You are on page 1of 28

14.11.

07 Stenoza si subobstructia faringelui: reprez reducerea lumenului faringian, indusa de dif formatiuni: boluri de la niv faringelui, corpi straini, leziuni proliferative ale peretelui faringian sau de compresiuni exercitate de limfonodurile marite sau de pungile guturale cu colectii purulente Dispenee inspiratorie, tuse, disfagie esofagiana, deform reg guturale Diagn dif fata de faringite, boli esofagiene, stenoze laringiene Tratam depinde de cauze si der gradul stramtarii faringelui Bolile esofagului si ale gusii Spasmurile esofagului (esofago-spasm): reprez o contractie tonica, sustinuta a esof. Etiopatogeneza: 1. Spasm primar: la cai, boi (urmare a instab tonusului neuroveg), canide. Factori: medicam colinergice, anestezice, consum de nutreturi dure, voluminoase, fierbinti sau prea reci, deglutitia unor corp straini, frica, emotia. 2. Spasm secundar: in iritatii periesofagiene realizate prin iritatii mecanice/inflamatorii. 3. Spasm simptomatic: in turbare, epilepsie, tetanos, tetanii, hipovit B1, intox cu stricnina, intox cu neghina Instal spasmului are caracter temporar, cu posib recidivei. Spasmul prod jena sau sistarea tranzitului esofagian insotit de durere. Simptom: se desfasoara cateva min sau cateva zeci de minute, crizele putandu-se repeta. Consta in intreruperea brusca a consumului de nutret; facies speriat; deglutitii in gol; tuse grasa; accese de sialoree masiva; la palpatie, esofagul este ca un cordon dur; esofagul opune rezistenta la sondaj in zona obstacolului. Diagn: pe baza datelor obt prin palpatie si sondaj si pe baza disfagiei. Evolutie scurta si recidivanta. Tratamentul: tranchilizante, atropina/procaina, compelen/clortelazina Paralizia esofagului: apare concomitent cu paraliz faringelui, avand etiologie comuna, si este mascata de simtom mai bine exprimata a paraliz faringelui. La sondaj lipseste opozitia normala de la acest nivel, sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diam mare. Obstructia esof: reprez bloc tranzitului, de cele mai multe ori, cu nutreturi voluminoase. Etiopatogeneza: este un accident ami frecv la taurine adulte, rar la cai, vitei, carniv. 1. Pri mare: la anim flamante, mai ales cand sunt alungate sau speriate in timpul consumului la gramezile de furaj. Asa se explica raritatea aparitiei la grajd. Se declans prin consum de sfecla netocata, stiuleti, cartofi, mere, fragm de os sau cartilagii, taitei de sfecla umezi (la cai). Bloc alim se face la niv stricturilor fizio de la baza esof, la intrarea pieptului, precum si de la niv cordului, diafragmei si a cardiei.

Princ consecinta in obstructii totale este reprez de suprimarea tranzitului esof, cu disfagie totala si instal meteorisului ruminal secundar dat imposib de eructatie a gazelor de fermentatie. In obstructiile incomplete, tranzitul poate fi partial mentinut pt lich si gaze, a.i. anim poate supravietuii. La monogatrice, obstructiile partiale det colici si vomitari reflexe. 2. Secundara: se prod ca o manifest a esofagitelor , esofagospasmului, paraliz esof, stenozei si dilat esofagiene. Simptom: la taurine se constata incetarea brusca a consumului, facies ingrijorat, tuse grasa insotita de elim in principal in gura a unei cant mari de saliva, meteorism ruminal care se instal in cateva ore. La niv jgeabului jugular stang se obs o deform prod de esof dilatat. Prin sondaj se poate preciza nu numai obstructia in sine, ci si locul ei, apreciat prin masurarea cu sonda la ext, dupa ce s-a marcat pct in care s-a oprit avansarea ei la niv narilor sau buzelor. La monogastricevomituritii si vomitari false. Diagn:disfagie esof, pseudo-vomitare salivara, pe baza datelor palpatiei si a sondajului si pe baza instal meteorismului ruminal acut (in cateva ore). Diagn de certitudine exam radio simplu la anim mici sau cu adm de pranz baritat (cu sulfat de bariu) Evolutia este de cateva ore, prognostic rezervat dat complicatiilor (esofagite, perforari/rupturi spontane sau in urma sondajului, bronhopneumonie gangrenoasa prin falsa deglutitie la cal, meteorism, deshidratare). Tratam: la taurinespasmolitice (procaina iv, combelen, atropina, blocada procainica paravertebrala C3-C6). Sub act spasmoliticelor in cazul obstructiilor in zona cervicala se intervine cu presiuni bimanuale si bilaterale, impingand retrograd corpul obstruant pana la originea esofagului. La acet nivel un ajutor il fixeaza, iar medicul il extrage cu mana. Se poate face esofagotomie in cazuri grave, sau chiar ruminotomie pt cele din apropierea cardiei. In obstructiile toracice se incearca respingerea cu sonda prin presiuni moderate si repetate sau cu ajut extractorului sondei de tip Thygeshen. La cal se dau sedative, spasmolitice si obligatoriu se aplica botnita (pt a nu mai manca). Se respinge cu sonda, cu maxima precautie, cel mai bine sub anestezie. La carniv si suine se pot adm vomitive, spasmolitice, extragerea sub anestezie a corpului strain cu pense lungi, esofago-/gastro-tomii. Stenoza esof: la cai, boi, caini. Consta in stramtarea lumenului esofagian. Etio: existenta unor cicatrice la niv esof, unor paraziti, unor papilomatoze, aderente, limf-adeno-megalii, acalazie. Impiedica tranzitul, fav obstructii alim prin act lor mecanica. Simptom: la erbivore-rejectie de boluri alim; la rumeg-meteorism ruminal recidivant; caine-falsa voma. Tratam: prin explorarea esof prin sonde de dif calibre cu scopul reducerii stricturilor. Se poate face exam radiologic. E vo progresiva, agravarea starii generale a anim se dat obstructiilor esof repetate Se adm iodurate si antiinfectioase in cazul limfadenitor. Se adm alim semilichide 2

Dilatatiile esof: pot interesa esof pe intindere mare = megaesofag/ectazie esofagiana, sau pe zone reduse muc herniaza in afara peretiilor, formand o punga diverticulara de tipul jaboului esofagian. Etiopatogen: apar in cazul stenozelor prelungite sau in cazul ulcerelor, staza alimentara dilatand treptat portiunea craniala fata de obstacol. Mai apare si in cazul hipotoniei ca urmare a paraliz unor ramuri a nervilor esofagieni. Simptom: ca in cazul stenozei esof + disfagie Diagn: sondaj, exam radio Evo cronica, cu prognostic grav. Tratam: nevrostemice (stricnina), interv chirurgicale Esofagite: ca in cazul faringitelor Ingluvita la pasari (gusa moale) Frecv la curci, gaini si porumbei. Cauzele sunt primare (iritarea muc ingluviale prin dif chimicale, a nutreturilor tepoase, in cazul alterarii laptelui la porumbei), secundare , simptomatice (holera, difeterov ariola, pseudopesta, lipsa vit A,B, aspergiloza, candidoza) Simptom: abaterea gusii cu cont moale sau prepitant, falsa voma cu elim de cont alim sau mucozitati pe cioc. Diagn: prin masarea gusii in timp ce pasarea este cu capul in jos (se elim astfel continutul) Apar complicruptura gusii cu stare gen grava, emfizem subcutanat cu deform regiunii. Evo acuta. Tratam: optimizarea ratiei prin inlaturarea furajelor alterate, adm de nutreturi medicamentate. Masajul gusii sau elim cu o sonda a continutului gusii. Se adm HCl, ac lactic, ac salicilic, sulfat de Fe (toate sol 1%), cate o lingurita de 2-3x/zi. Se poate adm iaurt. Obstructia gusii (indigestie ingluviala, gusa tare) Consta in supraincarcarea gusii. Gusa este hipotona (dilatata) cu cont dens sau dur. Frecv la pui de gaina pt carne, pui de curca, pasari supuse ingrasarii. Etiopat: consum prelungit de cant mari de nutr uscate, tarate, pleava, ligamente, cartilaje, insecte, corpuri straine, reziduuri culinare de la abator sau cantine, carenta in B6, ca urmare a fermentatiilor in cazul alim bogate in glucide. Simptom: abatere, zburlirea penelor, horiplumatie, misc de deglutitie in gol, gusa marita si ptozata (cazuta) atarnand ca un apendice diverticular prepectoral = gusa pendulanta. La palpare continutul este consistent si dur. Tratam: inmuierea cont din gusa cu lich pompate cu o sonda/seringa, elim cont prin masaj, medicatie acida (mai ales iaurt). 21.11.07

Bolile prestomacelor

Digestia de la niv prestomacelor reprez pt rumegatoare o faza esentiala a nutritiei, fiind conditionata de 2 categ principale de procese: -procese de ordin biochimic: de importanta deosebita pt metabolismul energetic, protidic si mineral, alaturi de sinteza unor AA esentiali, vitamine, etc. Aceste proc biochim se desf in exclusivitate prin interventia micropopulatiei rumino-reticulare (microflora si microfauna) -procese motorii: constau in miscarile prestomacelor prin care se realiz o adevarata framantare continua a continutului, conditie esentiala pt buna desfasurare a proc fermentative. Activ motorie asig, totoadata, tranzitul substratului alimentar spre cheag cat si tranzitul retrograd legat de eructatie. Motilitatea este sub dependenta inervatiei vagale, recunoscand o stricta sincronizare pt toate compartimentele prestomacale. Intre proc biochim si motorii de la niv prestom exista o stransa corelatie, atat in stari normale, cat si in situatii patologice, perturbarea unora ducand automat la dereglari ale celorlalte, iar consecintele sunt diferite si s.n. generic indigestii prestomacale. Acestea debuteaza prin modif biochim, modif ale micropopulatiei rumino-reticulare, prod de dezechilibrele ratiei sau de greseli in igiena alimentatiei ce reprez abateri de la cerintele fizio de la niv prestom. Cu toata complexitatea indigestiilor prestomacale, in sensul implicarii a numeroase mec patogenetice, atat la niv prestom, cat si in privinta organismului in general, pt necesitati clinice si mai ales didactice se poate accepta urm sistematizare: 1. indig prestomacale dependente de continut: a)supraincarcarea rumenului b)indigestiile biochimice: -simpla -prin schimb brusca a alimentatiei -alcaloza -indig putrida -acidoza ruminala c)meteorismul ruminal acut si cronic 2. indig motorii a)parezia prestomacelor b)indig vagala (sindromul Hoflund) 3. indig de ordin inflamator -reticulita -reticulo-peritonita traumatica -ruminita -reticulita netraumatica -paracheratoza ruminala -omazita 4. indig mecanice 4

