Othello Muzica:GiuseppeVerdi Libret: Arrigo Boito, dupa "Othello" de Shakespeare" Premiera: Milano, 5 februarie, 1887 Chiar daca Verdi

isi dorise sa renunte sa mai compuna, a fost atras de libretul scris de Boito sa compuna mu ica pentru aceasta opera, foarte populara inca de la succesul premierei! "a inceputul tra#ediei, #eneralul $enetian Othelo se intoarce triumfator in port, luptandu%se cu o furtuna puternica, pentru a re$eni in bratele sotiei iubitoare, &esdemona! &ar secundul 'a#o, impreuna cu (oderi#o, care este indra#ostit de &esdemona, pun la cale un plan pentru a distru#e $ictoria lui Othello! Mai intai cei doi reusesc sa pre#ateasca prabusirea lui Cassio, locotenentul de incredere al lui Othello! )oi ii su#erea a acestuia sa ceara a*utorul &esdemonei! Cand aceasta il sustine pe Cassio in fata sotului, acesta incepe sa abia suspiciuni, iar 'a#o il con$in#e ca &esdemona ii e necredincioasa! Chiar daca aceasta nea#a, Othello o ucide, pentru a descoperi la scurt timp ca ade$aratul tradator era 'a#o! &isperat, Othello se sinucide Die Zauberflote (Flautul fermecat) Muzica:+olf#an# )madeus Mo art "ibret: ,manuel Schikaneder Premiera: Viena, -. septembrie, 17/1 0re entata pentru prima oara cu doar doua luni inainte de moartea lui Mo art, aceasta opera este po$estea unui cuplu de indra#ostiti care trebuie sa treaca prin incercari ma#ice inainte de a fi impreuna! 0rintul 1amino a*un#e din intamplare pe taramul (e#inei 2optii, unde este atacat de un sarpe urias! ,ste sal$at de trei doamne, care ii arata un portret al frumoasei 0amina, de care 1amino se indra#osteste pe loc! 0rote*at de un flaut din aur, porneste alaturi de 0apa#eno intr%o noua a$entura 3 sa o sal$e e pe 0amina, pri oniera $ra*itorului Sarastro! &ar Sarastro nu este de fapt un $ra*itor, cu un preot intelept, care ii spune frumoasei 0amina ca, desi cei doi sunt predestinati unul altuia, trebuie mai intai sa treaca prin cate$a incercari pentru a%si do$edi iubirea! Cand eii i% au cerut lui 1amino sa nu mai $orbeasca, facand un le#amant de tacere, 0amina s%a temut ca totul este pierdut si se #andeste chiar sa se sinucida! &ar cu a*utorul spiritelor bune capata incredere si este alaturi de 1amino cand acesta trebuie sa treaca prin testul focului si testul apei! &epasind toate obstacolele, cei doi indra#ostiti raman impreuna, fortele luminii in$in# intunericul, iar flautul canta ultima melodie

Turandot Muzica: 4iacomo 0uccini Libret: 4iuseppe )dami si (enato Simoni, dupa fabula lui Carlo 4o i Premiera: Milano, 55 aprilie, 1/56 7ltima opera a lui 0uccini a ramas neterminata la moartea compo itorului, iar finalul, pe care il dorise un duet inchinat iubirii, a fost completat de un cole# mai tanar, 8ranco )lfano! 'n 0alatul 'mperial din 0ekin#, frumoasa printesa 1urandot isi primeste petitorii $eniti de pretutindeni! 0entru a o cuceri acestia trebuie sa raspunda la trei #hicitori, altfel sunt condamnati la moarte! Calaf, fiul re#elui e9ilat 1imur al 1artariei, $ra*it de frumusetea printesei si i#norand sfaturile tatalui sau si ale ser$itoarei "iu, care il iubeste, accepta pro$ocarea! Chiar daca reuseste sa raspunda la cele trei intrebari, Calaf ii ofera printesei $iata sa, daca aceasta ii $a descoperi numele secret! 1urandot o #aseste pe "iu si o torturea a indelun#, pentru a afla secretul, dar ser$itoarea prefera sa moara pentru a sal$a $iata printului! 'n fata unui asemenea sacrificiu, 1urandot se prabuseste plan#and in bratele lui Calaf si ii spune ca numele lui este 'ubire! Salome Muzica: (ichard Strauss Libret: traducerea de :ed;i# "achmann a scrierii lui Oscar +ilde Premiera: &resda, / decembrie, 1/.5 Opera si%a socat la inceput publicul prin continutul incarcat de dorinta si obsesie, si a fost retrasa din pro#ramul Metropolitan Opera dupa doar o repre entatie! Salome este fiica lui :erodias! Stapanul 'udeei, 'rod ,coplesit de dorinta pentru ea, ii cere sa danse e pentru el seducatorul dans al celor sapte $oaluri! 8ata accepta, cu o conditie 3 ca dupa dans sa ii indeplineasca o sin#ura dorinta! "a final Salomeea ii cere in schimb eliberarea lui <okanaan, 'oan Bote atorul, pentru care facuse o ade$arata obsesie! 'rod ordona ca <okanaan sa fie e9ecutat, iar capul sau insan#erat sa ii fie adus Salomeei pe un platou de ar#int! Cand aceasta saruta bu ele reci, 'ron, in#ro it, le ordona #ar ilor sa o ucida! Der Rosenkavalier (The Knight of the Rose) Muzica: (ichard Strauss Libret: :u#o $on :ofmannsthal Premiera: &resda, 56 ianuarie, 1/11 0rima opera comica de succes a lui Strauss incepe in dormitorul Maresalului de +erdenber#, unde printesa de -5 de ani a petrecut o noapte de pasiune alaturi de tanarul de 17 ani Octa$ian! 0rintesa stie ca acesta $a cauta curand o iubita mai tanara! 'l trimite pe tanarul ei iubit intr%o misiunea speciala 3 sa duca un trandafir de ar#int unei tinere pe nume Sophie, din partea Baronului $on "erchenau! )sa cum era de asteptat, cei doi adolescenti se indra#ostesc imediat! 8urios, tatal fetei ii porunceste sa plece la manastire, dar Octa$ian, decis sa o ia de ne$asta, pune la punct un plan pentru a%l discredita pe baron! )bia la final cei doi $or a*un#e impreuna, dupa multe intamplari si a$enturi amu ante!

