You are on page 1of 17

Metode i tehnici moderne de ambalare

Odat cu dezvoltarea societii i implicit a proceselor de producie s-a dezvoltat i industria de ambalaje. Se caut ca prin procedee noi s se ajung la o mai bun realizare a funciilor ambalajelor. Totodat, se urmrete creterea productivitii muncii, att la confecionarea ambalajelor, ct i la ambalarea produselor. mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea i !nc"iderea lor. mbalajul i produsul formeaz un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie s in seama de relaiile de interdependen ce se stabilesc !ntre elementele componente ale sistemului. Tendinele actuale remarcate !n concepia ambalajelor i a metodelor de ambalare sunt# $reducerea consumului de materii prime, materiale i energie% $creterea duratei de conservare a produselor% $ sporirea performanelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confecionare% $ facilitarea reintegrrii !n mediu a ambalajelor !n etapa post-consum. &etoda de formare a ambalajului se adopt !n funcie de materialul celulozic folosit, tratat sau netratat, sau !n funcie de posibilitatea de !nc"idere prin termosudare, prin lipire sau pliere. mbalajele sunt considerate astazi un element de strategie a intreprinderii in comercializarea produselor sale, drept pentru care, scopul conducerii in procesul de ambalare este acela de a dirija activitatea in sensul obtinerii unor ambalaje cat mai corespunzatoare pentru fiecare din produsele ce se intentioneaza a se comercializa. 'entru ca un ambalaj sa fie corespunzator, el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii indispensabile promovarii cu succes a unui produs ambalat pe piata, conditii care presupun performante, atat sub aspect obiectiv, material (protectie fizico- mecanica, c"imica), cat si sub aspect subiectiv, legat de motivatia cumparatorilor, de preferintele lor. 'e langa faptul ca indeplineste functia de protectie si conservare, ambalajul usureaza manipularea, transportul, depozitarea si desfacerea produselor, precum si promovarea vanzarilor. 'roblemele de ambalare sunt deosebit de comple*e datorita diversificarii materialelor folosite, varietatii produselor ce trebuie ambalate, multimii metodelor si masinilor de ambalare si de confectionare a ambalajelor, numarului mare al accesoriilor de protectie si prezentare si diversitatii conditiilor de transport. 'rocedeul ambalarii prezinta implicatii comple*e, care incep cu productia, deoarece ambalarea este o faza intrinseca a procesului de productie si continua pana la procesul de consum, care are loc la beneficiar. legerea materialului de ambalare se realizeaz dup compoziia produsului ambalat, a condiiilor i termenului de pstrare,i necesit o at!rnare calificat i iscusit. +e e*emplu,crupele i mazrea,fasolele conin !n principiu cro"mal,grsimi i proteine.,oninutul grsimilor,ca regul,d produsului o sensibilitate mrit la accident. adar, produsele cu densitate ridicat de grsimi obin cu timpul un gust acid. ,oninutul !nalt de grsimi(e*.# p!n la -./ !n cipsuri)i vitamine necisit pstrare eficient i important aciunii umiditii aerului,i c"iar deseori i a luminii. 'rocesele cu mirosuri specifice(ceai,cafea) trebuiesc ambalate !n pac"ete care nu permit ptrunderea aromelor strine.

&ediul e*terior &ediul interior 6egiunea interaciunii produsului alimentar cu ambalaj mbalajul 7ig.+up cum se vede !n figur ,produsul alimentar permament se gsete !n contact cu mediul !n !nteriorul ambalajului,coninutul cruia,depinde de condiiile de pstrare, i de mediul e*terior cu care interaciunea lui se determin dup calitile materialului de ambalare.,ondiiile optime pentru pstrarea produsului,se pot dob!ndi pe calea realizrii unui mediu gros regulat sau modificat !n interiorul ambalajului,sau la crearea vacuumului. 'e parcursul procesului comple*# productie -circulatie -consum, produsul alimentar poate fi supus actiunii unor factori interni si e*terni, a caror prezenta genereaza uzura fizica si morala. 01zura fizica2 a marfurilor se refera la degradarea marfurilor ca urmare a actiunii factorilor fizici, c"imici, biologici etc. 3n ceea ce priveste 0uzura morala2, aceasta se refera la scaderea interesului consumatorilor, ceea ce duce la incetinirea procesului de vanzare. Sub acest aspect, ambalajul reprezinta unul dintre factorii care au menirea de a crea conditii in ceea ce priveste franarea uzurii fizice, dar si a celei morale. Temeinicia acestei afirmatii este justificata si de faptul ca ponderea alimentelor care se ambaleaza a crescut continuu si are tendinta sa se e*tinda din ce in ce mai mult pe masura dezvoltarii cercetarilor te"nico -stiintifice in acest domeniu. 'reambalarea alimentelor a devenit o necesitate sociala tot mai evidenta a societatii moderne, alimentatia oamenilor ajungand sa depinda aproape e*clusiv de "rana preparata partial sau integral de o industrie consacrata acestui scop. mbalajul trebuie sa reduca la minimum posibil pagubele provenite din riscurile de manipulare, incarcare, descarcare, transport, depozitare, distributie sau cauzate de factorii climatici, c"imici, fizici, biologici etc. laturi de caracteristicile functionale, care asigura pastrarea calitativa si cantitativa a produselor, ambalajul trebuie sa corespunda si din punct de vedere economic. Sub aspect economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, cu o anumita destinatie, in care s-au investit importante c"eltuieli materiale si de productie. 4n concluzie, un ambalaj ideal trebuie sa protejeze bine produsul, sa fie usor si ieftin, iar caracteristicile sale te"nice trebuie sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si stocare si totodata sa reprezinte, prin modul in care este conceput, un instrument eficient de mar5eting. 'entru a raspunde acestor e*igente, proiectarea ambalajelor produselor alimentare trebuie sa urmareasca# $ ,onservarea si pastrarea intacta a calitatii produselor contra actiunii factorilor interni si e*terni. ceasta se refera la conservarea calitatii produsului alimentar prin protectia lui impotriva factorilor e*terni ai mediului# umiditate relativa a aerului, particule de praf, radiatii ultraviolete, microorganisme, temperatura, socuri mecanice etc. ,are, pe langa actiunea lor directa, pot crea conditii favorabile si pentru actiunea unor factori interni in masa produsului.

