Retelele de calculatoare permit accesarea unor baze informationale cu localizri geografice diverse si constituie un mediu de comunicare ntre persoanele

aflate la distant. ntr-o institutie / firm cu mai multe compartimente, instalarea unei retele de calculatoare faciliteaz schimbul si corelarea informatiilor (ntre diverse departamente sau n cadrul aceluiasi departament). Importanta retelelor de calculatoare ca medii de comunicare va creste tot mai mult n viitor.

Retelele de calculatoare asigur partajarea resurselor de calcul fizice si logice, astfel nct programele, echipamentele si mai ales datele s fie disponibile pentru orice utilizator conectat la retea, indiferent de localizarea lui. Aceast facilitate este foarte important n cadrul unei firme fiindc permite, de exemplu, mai multor persoane aflate n puncte geografice diferite, s ntocmeasc mpreun un raport. O schimbare efectuat de un angajat ntr-un document poate fi vizibil instantaneu si celorlalti angajati. Astfel, colaborarea dintre grupuri de oameni aflati la distant devine foarte simpl. Practic, un utilizator cu orice localizare geografic (acoperit de retea) poate utiliza datele ca si cnd ar fi locale. Aceast caracteristic atinge scopul retelelor, formulat plastic, de "distrugere a tiraniei geografice".

Folosirea retelelor de calculatoare, n raport cu sistemele mari de calcul, are un cost redus - sistemele mari de calcul sunt cam de 10 ori mai rapide dect calculatoarele personale dar cost de aproximativ 1000 de ori mai mult. Astfel, a aprut un model de retea n care fiecare utilizator s poat dispune de un calculator personal iar datele de retea s fie pstrate pe unul sau mai multe servere partajate (folosite n comun). Modelul se numeste client-server [Tan97] iar utilizatorii si sunt numiti clienti. Se poate spune c pe masina client se desfsoar procesul client, care lanseaz o cerere pe masina server (de care este legat). Mesajul "cerere" este prelucrat de procesul server, de pe masina server, iar rspunsul este furnizat procesului client, sub forma unui mesaj de rspuns. Uzual, numrul de clienti este mare iar numrul de servere este mic. Din punct de vedere soft, modelul client-server presupune existenta unui program "server" care accept si rezolv cereri de la diverse procese / programe "client" (acestea se execut pe pot executa pe alte masini dect procesul server).

Retelele asigur o fiabilitate mare prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative (de exemplu, fisierele pot fi copiate pe dou sau trei calculatoare astfel nct, dac unul din ele nu este disponibil, s fie utilizate copiile fisierelor). Dac un procesor se defecteaz, sarcina sa poate fi preluat de celelalte, astfel nct activitatea s nu fie ntrerupt ci dus la bun sfrsit, chiar dac cu performante reduse. Acest lucru este esential pentru activitti strategice din domeniile militar, bancar, controlul traficului aerian, siguranta reactoarelor nucleare etc. O retea de calculatoare poate s se dezvolte n etape succesive, prin adugare de noi procesoare: pe msur ce se face simtit aceast necesitate, se pot introduce noi calculatoare server sau client. Prin comparatie, performantele sistemelor de calcul mari, centralizate, nu se pot mbuntti dect prin nlocuirea cu un sistem mai mare, operatie care produce neplceri utilizatorilor si implic costuri mari.

Noile aplicatii de acces la Internet sunt extrem de prietenoase, astfel nct ncep s fie utilizate nu numai n sferele de cercetare, industriale sau comerciale, n care aduc o mbunttire calitativ a proceselor de prelucrare si transmitere a informatiei, ci si de ctre publicul larg, pentru care se deschide astfel accesul la Internet. Aceste facilitti se refer la [And98]: accesul la baze informationale aflate informatie la distant comunicare ntre persoanele conectate la o retea de calculatoare divertisment interactiv.