Pelleas et elisande Muzica: Claude &ebuss= Libret: dupa piesa de Maeterlinck Premiera: 0aris, -. aprilie, 1/.5 0entru aceasta opera, &ebuss= a compus o mu ica cel putin la fel de subtila si rascolitoare ca si po$estea! Misterioasa fiinta Melisande a fost luata din padurea intunecata in care a crescut pentru a se casatori in secret cu 4olaud, nepotul (e#elui )rkel din )llemonde! (e#ele il iarta pe 4olaud, dar Melisanda, in timp ce se plimba prin #radina ,insotita de cumnatul ei 0elleas, isi pierde $eri#heta intr%un ia ! 'mediat dupa aceea sotul ei cade de pe un cal, ranindu%se #ra$! )cesta o trimite pe sotia neatenta sa caute inelul 8ermecat, in compania lui 0elleas, cei doi a*un#and sa se indra#osteasca unul de altul! 4elos, 4olaud isi cere Melisandei sa nu isi mai petreaca timpul cu 0elleas, dar aceasta accepta o ultima intalnire, chiar daca amandoi stiu ca $a urma o nenorocire! &eodata 4olaud intra in scena, il ucide pe 0elleas si o raneste si alun#a pe Melisande! &upa ce da nastere unei fetite, Melisanda moare in sin#uratate si liniste, re istand ru#amintilor lui 4olaud de a se intoarce si ne#and pana la sfarsit ca ar fi #resit cu ce$a! !abucco Muzica: 4iuseppe Verdi Libret: 1emistocle Solera Premiera: Milano, / martie, 18>5 0rima opera a lui Verdi care s%a do$edit un mare succes incepe in $echiul 'erusalim, unde re#ele 2abucco al Babilonului, a carui fata 8enena a fost luata ostatica de e$rei, in$adea a si *efuieste 1emplul! 2umita de 2abucco (e#ent al 'erusalimului si indra#ostita de e$reul 'smaele, 8enena se con$erteste la iudaism si ii eliberea a pe scla$ii iudei! Scla$a )bi#aille, care pretinde ca este sora printesei, il iubeste la randul ei pe 'smaele! )sa ca pune la cale un plan pentru a%l a $arli in temnita pe 2abucco si a fura coroana 'erusalimului pentru ea! 'n celula sa, 2abucco $isea a ca 8enena este aproape de e9ecutie, dar reuseste sa e$ade e la timp pentru a o sal$a si a se con$erti la randul sau la iudaism! 'n final, )bi#aille, neputand suporta $ino$atia, se otra$este! "e !o##e di Figaro (!unta lui Figaro) Muzica: +olf#an# )madeus Mo art Libret: "oren o da 0onte, dupa poemul lui 0ierre Beaumarchais Premiera: Viena, 1 mai, 1786 2unta lui 8i#aro este po$estea noilor a$enturi ale lui 8i#aro, care aparuse pentru prima oara in precedenta opera a lui (ossini, Barbierul din Se$illa! Stapanul lui 8i#aro, Contele )lma$i$a, s%a casatorit cu iubita sa (osina, dar plictisit de ea incearca sa o cucereasca pe camerista Susanna, lo#odnica lui 8i#aro! Contele incearca sa impiedice nunta celor doi, a*utand%o pe Marcellina, mena*era &octorului Bartolo! Marcellina incearca sa il forte e pe 8i#aro sa o ia de ne$asta, in contul unei datorii pe care acesta nu a mai putut sa i%o plateasca! 8i#aro, la randul lui

incearca sa impiedice acest plan si sa o ia de sotie pe Susanna! 0lanul Marcellinei se destrama cand 8i#aro afla din intamplare ca mena*era este de fapt mama sa, de mult pierduta! &upa multe trucuri si masti, unele reusite, altele mai putin, 8i#aro si Susanna isi redobandesc increderea si dra#ostea, iar contele trebuie sa o roa#e pe (osina sa il ierte! "ad$ acbeth din tsensk (Katerina %smailova)