&aterialul din care se realizeaza ambalajul, sistemul si forma constructiva pot determina efecte diferite de la o grup a la alta de marfuri alimentare. +e aceea, pastrarea intacta a calitatii marfii presupune compatibilitate intre produs si ambalaj (ambalajul sa nu influenteze negativ produsul in urma unor reactii c"imice)% $ 6ationalizarea procesului de manipulare, depozitare, transport si distributie, avand in vedere numarul mare de operatiuni de manipulare la care sunt supuse marfurile si ambalajele lor pe parcursul circuitului lor logistic% $ 'romovarea desfacerii produselor pe piata ,adica pentru indeplinirea cu succes a acestei functii, ambalajul trebuie sa atraga atentia cumparatorului prin forma, culoare si grafica adecvata, sa fie usor de recunoscut, sa sugereze o idee precisa despre produs. ,aracteristicile estetice ale ambalajelor au o mare importanta in actul de vanzare% ele trebuie sa-i convinga pe consumatori de calitatea produselor. 7orma de p rezentare conteaza aproape in aceeasi masura ca si produsul in sine. +e aceea, ambalajul trebuie sa creeze imaginea calitatii produsului conferita de soliditate, greutate redusa, durabilitate si eficienta in utilizare, iar conceptia estetica de ansamblu sa promoveze produsul, sa puna in valoare marca, sa permita o rapida si corecta citire, fara sa dea nastere la confuzii. ,onjunctura actuala a influentat si tendintele in dezvoltarea ambalajelor. stfel, se tinde spre simplificarea acestora si ameliorarea calitatii, determinate de criza de materii prime, energie si materiale, de problemele ecologice si e*igentele consumatorilor. 3n general, se apreciaza ca trebuie creat un astfel de ambalaj pentru produsul alimentar care sa permita indeplinirea in cele mai bune conditii a tuturor functiilor sale. 'rincipalele dezvoltari ale ambalajului (atractivitatea si diversitatea prezentarii, imbunatatirea conditiilor de depozitare si usurinta manipularii, mai buna informare a consumatorului) au constituit motorul dezvoltarii materialelor si proceselor de ambalare. O succinta abordare a celor mai raspandite te"nici si metode de ambalare a produselor alimentarese prezinta astfel# $ ambalarea colectiva (gruparea mai multor unitati de produs intr-un singur ambalaj). Se aplica pe scara larga 0fardelarea2 pentru obtinerea unor pac"ete paralelipipedice paletizate de malai , za"ar , faina , orez etc.% $ ambalarea portionata (cantitatea de produs se stabileste pentru o singura folosire). Se pot ambala astfel# produsele neperisabile (za"ar, biscuiti, cafea, sare) pentru care se impune pastrarea gustului si aromei si protectie impotriva umiditatii si aerului, precum si produsele perisabile (unt, branzeturi fermentate)% $ ambalarea in recipiente (sticle pentru lic"ide alimentare, cutii din "artie si carton sau din materiale comple*e pentru fluide si semifluide)% $ ambalarea celulara este folosit sub form de casete comprimate. cest metod const !n aezarea individual a produselor !ntre dou pelicule de material plastic, de regulatransparente care sunt presate din loc !n loc unde ader, alctuind astfel celule !ncare se afl produsul ambalat. Se aplic mai ales la produsele farmaceutice. vantajele acestei metode se !mpart !n economice i merceologice. Se realizeazpe linii automatizate !n condiii de mare productivitate i permite desfacereaproduselor !n condiii de igien i !ntr-o forma de prezentare atractiv.

$ ambalarea tip aerosol (ambalarea sub presiune a produselor). 1tilizarea aerosolilor in domeniul alimentar este de data mai recenta, fiind preconizata pentru substante aromatizante, creme, ing"etata, sosuri, maioneze, branzeturi topite, mustar etc.% $ ambalarea sub vid (eliminarea aerului din ambalajul impermeabil la gaz in care s-a plasat produsul). Se urmareste suprimarea o*igenului pentru produse sensibile la actiunea acestuia# carne, branzeturi, mezeluri, vanat, pasari etc.% $ ambalarea in atmosfera modificata (inc"iderea produsului intr-un ambalaj in care atmosfera din interior este modificata). tmosfera modificata utilizeaza azotul, dio*idul de carbon sau o*igenul, iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului si de posibilele deteriorari ale acestuia. Se foloseste mai ales pentru produse sub forma de bucati, pulberi, granule (condimente, supe in pulberi, ceai, lapte praf, alimente pulverulente pentru sugari, produse refrigerate). +esi o*igenul este evitat in procesul ambalarii, poate fi utilizat drept component in amestecul gazos (de e* emplu, la ambalarea carnii are rolul de a mentine culoarea rosie specifica si de a evita aparitia germenilor patogeni anaerobi). $ ambalarea in pelicula aderenta (aplicarea pe suprafata produselor, prin pulverizare, a acetogliceridelor sau emulsiilor de adezivi ce formeaza dupa uscare un str at aderent, rezistent si impermeabil). Se aplica in domeniul alimentar pentru branzeturi. $ ambalarea aseptica (introducerea unui produs sterilizat destinat comercializarii intr-un ambalaj sterilizat, in conditii aseptice). mbalarea aseptica a produselor alimentare este o te"nologie ce garanteaza securitatea microbiologica a alimentelor, fara ca acestea sa-si piarda calitatile nutritive si organoleptice. 'ot fi ambalate aseptic produse lic"ide, vascoase, pulverulente sau solide# lactate, semipreparate culinare, bauturi, sucuri, diferite mancaruri (indeosebi pentru copii), precum si alte produse care impun conditii igienice deosebite pentru un timp de pastrare indelungat. $ ambalarea in folii contractibile (foliile contractibile 0imbraca2 produsele solide de forma regulata sau neregulata, individuale sau in grupuri, ce pot fi manipulate ca o singura unitate, prin asezarea pe o placa suport). 8ste o metoda de larga utilizare si cu un ritm de dezvoltare rapid. ,a varianta, ambalarea tip 0S5in2 este un pro cedeu de ambalare sub vid, ce urmareste obtinerea unei permeabilitati ridicate fata de o*igen (ceea ce permite, de e*emplu, pastrarea aspectului carnii prin formarea o*imioglobinei), precum si o mai buna prezentare a produselor% $ ambalarea in folii extensibile (foliile contractibile sunt concurate de foliile e*tensibile care pot indeplini aceleasi functii, fara a fi necesara tr ecerea produselor ambalate in folii, prin tunele de contr actie). 3n unele tari, se realizeaza in mod curent preambalarea unor produse alimentare ca# branzeturi, carne si preparate din carne, legume si fructe, pasari taiate, in astfel de folii% $ambalarea activ i ambalarea inteligent .