-obstructia foiosului -jena tranzitului prin corpi straini sau tumori la niv cardiei sau al ostumului reticulo-omasal Indig prin supraincarcare a rumenului Este o indig acuta si nerecidivanta, caracterizata prin exces de cont alimentar, relativ nefermentescibil, in rumen si de perturbarea corespunzatoare, de scurta durata a digestiei. Etiopatogeneza: se intalneste sporadic la taurine, la anim lacome, tahifage sau la cele infometate Este ocazionata de interventia mai multor categ de cauze: 1.greselile de igiena alimentara: -schimb brusca a ratiei sau a unor sortimente -consumul unor cant mari de furaj la anim nesupravegheate care scapa in depozitele de alim -adaparea insuficienta -supunerea anim la efort, imediat dupa consumul tainnului -ratii dezechilibrate dpdv al raportului energo-proteic 2.nutreturi necoresp dpdv calitativ -grosiere cu pamant mult -nutr alterate sau inghetate -produsele indigeste sau corpii straini din alimentatie -consumul pe miristi -consumul de pleava si spice ramase dupa recoltare 3.reducerea motilitatii ruminale in urma interventiei: -unor factori stresanti -a starilor emotive -consumului de alim reci sau cu cont de subst vagolitice (atropina) -autointox din per gestatiei -medicatiei antimicrobiene orale La interv unor asemenea factori se modif micropop rumino-reticulara, deci constantele biochim si biofiz ale cont ruminal, cat si motilitatea reducerea (parezie). Acestea au ca efect reducerea dig insotita de destinderea rumenului cu continut alimentar si actioneaza mecanic asupra org din jur. Simptom: Anim sunt abatute, disapatenta, colici usoare, reducerea rumegarii sau suspendarea ei, constipatie, < lactatiei, marirea in vol a abdomenului cu deform flancului stang in partea sa ventrala. La exam rumenului se obs reducerea sau lipsa misc peristaltice, durere la apasarea cu pumnul si perceperea unui continut dur sau pastos. La ETR rumenul este dur si puternic destins, ajungand pana la intrarea in bazin, iar pe fata dreapta pana in apropierea planului median al abd. Se constata o duritate maxima. Diagn: abd destins, motil < a prestom, cazuri izolate Diagn diferential: -indigestie vagalabombare si in desertul stang si in partea ventrala a flancului drept

-meteorismul ruminal acutse prod deformare rapida si grava a abd in flancul stang, rumenul insa prezentand consistenta elastica -acidoza ruminalaapare ca boala de grup, consistenta continutului ruminal este moale -obstructia foiosuluicolica grava -dizlocatia stanga a cheaguluideform flancului stang intereseaza numai desertul, estasticitate la palpatie, sunet timpanic la percutie, zgomot amforic caracteristic -sabloza (geosedimentoza)insotita de parezie, cu durere ruminala, nu este insotita de deform rumenului Evo: in 1-2 zile, rezolvarea se face deseori spontan prin descarcari diareice. Cand se prelungeste peste 3zile determina starea de toxicoza. Tratament: 1.igienico-dietetic: plimbari, apa la discretie, suprimarea completa a alimentatiei, eventual se adm cant reduse de barbotaje cu act laxativa, masaje ale rumenului, adm cu sonda sau cu sticla a apei usor sarata si cu putin zahar (20-40 litri) si se poate adauga drojdie de bere 2.medicamentos: consta in evacuarea cont ruminal prin adm de vagomimetice si purgative saline. Se combate deshidratarea. 3.extragerea de continut ruminal cu ajut sondei sau prin rumino-tomie. Se fol sonda simpla sau cea dubla si se face sifonaj. Se adm apoi medicatie eupeptica cu ruminative si reinsamantarea rumenului cu micropop de profil corespunzatoare (microsimbionti) prin transplantarea de boluri preluate de la anim care rumega dupa 8-12h de la recoltare. Se adm cu sonda 2,5-5litri diluat cu apa calda la temp corpului. Indigestia ruminala biochim simpla Se caracteriz prin reducerea digestiei si a sintezei, urmare a producerii dezechilibrului microsimbiontilor ruminali, fara interventia unor fermentatii anormale. Etiopatogeneza: 1.ratii dezechilibrate de tip carential, sarace in proteine, hidrocarbonate, minerale, in microelemente(P,S,Co,Mg,Mn,Mo,Zn) paie, coceni Aceste dezechilibre de ordin carential sunt resimtite de simbiontii ruminali asupra carora act si compusii nocivi pe care asemenea furaje ii contin: NH3, acizi, tiramina, putresceina, micotoxine 2.deficiente de ordin alimentar: schimb brusca a alim sau a unor sortimente, nutreturi taiate prea scurt, flamanzirea anim pe intervale lungi de timp, adapare necoresp dpdv calit si cantit 3.poluarea chimica a furajelor sau tratamente orale cu antiseptice, Ab, chimioterapice, etc Toti acesti factori reduc sau modif profilul pop de infuzori, perturband digestia, atat in privinta metabolismului plastic, cat si energetic. O importanta aparte o prez, insa, deregl in sinteza acizilor grasi volatili esentiali pt metab general al rumegatoarelor. Consecutiv dismicrobismului local, este infl adesea si motilitatea usoara parezie. In cadrul acestei afectiuni NU apar leziuni ruminale. 6

Simptom: hipogalaxie si < % de grasime din lapte, apetit capricios, usoara parezie a prestom, zgomote de lichid la niv rumenului. La palpatie se percepe consistenta moale. Diagn: pe baza modificarilor laptelui, a celor ruminale, coroborate cu datele privind prezenta furajelor necoresp. Pt confirmare se face exam continutului ruminal constatandu-se consist semilichida, culoare gri-cafenie, pH neutru spre alcalin, reducerea numerica a infuzorilor si modif raportului intre diferitele categorii ale acestora. Evo: subacuta sau cronica Pronostic rezervat economic si favorabil vital. Tratam: dietetic respectarea necesarului sub raport cant si calit al prot, glucidelor si mineralelor din ratie. Glucidele se pot corija prin introd in ratie de sfecla si melasa. Se poate adm drojdie de bere si ruminative (rumisan, ruminol).

28.11.07 Alcaloza rumenala Este o stare patologica complexa, caracteriz prin alcalinizarea continutului rumino-reticular si care ca drept consecinta, in final, alcaloza metabolica ce se rasfrange asupra intregului organism. Etiopat: dezechilibrul energo-proteic, in sensul asig unor ratii hiperazotate si cu hidrocarbonate ~ scazut. Ex: -suplimentarea in exces a ratiei cu surse de N neproteic, cu ape amoniacale sau bicarbonat de amoniu si mai ales cu alim bogate in ureaza (soia). -In alimentatia cu porumb insilozat defectuos (pH 5,5). -Alim cu furaje concentrate bogate in proteine(la masculi de monta) -ratii bogate in celuloza greu digestibile -exces salivar in per de infometare Se prod un dezechilibru enrgo-proteic ce determina dismicrobism ruminal cu proliferarea in exces a germenilor din gen Coli si Proteus. Aceasta conduce la inducerea unor fermentatii aberante din care rezulta NH3 in exces, amine bazice, saruri amoniacale, dar si scaderea sintezei de acizi grasi volatili, ceea ce explica alcalinizarea excesiva a cont ruminal precum si alcaloza metabolica a intregului organism Drept consecinta, la niv prestom intervine un anumit grad de parezie, iar la niv general apar efecte asupra SN ce induc dificultati de metabolism celular tradusa dpdv paraclinic prin modif ale calcemiei, magneziemiei si cresterea amoniemiei. 7