Muzica: &mitri Shostako$ich Libret: Shostako$ich si )le9ander 0reis, dupa o po$estire de 2! "esko$ Premiera: "enin#rad, 55 ianuarie, 1/-> 4u$ernul stalinist a retras opera dupa cate$a repre entatii, considerand%o prea modernista, iar creatia aproape ca a disparut din amintirea melomanilor! ,roina ?aterina 'smailo$a, plictisita si nefericita in casnicia cu @ino$=, detestandu%si din tot sufletul socrul, Boris, este mereu banuita de acesta ca isi doreste sa aiba o a$entura! @ino$= il an#a*ea a pe seducatorul Ser#ei, care incepe imediat sa o cucereasca pe ?aterina! Boris afla si ordona ca Ser#ei sa fie biciuit! &in ra bunare, ?aterina il otra$este pe Boris si isi continua relatia cu Ser#ei, pana cand @ino$= ii surprinde pe cei doi indra#ostiti impreuna! 0entru a pastra secretul, cei doi il ucid si ii in#roapa cada$rul in pi$nita, pre#atindu%se pentru nunta! &ar in timpul petrecerii corpul este descoperit, iar cei doi sunt arestati si trimisi intr%o colonie de pedeapsa! )ici Ser#ei incepe o relatie cu Son=etka, plictisit de ?aterina! 'nnebunita de #elo ie si mi erie, ?aterina se arunca de pe un pod in apele raului, luand%o cu ea pe Son=etka! &osi fan tutte Muzica: +olf#an# )madeus Mo art Libret: "oren o da 0onte Premiera: Viena, 56 ianuarie, 17/. 7ltima opera comica a lui Mo art, Cosi fan 1utte, se remarca prin felul in care pre inta schimbarile si rasturnarile de situatie ale iubirii, chiar daca la inceput a fost criticata pentru ca pre enta femei necredincioase! Mai mult, unele dintre primele repre entatii au fost insotite de scu e din partea actorilor pentru subiectul fri$ol! 0o$estea incepe intr%o cafenea din 2eapole, unde doi tineri, 8errando si 4u#lielmo, se cearta cu mai batranul si scepticul &on )lfonso, spunandu%i ca lo#odnicele lor, surorile 8iordili#i si &orabella, nu ii $or trada niciodata! Cu a*utorul &espinei, camerista celor doua, barbatii pun la cale un plan pentru a testa credinta femeilor! &e#hi ati in soldati, fiecare o abordea a pe iubita celuilalt, reusind in final sa le cucereasca, in pofida impotri$irii initiale a celor doua! 0e masura ce intre nou formatele cupluri incep sa apara sentimente mult mai puternice, lo#odnicii re#reta ca s%a a*uns pana acolo si intre#ul plan este pre entat fetelor! 'n final cei patru se reunesc, chiar daca nu se stie cine $a ramane cu cine, un mister la care se pot #asi mai multe raspunsuri! &avalleria Rusticana Muzica: 0ietro Masca#ni Libret: 4! Menasci si 4! 1ar#ioni%1o etti, dupa o po$este de 4! Ver#a

Premiera: (oma, 17 mai, 18/. O drama de succes, ce imbina tradarea si ra bunarea, Ca$alleria (usticana l%a transformat pe Masca#ni, atunci in $arsta de doar 56 de ani, intr%o $edeta a lumii iubitorilor de opera! "a inceputul po$estii, locuitorii unui sat sicilian mer# spre biserica intr%o dimineata de 0aste! )pare Santu a, impo$arata de durerea tradarii iubitului ei, 1urridu, care o tradase cu "ola, prima lui iubire, acum de*a casatorita cu )lfio! Santu a ii marturiseste totul mamei iubitului, Mamma "ucia, si incearca disperata sa il con$in#a pe 1urridu sa se intoarca la ea! &ar acesta o respin#e, preferand relatia clandestina cu "ola! 8urioasa, Santu a se ra buna si ii spune lui )lfio totul despre tradarea sotiei sale! &in acest moment destinul trebuie implinit, iar traditia siciliana il obli#a pe )lfio sa isi recasti#e onoare pierduta cu a*utorul cutitului, iar $ino$atul 1uriddu trebuie sa accepte sa plateasca cu $iata pentru relatia cu "ola! &armen Muzica: 4eor#es Bi et Libret: :enri Meilhac si "udo$ic :ale$=, dupa romanul lui 0rosper Merimee Premiera: 0aris, - martie, 1875 &esi asta i Carmen este una dintre preferatele indra#ostitilor de opera, premiera a fost un esec total! &e ama#it de insucces, Bi et a$ea sa moara trei luni mai tar iu, fara sa stie ca ultima sa creatie a$ea sa re iste trecerii timpului! "a putin timp dupa moartea compo itorului publicul $a aprecia po$estea ce se desfasoara intr%o Spanie romantica si ireala! )ici, tanara Carmen, o frumoasa ti#anca, $an atoare de ti#ari, il tachinea a si atra#e pe caporalul &on <ose cu farmecele sale e9uberante! 2ici macar Micaela, care il iubeste din tot sufletul pe &on <ose, nu poate sa rupa aceasta $ra*a! Caporalul renunta repede la orice impotri$ire, si #ata de orice pentru Carmen, o urmea a pe aceasta in munti! &ar frumoasa ti#anca il pedepseste repede de noul ei iubit si nu e ita sa il paraseasca, plecand cu frumosul matador ,scamillo! Si aceasta chiar daca in cartile cu care #hicea isi pre isese sin#ura moartea apropiata! Caporalul nu renunta si promite ca se $a ra buna pentru aceasta tradare! Cand ,scamillo este din nou triumfator in arena, Carmen se intalneste cu &on <ose intr%o alee intunecata din apropiere, si de aceasta data indra neala si farmecul nu o mai pot sal$a de ra bunarea iubitului inselat! "a 'oheme Muzica: 4iacomo 0uccini Libret: 4iuseppe 4iacosa si "ui#i 'llica, dupa romanul "Scene din $iata de boem" de :enri Mur#er" Premiera: 1orino, 1 februarie, 18/6 Cea mai e9presi$a opera a lui 0uccini se ba ea a pe romanul lui Mur#er, o suita de intamplari din $iata boemei artistice autentice, ai carei membri traiau de la o i la alta in Cartierul "atin, distrandu%se si incercand sa casti#e suficient pentru o masa, nerenuntand la $isurile despre arta si succes! 8lamand dar $esel, poetul (odolfo imparte o camera mi era cu pictorul Marcello si alti doi prieteni! 'n )*un de Craciun,