Metode moderne de ambalare a produselor alimentare


&etodele moderne de ambalare a produselor alimentare au la baz te"nologii care permit reducerea consumului de materii prime, creterea productivitii muncii, creterea duratei de conservare i valabilitate a produselor, combinarea diverselor tipuri de materiale !n scopul creterii performanelor ambalajelor, reducerea impactului asupra mediului !nconjurtor. Ambalarea n vid const !n eliminarea aerului din interiorul ambalajului cu ajutorul unei instalaii speciale. &etoda are drept scop !nlturarea aciunii degradante a o*igenului asupra produsului. Ambalarea cu gaze inerte (n atmosfer modificat) se realizeaz prin e*tragerea o*igenului din interiorul ambalajului i introducerea !n locul lui a unor gaze inerte (dio*id de carbon, azot). Tehnica ambalarii n atmosfera modificata consta !n !nlocuirea, !n momentul ambalarii, a aerului ( cu compozitie !n volume de 9:/ azot, ;-/ o*igen, .,</ dio*id de carbon si urme de alte noua gaze ) continut !n ambalaj, cu un gaz sau un amestec de gaze si !nc"iderea ermetica a produsului !n acest mediu, folosind ambalaje impermeabile la gaze. tmosfera gazoasa, introdusa !n gaz !n momentul ambalarii, nu este controlata ulterior. 8a se poate modifica !n timpul pastrarii produsului, datorita difuziei gazelor !n produs si din produs, permeabilitatii gazelor !n si din ambalaj, efectelor datorate produsului si metabolismului microbian. mbalarea produselor alimentare, !n particular a produselor de panificatie si patiserie, este influentata de urmatorii factori# -alegerea gazului sau a amestecului de gaze, !n care se face ambalarea si efectul lor asupra produsului% -materialul folosit pentru ambalare% -masina de ambalat. =a acestea se adauga temperatura, care trebuie controlata la ambalarea, distributia si vnzarea produselor & ' (6obertson, ->><). Gazele utilizate n MAP sunt# ,O;, ?; si O;, adica cele care se gasesc !n mod normal !n aer, numai ca !n acest caz, se modifica proportia dintre ele. mbalajul este un element foarte important al reusitei ambalarii !n & '. 8l trebuie sa prezinte proprietati !nalte de bariera fata de gaze si o capacitate mica de transfer a vaporilor de apa. 4n plus, el trebuie sa permita !nc"iderea prin sudura si sa prezinte rezistenta mecanica. @irtual, toate materialele de ambalaj & ' sunt polimeri termoplastici. +eoarece polimerii, care au proprietati de bariera, nu sunt si termoplastici, ambalajele folosite sunt formate din mai multe straturi, de cele mai multe ori coe*trudate. Principalele materiale folosite sunt:O' - poliamida orientata%O'' - polipropilena orientata % '8T - poliester % '@, - clorura de polivinil !nalt polimerizat % 8@OA - etilen - vinil - alcool copolimer % 'S - polistiren, cu proprietati de bariera % '8 - polietilena % '' - polipropilena, neorientate, cu proprietati de termosudabilitate . +io*idul de carbon este agent bacteriostatic i fungistatic ,azotul este inert, indor i puin solubil !n ap i grsimi% scopul utilizrii sale este reducerea o*idrii grsimilor. Se practic !n special pentru produsele sensibile la aciunea o*igenului care ar putea fi degradate c"iar de cantiti foarte mici de o*igen pe parcursul unei pstrri mai !ndelungate. +ei o*igenul este !n general evitat !n procesul ambalrii, e*ist i cazuri !n care este utilizat !n amestecuri gazoase. =a ambalarea crnii o*igenului menine culoarea roie a produsului i !mpiedic apariia germenilor anaerobi din genul ,lostridium.

