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mancare concentrata, care si-a pierdut apa prin gatire sau prelucrare. Nu trebuie mancat exclusiv fructe si vegetale, ele reprezinta doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de 30% va contine alimente concentrate, cum ar fi : paine, carne, produse lactate, legume etc. Sunt doua motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale : hranire si curatare.

Apa este transportata de nutrientii din mancare la toate celulele corpului si apoi, la intoarcere, inlatura reziduurile toxice. Toti nutrientii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi grasi) se gasesc in fructe si vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale si fructe in intestine, unde sunt absorbite. La randul lor, toxinele (reziduurile) sunt curatate de apa din corpul nostru si eliminate. Ca orice lucru pe care il folosim, care se curata si se spala, si corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul ca o larga patura a populatiei este grasa arata ca noi nu curatam corpul in interior, deci mancam defectuos. Nu mancam alimente de care are cu adevarat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea, mancam acum mancaruri foarte gustoase care - de fapt ne naclaiesc corpul adaugandu-i greutate. Daca vreti sa fiti viu, viguros, vibrant si intr-o forma din cele mai bune trebuie sa mancati mancare vie (fructe si legume crude).In atomii moleculelor din plante se afla enzimele, care nu sunt lucruri sau substante, ci principii ale vietii fiecarei celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele se distrug la 54 grade C si orice mancare gatita la o temperatura mai mare decat aceasta este condamnata la moarte prin disparitia enzimelor si a valorii sale nutritive. Aceasta mancare poate sa sustina viata sistemului uman, dar o face in contul energiei, vitalitatii si al unei sanatati degenerate progresiv.

2. Principiul combinarii corecte a alimentelor

Asocierea alimentelor este o modalitate excelenta de controlare a greutatii. Ideea este ca, daca mancati un singur tip de alimente sau mai multe alimente asociindu-le corect, capacitatea dumneavoastra de digestie si abilitatea de a descompune eficient hrana ajung la parametrii maximi. Aceasta insemna ca organismul nu retine fragmente de alimente nedigerate, care sa se transforme apoi in bulgari de grasime, plini de toxine, si in final in celulita. Combinarea adecvata a alimentelor ii permite organismului sa arda complet grasimile.

Cum functioneaza Grupa 1: proteinele (carnea rosie, carne de pasare, branza, peste, oua, lapte, nuci, vanat/iepure, moluste si crustacee, soia, tofu si toate produsele din soia, iaurt) produc sucuri acide pentru a se digera. Se digera incet. Grupa 2: carbohidratii - aici intra toate cerealele si produsele preparate din acestea (painea, paste fainoase, cereale pentru micul-dejun, faina, biscuiti, produse de patiserie, prajituri) ca si legumele care contin amidon (cartofii, ignamele, porumbul dulce). Acestea produc sucuri digestive alcaline. Se digera rapid si au nevoie se alte enzime decat proteinele. Daca veti consuma impreuna cu alimente din grupa 1, enzimele si sucurile digestive rivale se vor "lupta" si se vor neutraliza reciproc. Rezultatul este acela ca hrana nu va fi digerata eficient, va intra in putrefactie in intestine, producand gaze intestinale, balonari, arsuri, dureri de stomac, malabsorbtie, indigestie si cel putin scaderea energiei. Grupa 3: salatele, legumele care nu contin amidon, radacinoasele, semintele, ierburile, condimentele si uleiurile din seminte. In aceasta grupa mai intra si: untul, frisca, grasimea tartinabila, uleiul de masline. Toate acestea pot fi digerate atat impreuna cu alimentele din grupa 1, cat si cu cele din grupa 2. Grupa 4: fructele care formeaza un grup distinct si detin recordul de viteza in ce priveste digestia. Fructele folosesc enzime complet diferite fata de grupele mentionate anterior. Solutia o o o o Nu consumati la aceeasi masa alimente din grupa 1 (proteine) si alimente din grupa 2 (carbohidrati). Alimentele din grupa 3 pot fi consumate atat cu cele din grupa 1 cat si cu cele din grupa 2. Alimentele din grupa 4 (fructele) trebie mancate intotdeauna singure, la cel putin 30 de minute distanta de consumarea alimentelor din celelalte grupe. Este bine sa consumati fructele pe stomacul gol, de preferat dimineata, fara alte tipuri de alimente. Dupa o masa cu carbohidrati, lasati sa treaca cel putin doua ore pana sa va alimentati cu proteine. Dupa ce ati mancat proteine, lasati sa treaca trei ore pana sa mancati alimente cu carbohidrati. Proteinele au nevoie de patru ore pana sa ajunga in intestin, in vreme ce carbohidratii parcurg un drum de doua ore de la inghitire pana in intestin.