fra#ila Mimi $ine la usa lui (odolfo, cautand a*utor, iar cei doi se indra#ostesc nebuneste! 'n acest timp Marcello are o relatie cu Musetta, mai preocupata de flirturi decat de artistul de lan#a ea! &ar (odolfo este e9cesi$ de #elos pe Mimi, iar cei doi a*un# sa se desparta, pana cand Musetta afla ca Mimi este de*a pe moarte! (odolfo alear#a in cautarea ei, iar cei doi indra#ostiti a*un# din nou impreuna pentru scurt timp, inainte ca moartea lui Mimi sa ii desparta din nou, de aceasta data pentru totdeauna! %l 'arbiere di Siviglia Muzica: 4ioacchino (ossini Libret: Cesare Sterbini, dupa piesa lui 0ierre Beaumarchais Premiera: (oma, 5. februarie, 1816 Chiar daca premiera a fost un fiasco, aceasta opera a re istat trecerii timpului si a de$enit un simbol al succesului si al repertoriului operei comice! 2eastamparatul 8i#aro, barbierul orasului, priceput la toate, afla ca indra netul Conte )lma$i$a s%a indra#ostit de tanara, bo#ata si frumoasa (osina, $iitoarea sotie a strictului &octor Bartolo! (osina il iubeste la randul ei pe conte, chiar daca nu il intalnise niciodata, si ii arunca o scrisoare de dra#oste de la balconul ei! 8i#aro reuseste sa teasa o ade$arata pan a de paian*en in timpul operei, folosind nenumarate trucuri si masti, reusind in final sa ii uneasca pe cei doi indra#ostiti fara speranta, chiar inainte ca (osina sa de$ina sotia doctorului! ABarbierul din Se$iliaB %l Trovatore Muzica: 4iuseppe Verdi Libret: Sal$atore Cammarano, dupa piesa lui )ntonio 4arcia 4utierre Premiera: (oma, 1/ ianuarie, 185Complicata melodrama o are ca eroina principala pe ti#anca ) ucena, a carei mama a fost arsa pe ru#, fiind acu ata ca i%a facut farmece copilului Conteului di "una! 0entru a%si ra buna mama, ) ucena rapeste copilul, apoi din #reseala isi arunca propriul copil in flacari! 'n#ro ita, ti#anca fu#e cu copilul contelui, pe care il creste ca si cand ar fi fost al ei, cu numele de Manrico! "a inceput, tanarul conte, fratele lui Manrico, asteapta sosirea misteriosului trubadur care a cucerit%o pe &ucesa "eonora! )pare trubadurul Manrico, iar cei doi se lupta in duel, fara sa Ctie ca sunt frati! Cand "eonora aude $onul ca Manrico a fost ucis de #ar ile contelui, isi *ura sa se calu#areasca! &ar iubitul ei trubadur, de fapt in $iata, se #rabeste sa a*un#a alaturi de ea! )rmata contelui asedia a ascun atoare celor doi, iar batrana ) ucena, a*un#and in tabara inamica, este condamnata la moarte! 'ncercand sa isi sal$e e mama, Manrico este capturat si aruncat in inchisoare! &isperata, "eonora promite ca se $a casatori cu contele in schimbul libertatii lui Manrico, dar cand acesta accepta, ducesa prefera sa se otra$easca, murind in bratele iubitului! 8urios, contele o fortea a pe ) ucena sa urmareasca e9ecutia lui Manrico, dar batrana ti#anca are ultimul cu$ant, spunandu%i contelui ca de fapt si%a ucis fratele!

"a Traviata Muzica: 4iuseppe Verdi Libret: 8rancesco Maria 0ia$e, dupa "&ama cu camelii" de )le9andre &umas Premiera: Venetia, 6 martie, 185"a 1ra$iata a pro$ocat un imens scandal in epoca, prin portreti area plina de afectiune a curte anei Violetta, care este sal$ata prin iubire! &in cau a adoratiei lui )lfredo, Violetta renunta la $iata de placeri pentru a trai alaturi de iubitul ei! &ar tatal lui )lfredo ii spune Violettei ca trecutul ei scandalos ar putea distru#e $iitorul fiului sau, cerandu%i sa renunte la o astfel de relatie! &in prea multa dra#oste, fosta curte ana accepta si se intoarce la $echea sa $iata, parasindu%l pe )lfredo, furios pentru tradarea ei! @drobita de durere, Violetta se imbolna$este, iar tatal lui )lfredo, din mila, ii spune fiului ade$arul despre sacrificiul fostei iubite! )lfredo reuseste sa o re#aseasca, doar pentru a petrece ultimele clipe alaturi de iubita muribunda! Tosca Muzica: 4iacomo 0uccini Libret: 4iuseppe 4iacosa si "ui#i 'llica Premiera: (oma, 1> ianuarie, 1/.. 0o$estea incepe intr%o biserica, unde artistul Ca$aradossi lucrea a la un portret al Mariei Ma#dalena, in timp ce $isea a la iubita sa 1osca, o talentata si pasionala cantareata! &eodata apare )n#elotti, un pri onier politic e$adat, care se ascunde de Scarpia, salbaticul sef al politiei! Cand 1osca a*un#e la biserica si aude discutia celor doi, banuieste ca iubitul ei are pe altcine$a, dar Ca$aradossi ii spune ade$arul si se decide sa il ascunda pe )n#elotti! 8uriosul Scarpia intra in biserica, furios ca l%a pierdut pe )n#elotti si dorind sa o cucereasca pe 1osca! 0rofitand de oca ie, incearca sa o faca pe #eloasa cantareata sa isi trade e iubitul! Ca$aradossi este arestat si torturat indelun#, iar 1osca este astfel santa*ata sa marturiseasca unde se ascunde )n#elotti! )rtistul este dus spre locul de e9ecutie, iar Scarpia ii cere cantaretei sa ii cede e pentru a%i elibera iubitul! 1osca ii primeste imbratisarea cu o lo$itura fatala de cutit! Vesela, se duce sa il elibere e pe Ca$aradossi, dar de fapt se duce sa asiste la e9ecutia lui! 7rmarita de politie, 1osca se arunca de pe un parapet in #ol, preferand moartea in locul $ietii fara dra#oste! Rigoletto Muzica: 4iuseppe Verdi Libret: 8rancesco Maria 0ia$e, dupa Victor :u#o ""e (oi sDamuse" Premiera: Venetia, 11 martie, 1851 0ersona*ele pline de $iata si mu ica insufletita au facut din (i#oletto una dintre operele preferate ale publicului, depasita doar de )ida pentru creatia lui Verdi! (i#oletto este mascariciul cocosat si cu un umor amar de la curte, a carui pretuita fiica, 4ilda, este curtata de afemeiatul &uce de Mantua! )cestuia nu ii este prea #reu sa o cucereasca! Satui de #lumele adesea crude % pentru ca spuneau ade$arul % ale mascariciului, curtenii il pacalesc pe (i#oletto, iar 4ilda este sedusa de &uce! :otarat