Ambalarea cu pelicule aderente const !n aplicarea pe produs a unui stat rezistent i impermeabil dintr-un material peliculogen (brnzeturi). Ambalarea n folii contractibile . 7olia contractibil este o folie de material plastic, etirat (alungit !n momentul fabricrii i care prin !nclzire revine la poziia iniial). 4n cazul produselor alimentare, se practic ambalarea sub vid !n folie contractibil transparent i !nc"idere prin termosudare (ambalare tip Bs5in ! Ambalarea n sistem Cryovac este o variant !mbuntit a ambalarii !n vid. 'rodusele introduse !n pungi din plastic vidate anterior prin aspiraie sunt scufundate timp de o secund !ntr-un rezervor cu ap fierbinte (>;->9,) ceea ce determin contragerea foliei cu C.-:./, etaneiznd produsul. 'ungile de tip ,rDovac sunt de dou tipuri# pungi termocontractibile multistrat (impermeabile pentru o*igen, gaze sau vapori de ap, rezisten bun la rupere i strpungere, contractibilitate, transparen perfect) i folii termocontractibile din poliolefine (stabilitate dimensional la variaiile de temperatur, sudare foarte bun, cost rezonabil). Ambalarea aseptica presupune introducerea unui produs sterilizat !ntr-un vas sterilizat urmat de !nc"iderea vasului tot !n condiii aseptice. cesta metod presupune trei etape# -sterilizarea prealabil a produsului% -sterilizarea materialului de ambalat% -umplerea ambalajului i !nc"iderea lui !ntr-un mediu steril. cest tip de ambalare garanteaz sigurana microbiologic a produselor alimentare, fr a conduce la pierderea unor proprieti organoleptice sau a valorii nutritive. mbalajul aseptic se realizeaz dintr-o folie unic multistratificat care poate !ncorpora "rtie, carton, materiale plastice sau aluminiu !n scopul obinerii celor mai bune caracteristici. 4n alegerea materialului de confecie se ine seama de natura produsului, costul ambalajului i al produsului, preferinele consumatorilor etc. mbalarea aseptic prezint urmtoarele avantaje# -mare fle*ibilitate !n conceperea formelor ambalajelor% -un sistem de ambalare economic% -prelungirea duratei !n care produsul !i pstreaz intacte proprietile% -calitate !mbuntit a produsului ambalat. 'rocedeele moderne de sterilizare la temperatura inalta si timp redus au condus la necesitatea realizarii unor materiale comple*e rezistente la temperatura (-<CE,). cestea contin polipropilena si poliamida sau poliester cu sau fara insertie de folie de aluminiu, ca de e*emplu Aluthen "P (poliester F aluminiu F polipropilena), #ombithen "PA (poliamida F polipropilena). 'ornind de la constatarea ca un singur material de ambalaj nu poate raspunde tuturor cerintelor unui produs sau altul, tot mai multi producatori de ambalaje au ajuns la concluzia ca acestea trebuie asociate, obtinandu-se ambalaje comple*e. 8ste cazul companiei suedeze Tetra -Pak, care a conceput ambalaje pentru produse alimentare fluide si lic"ide (vin, bere, precum si frisca, creme, budinci). 3n domeniul produselor za"aroase, firma ?ic"olaus 6osenberg a realizat materiale moderne pentru ambalarea produselor de cofetarie (8*trup"an# pelicula de celuloza G pelicula etansa '8), a ciocolatei, produselor de caramelaj, ing"etatei (adeziv Huic5seal pentru etansarea la rece G "artie), a napolitanelor, batoanelor de ciocolata, ing"etatei s.a. (folie de aluminiu G "artie G adeziv pentru etansarea la rece) etc.

3n S1 , s-a pus la punct te"nologia depunerii sticlei pe materiale plastice, obtinandu-se materiale cu proprietati bariera pentru gaze, arome, umiditate, capabile sa suporte procesul de sterilizare. ?umele comercial al materialului este $ceramis si are multe aplicatii in domeniul alimentar (indeosebi pentru produse za"aroase). Substratul de material plastic este reciclabil complet si c"iar prin incinerare nu polueaza mediul. S-au creat noi materiale celulozice care raspund celor mai severe cerinte ale ecologistilor. 'lecand e*clusiv de la plante cu crestere anuala s-a creat "artia de ambalaj 8,O , care satisface e*igentele consumatorilor, prezentand o totala compatibilitate cu produsul ce se ambaleaza si, in acelasi timp, este biodegradabila. Progrese n domeniul ambalrii vinurilor &aterialul de ambalare este un laminat polistratificat format din carton, polietilena si aluminiu. 4nainte de umplere se practica sterilizarea ambalajului !ntr-o baie de pero*id de "idrogen care apoi este !ndepartat cu ajutorul apei calde sterilizate. 4n vederea asigurarii conservabilitatii produsului, sistemul de ambala% aseptic a fost combinat cu un proces de umplere adaptat special pentru acest produs si cu utilizarea unei metode de conservare adecvate. Se pot aplica metode de filtrare sterila prin intermediul unui filtru de "rtie sau filtru autoregenerator ori tratamentul termic prin pasteurizare. 'entru adaptarea ambalajului la imaginea pe care o are consumatorul asupra formei ambalajului pentru vinuri s-a conceput un nou format alungit cu o capacitate de 9C de centilitri care este !n acelasi timp mai elegant si mai usor de mnuit. 'unctele forte ale ambalajelor de acest tip sunt considerate a fi urmatoarele# - posibilitatea de imprimare integrala a ambalajului% - valorificarea completa a spatiilor de depozitare si transport% - conservarea foarte buna a continutului datorita ambalajului aseptic si unei bune protectii la lumina si aer% - greutate foarte redusa.