Simptom: - < apetit, < rumegarea, < miscarile prestomacale. -Se reduce prod de lapte si a % de grasime din lapte. -Manifestari nervoase traduse prin decubit prelungit, titubari, tetanii. Diagn: pe baza unei anchete nutritionale corobotata cu exam continutului ruminal se urmareste culoarea (gri inchis, verde-negricios, maronie); pH intre 7,58,5; miros de amoniac; reducerea nr de infuzori. Evo acuta, subacuta sau cronica. Tratam: -imbunatatirea alimentatiei cu fan de calitate; -suplimetarea cu hidrocarbonate (1-2kg/zi sfecla; melasa 200g, de 2x/zi; zahar 1g/kg/zi); tamponarea continutului ruminal (adm de mucilagiu de in 8-15 l in apa; acid acetic 40-80% 500ml; acid lactic 50-60ml; propionat, lactat, acetat de Na); -streptomicino-terapie orala de 2x/zi 5-10gse asoc intotdeauna cu adm de glucoza, antihistaminice si strofantina; -reinsamantarea cont ruminal cu boluri de anim sanatoase sau evacuarea cont ruminal prin sondaj sau ruminotomie. Acidoza ruminala Exista 2 forme: - acuta si supraacuta (acidoza acido-lactica; intoxicatie ruminala; intox cu concentrate sau cu sfecla) -cronica si latenta (acidoza metabolica) corelata cu perturb sintezei de acizi grasi volatili in rumen la care se adauga compusii acizi derivati din metabolismul celular viciat. Etiopat: -trecerea brusca de la fibroase la grosiere - exces de glucide -dezechilibrul brusc energo-prot al ratiei (cand trec la pascut pe porumbistii compromise de seceta si in care se gasesc stiuleti in faza de maturare lapte-ceara; cand se introduc brusc in ratie concentrate, sfecla, cartofi, fructe alterate, paine, mere) -schimbarile bruste de sortimente ale ratiei (in ingrasatorii) Toate aceste cauze determ reducerea sau distrugerea protozoarelor din cont ruminal precum si a germenilor celulozolitici ceea ce favorizeaza dezv excesiva a bacteriilor G+ si a lactobacililor. Drept consecinta a acestui dismicrobism se modif biochimismul ruminal si chiar starea fizica a cont prestomacal dat execesului de acid lactic cu scaderea corespunzatoare a pH si reducerii surselor ruminale de glicogeneza (acid acetic, ac propionic, ac butiric). Scaderea pH cont ruminal se datoreaza si reducerii secretiei salivare, ceea ce reduce tamponarea acizilor din rumen de catre carbonatii fosfati continuti de saliva. Prin conc excesiva de acid lactic (3%) creste de 3-4x fata de normal presiunea osmotica a cont ruminal, ceea ce conduce la atragerea de lichid si de electroliti in vase, aparand hemoconcentratia, deshidratarea, oliguria sau anuria. Cresterea presiunii osmotice poate provoca ruminita prin iritatie biochimica ce, ulterior, se poate agrava prin aparitia de ulcere si infectii supraadaugate cu necrobacili care pot determina prin metastazare, prin circulatia porta, abcese hepatice. Dupa absorbtia ac grasi in exces se instituie acidoza metabolica, agravata si de ac carbonic rezultat din disocierea crescuta a bicarbonatelor si de ac lactic tisular generat in exces dat metabolismului de tip aerob. Drept consecinta, apar tulb 8

metabolice grave evidente la niv centrilor nervosi care pot avansa in coma acidobazica. Alte complicatii: CIvD, leziuni degenerative in gl endocrine si in organele parenchimatoase. Simptom: forma grava supraacuta: apare la 8-12h de la schimbarea ratiei; tradusa prin colici, gemete, anorexie, scrasniri din dinti, hipo- sau a-galaxie, polipnee, parezia prestom,, meteorism moderat si tendinta la coprostaza. La palpatie cont ruminal este dur initial, apoi moale. Nesiguranta in mers. Se reduc reflexele pupilare si palpebrale. Fecala verzui si spumoase. Decubitul devine permanent. Stare depresiva. Coma in 24-72h. Forma grava acuta: apare la 12-24h de la schimbarea ratiei. Anorexie, abatere, gemete, tremuraturi musc, nesiguranta in mers, colici, hipogalaxie, furbura. La exam rumenului se constata lipsa sau rarirea zgomotelor de contractie, consistenta pastoasa si moale a continutului si zgomot de lichid la palpatia prin sucusiuni. Forma acuta usoara: trece deseori neobservata. Abatere, tremuraturi, usoara diaree, hipogalaxie. La exam sg se constata hemoconcentratie, scaderea rezervei alcaline, scaderea pH sg, scaderea proteinemiei totale, scad hematocritului, scad fosfatemiei, eozinocitopenie, hipocalcemie; cresterea lact-acidemiei, histaminemiei si a piruvicemiei. Se constata la urina reducerea pH, reduc ionului de Na si K, proteinurie, cetonurie, cresterea fosfaturiei, prezenta de cel epiteliale Forma latenta si cronica: scaderea sporului de crestere, hipogalaxie si scad % de grasime in lapte, tulb de reprod si osteopatii. Diagn: pe baza manifestarilor clinice de grup corelate cu datele anchetei nutritionale si completate cu exam cont ruminal (galbui, gri, negricios; miros acid acru; pH 3,5-5; lipsa infuzorilor; abundenta bacter G+). Diagn diferential: -indigestia prin supraincarcare a rumenului -reticulo-peritonita-traumatica -enteropatiile topografice -cetoza -febra vitulera -intox cu nitriti, cu As, cu Pb -boli hepatice Pronostic: rezervat sau grav economic Profilax: de ordin nutritional: -evitarea schimb brusca a alim de la grosiere la ratii hiperglucidice (fibroasele = 18-20% din ratie normal) -schimbarea ratiilor necesita 1-2 sapt per de tranzitie -tamponarea medicam a ratiei cu bicarbonat de Na 1-2% fata de concentrate, cu carbonat de Ca 1-2% sau cu sare Karsbald. Prelung suplimentarii ratiei cu bicarbonat de Na in doze mai mari favoriz, insa, declansarea urolitiazei. Tratam: acuta usoara: -corectarea ratiei cu fan de buna calitate netocat -adm de antiacide (bicarbonat de Na, oxid de Mg) asoc cu drojdie de bere Acuta grava: -alcaline per os (carbonat de Ca 100-200g, carbonat sau oxid de Mg 80-100g), nu mai mult de 3 zile -carbune medicinal -pt combaterea dismicrobismului ruminaldrojdie de bere 500-1000g -Ab per os (oxitetraciclina 5-10g, penicilina 5-10 milioane UI in apa calduta) -pt a anihila sursa de ruminotoxiemie se adm sulfat de Na sol 10-20% 0,5g/kg GV, indepartarea cont ruminal cu ajut unei sonde cu diam de 2,5cm prin adm repetata de apa+sifonare 9

-medicatie pe cale generala cu sol cluroru sodice, sol glucozate, sol electrolitice, sol dicarbonatate 2,5-2,7% i.v. 500-1000ml, antihistaminice de sinteza, glucocorticoizi, vit B1, metionina, calciterapie. 05.12.07 Meteorism ruminal acut (indigestia spumoasa) Reprez distensia rapida a rumenului prin continutul de fermentatie, cu efecte exercitate prin actiunea mecanica asupra respiratiei si circ. Cont ce det meteorismul ruminal acut este reprez de o spumozitate fina de fermentatie. Mai rar se prod prin acumulare de gaze, situatie in care s.n. indigestie gazoasa. Etiologie: 1.meteor primar: frecv la taurine predispuse (gestante, lacome) si la cele din rase perfectionate. Apare ca urm a consumului de nutreturi timpanogene: nutret verde leguminoase; nutret fraged, cel crescut luxuriant, cele ude, plouate sau cu roua consumate pe pasune; mai rar apare ca urm a consumului de nutret verde palit sau in gramezi; frecv ca urm a consumului de orz verde recent recoltat sau de nutreturi prea fin taiate sau granulate. Aceste nutr timpanogene au un cont mare de apa, zaharuri, saponine si prot usor digestibile si sunt sarace in fibre ceea ce imprima continutului ruminal modif de tensiune superficiala si implicit un dismicrobism. 2.meteor secundar: ca urm a obstructiilor esofagiene si a indigestiilor biochimice grave 3.meteor simptomatic: apare consecutiv intox cu plante ce contin nitrati, uleiuri eterice, alcaloizi, saponine, tioglicozizi; in intox industriale cu Ar, P si Pb; toxiinfectii sau infectii cu antrax, turbare, tetanos, bradsot. In mec inducerii meteor ruminal acut, rolul central il detine reducerea eructatiei care reprez principalul declansator al reflexului de eructatie reprez de balastul de fibroase care exercita o act mecanica asupra muc din aproprierea cardiei si a rumenului. Aceasta insuficienta de balast declans meteor ruminal. Jena eructatiei se realiz si dat excesului de lich si de spumozitati generat de nutreturile timpanogene. Spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai este capabila sa permita eliberarea gazelor de fermentatie dat componentelor proprii ale plantelor timpanogene. Lipsa gazelor si imposibilitatea formarii colectiilor unice de gaze face ca sa se realizeze o actiune mecanica redusa asupra muc cardiei si rumenului, explicand astfel prod insuficienta a stimulilor care declans efectul de eructatie. Prod excesiva a spumei ca efect a vascozitatii sau presiunii superf modificate a continutului ruminal se explica prin formarea in cont ruminal de pectati si ale genuri spumigene. Concomitent, insa, apare si un dismicrobism ruminal cu dezv in exces a germenilor mucinogeni in dauna celor mucinolitici. De asemenea, jena eructatiei depinde si de reducerea motilitatii prestomacelor, asa cum se intampla in multe stari patologice sau dat frigului sau unor principii vagolitici prezenti in plante.