sa ii demonstre e fiicei sale cine este de fapt &ucele, (i#oletto o duce pe aceasta in casa asasinului Sparafucile, a carui sora Maddalena ii ofera ducelui farmecele sale! (i#oletto il an#a*ase pe Sparafucile pentru a%l ucide pe duce, dar Maddalena il con$in#e sa ucida in locul acestuia pe altcine$a, ales la intamplare! Stiind ca $a fi ucisa, 4ilda apare de#hi ata, este in*un#hiata, ba#ata intr%un sac si trimisa lui (i#oletto, in locul trupului &ucelui, 'n ultima clipa, cocosatul deschide sacul si isi descopera fiica in a#onie, care moare soptind ultimele cu$inte de dra#oste catre &uce! %nelul !ibelungilor (The Rhinegold) (The *alk$rie(+murgul #eilor Muzica: (ichard +a#ner Libret: (ichard +a#ner Premiera: Ba=reuth, au#ust 1876 Ciclul in patru parti al lui +a#ner urmareste a$enturile eilor, uriasilor, #nomilor si oamenilor, care lupta cu lacomia si tradarea pentru a a*un#e la un final i ba$itor! 'n prima parte a ciclului, nibelun#ul pitic )lberich renunta la iubire pentru a casti#a aurul (inului, din care isi face un inel care ii da puteri uluitoare! 'n acest timp, +otan, stapanul eilor, re#reta promisiunea de a o da pe 8reia, eita tineretii si frumusetii, uriasilor, in schimbul a*utorului acestora pentru reconstructia Valhallei! +otan il pacaleste pe )lberich si fura 'nelul ma#ic, dandu%l uriasilor in locul eitei! &ar )lberich blestemase 'nelul, iar oricine il atin#ea atra#ea asupra sa si a celor din *ur nenorocirea! "a inceputul din &ie +alkure, Sie#mund a*un#e la coliba in care Sie#linde asteapta credincioasa intoarcerea lui :undin#, pe care a fost obli#ata sa il ia de sot! Cei doi se indra#ostesc, fara sa stie ca amandoi sunt de fapt copiii umani ai lui +otan! )cesta o trimite pe fiica sa fa$orita, Brunnhilde din randul neinfricatelor Valkirii pentru a%l apara pe Sie#mund, dar sotia sa, eita 8ricka, ii aminteste ca Sie#mund a incalcat casatoria lui :undin#, si ca atare trebuie sa moara! @drobit de durere si aflat inca sub blestemul 'nelului, +otan ii cere Valkiriei sa il a*ute pe :undin#! &esi Brunnhilda se opune, +otan inter$ine si pro$oaca moartea fiului sau! 0entru a o pedepsi pe Valkiria care nu il ascultase, o adoarme pe Stanca Brunnhilde, incon*urata de un inel de foc, de care doar un erou ade$arat $a putea sa treaca! &ar inainte de a fin intemnitata astfel, Brunnhilda le spune eilor ca Sie#linde este ascunsa in padure, unde $a da nastere lui Sie#fried, care ii $a a*uta mai tar iu pe ei sa isi infran#a dusmanii! Sie#fried po$esteste apoi cum copilul a fost sal$at de lan#a mama sa moarta si crescut de mime, un pitic nibelun# ce planuieste ca in $iitor Sie#fried sa il ucida pe uriasul 8afner si sa recupere e astfel 'nelul! Sie#fried a*un#e sa lupte cu uriasul, folosind sabia rupta a tatalui sau si il in$in#e! &ar apoi il ucide si pe Mime pentru tradarea lui, totul sub pri$irile satisfacute ale lui )lberich! 'ntre timp, +otan, ostenit, renunta sa mai fie stapanul eilor, abandonand lumea in sarcina iubirii omenesti! O pasare il duce pe Sie#fried la Valkiria adormita, pe care o tre este! Brunnhilda renunta la puterile ei si cei doi indra#ostiti a*un# impreuna, fiind reuniti de 'nelul blestemat! &ar ra bunarea eilor ii asteapta in cea de a patra parte, 4otterdammerun#! :a#en, fiul maleficului )lberich, pune la cale un plan pentru a%l ucide pe Sie#fried si a fura 'nelul de pe de#etul Brunnhildei! O con$in#e se sora sa $itre#a, 4utrune, sa ii dea lui Sie#fried o potiune care o $a ster#e din amintirea eroului pe iubita sa Brunnhilde! )stfel Sie#fried a*un#e sa promita ca o $a rapi pe fosta sa iubire pentru ca aceasta sa se marite cu 4unther, fratele lui 4utrune! 'n timpul luptei dintre cei doi Sie#fried reuseste sa ia 'nelul de pe mana Brunnhildei! Cand aceasta il acu a ca a tradat%o, Sie#fried nu isi poate aminti nimic, asa ca nea#a totul!