AM A!A"#A AC$%&'
8a utilizeaz ambalaje interactive cu produsul care modific activ proprietile de permeabilitate a materialului, concentraia !n compui volatili, prin adaos de compui antimicrobieni, antio*idani, de !mbuntire a gustului i aromei produsului ambalat. mbalarea inteligent reprezint o perfecionare a ambalrii active oferind !n plus cumprtorului i consumatorului informaii despre starea, caracteristicile i evoluia produsului ambalat . 7oarte muli specialiti consider ambalarea activ ca pe o alta metod de realizare a atmosferei modificate !n spaiul liber alambalajului. +up cei mai muli autori (Abe &''()&''*) +mith ,i colab! &''() -oone. &''/a) "oo%%at ,i colab! &'01) -oone. &''/b) ambalarea activ este definit ca o tehnic de ambalare care modific n mod constant (i activ at)t propriet*ile de permeabilitate ale materialelor plastice de ambalare c)t (i concentra*ia n compu(i volatili (i a gazelor din spa*iul liber al ambala+ului sau care adaug compu(i antio,idan*i, antimicrobieni sau alte substan*e de mbunt*ire a aromei (i gustului produselor alimentare- ceste ambalaje mai pot fi numite ambalaje interactive.

4n ultimii ani se remarca aparitia si dezvoltarea unei noi dimensiuni !n ambalarea produselor alimentare% aceasta are la baza crearea de ambalaje cu rol activ asupra mediului de ambalare sau produselor alimentare. ctiunea pozitiva consta !n prelungirea prospetimii si stabilitatii produselor ambalate. mbalajele de aceasta conceptie pot fi !mpartite !n doua categorii# - pungi ce se introduc !n interiorul ambalajelor% - pelicule la care principiile active sunt !ncorporate !n structura unui singur film (filme active). - o categorie aparte este reprezentata de capsulele (sistemele de !nc"idere) cu rol activ. Ambala%ele delaminabile pentru carnea crud se caracterizeaz prin faptul c partea superioar a ambalajului este format dintr-o structur din care stratul barier la o*igen se poate !ndeprta prin delaminare (peeling), ceea ce permite ptrunderea o*igenului, dar protejeaz !n continuare carnea de contaminar( fig.;). ,arnea crud ambalat !n vid capt o culoare maronie, neplcut la vedere. 4n momentul dezlipirii prin delaminare a stratului barier, prin ptrunderea o*igenului, culoarea roie iniial revine.

.ig- /! +chem privind ambala%ele delaminabile 8*ista mai multe tipuri de principii active ce se incorporeaza !n structura pungilor cu rol activ care se introduc !n interiorul ambalajelor si care vor fi prezentate !n continuare # o 1tilizarea absorban*ilor de o,igen este o metod nou pentru pstrarea calitii alimentelor i pentru prelungirea termenului de valabilitate. +e cele mai multe ori, prezena o*igenului !n ambalaj reduce eficiena altor conservani. vantaje# - nu imprima gust sau miros specific% - nu permite amestecarea aromelor% - face posibil reducerea cantitii conservanilor i antio*idanilor utilizai% - metoda nu sc"imb starea natural a alimentelor. bsorbantul reine o*igenul din interior i, pn la desc"iderea ambalajului, menine o concentraie de o*igen mai mic de .,-/ (c"iar .,.-/). 'ungile cu absorbant de o*igen sau folii alimentare cu absorbani de o*igen conin componente care pot fi utilizate !n industria alimentar. bsorbanii de o*igen au fost realizai pentru prima dat !n Iaponia, de firma &itsubis"i Jas ,"emical ,o. Ki comercializai sub denumirea de B Ageless. Toppan 'aper i 'rinting ,ompanD produc o gam de astfel de compui comercializai sub denumirea de B 2reshilizer +eries!

Absorbantul Ageless (absorbant de mprosptare) este format dintr-un produs gazos ales astfel !nct s reduc nivelul de o*igen din ambalaj la mai puin de -.. ppm. +ei pe pia e*ist ,i tipul organic (pe baz de acid ascorbic sau catecoli) i cel anorganic (pe baz de pilitur de fier) tipul anorganic este cel mai folosit !n Iaponia. Sistemul de baz este reprezentat de pilitura de fier foarte fin care, !n condiii corespunztoare de umiditate, utilizeaz o*igenul rezidual cu formare de o*id de fier nonto*ic. 'e pia sunt disponibile o serie de tipuri de geless de diferite dimensiuni ale capsulelor !n care sunt ambalate, cu aplicabilitate pentru o gam larg de produse alimentare (produse cu coninut de umiditate mic, mediu sau mare i produse care conin ulei sau care au fost tratate cu ulei). O metod rapid i eficient de monitorizare a integritii ambalajului pe perioada depozitrii este aceea de !ncorporare a indicatorului redo* geless. ,nd acesta este plasat !n ambalaj alturi de capsula cu absorbant de o*igen geless, culoarea indicatorului se modific din albastru (forma o*idat n roz (forma redus) !n momentul !n care concentraia de o*igen din ambalaj devine mai mic de .,.C/. +ac indicatorul revine la culoarea sa iniial (albastru) acest lucru indic faptul c ambalajul nu este perfect sigilat lucru care se poate datora fie unei lipiri defectuoase a peliculei folosite fie prezenei porilor foarte fini !n aceste folii de ambalare. Termenul de valabilitate al produselor de panificaie ambalate !n folie de polipropilen poate fi e*tins de la C la LC de zile la temperatura camerei prin !ncorporarea !n ambalaj a unei capsule de absorbant de o*igen. luatul de pizza care mucegiete !n ;-< zile la o temperatur de <.M , poate fi meninut !n stare bun pentru mai mult de -L zile la aceast temperatur prin utilizarea unei capsule de absorbant de o*igen. Studii recente efectuate !n laboratoare au artat c absorbanii de o*igen sunt de < ori mai eficieni dect ambalarea !n mediu gazos !n cazul c"iflelor. tunci cnd !n ambalajul !n care se afl c"iflele se introduce i absorbantul geless (S sau 7N) singur sau !n combinaie cu o substan gazoas, concentraia de o*igen nu va fi niciodat mai mare de .,.C/, iar produsul se va pstra !n stare bun (nemucegit) pentru mai mult de O. de zile la temperatura mediului ambiant . o Absorban*ii dio,idului de carbon se utilizeaz pentru unele produse care nu respir, dar produc ,O; care poate s baloneze pac"etul (e*. ,afeaua toastat i mcinat). +e obicei aceti absorbani conin ca substane active ,a(OA); !n combinaie cu ?aOA sau POA. 6eacia de absorbie a dio*idului de carbon are loc !n prezena unei mici cantiti de ap. S-au dezvoltat, deasemeni, materiale de ambalare care au !nglobate !n ele substane absorbante de dio*id de carbon, cum ar fi # crbune activ sau pmnt activ. bsorbanii dio*idului de carbon au redus nivelul gazului respirator cu C. / i astfel au e*tins termenul de valabilitate la refrigerare al cpunelor ambalate de la ase la nou zile (adica cu C. /). o Absorban*ii de umiditate se utilizeaz la ambalarea crnii roii. cetia au !n compoziie ca substan activ unul din materialele# glicerol, argil, silica gel. 6egulatorii de umiditate se utilizeaz de obicei la ambalarea legumelor i fructelor i au !n compoziie urmtoarele substane# clorura de potasiu, clorura de sodiu.