10

Meteor ruminal acut are efecte asupra organismului in general, induce jena mecanica a miscarilor respiratorii si o redistrib a masei de sg in urma hipertensiunii intraabdominale. Simptom: initial stare de neliniste, colici, nesiguranta in mers, tentative de a se culca urmate de ridicarea rapida din decubit, incetarea consumului de nutret. Apoi apar semnele evidente: destinderea abdomenului prezentand la inspectia din spatele anim profilul de mar (normal este para), cu zonele ventrale mai destinse; deformare mare in zona desertului flancului stang; tahipnee, dispnee, ortopnee, respiratie bucala, tahicardie, cianoza mucoaselor, semne ale starii de soc. La examenul rumenului se obs: consistenta elastica si sunetul clar in desertul stang in cazul indigestiei gazoase, sau pe intregul flanc stang in indig spumoasa. Zgomotele de contractie ruminala lipsesc. Se percep zgomote de gaze de tip fluierator, iar la ascultatie se percep crepitatii fine. Punctia rumenului este urmata de elim pe canula a unei spumozitati albicioase, fara a constata o debalonare rapida in cazul indig spumoase sau erup gaze pe trocar cu debalonare instantanee in cazul indig gazoase. Diagn: nu comporta dificultati. Este adesea pus chiar de ingrijitori Diferential: -supraincarc rumen -indig vagala (Hoflund) -dislocatia stanga a cheagului -hidropizia invelitorilor fetale In aceste boli distensia flancului stang este < evidenta. Intre indig spumoasa si gazoase se face diferenta prin ruminocenteza sau prin sondaj. Dureaza zeci de minute pt indig spumoasa sau 12-24h pt gazoasa. Profilaxie: -instructaj al ingrijitorilor si al fermierilor -pt a preveni meteor pe pasuni, anim trebuie sa consume o cant redusa de fibroase sau grosiere uscate dimineata (1-2kg) -se evita pasunile cu peste 50% plante leguminoase tinere, plante crescute luxuriant, cu continut mare in apa sau cu roua. Nu se pasuneaza dupa ploaie. -pasunatul se face pe parcele bine delimitate imprejmuite cu sarma sub tensiune electrica -adm de Ab oral incluse in sarea de lins, cu rezultate nu prea clare -pulveriz de grasimi minerale, veg sau animale pe pasunile timpanogene sau adm orala de grasimi diverse (50-100g/zi) Tratament: -favorizarea elim de cont ruminal prin eructatie degajarea cardiei prin plasarea anim pe plan inclinat, deplasarea pe o panta, plasarea anim cu picioarele post intr-o groapa sau un sant, ridicarea de picioarele ant si apararea abdomenului intre genunchi (la rumeg mici), trecerea anim prin strunga (portita padocului care este mai stramta), alergarea cu caini in susul pantelor; masaj profund al rumenului; strangerea adbom cu o franghie; udarea cu apa rece a anim sau introd anim in lacuri sau rauri reci; fixarea unui calus de lemn in gura

11

-medicatia antifermentescibila si/sau spumolitica pt a actiona asupra tensiunii superf a cont ruminal: apa de var (2L), otet (80-100g), HCl sol 1% (5-10L), tiosulfat de Na (80-100g), benzoat de Na (50-70g), lapte (5-10L), untura topita la temperatura corpului, uleiuri vegetale, ulei ars de masina (1,5-3L), bors sau zeama de varza (2-3L), NH3 (20-30ml in 1L apa), formol (40-50ml in 1-2L apa), petrol, benzina, detergenti (3-5g/100kg GV). Formolul si NH3 se recurge doar la nevoie pt ca imprima miros si gust carnii. Se adm cu un furtun cu diam de 2-4cm, iar dupa administrare se lasa sonda pt a favoriza elim gazului -antibiotice: penicil, strepto, teramicina, oxitetraciclina, cu sonda sau cu sticla odata cu o parte din antispumante sau injectate intraruminal -in cazul meteorismului grav se recurge la ruminocenteza cu un trocar, lasand pe loc canula pana la reluarea misc ruminala. In lipsa unui trocar se poate intepa rumenul cu un cutit sau cu un bisturiu si se pune in plaga un tub pt a impiedica trecerea continutului ruminal in peritoneu. Se face toaleta locala, pensulatii cu tinctura de iod si postoperator injectii cu Ab -sustinerea starii generale cu cardiotonice Dupa elim meteor se face tratam dietetic 2-3zile: fibroase uscate de buna calitate, apoi se trece treptat la regimul alimentar obisnuit Meteorismul ruminal recurent (cronic) Este un sindrom caracteriz prin distensia moderata si recidivanta a rumenului prin continut de fermentatie. Spre deosebire de meteor rumin acut care afecteaza mai multe anim din efectiv si este o indig de tip spumos, meteor recurent apare pe cazuri izolate si este produs exclusiv din indig gazoasa. Etiopat: 1.primar: rar la adulte, in corelatie cu consumul de nutreturi usor fermentescibile si asoc cu parezia discreta a prestomacelor. La vitei apare mai frecvent, ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu germeni G- pe care o sufera laptele cand in loc sa fie supus digestiei normale in cheag, ajunge in rumen. Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomaso-ruminal care se produce in cazul indig cu lapte. In alte cazuri, laptele se revarsa direct in rumen in momentul consumului dat lipsei de inchidere al jgheabului esofagian. Inhibarea reflexului de inchidere a jgheabului esofagian se prod prin stimuli emotionali sau prin nereguli tehnologice. Stratul alimentar neadecvat din rumen (lapte, concentrate, fibroase) la vitei suporta fermentatii anormale ca urmare a unui dismicrobism generand meteorism. 2.secundar: este urmarea dificultatilor de tranzit de la niv esofagului sau intestinului ca urmare a: -bolilor cronice ale peritoneului si/sau a altor organe abdominale -stabulatiei fortate -hipotoniei abdominale -miodistrofiei nutritionale 3.simptomatic: apare in cazul bolilor trenante de la niv compartimentelor pregastrice

12

Simptom: -apare in accese, cu o durata de cateva ore si consta in destinederea moderata si recidivanta a abdomenului dupa consumul tainului, mai evidenta in desertul flancului stang -reducerea si rarirea zgomotelor de contractie abdominala -accesele se repeta la mai multe zile cu ocazia interventiei unor factori ocazionali: schimbare de ratie, prezenta unor sortimente de furaje fermentescibile, nutret in cant mare, stres climatic sau de grup Diagn: se bazeaza pe balonamentul recidivat si moderat. Evo este progresiva, in timp aparand slabire, pareza prestomacelor, anemie. Accesele cedeaza de cele mai multe ori spontan. Tratam: -alimentatie dietetica de calitate, cu tainuri mici si dese -adm de eupeptice (sare artificiala de Karlsbad, rumisan, drojdie de bere) -antifermentescibile in cant mici (carbonat de Ca, bicarbonat de Na, carbune medicinal) -corectarea pH ruminal (bicarbonat de Na) sa fie intre 6-7 pH -pt vitei se poate face sifonaj de cont rumin pe sonda urmat de adm de antiinfectioase contra germenilor G-diete restrictive in zilele urmatoare: tainuri reduse si dese in infuzii sau in apa calduta, respectarea orarului de alimentatie, liniste in spatiul de cazare, igiena ustensilelor, adaos de cheag (din coment) in galeata de lapte pt a grabi coagularea laptelui dupa consumare 19.12.07 Continuare Sindromul Hoflund Simptomatologie: -semnele clinice debuteaza brusc: reducerea/suprimarea apetitului, rumegarii, defecarii, iar continutul intestinal se elim sub forma de fecale dure coafate. -abd se deform progresiv si asimetric cu evidentierea neta a desertului stang si a partii ventrale a flancului drept -la exam ext al rumenului, cont apare moale sau fluctuant -ETR se simte rumenul mai destins, iar sacul rumenal dorsal apare elastic, iar cel ventral are continut de consistenta cremoasa sau semilichid -rarirea contractiilor cardiace (bradicardie) 30 contractii/min dat iritatiei vagale de la locul interceptiei -alte manifestari diferite in fct de nivelul si tipul stenozei digestive: 1)forma rara a stenozei retea-foios parezie ruminala, salivatie, meteorism ruminal, zgomot de clipocit la ascult rumenului, chiar vomitare (la rumeg) 2)forma frecventa de stenoza reticulo-omasala motilitate ruminala normala / exagerata, dar cu slabirea zgomotelor de contractie dat fluidifierii cont din rumen 3)stenoza permanenta a pilorului evo rapida, cresterea ariei semiologice a foiosului si a cheagului care devine usor explorabil 4)stenoza recidivanta a pilorului la fel ca la 3), insa intermitent, cu vindecare aparenta dupa o descarcare diareica, urmata la intervale dif de o noua recidiva 13

Diagn: -usor de pus pe baza deformarii asimetrice a abd, pe reducerea defecarii si pe cont ruminal moale intalnite mai ales la vacile in gestatie avansata diagn simtomatologic -diagn topografic nivelul stenozei - diagn etiologic Ultimile 2 nec laparotomie sau ruminotomie exploratorie care permit palpatia directa: -in stenoza ant: hipotonia ostiomului reticulo-omasal, iar foiosul este marit in vol, cu tonus scazut -in stenoza pilorica: distensia cu cont digestiv a foiosului si a cheagului Evo: acuta, in cateva zile, cu exceptia stenozei recidivante a pilorului Progn: grav Tratam: - se impune la gestantele in stare avansata si la vacile de mare valoare -ruminotomie cu evacuarea a cat mai mult cont din rumen -explorare manuala atenta a cav si a organelor Reticulita si reticulopericardita traumatica Sunt metalopatii. Sunt inflamatii ale retelei si ale peritoneului det de migrarea corpilor straini metalici de la niv retelei. Etiologie: 1)factori predispozanti: specia (taurine dat simtului gustativ redus si dat superficialitatii primei masticatii, indeosebi la vacile cu productii mari si crescute in cond de stabulatie, sau in cazul pervertirii gustului; rar la bubaline, oi, capre), sexul (masculii fac mai rar) 2)factorii ocazionali si determinanti: balotarea cu sarma a fanului si paielor; imprejmuirea cu plase metalice a padocurilor; utiliz sarmei pt fixarea lanturilor animalelor si usilor; preocuparea redusa pt indepartarea reziduurilor metalice din adaposturi sau din aproprierea lor; amplasarea adaposturilor sau a pasunilor in preajma oraselor, uzinelor, atelierelor mecanice, etc Corpii metalici care prod mai frecv traumatismele viscerale sunt sarmele sau cuiele, acele, portiunile de tabla ascutite. In toate cazurile, act traumatica este declansata de solicitari mecanice: eforturi, trasporturi, indigestii, gestatii Patogeneza: avand o greutate specifica mare, corpii metalici deglutiti odata cu nutretul se plaseaza la niv retelei, fie liberi, fie implantati in fagurele format din mucoasa retelei. Sub act factorilor ocazional, corpii metalici pot perfora peretele retelei si chiar sa migreze la niv altor organe. Corpii ascutit la un singur cap (cuiele) perforeaza doar peretele retelei si tes din imediata apropiere, declansand astfel doar reticulita sau reticulo-peritonita localizata, actionand atat traumatic, cat si septic prin vehicularea de germeni din cont retelei. Corpii metalici filiformi (sarme drepte, ace) pot migra la distanta, generand astfel si alte metalopatii: peritonita traumatica, abcese hepatice. In cazul reticulitei si reticuloperitonitei acute proc inflamator isi exercita pe de o parte efectul patogen prin durere locala si iradiata (reflectata). Durerea apare evidenta mai ales cand este prins si peritoneul parietal, si este discreta in cazul reticulitei simple in care nu este lezat peritoneul.

