Filozofia politica a Constitutiei americane

Separatia puterilor nu este mentionata explicit in Constitutie.Cu toate acestea, textul din 1787 a devenit exemplul clasic al aplicarii doctrinei separatiei puterilor.Puterile legislativa, esecutiva si judecatoreasca sunt enuntate distinct si investite in institutii diferite: Congres, Presedinte si Curtea Suprema. Cu toate ca regimul separatiei puterilor caractrerizeaza Constitutia Americana, nu pe aceea a arii !ritanii, exemplul si teoria politica engleza au fost sursele principale ale acestei doctrine. "n secolul #$"", pe fondul teoriilor cu privire la regimul mixt, se formeaza un discurs despre functiile specifice ale diferitelor componente ale unui regim politic. "n contextul %az&oiului Civil din Anglia, necesitatea separatiei puterilor este propusa si dez&atuta de autori precum "saac Pennington sau 'enr( "erton.%egimul &ritanic a evoluat insa spre un sistem de fuziune al puterilor care are in centru suveranitatea Parlamentului.Cu toate acestea au existat in continuare autori care au argumentat teoria separatie puterilor )*o+n ,oc-e.Doua tratate asupra guvernarii 1/880. Caracteristicile Constitutiei americane 1. Doctrina nondereglarii "n vesiunea americana, teoria separatiei puterilor este insotita de doctrina nondereglarii. Aceasta susutine ca nici una dintre puteri nu poate sa delege autoritatea sa unei alte puteri. 2. Checks and balances 1n alt aspect important face referire la checks and balances, adica teoria controlului reciproc al puterilor statului )mecanism de autoreglare0, care permite controlul reciproc al puterilor prin diferite mijloace.Camera %eprezentantilor poate pune su& acuzare oficiali ai 2xecutivului, Congresul poate declansa investigatii, *udiciarul putand decide eventuale neconstitutionalitati ale legilor.

3. Clauza de incompatibilitate "n cadrul acestei clauze se stipuleaza ca niciun oficial al Statelor 1nite nu va putea fi mem&ru al Congresului.Ca&inetul Presedintelui american, spre exemplu, nu poate avea , in cadrul sau,mem&rii ai Congresului.Aceasta clauza interzice serviciul simultan doar intre 2xecutiv si ,egislativ, acest fapt permitandu.i lui *o+n ars+all sa fie simultan Secretar de Stat si *udecator.Sef la Curtea Suprema, in mandatul lui *o+n Adams. Exceptii Separatia puterilor este un principiu central al Constitutiei americane, insa nu este unul a&solut."n acest sens exista si 3incalcari4 ale jurisdictiei unora dintre puteri.Spre exemplu puterea presedintelui de a gratia sau puterea de reglementare a unor agentii guvernamentale, care tin de ramura 2xecutivului, dar a caror activitate consta in sta&ilirea de norme specifice diferitelor activitati. Principiul separatiei si controlului reciproc al puterilor are ca scop prevenirea a&uzurilor guvernartii prin intretinerea unui ec+ili&ru intre cele trei puteri. Aceasta inseamna, in principiu, ca cele trei ramuri ale guvernarii sunt egale intre ele, niciuna nefiind deasupra alteia. "n practica insa, lucrurile stau putin diferit.5intre cele trei puteri, *udiciarul a fost,intotdeauna, cea mai putin puternica."nainte de %az&oiul Civil, Curtea Suprema nu a declarat decat de doua ori o lege a Congresului drept neconstitutionala.Cu toate ca in secolul ## Curtea Suprema a fost mult mai activa, Presedintele si Congresul formeaza, in continuare, axa de autoritate a sistemului politic american.

