Tractatul dintre Bogdan III, Domnul Moldovei, si Sultanul Baiazed II, din 1511. Art. I.

Poarta recunoasce pe Moldova de pmnt liber si nesupus. Art. II. Legea crestineasca, care se -tine in Moldova, nu va fi clcat sau turburat, ci inc, poporul va avea libere bisericele sale ca i mai nainte . Art. III. Poarta se oblig a apra Moldova de toi cei ce ar putea s o calce, pazind'o n starea in care a fost mai nainte, fr a i se face vre-o nelegiuire, sau s, sufere ca s i se faca vre-o data cea mai mica desbinare sau desprire. Art. IV. Moldova va fi stpnit i crmuit dup legile i aezmintele sale, fr s se amestice Poarta ctui de puin. Art. V. Domnii vor fi alesi de popor si intariti de Poart. Art. VI. Domnii vor fi stpnitori ai tot pamintulului Moldovei i vor putea avea oaste cu plata de la sine, paminteni sau i oameni strini. Art. VII. Moldovenii vor putea cumpara si tine o casa la Constantinopole pentru ederea solilor lor, unde vor putea face si o biserica. Art. VIII. Turcii nu vor putea cumpra nici stpni pminturl in Moldova, nici a se aeza in ar, nici a avea sau a face geamii nici

ntr-un chip. Art. IX. Domnul impreun cu poporul va ngriji a se transmite pe tot anul la Poarta 4.000 galbenl turceti, adica 11.000 lei, 40 soimi si 40 iepe fttoare. Aceste toate cu nume de peche , adica dar. Art. X. In vreme de resbel Domnul Moldovei va da ajutor Porii cu ostile sale.

Asa se incheie un tratat , de ctre un domn patriot , al unei ri mici , cu o mare putere.Toate detaliile care tin de suveranitatea rii , teritoriu , religie , armat , alegerea Domnului sunt clar i explicit precizate. Dupa cum foarte clar se arat ca romanii vor putea avea ambasad i biseric la Stambul , dar turcii nu se vor putea stabili i nici cumpra pamnt in Moldova . Cei 4000 de galbeni sunt clar precizati ca dar , definiia corect a cuvintului peche fiind MIT . Chiar i ultimul paragraph este magistral redactat ;

in tratatele evului mediu participarea fiecarei pari era notat foarte exact (de ex. 1000 de calarei i 3000 de pedetrii cu toate armele lor , inclusiv muniia i hrana cailor ) . Pe cnd aici formularea este intenionat foarte vag , lasnd s se ineleag c nici una din pari nu crede c acest articol va fi respectat .