&upa casatorie, fecioarele (inului, mostenitoarele de drept ale 'nelului, ii cer lui Sie#fried sa il returne e, dar acesta refu a din cau a $ra*ii! &orindu%si inelul, :a#en il in*un#hie pe la spate pe Sie#fried! &ar cand incearca sa ia 'nelul pretios de pe de#etul cada$rului, mana acestuia se ridica pentru a%l impiedica! 'n acel moment apare si Brunnhilda, care ia inelul si se arunca impreuna cu acesta intr%un ru# funerar, pentru a%l distru#e pentru totdeauna! Sacrificiul ei aduce 'nelul inapoi (inului si purifica lumea pentru o noua era a iubirii! % Pagliacci (Paiatele) Muzica: (u##iero "eonca$allo Libret: (u##iero "eonca$allo Premiera: Milano, 51 mai, 18/5 Creatia sentimentala semnata de "eonca$allo, "o piesa in piesa" incepe intr%un sat italian, in care a*un#e un #rup de actori, #ata sa dea spectacole! Seful #rupului, Canio, de o #elo ie maladi$a, descopera ca sotia sa, 2edda, s%a decis sa fu#a cu un iubit! <urand sa se ra bune, ii anunta pe toti ca cel $ino$at se $a da de #ol intr%un fel sau altul la spectacolul din acea seara! 'n timpul repre entatiei, cand 2edda *ucand rolul Columbinei $orbeste cu partenerul si iubitul de scena, :arleEuin! Canio renunta la costumul de 0a#liaccio si intr%un acces de furie incearca sa o forte e pe sotia sa sa ii de $aluie numele iubitului misterios! 2edda fu#e in#ro ita de el, dar Canio o prinde si o ucide cu mai multe lo$ituri de cutit! Cu ultima rasuflare, 2eda rosteste numele de Sil$io, pe care Canio il omoara pe loc! 'ntre#ul public este inmarmurit de #roa a in fata dramei care a de$enit deodata realitate, iesind de pe scena in fata careia aplaudau!" The err$ ,ido- (*aduva vesela)

Muzica: 8ran "ehar Libret: Victor "eon si "eon Stein, dupa comedia lui :enri Meilhac Premiera: Viena, 58 decembrie, 1/.5 Mu ica $oioasa, dans si romantism, in#rediente care au transformat aceasta opereta intr%o fa$orita a publicului, inca de la premiera! 'n $eselul 0aris, o petrecere de ani$ersare pentru conducatorul statului ima#inar Marso$ia este in plina desfasurare! Bo#ata Sonia este incon*urata de pretendenti, spre disperarea Baronului 0opoff, diplomat al tarii Marso$ia, care se teme ca aceasta $a ruina tara daca se $a casatori cu un strain! 0opoff reuseste sa il con$in#a pe 0rintul &anilo, ministrul de finante, sa o ceara in casatorie pe Sonia, desi aceasta il mai refu ase o data, in trecut! &ar acum Sonia este cea care il copleseste cu atentia sa pe 0rint, chiar daca acesta pare indiferent, pana cand Sonia anunta ca s%a lo#odit cu un france ! &isperat, ii marturiseste Soniei ca o iubeste, descoperind ca totul nu a fost decat o minciuna si ca iubita sa ii impartaseste sentimentele!

adama 'utterfl$ Muzica: 4iacomo 0uccini Libret: 4iuseppe 4iacosa si "ui#i 'llica Premiera: Milano, 17 februarie, 1/.> 7na dintre cele mai cunoscute opere din lume, po$estea pre inta consecintele de$otiunii obsesi$e! 0inkerton, un ofiter din marina americana aflat in <aponia accepta o casatorie temporara cu Cio%Cio%San, cunoscuta sub numele de alint Butterfl=, care renunta la familie si reli#ie pentru el! Cand 0inkerton se intoarce in )merica, sotia i#nora orice sfaturi si il asteapta sa se intoarca, refu and o cerere in casatorie din partea lui Famadori, un bo#at afacerist nipon! Cand toate caile de iesire ii sunt inchise, este drobita de durere cand afla ca 0inkerton s%a intors, de aceasta data insotit de o sotie americana! Cum nu poate suporta durerea si de onoarea, Cio%Cio% San se sinucide cu sabia tatalui sau, potri$it traditiei! "ucia di "ammermoor Muzica: 4aetano &oni etti Libret: Sal$atore Cammarano, dupa romanului lui Sir +alter Scott Premiera: 2eapole, 56 septembrie, 18-5 1ra#ica si romantica po$este a lui &oni etti narea a $iata lui "uc=, sora "ordului :enr= de "ammermoor, care $rea sa isi casatoreasca sora pentru a%si sal$a situatia financiara si politica! Cand :enr= afla ca "ucia il iubeste pe ,d#ar, fiul unei familii ri$ale, o minte spunandu%i ca acesta i%a fost necredincios! "ucia il crede si accepta o casatorie de con$enienta! "a intoarcerea dintr%o calatorie din strainatate, ,d#ar este ranit de infidelitatea "uciei, fara sa stie nimic despre planul fratelui! :enr= il pro$oaca la duel, acu andu%l ca i%a *i#nit sora! &ar "uc=, innebunita de durere, isi ucide sotul si se sinucide, iar ,d#ar, pier andu%si sin#ura iubire, se sinucide la randul sau la mormantul stramosilor lui! .ansel and /retel Muzica: ,n#elbert :umperdinck Libret: )delheid +ette Premiera: +eimar, 5- decembrie, 18/)cesta basm clasic este po$estea unui sarac mestesu#ar care locuieste intr%o coliba in padure, alaturi de sotia sa 4ertrude si cei doi copii, :ansel si 4retel! 'ntr%o i, ener$at de *oaca celor doi copii, 4ertrude $arsa din #reseala laptele pastrat pentru cina, asa ca ii trimite pe :ansel si 4retel sa culea#a fructe din padure, sin#ura mancare din acea i! Cand sotul se intoarce acasa, 4ertrude afla ca in adancurile padurii traieste o $ra*itoare care ii ademeneste pe copii pentru a%i manca apoi! :ansel si 4retel se ratacesc in padure si adorm la radacina unor copaci, fiind aparati de in#erii pa itori! ) doua i sunt prinsi de $ra*itoarea cea rea, care ii $ra*este si se pre#ateste sa ii #ateasca! &ar 4retel reuseste sa rupa $ra*a, iar cei doi o pacalesc pe $ra*itoare si o inchid in cuptorul incins, unde o coc pana cand se transforma intr%o pra*itura uriasa!