8ficiena sculeilor generatori de etanol s-a dovedit foarte mare, mrind conservabilitatea produsului ambalat de CQ;. ori, funcie de aR i de mrimea sculeului 8t"icap folosit (Smit" si colab. ->>.). ceti generatori pot fi utilizai !n combinaie cu ambalarea !n gaz pentru a deveni i mai eficieni. bsorbanii de umiditate, cum ar fi cei descrii mai sus, au crescut termenul de valabilitate al pepenilor tiai de la trei la cinci zile S-a demonstrat c atmosfera compus din :./ o*igen i ;./ dio*id de carbon in"ib att microorganismele aerobe i anaerobe, ct i activitatea enzimatic o*idativ la produsele cu rat de respiraie !nalt (cum ar fi ciupercile i unele salate), cu mai mare eficien dect dio*id de carbon :./ i o*igen ;./. o Absorban*i de etilen au rolul de a controla nivelul de etilen din legume i fructe ajunse la maturare, pentru a le prelungi conservabilitatea !n stare proaspt. Substana activ utilizat este permanganatul de potasiu. ceasta poate fi prezent !ntr-un scule, impregnat pe un substrat inert, sau poate fi !ncorporat !n materialele plastice utilizate la ambalare. mbalarea activ se bazeaz pe utilizarea unor materiale absorbante sau generatoare de diverse substane si anume # a) materiale de ambalare antimicrobiene ce include# acizi organici% bacteriocine% izotiocianai% ioni metalici% emitori de gaz. +ei rezultatele testelor indic eficacitatea !n !ntrzierea mucegirii fructelor roii, rezultatele cu carne roie proaspt, eficiente din punct de vedere microbiologic, sunt umbrite de sc"imbri serioase de culoare, nee*istand !n comer nici un material de ambalare antimicrobian care s elimine patogenii. b) filme de permeabilitate controlat a gazului 0primele materiale au oferit capacitatea de a Bopri2 permeabilitatea gazului cu creterea temperaturii i au permis astfel aerului s intre !n ambalajele cu produs proaspt pentru a evita anaerobioza respiratorie. &aterialele fabricate mai recent presupun utilizarea de straturi de membrane poroase acoperite cu materiale =andec i lipite peste desc"ideri mari !n structuri de ambalare de baz. 8*perimentri mai noi realizate cu banane verzi ambalate !n materiale !andec au demonstrat creterea semnificativ a termenului de valabilitate dup coacere. c) materiale de ambalare aditivate cu agen3i activi se obin prin !nglobarea !n masa ambalajului, de regul !n ultimul strat interior aflat !n contact cu produsul ambalat, a unor substane absorbante, neutralizante, a cror compoziie c"imic este inut secret de ctre productori, cunoscnduse numai denumirile comerciale prezentate anterior. ceste materiale sunt interactive deoarece intr !n reacie cu alimentul !n scopul mririi conservabilitii i !mbuntirii calitii produsului. +up cum menioneaz 6ooneD (->>C), aceti aditivi ai materialelor de ambalare pot fi # -cu efect antimicrobian si aplicatie la fructe proaspete si peste # antibiotice ( nizina) , c"itosan, derivai din "rean , imazalil , compui ceramici (silicat de aluminiu, argint, cupru% zoelit sintetic, mangan, nic"el% o*id de zinc% o*id de magneziu) % -cu efect antio*idativ,avand ca aplicatie cerealele # SAT (butil"idro*itoluen) SA (butil"idro*ianisol ) % -cu efect enzimatic,mai ales asupra laptelui # ,olesterol reductaz , Jlucozo*idaza

d) sisteme de nchidere active - BSmart ,ap2 din S1 este un sistem de !nc"idere care poate reduce continutul de o*igen la bauturile !mbuteliate. 'rincipiile active sunt coninute de materialele utilizate !n !mbracarea !nc"izatorii. Sistemul !mpiedic intrarea o*igenului !n ambalaj si asigura absorbirea lui cnd ramne !n atmosfera dintre lic"id si dop.