Statul de drept "n textul Constitutiei din 1787 nu apare o mentionare explicita a 3statului de drept4 )rule of law0, insa apare afirmatia, cunoscuta drept Clauza de Suprematie, conform careia Constitutia este 3legea suprema a tarii4.Altfel spus, Constitutia este suprema, deasupra oricarei legi si deasupra oricarei ramuri a guvernarii. "nca inainte de %eforma engleza, ganditorii repu&licani sta&ilisera ca o conditie a unui stat li&er este respectul legilor. %egimul suprematiei legii este insa codificat altfel decat in formulele prin care este declarat in constituiile contemporane ale 2uropei, ceea ce i.a facut pe unii comentatori sa vor&easca despre o 3nedeterminare4 a acestui principiu in dreptul constitutional american.Putem privi lucrurile si din alta perspectiva : Constitutia americana din 1787 si amendamentele acesteia cosntruiesc principiul suprematiei legii pornind de la dreprturile naturale si traditionale ale individului. in vreme ce textele euripene de regula dau prioritate amenajarii institutionale a statului de drept. re!ederi Principalele prevederi relative la respectarea drepturilor legale sunt cuprinse in amendamentul $."n afara de afirmarea pricipiului general al corectitudinii procesului)due process0, amendamentul sta&ileste si dreptul judecata cu juarti, interdictia du&lei acuzatii )double jeopardy0, interdictia ca cineva sa fie o&ligat sa depuna marturie atunci cand el insusi este acuza si principiul justei compensatii in caz de expropriere. Amendamentul "$ sta&ileste principiul sigurantei persoanelor, domiciliului, posesiunilor si impotriva retinerilor si perc+ezitiilor a&uzive. 1n alt amendament, si anume $", sta&ileste drepul la un proces prompt si pu&lic, in fata unui juriu impartial dins statul sau districtul unde ar fi fost comisa fapta,dreptul la un avocat al apararii, pricipiul confruntarii cu martorii sau necesitarea informarii cu privire la acuzatiile care se aduc.

roprietatea pri!ata Sursa ideilor despre proprietatea din Constitutia americana este du&la: pe de.o parte, prevederile din dreptul comun englez cu privire la proprietate iar pe de alta teoriile dreptului natural, in special teoria lui *o+n ,oc-e din Al doilea tratat asupra guvernari )1/880. Participantii la Conventia de la P+iladelp+ia erau, marea lor majoritate, juristi, negustori ori mari proprietari. 6oate acestea erau ocupatii care presupuneau o cunoastere practica a legilor engleze. 5repul comun englez era caracterizat de reguli foarte complexe relative la proprietatea individuala,mai ales la cea asupra pamantului. Proprietatea este importanta si pentru ,oc-e.6eoria sa sta&ileste ca proprietatea privata apare inca in starea de natura.5reptul individual la proprietate, asadar, este unul natural, deci nu depinde de voinata Statului, a unui Suveran sau a unui Parlament.Pentru ,oc-e, proprietatea apare ca o extensie a muncii individuale,prin apropierea terenului si a produselor propriei munci, justificat in ultima instanta de necesitatea supravietuirii."n opinia filozofului englez proprietatea privata este cu neputinta de disociat de li&ertatea individului si de dreptul sau la viata. "ntelegerea loc-eana a proprietatii a fost foarte influenta in coloniile americane, unii dintre fondatorii %epu&licii fiind &uni cunoscatori ai filozofiei sale politice. Prevederile relative la proprietate sunt numeroase in cosntitutia din 1787, insa acestea nu sunt exprimate sistematic si concis, ci tre&uie urmarite si , uneori, reconstruite din elemente surprinzatoare pentru sensi&ilitatiile noastre contemporane. 7 prevedere moderna din Constitutia americana este Clauza Proprietatii "ntelectuale.Aceasta garanteaza dreptul de proprietate intelectuala al scriitorilor si inventatorilor, in vederea 3promovarii artelor si stiintelor4. Principala sursa teoretica a acestei prescriptii tre&uie cautata in influenta ideilor lui 8rancis !acon.