14

Durerea locala are importanta deosebita pt reducerea sau suspendarea reflexa a contractiilor prestomacale manifestata prin parezia prestamacala. Durerea iradiata sau reflectata la distanta contribuie la inrautatirea starii generale gemete, colici, tremuraturi, tuse; sau declansate prin probele pt evidentierea durerii reticulo-peritoneale. Proc inflamtor acut infl organismul si prin febra si act septica (leucocitoza, neutrofilie) Infectia reticulo-peritoneala poate difuza prin continuitate generand peritonita difuza sau generalizata. Difuziunea infectiei pe cale limfatica sau sg explica starile de piosepticemie (puroi in sg) cu degenerarea princ org parenchimatoase si form de focare purulente metastatice. Simptom: *forma acuta: -debuteaza adesea brusc, sub infl factorilor ocazionali, indeosebi ca urmare a fatarii: anorexie; hipo- si a-dipsie; lipsa rumegarii; scaderea brusca a prod de lapte; deshidratare si slabire -atitudini rigide cu evitarea deplasarii -tremuraturi la niv musc anconati -cifoza -horipilatie dorsala -facies ingrijorat, indeosebi in momentul defecarii si a urinarii -colici -gemete spontane (dupa consum de apa sau nutret) sau provocate (percutia cu pumnul a ariei retelei, proba bastonului, proba Kalchschmidt, proba planului inclinat, plierea pielii de pe greban) tendinta la constipatie, fibroase in fecale -abdomen contractat -sunet timpanic in reg paraombilicala, mai ales pe stanga, iar in cazuri grave sunetul difuz si pe dreapta sau se poate extinde de la xifoid in reg mamara -durere la mulsul sfarcurilor anterioare -tuse unica repetata la intervale mari de timp, uscata, fara modif la niv ap resp pt a o explica -injectarea mucoaselor (conjunctiva sclerala) -tahi- cardie si pnee -indepartarea olecranului stang -paraclinic: neutrofilie, leucocitoza, modif ale proteinemiei si ale fractiunilor proteice -complicarea proc inflam sub forma unei peritonite difuze marcata de agravarea starii generale si de atonie completa a rumenului, cu progresiune rapida spre stare comatoasa si soc *forma cronica: -slabire, hipogalaxie, paralizie cronica, meteorism ruminal recurent, sindrom Hoflund -monocitoza, neutrofilie, cresterea eozinofilelor Diagn: -se bazeaza pe modif starii generale odata cu parezia prestomacelor, odata cu semnele durerii parareticulare si cu modif formulei leucocitare -se poate recurge la punctia exploratoare a abd (punctie alba) in urma careia se va exprima un lich roscat (se intervine chirurgical) sau puroi cu miros ihoros (se sacrifica) -metalodetectoare -exam radiologic

15

Evo: poate interveni vindecarea clinica prin inchistarea secretiilor si a corpului strain in tes conjunctiv granulom de corp strain. Sub act dif solicitanti favorizanti incapsularea poate ceda, urmand generalizarea peritonitei sau migrarea in continuare a corpului metalic complicatii (chiar la 1-2 ani dupa episodul primar) Progn: rezervat sau grav Profilaxie: -evitarea contactului cu corpii straini metalici -strangerea cu grija a sarmelor rezultate de la baloti si depozitarea lor cat mai departe de adaposturi sau de zone de acces a taurinelor -interzicerea sarmei pt fixarea usilor, etc in adaposturi si in padocuri -indepartarea oricaror resturi metalice dupa repararea sau contruirea adaposturilor sau padocurilor -controlul zilnic al jgheaburilor pt indentif corpurilor metalice -interzicerea ingradirii cu sarma a padocurilor pt bovine -amplasarea atelierelor de intretinere si a sectorului mecanic al fermelor cat mai departe de adaposturi -evitarea pasunatului langa sosele sau in zona depozitarii gunoaielor -plasarea de electromagneti la jgheaburile morilor, tocatoarelor si la benzile transportoare -imobilizarea metalelor in retea cu magneti remanenti (cilindroizi, cat un deget de mare) liberi sau incastrati intr-un material plastic. Pt a evita plasarea in rumen, se adm dupa o infometare de 12h cu un aruncator de boluri sau prin introducerea cu mana pana in faringe. Controlul plasarii se face cu metalodetector sau cu o busola. -extragerea periodica a corpilor straini din retea cu sonda magnetica sau prin ruminotomie Tratam: -repaus cat mai complet -declivoterapie: asezarea anim pe un pat inclinat, a.i. trenul post sa fie cu 30cm mai jos decat cel ant -suspendarea alimentatiei pt 2-3 zile, dupa care se adm fibroase in cant redusa alaturi de alim lich sau semilich timp de 1-2sapt -adm eupeptice pt stim apetitului si rumegarii -medicatie pt proc inflamator de la niv peritoneului -antibiotice, chimioterapice intraperitoneal: penicilina 2mil UI+strept 1g; sulfmetazina 33% 120ml+penicil 2-3mil UI; antibiotice local si general+tonice cardiace -interventie chirurgicala

16

30.01.08 Paracheratoza ruminala Are incidenta de 30-40% in efectivele de taurine din ingrasatorii. Este o afectiune caracterizata prin ingrosarea mucoasei dat unui excedent de celule nucleate, insuficient cornificate. Etiopat: se intalneste frecv la tineretul rumegator din ingrasatorie care este furajat in exclusivitate cu sroturi, nutr tocate si nutr granulate sau cand concentratele din ratie acopera in proportie exagerata necesarul nutritional al ratiei. Paracheratoza se mai numeste boala de concentrate Mai rar, la vacile de lapte, apare dupa consumul unor nutr de consistenta < (frunze de sfecla) care ar putea reprez sortiment de baza pt un timp >. Aceste nutr au putere < de abraziune la stratul cornos al muc ruminale, favorizand astfel hipersi para-cheratoza ruminala. Ele irita mucoasa prin fixarea intre papile asemanator cu aristele sau cu firele de par inghitite. Iritatiile det o inflam a muc ruminale prin care se poate favoriza dezv infectiei locale supraadaugate cu necrobacili si piociani care pot sa produca complicatii metastatice pulmonare si hepatice. Cand irit muc sunt de intensitate <, insa se exercita timp indelungat, duc la ingros stratului cornos al muc (hipercheratoza) in paralel cu hipertrofia si hiperplazia stratului malpighian (hiperacantoza) si cu cheratinizarea incompleta a stratului cornos evidentiata prin persistenta nucleilor celulari si cu un continut ridicat de celule (paracheratoza). Cheratinizarea in exces contribuie la vicierea biochimismului ruminal si la modificari nutritionale ale intregului organism prin limitarea absorbtiei si a digestiei. Simptom: *forma usoara (paracheratoza necomplicata): reducerea sporului de ingrasare sau a % de grasime in lapte, disorexie, meteorism cronic, reducerea ca intens si freccv a zgomotelor de contractie ruminala aparand zgomotul de clipocit *forma graza (cu complicatii septice ruminale): abateri, deshidratare, colici, semnele clinice ale rumino-reticulitei si ale acidozei ruminale. Datorita metastazarii apar pododermatite si semnele clinice ale abceselor hepatice. 17

Dpdv morfopat se constata ingrosarea, indurarea si aspectul negricios al muc ruminale cu papile marite de consistenta crescuta si aderente unele de altele. Dpdv histologic: cornificare incompleta a cel si pastrarea nucleilor chiar si in straturile superficiale ale muc (paracherat) sau ingrosarea stratului cornos cu cel complet cornificate (hipercherat) Diagn: pe baza exam necropsic. Tratam: in forma usoara se corecteaza ratia si se adm drojdie de bere, alcaline si ruminative. In forma grava tratam este cel de la acidoza ruminala. Obstructia/parezia foiosului Este o indigestie caracteriz prin uscarea si impastarea continutului din foios acumulat in exces, alaturi de modif de tonus si motilitate a peretilor foiosului. Etiopat: *obstructia primara: in urma consumului de furaje taiate prea scurt, uscate, lignificate, alterate sau toxice (mai ales iarna, in stabulatie). In consumul de masa verde (lucerna, lolium) in verile ploioase cand creste luxuriant. Apare si dupa consumul de otava si dupa pasunatul pe iarba frageda. *secundar: dupa reticulo-pericardita, boli acute hepato-biliare, enteropatii topografice *simptomatica: in febra catarala, pesta bovina, hemosporidioze, intox cu Pb si in botulism. Patogeneza: continutul alim in cant marita act mecanic, determinand initial spasm, apoi parezie si atonie a peretilor foiosului, fapt ce explica si destinderea organului. Uscarea continutului se prod prin continuarea absorbtiei apei din continut. Continutul indurat act mecanic si asupra muc, determinand in timp congestie, edem, modif distrofice si inflamatorii profunde. Simptom: *forma usoara: necaracteristica, apare abatere, disorexie, reducerea rumegarii, constipatie insotita de semnul bratului, reducerea cant de lapte, parezia prestomacelor, gemete, pe aria de explorare semiologica a foiosului (partea mediana dintre coastele 7-9 pe dreapta) se pot sesiza modificari (intinderea matitatii, durere, senzatia de contrasoc la palpatia prin izbire retro-hipocondrala) *forma grava: debut brusc, abatere evidenta, tahipnee, tahicardie, cord pocnitor, colici, reducerea poftei de mancare, a rumegarii si a defecarii si reducerea misc rumenului. Se evidentiaza clar forma foiosului. La ETR se constata cant redusa de fecale uscate si gleroase, destinderea foiosului, destinderea rumenului (are continut pastos) si se poate atinge foiosul dilatat (in mod normal nu se poate). Dpdv anatopat: destinderea foiosului cu cont alimentar uscat si indurat, muc are leziuni de dif gravitati, necroza Evo este de 1 sapt, cu vindecari spontane sau insanatosire progresiva sau poate ajunge la stare comatoasa in urma toxicozei digestive sau a necrozei peretelui foiosului. Tratam: apa la discretie, sau chiar fortat sa bea, parafina lichida (1-2 L, 2-3 zile), purgative saline (150-300g, in 8-10 L mucilagii). Colicile Denumirea vine de la dolor coli = durere ale colonului 18