$#12%C% 3# C425#"&A"# P"%2 AM A!A"#A %2$#!%6#2$'

4n prezent, !n lume e*ist o gam larg de ambalaje 2inteligente2avnd la baz te"nologii de ambalare activ iar perspectivele de dezvoltare a acestora sunt deosebit de accentuate. 4n timp ce ambalajele convenionale acioneaz ca o barier simpl care protejeaz alimentele, ambalajul activ poate face mai mult. 1nele materiale interacioneaz cu produsul pentru a-l !mbunti !ntr-un anumit fel, altele ofer consumatorului mai multe informaii despre starea !n care se afla coninutul . 'entru a determina conservabilitatea si calitatea unui produs acesta trebuie evaluat cu ajutorul metodelor fizico-c"imice, microbiologice si senzoriale. ,um temperatura joac un rol important !n meninerea calitii, folosirea indicatorilor timp-temperatur reprezint un mod fezabil de evaluare a integritii lanului frigorific. &ai mult, anumite materiale folosite la ambalare sunt antibacteriene sau pot ilustra dac alimentul din interior este pe cale s se altereze. 7r a se limita la produsele alimentare noua gam de ambalaje are nenumrate alte aplicaii fiind dup caz anticorozive, antistatice sau termosensibile. 'rintre acestea se numr si $$% (time temperature indicator) sau indicatorul de temperatur si timp, !n fapt o etic"et Binteligent2 aplicabil pe alimentele proaspete care arat ct timp si la ce temperatur a fost inut un anumit produs. lte indicatoare aflate !n curs de dezvoltare implic depistarea anumitor gaze specifice procesului de degradare dintr-un aliment dat, modificndu-si culoarea !n funcie de starea coninutului. 3n faza de testare se afl un alt ambalaj care-si sc"imb culoarea cnd fructele perisabile (precum perele ) nu mai sunt bune pentru consum. 'rincipalele avantaje ale ambalrii inteligente sunt# - toate avantajele ambalrii active% - evidenierea punctelor critice cu trasabilitate din lanul alimentar al produsului respectiv% - furnizarea ctre consumatori de informaii utile despre produs si despre traseul dintre producere si momentul consumului% - constientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afecta sigurana alimentar% - !mbuntirea comunicrii !n cadrul lanului de furnizare a ambalajelor. 1n sistem mai eficient de ambalareFcontrol al calitii produsului poate avea ca rezultat o producie mai eficient, calitate mai !nalt a produsului, mai puine reclamaii si retururi de la comerciani si consumatori, o marc si o imagine mai bune pentru productor.

4n cadrul ambalrii inteligente sunt utilizai o serie !ntreag de indicatori e*terni si 3nterni (tab -) dintre care pot fi menionai# indicatori de termperatur, indicatori de o*igen, indicatori ai cresterii microbiene

2rcrt-.

$#12%CA

P"%2C%P%7! AC$%&

AP!%CA %!%$A$#

;. <.

3ndicatori timp &ecanic temperatura (e*terni) ,"imic 8nzimatic 3ndicatori de o*igen 3ndicatori redo* (interni) 3ndicatori de pA 3ndicatori ai cresterii microbiene (interni) 3ndicatori de pA 3ndicatori pentru anumii &etabolii

limente refrigerate si congelate limente ambalate !n pac"ete cu coninut redus de o*igen 'roduse aseptice

%ndicatori timp0temperatur
+ac produsele alimentare perisabile sunt pstrate !n afara condiiilor sugerate de temperatur, are loc dezvoltarea rapid a microorganismelor. 'rodusul se altereaz !nainte de termenul de utilizare estimat si, !n cazurile cele mai grave, are loc dezvoltarea sau producerea de to*ine de ctre bacterii patogene. 3ndicatorii timp-temperatur atasai pe suprafaa ambalajului !nregistreaz evoluia timp-temperatur a ambalajului pe !ntregul lan de distribuie. stfel, indicatorii furnizeaz indirect informaii despre calitatea produsului. 3ndicatorii timp-temperatur disponibili comercial prezint o sc"imbare vizibil a culorii si se bazeaz pe mecanisme de reacie diferite (reacii de polimerizare, difuzie si enzimatice). 8*ist trei tipuri de indicatori de timp si temperatura disponibili comercial # - 2resh4#hec5 produs de compania =ife=ines Tec"nologD, 3nc. (1S ) se bazeaz pe reacia de polimerizare a monomerilor diacetilenici. Odat cu progresul reaciei de polimerizare indicatorul e*pune o culoare denumit Boc"i de taur2 care se modific gradual % - 67T+A84TT7 fabricai in Suedia au la baza o reacie enzimatic care induce modificri de pA !n soluia de reacie % sunt activai prin scoaterea unui sigiliu ce separ o soluie care conine o enzim lipolitic de substratul su lipidic. 6eacia poate fi vizualizat cu ajutorul unei soluii colorate de pA, care este inclus !n sistem, culoarea soluiei modificndu-se de la verde la galben !n funcie de sc"imbrile de pA care apar pe parcursul reaciei. - 9M (1S ) a lansat relativ recent un nou indicator de timp si temperatur. cesta este realizat sub form de etic"et si este activat !n momentul aplicrii pe produs,iar activarea presupune contactul celor dou benzi. &ecanismul de colorare a etic"etei const din# migrarea materialului vscoelastic din prima band ctre zona receptor din a doua band, proces dependent de timp si de temperatur% ca urmare, are loc cresterea gradual a intensitii cu care este transmis lumina, ducnd la apariia culorii .

%ndicatori de gaze (o,igen i dio,id de carbon)


