Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Inginerie Alimentara Specializarea: Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

AMBALAREA BERII LA DOZA

Prof.: Rusu Micsunica Student: Miron Liliana Mihaela

Anul 4, grupa 2 C

ARGUMENT
Berea este o butur fermentat obinut din fermentaia alcoolic a unei infuziuni de orez germinat numit mal i aromatizat cu hamei. Berea a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri i primii fabricani de bere au fost egiptenii. De la acetia au luat obiceiul de a face bere evreii, iar mai trziu arabii, grecii i romnii. La noi n ara se pomenete pentru prim dat de bere la anul 1407. n Muntenia prima fabric de bere a fost nfiinat pe la 1811 la Bucureti, iar n Moldova pe la 1798 la Roman. Industria berii a fost la nceput o industrie casnic. A trecut apoi n manastriri c un fel de privilegiu al acestora. Abia prin secolul al XVIII-lea ncepe a se face fabrici n afar mnstirilor i de aici ncepe dezvoltarea acestei industrii. ncepnd cu secolul al XIX-lea, n urma cercetrilor tiinifice, sau pus bazele tiinifice ale acestei industri, nfiinndu-se institute de cercetri i studii, astfel c s-a ajuns ca fabricarea berii s fie o industrie care practic i tiina merg mn-n mn. Compoziia chimic a berii, variaz dup tipul de bere fabricat, dup concentraia iniial a mustului de bere, dup calitatea materiilor prime i dup procedeele de fabricare folosite. n general toate speciile de bere obinute se pot mpri n trei grupe: Grupa berilor uoare care sunt fabricate cu un must coninnd 6-8% extract; Grupa berilor mijlocii care sunt cele mai rspndite i care provin de la un must coninnd 10-12% extract; Grupa berilor ri sau de lux care sunt preparate dintr-un must ce conine peste 14% extract; Gustul, fineea i conservarea berii sunt n raport direct cu gradul de zaharificare a substanelor amidonoase i gradul de hidroliz al substanelor proteice. Berea este o butur igienic i nutritiv. Ea aduce organismului elemente constitutive i conine o oarecare cantitate de substane nutritive i digestive. Se nelege prin aliment o substan care introdus n organism poate s repare diferite pierderi ale acestuia sau poate produce cldura sau un lucru muchilor. Un aliment are dou funciuni principale i anume: de a permite dezvoltatea i repararea esuturilor precum i de a produce energie.

Capitolul I

Prezentarea produsului Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Este considerata o bautura aliment. La fel de veche ca si painea, ea insasi denumita paine lichida, berea ne-a insotit de-a lungul transformarii noastre in persoane civilizate. Meseria de berar este una din cele mai vechi ocupatii. Conform datelor arheologice existente, fierberea berii are un istoric de cca. 4000 de ani. Exista documente de pe vremea conducatorului Hammurabi (i.e.n. 1728-1686) din Babilon care prevad reguli privind consumarea berii. Berea face parte din grupa bauturilor alcoolice. Bauturile alcoolice se clasifica dupa continutul de alcool in 3 grupe principale: slab alcoolice, ce contin 16% volume alcool (sortimentul de bere); moderat alcoolice, cu 822% volume alcool (vinurile naturale si speciale); alcoolice tari, cu 2470% volume alcool etilic. Berea face parte din subgrupa bauturilor slab alcoolice. Berea se poate clasifica dupa continutul de alcool: bere fara alcool bere slab alcoolica (0,5 1,5% alcool vol.) bere obisnuita (3- 4,5 % alcool vol.) bere cu peste 4,5% alcool vol. In ceea ce priveste importanta sa in alimentatie berea are un Ph cuprins intre 4,3 si 4,6, dar aciditatea ei in organism se reduce (pH-ul creste spre neutru) datorita acizilor organici slabi, care au tendinta de a forma saruri alcaline. Proprietatile nutritive fac din bere una dintre cele mai complete bauturi. Bogata in minerale si vitamine (A, D E, dar mai ales vitaminele din grupa B), berea are un continut ridicat de acid folic, o substanta esentiala in metabolismul celular, care