Modalitate gresita de asociere a alimentelor Cereale cu produse lactate sau carne = gaze Fructe cu legume = gaze Fructe cu carne = gaze Fructe cu cereale sau produse lactate = gaze Modalitate corecta de asociere a alimentelor Doar fructe = nu se produc gaze, o digestie eficienta Cereale cu legume = nu se produc gaze Paste cu legume = nu se produc gaze Leguminoase cu legume/cereale = nu se produc gaze Peste sau carne rosie cu legume = nu se produc gaze Fasole boabe / pastai cu cereale = nu se produc gaz

3.

Principiul consumului corect de fructe

Fructele sunt alcatuite din celuloza, fiind considerate in acelasi timp glucide, deoarece contin zahar sub forma fructozei; aceasta din urma se transforma in glicogen (energie disponibila rapid).Din fericire, cantitatea de zahar din fructe nu este mare si, in plus, este eliberata intr-o mica masura datorita fibrelor pe care le contin acestea. Important de retinut si respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine. Obiceiul de a manca fructe la sfarsitul mesei este nesanatos; cand sunt combinate cu alte alimente, fructele perturba digestia si isi pierd astfel majoritatea vitaminelor. Combinate cu alte alimente, fructele vor ramane prizoniere in stomac, unde vor fermenta, producand chiar si alcool, deci toata digestia va fi perturbata. Fructele se mananca doar pe stomacul gol; puteti sa le mancati dimineata sau seara la 2-3 ore dupa cina. Daca veti consuma fructe dupa masa, acestea vor ramane blocate in urma celorlalte alimente, care au nevoie de mult mai mult timp pentru digestie, asa ca ele vor incepe sa fermenteze in burta. Cand amestecati fructe cu alte tipuri de alimente,va puteti astepta la balonare, flatulenta, indigestie. De retinut: nu amestecati niciodata pepenele cu alte fructe. Dintre toate fructele, acesta se digera cel mai repede. Cu alte cuvine fie mancati doar pepene, fie nu mancati deloc pepene. Celor care sufere de insomnie le recomand sa nu consume portocale la culcare, vitamina C avand un efect de stimulare. Se recomanda consumarea fructului impreuna cu coaja lui, in care se afla cea mai mare cantitate de celuloza, care ajuta tranzitul intestinal. Coaja fructelor limiteaza puterea lor glicemica. LAMAIA este, paradoxal, alcalinizanta si antiacida gastric, neprovocand arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecari ale ulcerelor gastrice dupa consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie sa ne aduca neaparat cu gandul la aciditatea lamaii. Acesta este dat de acizii organici, care nu raman ca atare in celule. Uimitor este faptul ca lamaia este inclusa printre cele mai bazice alimente. In exteriorul organismului nostru ea se comporta sub influenta unei reactii acide, pe cand in interiorul corpului nostru ea genereaza alcalinitate, deoarece in timpul digestiei acidul citric continut de lamaie este

oxidat, ramanand sarurile care pastreaza alcalinitatea sangelui. Deci la o analiza profunda, lamaia inseamna energie, deci viata. Fructele clasificate botanic drept acide (portocale, ananas si grape fruit), ca de altfel toate fructele o data ajunse in stomac devin alcaline (daca se consuma pe stomacul gol).Ele neutralizeaza, ca si vegetalele crude, acizii care se formeaza in corp. Un corp toxic acid se poate recunoaste dupa : balonare, greutate excesiva, par incaruntit, chelire, izbucnire nervoasa, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fata, ulcerari. Consumul corect de fructe duce la o incredibila intinerire, longevitate, sanatate si energie. In afara faptului ca ele aduc in corp apa de curatare, se stie ca fructele nu lasa reziduuri in sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importanta lor enorma constand in continutul valoros de combustibil. Fara combustibil organismul nu poate functiona. Amintiti-va : Energia este baza vietii. Cand va sculati dimineata sunteti odihnit si in cea mai buna forma energetica pe care v-o pot furniza sistemul si somnul. Pe ce veti cheltui (risipi) aceasta energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui mic dejun va va uza energia si nu va va aduce un surplus energetic. Mai ales micile dejunuri traditionale : oua, branza, sunca, paine, rosii, ceai, lapte, dulceata, conserve, prost combinate, consuma o mare cantitate de energie. Energia nu poate fi furnizata decat dupa ce mancarea este absorbita de intestine. Daca vom inlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge in corp instantaneu in loc sa asteptam ore, iar starea de somnolenta ce urmeaza micului dejun bogat traditional dispare. Deci, ca regula : Mancati la micul dejun numai fructe; mancati fructe dimineata, ori de cate ori va este foame.