1. Prin intermediul retelelor de calculatoare se pot accesa informatii de natur divers. Cea eficient mai modalitate de consultare a informatiilor din domenii diverse este sistemul World Wide Web [And98], creat la CERN (Geneva). Aceste informatii apartin unor domenii foarte variate: art, afaceri, politic, sntate, istorie, recreere, stiint, sport, cltorii, hobby-uri etc. n unele cazuri, se pot realiza nu numai consultri, ci, prin procedee interactive, se pot realiza actiuni care uzual ar fi necesitat prezenta fizic a persoanei ntr-un anumit loc (plti, rezervri de bilete, cumprturi etc). Un asemenea exemplu de domeniu, care este tot mai mult transformat de progresul electronic, este cel bancar. Se vorbeste din ce n ce mai mult de banking virtual - bncile pun la dispozitie produse (n special soft) prin care serviciile specifice mbrac o form nou, electronic. Oamenii si pot plti taxele sau si pot administra conturile la distant, prin metode electronice. Mii de firme si pun la dispozitie cataloagele pentru consultri on-line astfel nct practica de a face cumprturi la domiciliu, prin metode electronice, devine tot mai rspndit. n acest sens, comertul electronic a evoluat foarte mult, dezvoltnd, prin mijloace electronice, anumite directii specifice: marketing, management, plti digitale, securitatea tranzactiilor [AndDea00].

Presa ncepe s fie tot mai mult disponibil direct, electronic. Mai mult, ea devine tot mai personalizat: o persoan va putea comunica unui ziar subiectele sale de interes astfel nct s-i fie trimise doar articolele legate de acestea. Pasul urmtor va fi crearea de biblioteci digitale cu reviste, publicatii stiintifice etc. Trecerea de la crtile tiprite la crtile electronice poate fi comparat cu trecerea, n evul mediu, de la manuscrise la tiprituri. n ultimii ani, se dezvolt din ce n ce mai mult forme de educatie la distant (nvtmnt electronic vezi [AndBot00]), care utilizeaz cel mai adesea facilittile sistemului World Wide Web. 2. Posta electronic sau e-mail-ul (vezi 6) este un sistem de comunicare electronic bazat pe mesaje scrise, care se adaug astzi la mijlocul clasic de comunicare verbal, prin intermediul telefonului, vechi de mai bine de 100 de ani. Mentionm aici faptul c ntre facilittile postei electronice este inclus si posibilitatea ca anumite mesaje s fie trimise unui ntreg grup de persoane. Mesajele electronice contin deja n mod curent secvente audio si video.

Dialogul direct on-line (aproape instantaneu) sau n timp real, implementat prin mecanisme de tip talk, chat vezi 8, se va extinde de la varianta textual, scris, pentru a permite utilizatorilor s se vad sau s se aud unul pe cellalt. Aceast tehnologie face posibile ntlnirile n timp real, numite videoconferinte (vezi Transmisii multimedia n Internet. Audio- si videoconferinte), ntre persoane aflate n pozitii geografice diferite. ntlnirile virtuale pot fi folosite pentru educatie la distant, sfaturi medicale, ntlniri de afaceri sau politice. Comunicatiile vor prelua din ce n ce mai mult anumite tipuri de servicii realizate deocamdat prin intermediul transporturilor, asa cum posta electronic a nlocuit, n mare msur, scrisorile obisnuite. Deja s-au format grupuri mondiale de interes pe anumite domenii - prin subscrierea la facilittile de informare si comunicare oferite de grupurile de stiri (vezi Reteaua Usenet si grupurile de stiri) - si se pare c ntreaga omenire va fi antrenat n asemenea tipuri de comunicatii, pe diverse tipuri de subiecte.

3. Divertismentul reprezint la ora actual o industrie n plin dezvoltare, n care se dezvolt noi tehnologii. Aplicatia cu cel mai mare succes pn acum este video-ul la cerere (vezi Transmisii multimedia n Internet. Audio- si videoconferinte), prin care se va putea selecta orice film sau program de televiziune iar acesta s apar imediat pe ecran. Filmele viitorului, prevzute cu scenarii alternative, ar putea deveni interactive iar spectatorul s joace un rol activ n desfsurarea actiunii. Spectacolele de televiziune se vor putea desfsura si ele interactiv, cu contributia direct a telespectatorilor. Un domeniu al divertismentului care a nregistrat un succes urias si al crui viitor se prevede la fel de promittor este industria jocurilor. Exist deja jocuri pentru mai multe persoane cu simulare n timp real. Realitatea virtual, creat prin animatie tridimensional de calitate, va putea deveni partajat. Toate aceste aplicatii noi sunt posibile prin tehnologiile moderne de comunicare, bazate pe retele de calculatoare.

Rosca Ileana Madalina