contribuie la prevenirea anemiei si diminueaza concentratia homocisteinei (considerata un nou factor de risc cardiovascular). Continutul moderat de alcool (4-5s) creste asa-numitul colesterol bun si actioneaza ca o bariera impotriva colesterolului rau, reducand riscul de infarct si alte boli ale inimii. La femei, intarzie instalarea menopauzei si a efectelor acesteia - osteoporoza. Obisnuiti sa o consideram exclusiv o bautura, cei mai multi uitam ca berea este si un ingredient clasic in arta culinara. Folosita cand si cum trebuie, berea poate transforma cea mai banala mancare intr-o delicatesa gastronomica. Folosita ca baza pentru sosul marinat, fragezeste carnea de pui, pestele sau fructele de mare. In timpul gatitului, alcoolul se evapora, lasand o aroma fina in sosuri. Ca ingredient in aluaturi, berea da o un gust delicat clatitelor si produselor de patiserie, facandu-le mai pufoase. Valoarea nutritiva a berii, indiferent de tipul acesteia, la o concentratie a mustului primitiv de 12%, este de aproximativ 450 kcal/l, provenind in proportie de 50% din alcool la sortimentele de bere bruna si in proportie de 75% la tipurile de bere blonda. Alcoolul nu poate fi considerat element nutritiv, desi contribuie cu 17,1 kcal/g, deoarece nu contribuie la formarea de noi tesuturi. In schimb, extractul, ce furnizeaza 3,8 kcal/g, impreuna cu fosfatii si vitaminele constituie substante usor digestibile si impreuna cu alcoolul exercita actiuni de hidratare a tesuturilor si de natura diuretica. Ansamblul componentelor si, in special, dioxidul de carbon confera un efect racoritor si de stimulare a digestiei. Extractul, drept component de baza al valorii nutritive, compus din hidrati de carbon usor asimilabili, alaturi de cantitati reduse de aminoacizi esentiali si peptide micromoleculare impreuna cu substantele minerale, in special fosfati, si componenti ai complexului vitaminic B maresc capacitatea de suportare de catre organism a alcoolului inglobat, favorizandu-se totodata functiile ficatului. Pe linga vitamine si minerale, berea are un continut bogat in acizi organici, care regleaza echilibrul acizi-baze din organism. Berea favorizeaza digestia, creste pofta de mincare, normalizeaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, previne spasmele. Berea contine aproximativ 93% apa, un element necesar vietii. Consumand bere putem completa usor, dar si placut necesarul de apa al organismului. In bere exista un echilibru foarte sanatos de minerale. Berea are un continut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) si sarac in sodiu (5 mg/100 ml) fiind insa raportul ideal pentru mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase(medii). Berea contine putin calciu si mult magneziu intr-un procent perfect care previne in timp formarea pietrelor la bila si rinichi. Consumatorii de bere au un risc de pana la 40% mai mic de aparitie a pietrelor

la rinichi. Hameiul, element de baza in obtinerea berii, contine legaturi active, care impiedica depunerile nedorite de calciu in oase. Berea asigura si necesarul de substante de balast de care are nevoie organismul nostru pentru o digestie mai buna. Acestea provin din cojile maltului de orzoaica. Procesul tehnologic de obtinere a berii Acest proces are mai multe etape si anume : Inmuierea maltului boabele se umecteaza si se depoziteaza in spatii destinate acestui scop ; Germinarea - Boabele incoltesc, formandu-se in ele enzime (amilaze) capabile sa treaca amidonul in dextrine (oligoglucide cu trei sau mai multe molecule monoglucidice) si apoi in maltoza. Uscarea maltului in aceasta etape se urmareste, in functie de sortul berii, obtinerea unui malt blond sau brun; maltul blond are o umiditate de mai mica de 4%. Maturarea transformarea amidonului in dextrine si in maltoza se desavarseste. Macinarea maltului operatiunea se face in mori, obtinandu-se o faina mai grosiera. Plamadirea maltului - in acesta etapa, maltul macinat introdus in apa se solubilizeaza, principiile trecand in solutie. Filtrarea - Prin filtrare (decantare, sedimentare) se obtine mustul primitiv, care se separa de partile insolubile ce formeaza borhotul de malt. Fierberea mustului cu hamei - In must, se introduc conurile de hamei, care macereaza la cald, substantele aromate si amare trecand in solutie. Dupa incheierea procesului, mustul se limpezeste odata cu racirea lui. Fermentarea mustului - Acest procedeu realizat la temperaturi joase, poarta denumirea de fermentatie inferioara, fiind specifica berii de tip Pils sau Lager. Pentru realizarea fermentatiei inferioare, se utilizeaza suse de drojdii selctionate ale speciei Saccharomyces carsbergensis. Cele mai multe beri fabricate azi sunt de fermentatie inferioara. Prin fermentatia superioara se obtine berea de tip Ale. Deoarece se degaja mai mult dioxid de carbon intr-un timp mai scurt, are loc ridicarea drojdiei la suprafata si pierderi de CO 2. Din acesta cauza, berea de tip Ale nu este asa de limpede, are spuma mai putina, iar proprietatile carbogazoase