Este un sindrom = apare in mai multe afectiuni In sens restrans, colica indica manifest ale durerilor de la niv viscerelor abdominala, iar in sens mai larg indica dureri la toate org int. Exista 2 tipuri de colici: adevarate (exprima dureri de la niv gastro-intest) si false (dureri de la niv altor organe: peritoneu, sistem biliar, ficat, rinichi si cai urinare, uter, pleura, esofag, etc) Etiologie: 1)cauze predispozante: a)specia: calul prezinta cel mai frecvent colici datorita unor particularitati morfofunctionale (labilitatea relativa a tonusului neuro-vegetativ, inervatia segmentara a tubului gastro-intest, volumul mic al stomacului, existenta in zona cardiei a cravatei elvetiene dat careia nu se poate prod regurgitarea de continut gastric, intestinul este lung si cu lumen inegal al diferitelor anse si nu este suspendat prin mezou in unele portiuni) b)predispozitia individuala: caii care au predispozitie sn colicari. Este depeneanta de dif boli cronice gastro-intestinale, de parazitismul gastro-intest, de existenta neregularitatilor dentare, de lacomie, de existenta anevrismelor (tromboarterite mezenterice) 2)cauze ocazionale: a)factori alimentari: infometarea sau adm ratiei in tainuri prea distantate, consum de nutret dupa oprirea sau inaintea supunerii la efort, lipsa adaparii la timp, schimbarea brusca a ratiei, introducerea brusca in consum a unor sortimente cu care animalul nu este obisnuit (paine, graunte recoltate recent, verdeata tocata, nutreturi mucegaite, alterate, cu pamant, inghetate sau cu componenti toxici) b)factori de ordin meteoro-patologic: modif temperaturii, umiditarii, presiunii si incarcaturii electrice atmosferice 3)alte cauze: in intox acute, in anazarca, in urma stresului, oboselii, etc Patogeneza: complexa. Presupune interventia factorilor ocazionali pe fondul predispus, rezultand o seama de perturbari gastro-intest sau la niv altor organe, ceea ce explica geneza durerii. Apare spasm, durere, compresie pe org vecine, tractiuni, ischemie, congestie, edem, tulb de tranzit, leziuni inflamatorii, traume prin corpi straini. Asemenea perturbari induc pe langa durere si o adevarata nevroza vegetativa cu dezechilibru al tonusului vago-simpatic. Apar tulb secretorii gastro-intest si mai ales tulb motorii reprez de distensia in staza si fermentatie a anselor intestinale imediat urmatoare, realiz unor enteropatii topografice, spasm, paralizie. Simptom: mai bine exprimata la cai. 1)parte mimata (manifestari mimetice) 2)parte audibila 3)parte cifrata 1)se refera la exterioriz durerii viscerale prin misc si atitudini fortate in statiune si in mers: campare, pozitia de caine sezand, autoascultia abdomenului, misc de scurmare cu picioarele, lovirea cu piciorul al abdomenului, deplasarea cu pasi scurti si cu picioarele usor flexate dand senzatia de trantire, rostogoliri, trantiri brutale de la inaltimea picioarelor Mimica faciala se traduce prin cascat, misc convulsive ale buzelor, facies contractat, privire ingrijorata, clipiri dese, agitatia urechilor, miscari de aprobare sau de rasucire si scuturare frecventa a capului. Mimica faciala se refera la durerile tubului dig ant (stomac), iar cea caudala la partea intestinala Mimica caudala si genitala: camparea inapoi, pozitie de urinare fara urinare, erectie la masculi, misc ale vulvei si clitorisului la femele, tinerea in pozitie 19

semiridicata sau in S a cozii, agitatie frecventa a cozii si proiectarea vf cozii spre abdomen 2)consta in lipsa borborismelor (suspendarea misc peristaltice), zgomote gazoase la niv carjei cecale si la niv ansei 2 a colonului, rare zgomote cu timbru amforic tacere abdominala pt colici abdominala. In colicile false zgomotele active intestinale se percep nemodificate. 3)include parametrii masurabili: lipsa consumului de alimente si a adaparii, lipsa defecarii, urinarii, flatularii, tahi-cardie si pnee, injectarea muc aparente, temperatura este normala cu exceptia colicilor simptomatice (antrax, stari de soc, etc), clavir ecvin a lui Roger (respirator, termic, muscular, sudoral) se inreg pe dermatomerele org int afectate (proiectia cutanata a organelor pe supraf corpului prezinta semne resp, term, musc si sudoral daca organul respectiv este afectat). La cai, dupa gravitate, mai ales dupa simptomatologia mimata exista 3 tipuri de colici: -dramatice -grave -usoare Cele dramatice se intalnesc in crize vasculare abdominale, dilat acute ale stomacului, torsiunea transversala a colonului agitatie continua a anim, trantiri brutale sugerand pierderea instinctului de conservare Cele grave se intalnesc in spasm intestinal si in prima faza a enteropatiilor topografice si se caracteriz prin neliniste, trantiri mai putin grave sub forma de crize de cateva minute cu perioade re repaus. Cele usoare in indig prin supraincarcare a intest si in faza finala a enteropatiilor topografice mimica discreta, anim putand fi oprit sa se tranteasca daca este plimbat sau usor batut. Gravitatea colicii nu are importanta prognostica indiscutabila. Adesea boli exprimate prin colici grave se vindeva ~ usor si invers dat complicatiilor ce pot interveni; complicatii: enteropatii topografice, soc toxic, paralizie solara consecutiv rupturii stomacului in timpul trantirilor La bovine colicile sunt mai sterse constand in facies speriat, scuturari ale capului si cozii, culcari si sculari frecvente, misc de scurmare si de loviri ale abd cu picioarele La porc si la carniv colicile sunt rare, luand aspect de gemete, agitatie, retrageri in locuri ferite, sta pe suprafete reci cu abdomenul, desfredelirea cozii, abatere sau agresivitate. 06.02.08 Diagn in colici: *simptomatic: nu comportaa dificultati, urmarindu-se a se face distinctia dintre colicile adevarate si cele false bazata pe prezenta in cele false a apetitului, defecarii si a zgomotelor intestinale Colici false: la cai colici vezicale, renale, vaginale, uterine, peritoneale; la bovinecolici din torsiunea uterina, calculoza, inflam cailor biliare, pielonefrita, litiaza urinara, pneumotorax *topografic: are drept obiectiv diferentierea gastropatiilor de enteropatii 20

La cal gastropatiile se caracteriz prin colici grave, cu mimica faciala bine exprimata, cu reflectivitate (clavirul lui Roger) pe dermatomerele anterioare, modificari nete cardio-pulmonare, apar simptome evidente in urma sondajului gastric si sunt reduse in intens la explorarilor rectale, uneori apare torace si abdomen in butoica urmare a dilatatiei gastrice. In cazul enteropatiilor apare mimica genitala si caudala mai evidenta, dilatatie hipogastrica (in flancuri), manifestari cardio-resp discrete, apare clavirul lui Roger pe zone posterioare corespunzatoare intestinelor, date clare obtinute la ETR privind tensiunea, pozitia si durerea anselor intestinale ce pot fi explorate manual. *etiologic: se face dupa distinctia dintre gastro- si entero-patii. Se stabileste boala in cauza fi factorii care au produs-o. Evo: la cai cateva ore; la celelalte speciievo scurta, iar deznodamantul se produce independent de colica in sine, data fiind importanta mult mai redusa a mecanismului patogenetic reflex Pronostic: cai rezervat sau grav, mortalitate de 30-40% cu tratament Tratam: plimbarea anim la pas pt a evita trantirile; buumari pe abd cu somoioage de paie; sondaj gastric obligatoriu indiferent de sediul bolii; calmarea animalului: -venisectie larga la niv venei jugulare -adm de formol 20 ml la cai 10% i.v. ; sulfat de Mg i.v. 20-50ml ; procaina 0,12g/100kg asociat cu atropina 5-7mg/100kg i.v. si repetat la 30 min ; ulei camforat 5-10 ml injectat lent sau alcool 33% pe sonda sau i.v.; cel mai bun este cloramhidrad sol 10% i.v. 15-30ml; algocalmin / novalgin / combelen; tincutura eterata de valeriana 15-20 ml in 200-300ml apa cu sonda; -evacuarea cont dig prin adm prin palnie de cant < de apa calduta + sifonarea continutului. Operatia de spalare se repeta pana cand apa revine fara continut alimentar -exploratie rectala prin care pe cale reflexa se stim peristaltismul intest / clisme -in meteorism intestinal care nu cedeaza la calmante sau la anestezice se intervine prin punctia cecumului sau chiar a colonulu Se poate face un tratam al intox si a starii de soc si sustinerea marilor fct prin solutii polielectrolitice, solutii clorurosodice, sol glucozate cu adaos de vit C si B1, tonice cardiace si analeptice Timp de 1-2 zile de la vindecare se admit in alimentatie doar fibroase de buna calitate dupa care se reintroduc progresiv grauntele. Repaus obligatoriu.