3ndicatorii de gaze utilizai la ambalarea !n atmosfer modificat furnizeaz informaii despre integritatea ambalajului sau despre concentraia corect a gazelor (o*igen si dio*id de carbon) de-a lungul !ntregului lan alimentar. stfel, indicatorii de gaze dau informaii despre calitatea produsului. 'entru multe produse perisabile e*cluderea o*igenului !mbunteste stabilitatea produsului prin prevenirea dezvoltrii microorganismelor si a desfsurrii proceselor o*idative. ,resterea microbian este redus !n principal printr-un coninut ct mai mare de ,O; !n spaiul liber al ambalajului. ,a rezultat al scprilor din ambalaj, atmosfera protectoare poate fi deteriorat. +e asemenea, ambalajul deteriorat poate s permit contaminarea produsului de ctre microorganisme de degradare. %ndicatori 8vizibili9 de o,igen 'rimul patent care promoveaz indicatorii de o*igen pentru ambalajele produselor alimentare a fost publicat la sfrsitul anilor ->9. si, !ncepnd de atunci, oamenii de stiin au fost foarte activi !n acest domeniu. ,ercetrile asupra indicatorilor de o*igen au fost combinate, !n special !n Iaponia, cu cele asupra absorbanilor o*igenului activ. stzi sunt disponibile comercial numai aceste tipuri de indicatori ai o*igenului. 1n indicator vizibil al o*igenului !ntlnit frecvent const dintr-un colorant redo*, un compus reductor si un compus alcalin. u fost obinui de asemenea si indicatori ai o*igenului pe baz de enzim. 4n mod obisnuit, trecerea unui indicator de la starea redus la cea o*idat se observ prin sc"imbarea culorii sale de la alb sau roz la albastru. 3ndicatorul se poate prezenta sub forma unei tablete sau a unui strat tiprit sau poate fi, de asemenea, laminat !ntr-un film de polimer. %ndicatori :invizibili9 de o,igen Sistemele de indicatori Binvizibili2 de o*igeni constau dintr-un senzor intern atasat la ambalaj, sensibil la variaiile concentraiei de o*igen, si a crui proprietate optic poate fi sesizat de ctre un scanner e*tern. +e e*emplu, sc"imbrile fluorescenei indicatorului pot fi utilizate !n msurarea cantitativ si nedistructiv a concentraiei de o*igen din ambalaje. vantajul indicatorilor invizibili de o*igen !n comparaie cu indicatorii vizibili este acela c nu apar greseli de citire datorate sensibilitii si limitrilor oc"iului uman. ceste tipuri de sisteme au de asemenea avantajul unei viteze mari de citire si al unei monitorizri a numrului de ambalaje distruse pe tot lanul alimentar.

%ndicatori de prospeime
3ndicatorii de prospeime din interiorul ambalajului dau informaii despre calitatea microbiologic a produsului. &ecanismul lor de aciune se bazeaz pe o reacie care are loc !ntre indicator si metaboliii volatili rezultai !n timpul cresterii microbiene din produs. 4n literatur a fost prezentat si patentat o varietate larg de sisteme diferite pentru indicatorii prospeimii. +e e*emplu, au fost puse la punct un sistem pentru detectarea "idrogenului sulfurat din produsele din carne de pui si un indicator - etic"et care reacioneaz cu aminele volatile din pestele alterat, sc"imbndu-si vizibil culoarea, si au fost propuse si alte sisteme de indicatori pentru ,O;, diacetil si amoniac. ,u toate acestea, numrul de sisteme indicatoare ale prospeimii disponibile pe pia este limitat.

4ntr-o societate moderna, ambalajul trebuie sa raspunda att cerintelor esentiale cu privire la produs, ct si unor obiective precise de protejare a mediului !nconjurator. 3mpactul ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si te"nologiilor de ambalare asupra mediului. ,aracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate, procesul te"nologic si deseurile rezultate din procesul de productie si consum. mbalajul ecologic este ambalajul realizat din materiale ecologice, utiliznd te"nologii nepoluante, cu un impact minim admis asupra mediului !nconjurator. 6eciclarea este operatia de realizare a unui material nou din materiale deja folosite. 3mpactul serios asupra mediului si necesitatea diminuarii poluarii a condus la utilizarea unor materiale de ambalaj de tipul# Blasting :are2 T ambalaje cu durata de utilizare prelungita% 0earthedibile2 T ambalaje biodegradabile, nepoluante% 0extremel. eas. to recicle2 T usurinta !n reciclare ULV. Simbolul grafic folosit !n mod frecvent, este bucla lui &Wbius.

+imboluri pentru protectia mediului ncon%urator si a consumatorului

Ambala% #r.ovac de marinare

Produs ambalat in conditii aseptice

,astigator recent al premiului pentru inovatie te"nica, acordat de 7le*ible 'ac5aging ssociation (7' ), ambala%ul #r.ovac este unic pe piata prin faptul ca pastreaza carnea si marinata in doua compartimente diferite, interconectate. ,onsumatorul poate decide cand sa inceapa procesul de marinare, apasand pe punga cu lic"id pentru a-i permite acestuia sa treaca in compartimentul de carne, fara ca folia protectoare, care izoleaza produsul de mediul inconjurator, sa fie afectata. Justul carnii se sc"imba intr-un interval scurt, de C--. minute. ,u ajutorul acestei inventii, producatorul nu mai are nevoie de cuva de marinare, economiseste materie prima, iar consumatorul poate controla e*act gradul de patrundere a carnii si are mai putine vase murdare.

#M" Ma,ina pentru ambalarea orizontal n ambala%e de carton (pentru cereale, prjituri, preparate farmaceutice, piza sau filtre de ulei )

;iferite tipuri de ambala%e active

;iferite tipuri de absorbani #

a) de dio*id ce carbon

b) de etilen

c) de umiditate

#omparaie ntre fructe<legume pstrate cu<fr ambalare activ dup 9( zile la == grade #

;upa / zile la =/ grade # cu<fr BeFresh

>xemplu de ambala% inteligent

>xemple de elemente inteligente nglobate n materialele de ambalare

>xemplu de indicator TT7

+chem privind funcionarea indicatorilor TT7 de tip 67T+A8 partea alb a etic"etei sc"imbare de culoare la punctul final

activare

partea verde etic"etei +chem privind funcionarea indicatorului TT7 de tip 2resh4#hec5 :

etic"et activat prin !ntreptrunderea prii albe cu cea verde

'rodus proaspt

'rodus proaspt

'rodus !nc proaspt

'rodus !nc proaspt % a se consuma imediat (prospeimea produsului nu mai poate fi garantat !n continuare )

You might also like