sunt diminuate. Cea mai potrivita drojdie pentru fermentarea superioara este Saccharomyces uvarum. Fermentatii suplimentare

Capitolul II
MATERIALE PENTRU AMBALARE La fabricarea ambalajelor se folosete o gam variat de materiale cu proprieti diferite, ce corespund cerinelor impuse ambalajelor i care sunt potrivite uneia sau alteia dintre grupele de mrfuri ce necesit ambalare. Materialele pentru ambalaje se mpart n 3 grupe n funcie de tipul ambalajului ce se fabric din ele, astfel: 1. materiale pentru ambalaje exterioare ; 2. materiale de protecie, amplasate ntre produsul ambalat i ambalajul exterior (materiale de umplutur ) ; 3. materiale pentru ambalaje de prezentare . Alegerea unui material de ambalare se face innd cont de gradul de protecie pe care l asigur produsului, posibilitile de transport, capacitatea de a ndeplini funcia de promovare a vnzrilor i ponderea costului ambalajului n cadrul costului total al produsului. Materialele pentru ambalarea alimentelor pot fi clasificate n dou grupe principale, n funcie de perioada de timp de cnd sunt utilizate: materiale clasice de ambalare materiale moderne de ambalare Ambalaje din materiale metalice Metalele i aliajele sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, la buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate. Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale.

Aluminiul Proprietile deosebite ale aluminiului fac din acesta unul din principalele materiale folosite la confecionarea ambaljelor pentru produsele alimentare: - impermeabilitate perfect la ap, gaze, arome i grsimi; - nu absoarbe lichide sau grsimi; - are o mare rezisten termic; - este opac la lumin; - nu este atacat dect de soluii acide sau bazice puternice; - posed o capacitate mare de reflectare a razelor i o bun strlucire; - nu mbtrnete, nu este toxic i nu favorizeaz dezvoltarea bacteriilor; - nu are afinitate pentru compuii cu sulf. Aluminiul folosit n industria alimentar pentru ambalaje, este de cele mai multe ori nealiat, dar n anumite cazuri acesta poate fi aliat cu magneziu i mangan sau numai cu magneziu, pentru mrirea rezistenei fa de agresivitatea produsului. Se utilizeaz pentru confecionarea recipientelor de capacitate mare (bidoane de bere, lapte), pentru cutii de conserve de carne, pete, sucuri carbogazoase i pentru sprayuri i tuburi deformabile.. Poate fi folosit ca materie prim pentru formare de ambalaje n form turnat sau extrudat, dar n cele mai multe cazuri este sub form de folie sau band. Cutiile metalice sunt lcuite n interior pentru a preveni : schimbarea gustului sau pentru a preveni reacii chimice datorate metalelor dizolvate in produs ; decolorarea produsului ; reaciile chimice ntre metal i produs care pot cauza coroziunea sau formarea de hidrogen n interiorul cutiei.

Foliile complexe din aluminiu sunt formate din 3 straturi, din care aluminiul reprezint stratul median, iar ca strat intern, polietilena de joas densitate i ocazional polipropilena. In alegerea stratului intern trebuie s se in seama de compatibilitatea dintre material i produsul ambalat. Ca material de acoperire pentru startul exterior pot fi folosite urmtoarele materiale: celofan, folii de poliester i polipropilena. Domeniile de utilizare ale acestui tip de materiale sunt : ambalarea produselor sensibile la umiditate (n acest caz se folosesc complexe de tipul celofan + aluminiu + polietilena) ambalarea lichidelor i a produselor vscoase (stratul intern trebuie s aib o rezisten mecanic bun ). Ambalajul inveleste produsul, pentru a asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii, pana la consumator sau pana la expirarea termenului de valabilitate. Principalele functii ale ambalajelor sunt: sa protejeze produsul; prezinte caracteristicile tehnice care sa favorizeze operatiile de circulatie tehnica; sa fie usor, comod si totodata prin modul in care este conceput sa fie usor de recunoscut; sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan; sa sugereze o idee precisa despre produs; sa prezinte calitatile produsului. au proprieti de barier foarte bune ; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare ; se pot inscripiona uor ; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.