Olande#ul #burator Muzica: (ichard +a#ner Libret: +a#ner, inspirat de :eine Premiera: &resda, 5 ianuarie, 18>+a#ner s%a inspirat pentru subiectul acestei opere din le#enda unui capitan olande , care *urase ca $a na$i#a in *urul Capului Bunei Sperante, chiar daca ii $a lua toata $iata si chiar mai mult! Condamnat de dia$ol sa na$i#he e la nesfarsit, are $oie sa debarce pentru scurt timp la fiecare sapte ani, cautand acea femeie a carei dra#oste ade$arata il $a i ba$i de blestem! 'n timpul unei furtuni, capitanul nor$e#ian &aland reuseste sa isi duca na$a intr%un loc mai linisitit, cand lan#a el apare na$a fantomatica a Olande ului burator! &aland este de acord ca Olande ul sa il urme e pentru a o cunoaste pe fiica sa, Senta, care s%a indra#ostit de un portret care seamana cu Olande ul burator! 'nca din prima clipa Senta intele#e ca Olande ul este barbatul $iselor sale, iar la plecarea lui, fu#e de lan#a familia ei si se arunca in mare, eliberandu%si iubitul de blestem si ramanand alaturi de el pentru eternitate! Die Fledermaus ("iliacul) Muzica: <ohann Strauss Libret: :enri Meilhac si "udo$ic :al$= Premiera: Viena, 5 aprilie, 187> 0opulara opereta a lui Strauss este un amestec de comedie si dans! Bur#he ul ,isenstein trebuie sa a*un#a in inchisoare din cau a unei #reseli marunte a a$ocatului sau! )u ind $estea, )lfred, fostul iubit al sotiei lui ,isenstein, (osalinda, decide sa profite de absenta sotului pentru a relua $echea le#atura! )poi soseste prietenul lui ,isenstein, 8alke, imbracat in costum de liliac, si care ii cere sotului sa mear#a la inchisoare peste cate$a ore, intre timp participand la un bal mascat! Cei doi pleaca impreuna, iar )lfred soseste, fiind confundat cu ,isenstein si inchis in temnita! "a bal, ,isenstein este fascinat de o misterioasa contesa ma#hiara, care este de fapt chiar sotia sa, de#hi ata! &upa terminarea balului se duce la inchisoare, unde ii #aseste pe )lfred si Mesalinda! 'n mi*locul confruntarii restul persona*elor apar ca prin farmec, tensiunea dispare, iar toata lumea este fericita, cantand in cinstea ma#iei dansului si sampaniei! Faust Muzica: Charles 4ounod Libret: Michel Carre si <ules Barbier Premiera: 0aris, 1/ martie, 185/ &ramatismul si elementele oculte si stranii au facut din 8aust un succes imediat, inca de la premiera! Batranul filosof 8aust, plan#andu%si tineretea si puterile pierdute, dar mai ales $iata irosita in adar, se pre#ateste sa se sinucida! &ar in clipa in care duce cupa cu otra$a la #ura, aude afara $ocile $esele ale copiiilor! &isperat, ii cere a*utorul lui Satan! )pare demonul Mephistopheles, care ii ofera lui 8aust tineretea, in schimbul sufletului, intele#ere pe care filosoful o accepta! Cu Mephistopheles ambind sarcastic in fundal, acum tanarul 8aust o seduce si tradea a