"n %az&oiul de "ndependenta si in conflictele din deceniile urmatoare, &locada economica era frecventa. Prin sistemul de patente, 1niunea se inscria intr.o evolutie generala a Statului modern, prin care acesta urmarea sporirea puterii sale si inscrierea pe calea progresului prin controlul stiintei si te+nologiei. 1nele prevederi constitutionale cu privire la proprietate se refera la reducerea posi&ilitatii a&uzurilor prin care se interzice confiscarea proprietatii prin intermediul unei condamnari sau la domeniul eminent: proprietatea privata nu va fi luata pentru uzul pu&lic fara plata unei compensatii. 7 alta garantie a proprietatii este aceea prevazuta de Amendamentul """, introdus de *ames adison ca protectie fata de a&uzuri precum cele comise in virtutea celor doua legi ale "ncartiruirii. Acesta este azi unul din cele mai rar citate amendamente din Constitutie pentru ca operatiunile militare pe teritoriul national au incetat, practic, din perioada %az&oiului Civil. "n secolul al #$""".lea insa, infruntarile armate erau frecvente, iar prezenta militara intre civili era un fapt cotidian."n 9ord.$est exista un conflict permanent cu tri&urile indiene, iar in urmatoarele decenii Statele 1nite vor fi angajate in diverse raz&oaie care vor duce, in 181:, la ocuparea si incendierea ;as+ingtonului de catre trupele &ritanice. Statul si religia "n limitele vremurilor, coloniile americane erau caracterizate de o mare toleranta religioasa. 1nele dintre acestea nu aveau !iserica oficiala, iar in altele, catolicii erau acceptati c+iar in functii pu&lice. Aceste traditii ale tolerantei, ca si faptul ca cele treisprezece colonii erau caracterizate de o mare diversitate confesionala au facut ca prevederile Cartei 5repturilor sa fie foarte li&erale. "n Amendamentul " este declarata interdictia instituirii de catre Congres a unei !iserici oficiale si interdictia de a limita li&erul exercitiu al religiei.

5e remarcat, insa, ca aceste interdictii vizeaza <uvenrul federal, nu statele 1niunii.5e asemenea, aceste prevederi constitutionale au fost interpretate, de multe ori, ca o interdictie a de a limita credintele propriu.zise, nu actiunile pu&lice a celor care adera la un cult cu prevederi inaccepta&ile socia&il cum ar fi &igamia. Principiul separatiei dintre Stat si !iserica nu este formulat ca atare in Constitutie, insa a fost recunoscut inca de la inceputurile 1niunii. *efferson a vor&it despre 3un zid al separatiei intre !iserica si Stat4 , iar adison a afirmat 3separarea totala4 a celor doua entitati. Cu toate acestea, oficialii federali au facut intotdeauna referinte consistente la principiile religiei crestine si au participat la ritualuri religioase. 1n exempli este icul 5ejun 9ational cu %ugaciune, organizat din 1=:> in fiecare an de un grup de mem&ri ai Congresului si la care participa si Presedintele Statelor 1nite. Acest lucru este posi&il pentru ca, desi principiul separatiei este recunoscut, statu federal american nu este un stat care sa impuna activ principiul secularismului, asa cum este cazul %epu&licii 8raceze. 7 pro&lema intens dez&atuta a fost aceea a caracterului Constitutiei din 1787. Cum sa explicam faptul ca aceasta nu contine practic nicio referinta la 5umnezeu si la religia crestina, in afara de mentiunea finala a datei ca 3anul 5omnului4 si de excluderea zilelor de odi+na de la sfarsitul saptamanii din perioada in care Presedintele poate sa returneze o lege in congres?Caracterul secular al prevederilor acestei Constitutii i.a scandalizat pe unii dintre primii sai cititori. "n 178= !enjamin %us+ ii scie lui *o+n Adams ca 3multi oameni piosi ar dori ca numele 8iintei Supreme sa fie introdus undeva in Constitutie4. "n realitate, aceasta a&senta nu este atat de curioasa.Si articolele Confederatiei, prima Constitutie a coloniilor unite au acelasi aspect secular, fara referinte la 5umnezeu. 2xista o anumita prudenta in formularea explicita a unor referinte la credinta pentru ca o parte a pu&licului se temea de introducerea textelor religioase si de oficializarea uneia sau alteia dintre confesiuni, ceea ce presupunea,