doza de aluminiu este usor de depozitat, datorita greutatii si formei reduse, faciliteaza consumul, este rezistenta la socuri, continutul se raceste rapid si uniform, iar perioada de valabilitate a berii este mai mare; printre dezavantaje enumeram : pretul mai ridicat, se altereaza usor, cantitate redusa, nu se poate vedea continutul. Aluminiul ca material de ambalare pentru industria alimentar este disponibil n dou moduri de prezentare: Folii 0.1 11* , care se folosete la dulciuri, ciocolate, etc.

Tabl de aluminiu 11 30*

Pentru bere se folosesc cutii metalice din doua piese obtinute prin ambutisare , confectionate din tabla de otel inoxidabil sau tabla de aluminiu si lacuite in interior. Cutiile din doua piese sunt alcatuite dintr-un corp monobloc ambutisat si un capac inchis prin faltuire.

Capitolul III Tehnica de ambalare Schema operaiilor necesare pentru ambalajelor metalice din aluminiu. Tierea tablei de

Presare sau Rolare Aplicarea masei de Tierea tablei de Ambutisare

Uscarea masei de

Bordurare

Capacul cutiei

Corpul cutiei Ambalajul metalic din aluminiu

Ambalajele din tabl de aluminiu sunt compuse numai din dou piese (un capac i un corp), deoarece corpurile ambalajelor de aluminiu se obin numai prin ambutisare, ele nu se pot suda sau lipi. Avantajele utilizrii ambalajelor metalice pentru ambalarea berii : Rezistena mecanic foarte bun n timpul ambalrii, transportului i depozitrii ; Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav ctre produsul ambalat este foarte bun ; Opacitatea materialului de ambalare este foarte bun ; Ambalajul are o bun capacitate de imprimare cu date referitoare la bere ; Au o bun capacitate de reflectare a razelor calorice datorit luciului metalic ; Impermeabilitatea materialului din care este confecionat ambalajul. sunt incasabile si mult mai usoare in comparatie cu buteliile din sticla ; sunt nereturnabile; pot fi stivuite foarte usor; se deschid usor fara a fi necesare instrumente pentru deschidere; asigura o utilizare buna a spatiului in frigider; pe exteriorul cutiei pot fi imprimate reclame actractive si eficiente; sunt impermiabile la lumina; produsele ambalate in cutii pot fi pasteurizate dupa inchiderea acestora;

Dezavantajele utilizrii ambalajelor metalice pentru ambalarea berii : Preul de cost de produs pe unitatea de ambalaj este foarte ridicat ; Posibiliti de deformare ridicate a ambalajului cu produs.

Formarea ambalajelor din materiale metalice. Cutii metalice. Cutiile metalice, indiferent de produsul alimentar ambalat, continua s dein o pondere nsemnat n domeniul ambalajelor, datorit mbuntirii calitii materialelor folosite la confecionarea lor, precum i a tehnologiilor de fabricare. Cele mai folosite sunt cutiile realizate din tabl cositorit sau tabl neagr lcuit, la al cror proces de confecionare se disting dou linii de fabricare: una

pentru confecionarea corpului cutiei i una pentru confecionarea capacelor, cel inferior fiind prins de corp i cel superior urmnd a fi prins de cutie dup umplerea cu produs.