pe Mar#uerite, uci#andu%l si pe fratele acesteia, Valentine, cand incearca sa isi apere sora! Si Mar#uerite este blestemata la randul ei si isi ucide copilul nele#itim, crima pentru care este condamnata la moarte! &ar in final bunatatea fetei o sal$ea a! 'n#erii $in si o duc in rai, i ba$indu%l si pe 8aust din #hearele dia$olului, pentru ca sa$antul re#retase pactul facut! 0vgheni Oneghin Muzica: 0iotr 'lici Ceaiko$ski Libret: Ceaiko$ski si ?! S! Shilo$ski, dupa un poem de 0uskin Premiera: Mosco$a, 5/ martie, 187/ Se spune ca Ceaiko$ski insusi ar fi fost indra#ostit de 1atiana, eroina $irtuoasa a acestei opere clasice! "a inceput surorile 1atiana si Ol#a astepta sosirea lo#odnicului Ol#ai, "enski, si a prietenului sau One#hin! 'n $arsta de doar 17 ani, 1atiana se indra#osteste pentru prima oara de One#hin, chiar daca acesta este mai in $arsta decat ea! 'i marturiseste acestuia iubirea, dar One#hin, politicos si rece, o respin#e! 0lictisit, One#hin a*un#e sa flirte e cu Ol#a, iar cei doi $echi prieteni a*un# sa se duele e, "enski fiind ucis! One#hin ale#e sa dispara din societate, impo$arat de uciderea celui mai dra# prieten, pentru a se intoarce multi ani mai tar iu! )tunci o redescopera pe 1atiana, o doamna frumoasa, matura si mai ales casatorita, de care se indra#osteste nebuneste! '' marturiseste iubirea, dar este mult prea tar iu, caci 1atiana, chiar daca la randul ei il mai iubeste inca, ale#e sa ramana credincioasa sotului ei, neuitand umilirea din adolescenta! Don Pas1uale Muzica: 4aetano &oni etti Libret: &oni etti si 4io$anni (uffini Premiera: 0aris, - ianuarie, 18>,9uberanta farsa a lui &oni etti pre inta incercarile lipsite de sansa ale batranului burlac &on 0asEuale de a%si #asi o sotie, incercand in acelasi timp sa il impiedice pe nepotul sau ,rnesto sa faca acelasi lucru! ,rnesto este indra#ostit de tanara si plina de $iata $adu$a 2orina, iar cuplul este con$ins sa il a*ute pe Malatesta, prietenul lui &on 0asEuale, sa #aseasca un mod pentru a ruina planurile batranului! 2orina, *ucand rolul de $iitoare mireasa inocenta a lui &on 0asEuale, de$ine o scorpie imposibila dupa casatorie, terori andu%si batranul hot, fara sa e ite sa%l lo$easca! 'n final, e9asperatul &on 0asuEale #aseste "din intamplare" o scrisoare de dra#oste a lui ,rnesto catre 2orina! 'mpreuna cu Malatesta ii descopera de indra#ostiti in #radina! 'nteleptul Malatesta reuseste sa impace lucrurile, si totul se termina cu bine!" Don /iovanni Muzica: +olf#an# )madeus Mo art Libret: "oren o da 0onte Premiera: 0ra#a, 5/ octombrie, 1787 7na dintre cele mai cunoscute si apreciate opere, &on 4io$anni combina inspirat dramatismul cu comedia, pentru a pre enta escapadele, a$enturile si sfrarsitul

tra#ic al unui cuceritor mitic! "a inceput, &on 4io$anni paraseste pe furis locuinta iubitei sale &onna )nna, dar aceasta il urmareste! @#omotul il tre este pe tatal ei, Commendatore, care se duelea a cu &on 4io$anni, fiind ucis de acesta! &on 4io$anni isi continua a$enturile alaturi de ser$itorul sau, "eporello, si o intalneste pe &onna ,l$ira, care inca il iubeste desi a tradat%o! Scapa de ea, intalnind apoi un #rup $esel de tarani, intre care si frumoasa @erlina si #rosolanul ei lo#odnic, Masetto! &on 4io$anni incearca sa o cucereasca pe @erlina, dar la tipatul ei $ine si suspiciosul Masetto, iar &on 4io$anni este demascat ca uci#as si seducator! Scapa, pentru a da ochii cu o statuie a ucisului Commendatore, care in tra#e pe &on 4io$anni in iad! 'oris /odunov Muzica: Modest Mussor#sk= Libret: inspirat de piesa lui 0uskin si de lucrarea lui 2ikolai ?aram in "'storia tatului rus"! Premiera: St! 0etersbur#, 57 ianuarie, 187> Cea mai maiestuoasa dintre toate operele rusesti, Boris 4oduno$ a fost considerata o creatie re$olutionara datorita mu icii si $ersurilor, dar si pentru modalitatea in care reali a un sumbru portret al unei perioade turbulente din istoria tarii! 0otri$it le#endei, Boris de$ine 1arul (usiei dupa ce il ucide pe &imitri, mostenitorul de drept! &esi incearca sa conduca tara asa cum trebuie, (usia decade in haos si saracie! 1anarul calu#ar 4ri#ori il con$in#e pe re#ele polone $ecin ,cG el este de fapt &imitri! Calu#arul se casatoreste cu Marina, o nobila polone a care isi ascunde dorinta de putere sub masca unei pasionate iubiri! 4ri#oriH&mitri alaturi de armatele polone e in$adea a (usia, luand puterea din mainile unui Boris infricosat si macinat de $inG in fata aparentei in$ieri a lui &mitri! 0o$ara este prea mare si #reu de suportat, asa ca Boris moare! 0e un fundal intunecat, poporul rus, sfasiat de ra boaie si aflat sub o conducere nele#itima, isi plan#e durerea! +ida Muzica: 4iuseppe Verdi Libret: )ntonio 4hislan oni Premiera: Cairo, 5> decembrie, 1871 0o$estea celei mai importante si "clasice" opere scrise de Verdi incepe in palatul re#al din $echiul ,#ipt, unde frumoasa printesa etiopiana )ida este scla$a printesei e#iptene )mneris! Cand armata etiopiana ataca, incercand sa o sal$e e pe )ida, (adames, capitanul #ar ilor e#iptene si iubitul )idei, conduce o #lorioasa aparare, reusind sa il prinda pe tatal )idei, (e#ele )monasro! Ca o rasplata pentru succesul sau, 8araonul ii ofera lui (adames mana fiicei sale, 0rintesa )mneris, care este #eloasa pe )ida si il tratea a de sus pe capitan! Sfasiata intre patriotism si iubire, )ida simte cum o cuprinde disperarea! 'l tradea a pe (adames la indemnul tatalui, dar )mneris descopera complotul in pre#atire! Ca ra bunare, ii porunceste lui (adames sa renunte la )ida sau sa fie in#ropat de $iu! 1acut si demn, nedorind sa renunte la marea sa iubire, (adames este dus in temnita pentru a fi ucis! )colo )ida il #aseste, cei doi unindu%se in moarte! "

LIBRETE DE OPERE SI OPERETE