printre altele, impozitarea cetatenilor, eventual c+iar si a acelora care apartineau altor confesiuni. 6ot consideratii pragmatice au stat si la originea adoptarii prevederilor referitoare la religie ale Primului Amendament.Acesta a fost formulat de *ames adison ca urmare a disputelor din $irginia, de unde a fost ales in primul Congres federal, in 178=, candidand impotriva lui *ames onroe, viitorul presedinte.1na di prmisiunile facute unui electorat conservator a fost aceea ca va sprijinii amendarea Constitutiei in sensul incliderii unui amendament privitor la li&ertatea religiei si constiintei.6re&uie spus, pe de alta parte, ca in dez&aterile din conventiile de ratificare a Constitutiei din 1787 o clauza de protectie impotriva tentativei de oficializare a unei !iserici, nu fusese, cu cateva exeptii, ceruta. 9u exista nicio miscare, la nivelul Confederatiei, de oficializare a unei !iserici sau in favoarea adoptarii unei legi care ar fi prevazut un sprijin material pentru o confesiune. Cu toate ca Amendamentul " apare , din perspectiva sensi&ilitatilor moderne, drept crucial, el a fost, in contextul vremii sale, o concesie minora a partizanilor noii Constitutii facuta criticilor acesteia. Astazi insa importanta sa a devint considera&ila. Cu toate ca textul amendamentului interzice in mod specific doar Congresului sa limiteze li&erul exercitiu al religiei sau al exprimarii, Curtea Suprema a interpretat acest text ca referindu.se la toate cele trei ramuri ale guvernarii.

"ristocratie si monarhie "n textul original al Constitutiei exista interdictia ca statele sau guvernul federal sa sta&ileasca titluri no&iliare. otivul introducerii acestui amendament, ce sta&ileste sanctiuni pentru cetatenii care accepta asemenea titluri, este neclar. 2 posi&il ca el sa fi fost o reactie la casatoria unui frate al lui 9apoleon cu o cetateanca americana, 2mil( Patterson, si pretentia acesteia de a fi recunoscuta ca 3ducesa de !altimore4.Alta teorie sustine ca exista o ostilitate generala fata de starini, in special fata de &ritanici, evidenta si in prevederi precum aceea din constitutia statului <eorgia, care interzice posesorilor de titluri no&iliare sa voteze sau sa fie alesi. Statutul acestui amendament este de asemenea, disputat, unii istorici sustinand ca textul a fost legal ratificat si ca a fost, in prima parte a secolului al #"#.lea, recunoscut ca parte a Constitutiei americane. 7 teorie a conspiratiei pusa recent in circulatie sustine c+iar ca acest amendament a fost suprimat , tacit, din Constitutie, la jumatate de secol dupa adoptarea sa, de catre avocatii nemultumiti ca nu ar mai avea dreptul sa foloseasca titlul Esquire. Confuzia se datoreaza, in realitate, faptului ca nu era clar. la inceput, cate state au ratificat acest amendament. "n ceea ce priveste principiul monar+iei, revolutionarii americani erau foarte rezervati, daca nu ostili, ca urmare a experientei cu <eorge """. 8ran-lin, spre exemplu, a afirmat ca 3practic nu exista rege care asemenea faraonului egiptean, sa nu vrea mai intai &anii supusilor, apoi pamanturile, pentru ca apoi sa.i transforme, pe ei si pe copiii lor, in servitori, pentru totdeauna4. Singurul care a sustinut ideea unui gen de monar+ie electiva a fost Alexander 'amilton. Propunrea sa a fost ca functia de Presedinte sa fie pe viata. <eorge ason, pe de alta parte, a exprimat o opinie in acord cu majoritatea atunci cand a afirmat ca 39iciodata nu se va incerca nimic in aceasta tara care sa semene cu o monar+ie4. <ouverneur orris, la aceeasi Conventie, concluziona cu privire la su&iectul monar+iei. Presedintele noii Constitutii, sustinea orris, este mai degra&a un 3Prim. inistru4. "n America, 3 Poporul este rege@4.