Formarea corpului cutiei parcurge urmtoarele etape 1 - croirea, ablonarea tablei - n functie de dimensiunea cutiei, foaia de tabl se mparte n mai multe semifabricate; 2 - tierea colurilor semifabricatelor; 3 - ndoirea marginilor n vederea fluirii; 4 - roluirea i f l uirea longitudinal - este metoda clasic de nchidere longitudinal; se face uneori depunerea unei benzi de cositor de-a ungul falului longitudinal cu rol de anod suplimentar de sacrificiu. 5 - bordurarea, rsfrngerea marginilor cilindrului ob inut n vederea nchiderii la cele dou capete. Formarea dozelor de aluminiu. Procesul de fabricaie a dozelor presupune mai multe etape. Semifabricatul pentru dozele de aluminiu este tabl de aluminiu nfurat pe o bobin. ntr-o pres se face tanarea i ambutisarea joas. Obiectele obinute au diametrul mai mare dect al dozelor finite.

tanarea semifabricatelor i ambutisarea. - dozele sunt transportate apoi de la pres la o main de formare prin ambutisare. Pentru deformarea plastic presa folosete un poanson de oel de diametru egal cu diametrul interior al dozei finite. Acest utilaj apas semifabricatul prin patru inele care au diametrele descresctoare n trepte. n acest mod pereii dozei se trag la lungimea prescris simultan cu subierea lor la 1/3 din grosimea iniial a tablei. Dup aceea dozele se preseaz cu un poanson care d forma bombat spre interior al fundului dozei.

- dozele sunt tiate la nltimea prescris, dup care sunt curtate de lubrifiant i sunt uscate. Se pregtete tratamentul de suprafa.

Tierea la lungime (a), Acoperirea exterioar (b). - dozele sunt transportate la o main care le acoper suprafaa exterioar cu un strat de grund sau lac, care constituie baza pentru desenul imprimat ulterior. Toate lacurile folosite sunt pe baz de ap. - desenul pe exterioarul dozei se realizeaz la o main de imprimat care prin metoda offset umed succesiv a fiecrei culori pe forma de pe cilindrul de transfer, dup care se face imprimarea pe doz, simultan a celor 6 culori. Imprimarea dozelor prin offset.

- dupa uscarea dozelor urmeaza protejarea suprafeei interioare prin pulverizare cu un lac pe baz de ap cu o instalaie de acoperire. Rolul lacului este de a separa butura de contactul direct cu metalul, pstrnd calitatea produsului nealterat.

Lcuirea suprafeei interioare (a), Gtuirea i rsfrngerea marginii dozei (b).

- partea superioar a dozei este supus unui nou proces de deformare, cu micorarea diametrului i rsfrngerea marginii pentru nchiderea cu capac dup umplere. - ultima etap a procesului de formare este testul la lumin, n timpul cruia dozele sunt verificate la gurire i fisurare.

Capacul dozei de aluminium. nchiderea dozelor se face prin fluirea unui capac de aluminiu la fel ca i la cutiile metalice. La cel de la doze se realizeaz n plus n etapa de tanare, linia pentru deschidere rapid i i se ataeaz prin nituire un inel de tragere (pull-ring) sau o prghie ce permite deschiderea orificiului de golire a coninutului dozei. Capacul unei doze este prins de corpul dozei ca i la cutiile metalice prin fluire. nchiderea cutiilor metalice i de aluminiu Componentele principale care contnbuie direct la realizarea falului de nchidere a capacului pe corpul cutiei sunt :

nchiderea cutiilor metalice prin fluire. - rolele de nchidere - dou role cu profile diferite ce lucreaz succesiv: - rola I de formare realizeaz rotunjirea marginii capacului i a bordurii corpului cutiei; - rola II de presare - realizeaz nchiderea celor cinci straturi de tabl formate, definitivnd falul de nchidere; - capul de nchidere - fixeaza capacul pe corp n timpul operaiei de faluire; - talerul - sprijin cutia n timpul nchiderii componente trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: - capul de nchidere i talerul trebuie s fie coaxiale; abaterile de la poziia reciproca duc la nchideri necorespunzatoare; - linia de acionare a rolelor trebuie s fie perpendicular pe axa capului de nchidere. O reglare corect a rolelor de nchidere duce la obinerea unui fal neted, lipsit de ncreituri, ceva mai gros n partea lui superioar datorit existenei mai multor straturi de tabl, iar n partea inferioar mai strns i fr achii metalice sau pri de mas de etanare ieite din fal. Fazele formrii falului de ctre cele dou role sunt descrise :

Etapele formrii falului. Controlul nchiderii cutiilor metalice const n dou verificri: - verificarea ermeticitii cutiilor; - verificarea calitii falului.