4. Principiul gestionarii depozitelor de grasime

Asociatia lipide glucide, in cadrul unei functionari pancreatice defectuoase, poate determina kilogramele excedentare si starea sanatatii. Principiul de baza al noului mod de alimentatie se bazeaza, in parte, pe faptul ca, in majoritatea cazurilor, se evita amestecarea lipidelor cu glucidele malefice, avand grija sa preferam lipidele benefice, in scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Lipidele vor fi insotite de diferite legume, in special de fibre alimentare.

Exemple de meniuri in care glucidele malefice nu figureaza :

1.

Sardelele (lipide benefice + proteine)

Omleta cu ciuperci (lipide + fibre) Salata verde (fibre) Branza (lipide + proteine)

2.

Cruditati (fibre)

Pulpa de vitel cu fasole verde (lipide + proteine) Salata verde (fibre) Zmeura (glucide benefice + fibre)

3.

Salata de rosii (fibre)

Cod cu vinete (lipide benefice + proteine + fibre) Salata verde (fibre) Branza (lipide + proteine)

La cele trei meniuri enuntate cel mai important lucru este acela ca toate se vor consuma FARA PAINE. Branzeturile de vaca contin 5 g de glucide la 100 g. Daca alimentatia ar fi lipsita de glucide, pancreasul nu ar secreta insulina si deci nu s-ar constitui grasimi de rezerva.

Organismul are nevoie de energie pentru mentinerea echilibrului vital, astfel incat el va recurge la grasimile de rezerva pentru a obtine energia care ii este necesara. Alimentandu-se normal (vitamine, saruri minerale etc.), organismul isi va reduce de la sine grasimile de rezerva, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de grasime acumulate in prealabil. Totusi, glucidele malefice (cartofi prajiti, dulciuri, prajituri) vor putea face parte din alimentatie, cu conditia de a nu le ingera decat in mod exceptional si intotdeauna separat de lipide. Suntem victimele deplorabilelor obisnuinte alimentare proprii civilizatiei noastre In copilarie, piureuri, prajituri, bomboane, acadele apoi paste fainoase si orez, felii groase de paine cu unt, cornuri, dulceata si turta dulce. Mai tarziu, cartofi, macaroane, multa paine, orez si zahar. In studentie glojdeala de la cantine sau gustarile rapide si sandviciurile uriase. Fiind matur deja, obisnuintele capatate pana in acest moment sunt greu de inlaturat si, binenteles, adaosurile cu care mai vine si partenerul de viata (eventual un sos alb cu faina). Aceste faimoase obisnuinte alimentare daunatoare, care vi s-au imprimat sau pe care leati adoptat din comoditate, au drept consecinta : cresterea greutatii peste cea normala si, chiar daca aceasta nu se instaleaza, in mod sigur va avea ca efect dezechilibrarea metabolismului si un mare numar de afectiuni.

FOARTE IMPORTANT ! Nu este recomandat sa bei apa in timpul mesei deoarece apa dilueaza sucurile digestive care sparg mancarurile din stomac, impiedicand digestia corecta a alimentelor si deregland puternic cele trei cicluri ale corpului nostru. Se cheltuie totodata o mare cantitate de energie.

Sus

Nevoi nutritionale la nivel celular


1. Macronutrientii au o molecula mai mare si sunt necesari in cantitati mai mari (se apreciaza in grame) : apa, proteine, glucide,lipide, fibre, alcool. Ele servesc la constructia si reconstructia celulei. 2. Micronutrientii au o molecula mai mica si sunt necesari in cantitati mai mica (se apreciaza in micrograme sau milionimi de grame) : vitamine, minerale, oligo-elemente. Nu furnizeaz direct energie dar macronutrienii pot furniza energie doar n prezena micronutrienilor. PROTEINELE

Sunt substante organice care alcatuiesc "urzeala" celulelor. Pot fi : ANIMALE - carne, organe,mezeluri, peste, scoici, crustacee, oua, lapte,branzeturi. VEGATALE - soia, alge, migdale, alune, ciocolat, leguminoase,ciuperci, linte, fasole, nut sau cereale brute.