Gastropatii 1.Gastropatii functionale a)gastralgia b)dispepsiile gastrice secretorii 21

c)dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) 2.Gastropatii organice a)gastrite b)gastropatiile prin corp strain c)gastropatia ulceroasa d)gastropatia neoplazica e)gastropatia hemoragica 3.Gastropatii topografice a)torsiunea stomacului b)deplasarea cheagului Gastralgia Se mai numeste: gastropatia senzitiva, crampa gastrica, colica de foame Este o gastropatie functionala caracterizata prin durere si contractura a stomacului. Etiopat: durerea stomacala si contractura consecutiva a musc gastrice poate fi determ de iritatiile care survin dat supraincarcarii stomacului cu continut alimentar sau din cauza foamei, a actiunii unor corpi straini, a paraz sau a unor subst chim. Stimulii durerosi declanseaza o vagotonie locala Peste o anumita intensitate se difuzeaza si la viscerele vecine sau chiar la scoarta cerebrala Simptom: la debut colici usoare de tip gastric, mimica faciala si clavir ecvin (Roger) pe mastoido-humeralui stang (zona dermatomerica ce corespunde stomacului), tendinta de bradicardie si vomitare (semne ale vagotomiei) Cand crampa stomacala este declansata de foame anim se repede la alimentele ce i se ofera si se reduce la adm i.v. de glucoza. Tratam: adm de vagolitice sau calmante ale muc gastrice (atropina, procaina-atropina, bicarbonat de Na, apa cloroformata) Dispepsiile gastrice secretorii Sunt perturbari ale digestiei dependente de modificarile cant si calit ale secretiei gastrice, mai cu seama in privinta continutului in acid clorhidric a sucului gastric 1)dispepsii hiperclorhidrice 2)dispepsii hipoclorhidrice Mai frecv la cai, carniv si la tineretul celorlalte specii Etiopat: *dispepsii primare: Cauze: nereguli de igiena alimentara, nutreturi necoresp dpdv calitativ, stresul provocat de exploatarea irationala a anim, unele medicamente *secundare: apar consecutiv bolilor dentare, hepatice, renale si circulatorii, parazitism gastro-intestinal, gastritelor Simptom: -usoara modif a starii generale (discomfort) -pronuntarea mimicii faciale si a raspunsului reflex pe dermatomerele coresp stomacului 22

1)in dispepsia hipoclorhidrica: astenie, usoara abatere, reducerea poftei de mancare, uscarea gurii, eructarii cu miros intepator, exagerarea borborismelor, tendinta la diaree cu multe resturi de alim nedigerate 2)hiperclorhidrica: polidipsie si salivatie, constipatie, colica ce apare la 3-4h de la consumul tainului Tratam: imbunatatirea alimentatiei, eupeptice, rabotaj al danturii, antihelmintice In hipoclor se asigura sarea sub forma de bulgari de lins sau saramurand usor fibroasele cu HCl 10-15g/zi in apa de baut sau adm cu sticla; rumisan, sare artificiala de Karlsbald, pepsina 0,005-0,5 la anim mici asociata cu HCl 5-10 picaturi la o lingura de apa, acido-peps (produs comercial), acid citric In hiperclor: tainuri dese, pansamente gastrice, adm de bicarbonat de Na. Dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) Indigestia gastrica acuta Este o gastropatie functionala caracteriz prin disfunctie secreto-motorie cu acumul in exces de cont in stomac Etiopat: *Dilat primare: schimb brusca a ratiilor, tainuri voluminoase adm la intervale mari de timp, alaptarea la galeata sau cu biberon cu tetina larga, intarcarea necoresp, tahifagia, pica, stabulatia prelungita, exces de grasimi in ratie, nutreturi necorespunzatoare si cu pamant, consum de fibroase, arbusti sau rumegus din asternut, inlocuitori de lapte neigienici, paie sau nutr grosiere tocate, adm abuziva de medicam per os Apar ca urmare a areactivitatii de gestatie, in hipocalcemie, pesta, rujet, intox cu sare la porci, ulcer gastric, torsiunea stomacului, impstarea cu fibroase (fitobezoare), abcese prin corp strain, tumori, parazitism gastro-intest, indigestia vagala, etc Patogeneza: perturbarea digestiei gastrice continutul alimentar se poate aglomera sub forma unui cheag masiv dupa consum de lapte la tineret ( indigestie laptoasa) sau se realizeaza o supraincarcare alimentara a stomacului. Fermentatiile anormale exagereaza destinderea stomacului in continut gazos si spumos generand durere si perturbari resp si circ de dif gravitati Indig laptoasa la vitei det si refularea in prestomace si indigestia putrida. Continutul nedigerat din stomac si surplusul de continut poate fi evacuat prin vomitare sau prin descarcare directa. Cand vomitarea se repeta det alcaloza dat pierderilor de HCl cu exprimarea clinica sub forma de convulsii Simptom: *La cal: colica grava la 1-2h de la consumul tainului, dilat epigastrica ( torace si abd in butoi), tahipnee, tahicardie, congestia si inject muc aparente, mimica faciala si reflectivitate crescuta pe dermatoidul corespunzator, vomitare (semnul rupturii stomacului la cabaline, urmata de moarte in cateva minute) La sondaj gastric se elim gaze si cont stomacal fetid in cant redusa *La vitei si miei: gemete, colici, tremuraturi, convulsii, tetanie (semnele alcalozei), la palparea cheagului se prod senzatia de val, prin sondaj se elim gaze urat mirositoare si cheaguri de lapte In indig laptoasa: vomitarea de lapte inchegat sau declansarea unei descarcari diareice laptoase sunt semne importante pt diagn 23

*La taurinele adulte: anorexie, abatere, colici usoare, parezia prestomacelor si meteor ruminal redus, defecarile se raresc, fecalele devin negricioase si fetide. Deformarea regiunii hipocondrale si a flancului drept, zgomot de clipocit la palpatia prin izbire a cheagului sau o arie cu sunet timpanic corespunzator cheagului si care adesea se intinde si pe zona invecinata de matitate hepatica normala *La porc si caine: gemete, retragerea anim pe locuri reci, colica, destindere abd, vomituritii si vomitari. Lipsa vomitarii reprez un pronostic defavorabil. Diagn: se bazeaza pe colici, pe dilat abd si pe semnele clinice prezentate Confirmare prin exam radiologic, ecografic, prin sondaj, gastrocenteza (eruptie pe ac de gaze urat mirositoare cu pH < 4), laparatomie exploratorie. Progn: vindecare sau moarte prin soc reflex sau toxic Tratam: *La cal: venisectie, calmante, evacuarea cont stomacal prin sondaj, purgative saline *La purcei: procaina intra-peritoneal 0,15-0,30g *La vitei: suspendarea alaptarii, adm de infuzii sarate si glucozate 2-5L/zi Contraindicat zaharul, vitaminizarea A,B,C, adm de premix de interventie care contine Co, Fe si Cu, hidratare parenterala, spasmolitice in caz de colici, sondaj cu anim culcat pe stanga, sifonand cat mai mult din continutul gastric folosind apa calduta si sarata. Cand intervine toxicoza sau alcalinizarea peste normal al cont ruminal se adm per os tetraciclina sau streptomicina, urmata de reinsamantarea cu cont ruminal. Se poate adm si carbune, oxid de Mg, HCl, eupeptice, laxative *La taurinele adulte: miscare in libertate, laxative, colinergice in solutii hidroelectrolitice *La porc si caine: vomitive, gastrocenteza transabdominala, iar dupa debalonare se continua cu sondaj gastric aspirand cat mai mult continut dupa care se adauga alcaline si antifermentescibile Pt toate speciile: dupa inlaturarea indigestiei este nec o alim dietetica 1-3 zile cu tainuri putin voluminoase, cu alimente usor digestibile, eupeptice, revenirea la ratia obisnuita se face treptat 13.02.08 Dilatatia idiopatica a stomacului la cal (gastrita hemoragica) Este o gastropatie functionala acuta sau supraacuta caracteriz prin gastrectazie si acumul in exces in stomac al unui continut lich brun-roscat sau galben-roscat Cauzele bolii nu se cunosc cu siguranta Cercetarile experimentale au relevat inhibitia vagala pe sectorul gastric concomitent cu un exces de histamina Simpt: colica brutala de tip gastric cu dilat epigastrica si torace si abd in butoi, tahicardie, tahipnee, mimica faciala evidenta cu injectarea mucoaselor. La anim care supravietuiesc, dupa incetarea colicii se instaleaza furbura Diagn: se confirma prin sondaj pe baza elim de continut lich roscat si urat mirositor in cant mare, iar odata cu eliminarea inceteaza colica. 24

Evo este de ordinul minutelor, rar de 1h. Cand nu se intervine prin sondaj finalul este nefavorabil dat socului prin paralizie solara det de ruptura stomacului Tratam: evacuarea de cont gastric prin sondaj, spalari repetate ale stomacului cu apa sarata si calduta pana ce aceasta devine limpede si colica se reduce. Sonda se lasa pe loc pana la vindecarea aparenta totala Utiliz medicatiei calmante nu are efect fara sondaj gastric Dupa calmarea prin sondaj, anim va fi tinut la dieta cu o cant redusa de fibroase de buna calitate cel putin 12h, dupa care se revine treptat la ratia obisnuita Dilatatia cronica a stomacului Rara, la cal, caine, porc. Se caracteriz prin hipotonie relativ ireversibila a musc gastrice Gastrita Este inflam stomacului Etiologie: 1.Primare: mai ales la monogastrice, in special la carnivore Cauza o reprez: -iritatia mecanica prin corpi straini, prin pamantul din nutreturi, prin parul deglutit, etc -iritatii chimice: acizi, baze, chimice ind, etc -iritatii det de nutr alterate sau mucegaite 2.Secundare: apar consecutiv celorlalte gastropatii prezentate, ca urmare a enteritelor, a bolilor prestomacelor, a faringitelor, a bolilor hepatice, renale, cardiovasculare si pulmonare 3.Simptomatice: apar in: -la bovine: in boala mucoaselor diareea virotica a bovinelor; in pesta bovina; pasteureloza, salmoneloza, colibaciloza, TBC, actinobaciloza -la porc: in gastroenterita transmisibila, pesta clasica si africana, rujet, leptospiroza -alte specii: in gastrofiloza, candidoza, mucorbicoza, etc Actionand adesea prin iritatie locala pe filiera neurovegetativa sau circ, factorii etiologici provoaca la niv mucoasei congestie, infiltratie, leziuni profunde sau leziuni de scleroza Odata cu fenom inflam se prod perturbari ale secretiei, dischinezii, diaree, contractii spasmodice si hipotonie. Hipermotilitatea peretelui stomacului contribuie la expulzarea continutului prin vomitare sau pe cale intestinala Simptom: 1.Gastrita catarala acuta: abatere, astenie, disapetenta, limba incarcata. La rumeg adulte slabire, polidipsie, diaree sau diaree alternand cu constipatie, durere in hipocondrul drept, eructatii cu miros aliaceu (de ceapa). La suine si la omnivore debuteaza cu stare de neliniste, retragere pe locuri reci, vomitari alimentare, apoi voma gleroasa, durere la palparea stomacului, crize tetaniforme sau epileptiforme 2.Gastro-duodenita calului: stare de subicter, hipertermie, constipatie, colici urmare a spasmului piloric.