Tipuri de cutii metalice a,b-cu capac fluit; c,d-cu capac care se preseaz; e-cu capac care se nurubeaz; f-cu capac cu bordur; gk-cu volum mic, cu capac fluit, cu diferite forme; l-cu volum mic, cu capac cu bordur.

Capitolul IV

Design . Romnia: Tuborg Christmas Brew E ceva deosebit, e o bere produs de Tuborg pentru srbtori, probabil c singura de la noi care are destinaia asta, n vreme ce pe dincolo, berarii se ntrec n ce s mai scoat nou de srbtori, fie de Crciun, fie de Pate. Noi nu prea avem deloc tradiia berii speciale sau de srbtoare, dat fiind faptul c aici nc se consum vinul secular, din la produs acas. Noi rmnem la ale noastre pils-uri i lager-uri cotidiene. Industria berii de la noi e nemicat: productori independeni nu sunt, iar cei care exist, produc pe profit, fr vreun interes n ceva nou.

sta e motivul pentru care atept Julebryg (Christmas Brew): pentru c fr vreun efort deosebit, sare peste cotidian, vine cu un alt gust i cu o alt senzaie. Celor de la Tuborg (acum Carlsrom Beverages) nu le iese gustul de fiecare dat: n 2009 au dat un rateu masiv dup mine, cu o bere comun, dulceago-sintetic-alcoolizat. Am ncercat-o i n 2010: diferit! n primul rnd prezentarea e mai sobr n aceeai doz cu fulgi de nea, dar fr sanie i reni n coninut a aprut i lemnul dulce, n sfrit se recunoate o arom n plus, asta pe lng mal, ap, hamei i boabe de porumb!

Rezultanta e o bere ambrat, cu aspect de cupru ntunecat, transparent de fapt o culoare plcut.Carbonaia e medie, berea oferind o spum rezonabil, care ns se trece repede. 5,6% ABV la EP 12.3gr. P). Parfumul este intens de mal i caramel, n emanaie hameiul fiind slab sesizabil. Gustul e amrui cu aceleai nuane de caramel, chestie care se pstreaz i la finish, unde se mai adaug un iz dulceag plcut. Per total pe 2010 a fost bere mai reuit, cel puin fa de 2009, cnd simeam clar un miros tare de alcool nefiresc. La nivelul 2011 lucrurile iar s-au cam schimbat: lichidul a mai perdut din carbonaie, echilibrul ingredientelor nu prea mai e ca anul trecut, n sensul c aspectele de caramel s-au mai estompat, textura e ceva mai apoas, pstrndu-i o oarecare astringen. Fa de 2010, versiunea actual pare comun i fr ferven dar totui rmne bucuria a ceva deosebit pe care ali productori nu se nghesuie s l ofere. Ce mai, atept din zbor i vreo variant de Pate

Concluzii

Ambalajul este un mijloc de comunicare pentru imaginea marcii, el reprezentand modalitatea de a transmite mesajele care construiesc imaginea brandului in mod direct, inca de la raft. Ambalajul transmite atributele specifice fiecarei marci, motiv pentru care inovatia la nivelul ambalajului joaca un rol important. Tehnolgia de procesare este foarte complexa iar pentru a putea fi livrata si consumata in conditii sigure,berea necesita o imbuteliere si o ambalare speciala. Senzatiile vizuale provocate de un ambalaj determina o aprobare sau o respingere totala a produsului.Ambalajul trebuie sa informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii asupra pretului asupra cantitatii asupra duratei de valabilitate, continutul de alcool in procente, valoarea nutritiva si energetica.

BIBLIOGRAFIE

1. Banu, C. , 2000, Tratat de tiine i tehnologia malului i a berii ,Editura Tehnica, Bucureti, [177-179]

2. Todaca M-C., 2008, Noiuni de ambalare i depozitare i igiena produselor alimentare, Editura Printech, Bucureti,[16-18, 19-21, 25-31] 3. ***, 1999, Manualul inginerului de industrie alimentar , Editura Tehnica, Bucureti, vol 2, [1338-1410] 4. Berzescu P., s.a., 1981, Tehnologia berii i a maltului , Editura Ceres, Bucureti, [13, 108,109,126] 5. www.scrib.com