Proteinele, prin metabolizare in timpul digestiei se transforma in aminoacizi.Rolul lor este de a construi i menine structura celular, in fabricarea hormonilor, fabricarea anticorpilor, intreinerea masei musculare, formarea acizilor biliari. NECESAR : 1 g protein / kg corp / zi GLUCIDELE (CARBOHIDRATI)

ZAHARURI SIMPLE au molecula simpl, se prelucreaz uor i se asimileaz repede. Exemplu: Fructoza din fructe, galactoza din lapte, zaharoza din trestie sau sfecl, lactoza din lapte, maltoza din bere. ZAHARURI COMPLEXE au molecule mai mari, mai greu de prelucrat. Exemplu: Cereale (gru, porumb, orez, secar, orz, ovz), tuberculi (cartofi), rdcini (morcovi) leguminoase (soia, nut, fasole, linte). CU INDICE GLICEMIC CRESCUT - provoac o reacie insulemic rapid i puternic.Pot induce diabet sau hiperinsulinism. Exemplu : Maltoza, glucoza, cartofi prjii, piure de cartofi, miere, morcovi fierti, pop corn, dovleac, pepene verde, zahr, cereale rafinate, napolitane si ciocolata, biscuii, cartofi fierti, orez expandat, fructe uscate, banane, pepene galben, dulceaa, sfecla. INDICE GLICEMIC SCZUT - ideale n diabet i obezitate Exemplu : pine complet cu tre, orez complet, mazre verde, cereale complete, fasole roie, suc de fructe far zahr, paste finoase complete, lactate, ngheat, morcovi cruzi, linte, nut, fasole uscat, fructe proaspete, marmelad de fructe fr zahr, ciocolat neagr, ciuperci, legume verzi, arahide. LIPIDELE (GRASIMI)

Rolul lor este de a favoriza permeabilizarea membranelor celulare, sinteza hormonilor suprarenali, sinteza vitaminei D in piele . L.D.L. - grsimi cu densitate joas, sunt (grsimi rele) ce se depun pe vase. H.D.L. - grsimi cu densitate nalt, sunt (grsimi bune) care cura depunerile de pe vase reducnd riscul de infarct. ACIZI GRASI ESENTIALI VITALI

ACIDUL LINOLEIC poate fii depozitat 60 zile n corpul adult.Vrstnici au nevoie zilnic. CARENE: tulburri celulare la nivelul pielii, mucoaselor, glandelor endocrine, tensiunii arteriale. ACIDUL ALFALINOLEIC necesarul zilnic 2g. CARENE: modificarea membranelor celulare CEREBRALE, tulburri memorie, dificulti de nvare, leziuni RETIN. D.H.A (acidul cervonic) Are rol n formarea i meninerea esutului cerebral.Poate fii fabricat n ficat (n cazul unui sistem enzimatic sntos). E.P.A. (acidul eicosapentaenoic) previne accidentele vasculare, scade trigliceridele, fluidizeaz sngele evitnd tromboza, scade colesterolul .

FIBRELE

INSOLUBILE fructe, cereale, legume i leguminoase. COMBAT: constipaia, previn apariia calculilor biliari, a cancerelor de colon i de rect. SOLUBILE pectine (fructe), gelatinele (legumele), alginatele (alge), hemiceluloze (orz, ovz). Rol: regleaz glicemia, colesterolul, trigliceridele. Consumul de fibre (inclusiv suplimentele bogate n fibre) se crete treptat pentru a obinui intestinul. NECESARUL ZILNIC 30-40 g

RADICALI LIBERI

Metabolii toxici, instabili (cu valen liber) rspunztori de: mbtrnirea celular, imbtrnire cerebral (Alzheimer, Parkinson), afeciuni cardiovasculare, deficiene imunitare, cancere, inflamaii, scleroze, cataract, diabet. ANTIOXIDANTI

Capteaz radicalii liberi curiind organismul de aceti metabolii toxici. Exemple: -Vitamina A (Beta Carotenul), Vitamina C,Vitamina E,Seleniul, Zincul,Cuprul, Polifenolii. GRUPUL VITAMINELOR B Rol n metabolismul proteinelor APAR CARENE N: Batranete, infectii de durata, consum de medicamente,consum de alcool.

SEMNE: Oboseala, depresie, tulburari de somn, tulburari de memorie,confuzie mentala,iritabilitate, vertij, greturi,piele groasa, pofta de dulciuri. RECOMANDARI FINALE

Pentru o alimenaie sntoas cosumati : Carne slab sau pete gras de 3-4 ori / sptman Lactate degresate sau semidegresate de 2 ori / sptmn Brnzeturi 1-2 ori / sptmn Oule de 2 ori / sptmn (conin colesterol dar i lecitin care neutralizeaz colesterolul)

Uleiuri vegetale de calitate ( msline, nuci, porumb, semine de struguri) presate la rece i ne-expuse la foc

Sare de calitate (ideal sare de Himalaya cu iod natural marin) Fructe i legume proaspete zilnic Pine i cereale integrale Apa sau lichide naturale 2 - 2,5 l / zi