25

3.Gastrita corosiva (gastrita toxica): la porc si carnivore. Debuteaza brusc, cu sete exagerata, vomitari repetate de continut hemoragic, uneori cu sfacele de mucoasa, gemete, descarcari diareice cu melena. La sondaj se declanseaza durerea, iar pe sonda se extrag sfacele de muc si cuoaguli de sg. Pot aparea arsuri sau ulcere buco-faringiene, urmare a act corosive exercitate de subst chimice concentrate La rumeg apare si parezia prestomacelor si meteorismul 4.Gastrita catarala cronica: mai frecv la caine. Poate fi continuarea gastritei catarale acute sau urmare a unor factori care actioneaza discret dar continuu (paraziti, tumori, boli cronice bucale, intest, hepatice, renale, cardiace, etc) Apare astenie, anemie, slabire progresiva, apetit capricios, vomitari alimentare sau gleroase, leucocitopenie Diagn: bazat pe vomitare, durere gastrica, date de ordin general Evo poate fi scurata (cateva min sau ore) ducand adesea prin moarte prin soc Tratam: *in gastrita catarala acuta semiinfometare de 1-2 zile cu cant reduse de alimente usor digestibile adm in tainuri mici si mai dese, fan de buna calitate, barbotaje bicarbonatate, graunte prajite, paine prajita, lapte iaurt, biscuiti Daca vomitarile persista se suspenda complet alimentatia pt 12-24h, asigurandu-se hidratarea cu apa rece (carbogazoasa), infuzie de menta, decocturi de in sau ovaz Se combate gastralgia prin adm de bicarbonat de Na, apa cloroformata, oxid de Mg, saruri de bismut, tanin, tanalbina, Emetiral, Romergan, Fenobarbital, Clordelazin, apa rece sau cuburi de gheata Laxativele se pot adm doar in faza initiala si doar 1 data si doar la cai *in gastrita corosiva: -la porc: spalatura gastrica, sulfat de Cu sol 1% in apa indulcita (se adm repetat cu lingurita pana cand porcul vomita), pilocarpina 0,06 g/100 Kg s.c., Vasoperif 0,5-1ml -la caine: apomorfina 1-5mg sol 1% s.c., pilocarpina s.c., apa sarata (4 lingurite de sare intr-un pahar de apa), apa cu mustar. Daca se identifica subst chimica se poate folosi antidotul specific Gastropatia ulceroasa (ulcerul gastric) Se caracteriz dpdv morfopatologic prin existenta unor solutii de continuitate superficiale sau profunde la niv stomacului. Etiologie: 1.Gastropatia ulceroasa primara (gastropatia ulceroasa idiopatica / esentiala): se identifica 2 tipuri de cauze: a)nutritionala: furaje alterate, abuzuri de reziduuri in alimentatie, consum de nutr grosiere de catre anim recent intarcate, hipovit A, E si C, hiposelenoza asociata cu excesul de acizi grasi nesaturati in ratie b)factori ocazionali: stres fizic, social si alimentar supraaglomerarea, suprasolicitarile in transport, lotizare, vaccinare, infometare; ingestia de corpi straini = ulcere traumatice 2. Secundara si simptomatice: apar in boli infectioase, parazitare, intoxicatii, boli micotice 3. Ulcere cu etiologie particulara: legata de categoria de anim ce fac cel mai des ulcer. La porc apare ulcerul esofago-gastric al porcului intre varstele de 4-7 luni. 26

Cauza = macinarea prea fina a nutr, ratii inalt energerice, exces de porumb in ratie, insuficienta sortimentelor cu rol protector in ratie (orz, ovaz, soia), carente in vit A, C, E asociata cu carenta in Se, prezenta in ratie a nitratilor si micotoxinelor, stresul de intarcare, in urma vaccinarii, a transporturilor sau a lotizarilor La vitei apare in primele 3 luni de viata, mai frecvent la intarcare. Este urmarea interventiei factorilor stresanti si a insuficientelor alimentare La vaci apare la fatare, mai ales la primipare, dar si in perioada de varf a lactatiei. Are drept cauza schimbari in ratie, consum de furaj de pe terenuri fertilizate cu ingrasaminte azotoase, sau consum de plante toxice. La pasari excesul de porumb sau de faina de peste in ratie, cauze toxice sau parazitare, urmare a consumului de ariste Patogeneza: *ulcerul primar: patogeneza nelamurita. Poate fi vorba de un dezechilibru neuro-endocrin asociat cu tulb circ ce provoaca autodigestie La om este implicat germenul Helicobacter pilori care poate determina ulcerul *ulcerul traumatic, secundar sau simptomatic: prod prin traumatismul, tulb circ sau tulb inflamatorii proprii ale bolii primare care o produce care justifica distrofia de la niv muc Se constata efecte locale care se traduc prin: tulb de secr si dischinezie (hipotonie/hipertonie, cu hipermotilitate, spasm piloric) Ulcerele profunde pot ferfora peretele stomacului ducand la peritonita cu raspandirea cont gastric in peritoneu, ce declans aproape instantaneu soc prin paralizie solara Modif anatomopatologice: ulcere stomacale de tipul: -ulceratii superficiale -ulcere rombe cu margini indurate ce nu se pot apropia, de profunzimi diferite Localizari: -porc: in apropierea cardiei -celelalte specii: zona fundica sau pilorica Simptom: anemie, fecale de culoare inchisa (hematemesa sau melena), durere, deshidratare Diagn: intampina dificultati in forma ce dureaza mai multe zile sau sapt. Se pune pe baza melenei, hematemesei. Este un diagn prezumptiv pt ca se confunda cu gastralgia Tratam: alcaline, pansamente gastrice, astringente, medicatie tranchilizanta, interventie chirurgicala Deplasarea cheagului Gastropatie topografica dislocarea cheagului urmarea a dilatatiei acestuia de dif grade 1.Deplasarea pe stanga (incidenta 80%) intre rumen si peretele toraco-abd 2.Pe dreapta: intre ficat si perete abd 3.Deplas anterioara: intre retea si diafragma Etiopat: se incadreaza in bolile de adaptare, cu etiologie plurifactoriala. Mai ales la Holstein si Baltata Rom crescute in sistem intensiv. Deplas cheagului apare sub interv unor factori ocazionali: dupa fatare (in urmatoarele 6 sapt), in supraalimentatie, transport in conditii necoresp, pe drumuri cu denivelari si cu manevre brutale ale vehiculelor. 27

Deplasarea cheagului este conditionata de hipotonia / dilatarea premergatoare a cheagului. Cheagul deplasat afecteaza si organele invecinate, producandu-se distopii (pertulb ale pozitiei) celorlalte prestom, ficatului, duodenului si cecumului. Deplas cheag infl tranzitul intestinal. Simptom: disorepsie cu apetit intermitent, perturb tranzit, gemete, pica, scaderea rapida a greut corp cu evidentierea proeminentelor osoase, scaderea brusca a lactatiei, miros de acetona a aerului expirat si reactii pozitive pt prezenta corpilor cetonici in lapte si urina. In deplasarea spre stanga: bombare de tip gazos a desertului stang cu zgomote cardiace in scobitura flancului si neperceperea zgomotelor ruminale normale. La percutie sunet timpanic. La ascultatie, in partea ventr a desertului stang si la penultimele spatii intercostale se aude un clinchet asemanator celui produs caderii unei pietre intr-o fantana. La ETR se percepe rumenul deplasat spre planul median al cav abd In deplas spre dreapta: sunet timpanic sau zgomot amforic la percutie si ascult la niv desertului drept si pe spatiile intercostale. Prin ETR se poate identifica cheagul de forma unui balon voluminos si elastic. Diagn: pe semne fiz locale + elem de ordin epizootologic (morbiditate in efectiv, fatare cu 6 sapt inainte, tip de furajare), zgomot amforic caracteristic Pt clarificarea diagn se poate recurge la punctie exploratoare a cheagului in zona stabilita prin palpatie si percutie pozitiv la pH < 4,1 Tratam: rehidratare, resalinizare per os sau parenteral, spasmolitice, calciterapie, corticoterapie, infometare 2 zile, eventual insetare, rostogolirea anim pt favoriz repunerii in pozitie normala a cheagului cu eventuala repetare in caz de recidiva in 4 zile (se tranteste anim, se contentioneaza in pozitie dorsala cu sprijin pe dreapta, se rostogoleste lent in 3 min spre stanga, se ajunge in decubit lateral stang, se scot platlonjele si se lasa anim sa se ridice singur pt disloc dreapta). Pt disloc stanga se intervine chirurgical de urgenta

28

You might also like