Ambalarea aseptica a produselor alimentare.

Ambalarea aseptica poate fi definita ca umplerea unui produs steril in recipiente sterile, in conditii aseptice si inchiderea recipientelor astfel incat reinfectia este prevenita. In figura 2.1 sunt reprezentate, sub forma unei diagrame, etapele si cerintele ambalarii aseptice.

Fig.2.1. Reprezentarea schematizata a ambalarii aseptice (dupa Astrom, 1985) Termenul aseptic implica absenta sau eliminarea oricarui organism nedorit din produs, ambalaj sau alte zone specifice.

Ambalarea aseptica se foloseste din urmatoarele motive: folosirea recipientelor nepotrivite pentru sterilizare in ambalaj;

timp ceea ce creste eficienta tratamentului si, in general duce la obtinerea de produse calitativ superioare in comparatie cu cele prelucrate la temperaturi mai scazute timp indelungat; prelungirea duratei de valabilitate a produselor depozitate la temperaturi normale.

Printre primele aplicatii ale ambalarii aseptice se numara laptele si produsele lactate la care s-au adaugat ulterior alte produse: sucuri de fructe si legume, produse cu particule (compoturi), supe, budinci, deserturi etc. (Bureau si Multon, 1989). Astfel, prima ambalare aseptica a alimentelor (lapte ambalat in cutii metalice) a fost realizata in Danemarca de Nielsen inainte de 1913 pentru care s-a obtinut un patent in 1921 numit conservare aseptica. Cativa ani mai tarziu (1917) in SUA, Dunkley a obtinut un patent pentru sterilizarea cu abur saturat a cutiei si capacului urmata de umplere cu produs presterilizat. Compania American Can a realizat in 1933 o masina numita Heat-Cool-Fill care folosea abur saturat sub presiune pentru a steriliza cutiile si capacele. Cutiile sterile erau umplute cu produs steril iar capacele introdusese intr-o camera inchisa presurizata cu abur sau cu un amestec de

PD

in acest caz tratamentele termice permit atingerea temperaturilor ridicate pentru o durata scurta de

Pr

Tr

ia

abur si aer. In 1940 Martin a realizat un procedeu care consta in sterilizarea cutiilor goale cu abur supraincalzit la 210C inainte de umplere cu produs sterilizat rece (Robertson, 1993). Intrucat ambalarea aseptica a laptelui sterilizat UHT in cutii metalice nu s-a dovedit economica indeosebi din cauza costului cutiilor, dupa 1956 compania Tetra Pak din Suedia a recurs la un nou sistem de ambalare aseptica in cartoane. Astfel, Alpura AG Bern (Elvetia) a vandut pentru prima data, in 1961, lapte ambalat aseptic in cartoane tetraedrice Tetra Classic produse de Tetra Pak (Robertson, 1993; Reuter, 1989; Schulte, 1989). Igiena produselor alimentare este reglementata in Europa prin directiva Uniunii Europene 93/43/EEC si prin implementarea sa in legislatia fiecarei natiuni. Obiectivul directivei este stabilirea cerintelor minime de igiena pentru producerea si ambalarea produselor alimentare. Pe baza acestor reglementari, pentru ambalarea alimentelor au fost stabilite cerinte microbiologice, in cele mai multe cazuri operatia de ambalare fiind un punct critic important in analiza riscurilor punctele critice de

Si producatorii de ambalaje destinate alimentelor au devenit tot mai preocupati de cerintele consumatorilor legate de siguranta si inocuitatea alimentelor intrucat, pentru a pastra calitatea unui aliment in timp este esential ca materialul de ambalaj care vine in contact cu alimentele sa nu fie contaminat microbiologic,

materialele de ambalaj curate, lipsite de contaminare microbiologica, inseamna un termen de valabilitate crescut si mult mai putine reclamatii din partea consumatorilor (Mittendorfer et al., 2002). Pentru ambalajele biodegradabile, cum sunt vafele pentru inghetata sau ambalajele celulozice (din hartie,

ridicat.

Numarul de microorganisme, prezente pe materialele celulozice destinate realizarii de ambalaje pentru produsele alimentare, variaza in functie de conditiile de pastrare. Chiar daca microorganismele prezente initial pe materialele celulozice nu au conditii favorabile de multiplicare, numarul lor poate creste, ca urmare a depunerii pe suprafata acestora a microorganismelor din aer (se stie ca, in lipsa curentilor de aer, microorganismele aflate in suspensie in aer se depun cu o viteza de 0,002 - 3 cm/s Dan, 2001). In cazul in care hartiile sau cartoanele destinate ambalarii alimentelor nu sunt protejate pe durata transportului sau a depozitarii, ele isi maresc incarcatura microbiologica initiala. In mod obisnuit, in urma expunerii neprotejate in atmosfera din mijloacele de transport si din depozite, materialele celulozice se imbogatesc in spori de mucegaiuri, adaptati pentru a fi vehiculati de curentii de aer, cum sunt cei apartinand genurilor Aspergillus, Cladosporium, Alternaria etc. Prezenta sporilor de mucegaiuri reprezinta un pericol pentru materialele celulozice in conditiile in care acestea sunt depozitate in medii cu umiditate ridicata, caz in care sporii pot germina si deteriora materialul

PD

respectiv pe baza de hartie), distrugerea microorganismelor este o necesitate datorita gradului de contaminare

Pr

chiar sa fie steril, in unele situatii (ambalare aseptica). Spre exemplu, in cazul produselor lactate refrigerate,

Tr

ia

control (HACCP Hazard Analysis. Critical Control Point).

respectiv. Avand in vedere ca ambalajele realizate din materiale celulozice pot fi folosite la ambalarea produselor alimentare cu continut redus de umiditate (continut maxim de umiditate 25%; aw = 0,000,60) si a celor cu continut intermediar de umiditate (continut de umiditate 1550%; aw = 0,600,85), este de dorit ca incarcarea cu spori de mucegaiuri sa fie cat mai mica sau inexistenta, deoarece aceste mucegaiuri sunt capabile sa se dezvolte la indici de activitate a apei foarte scazuti. Contaminarea cu fungi a unui aliment, realizata prin intermediul ambalajelor din materiale celulozice, si dezvoltarea acestor microorganisme in conditii de umiditate si temperatura ridicata constituie nu numai un factor care contribuie la scurtarea duratei de pastrare a produsului si la alterarea lui prin mucegaire, ci si un factor de risc prin producerea de micotoxine. Anumite mucegaiuri, dintre care unele sunt reprezentante ale genurilor Aspergillus, Fusarium, Penicillium sunt producatoare de micotoxine, substante cu grad ridicat de toxicitate, rezistente la tratamentele termice si cu capacitate mare de difuzie in alimente. Datorita importantei numarului initial de microorganisme de contaminare de pe suprafata materialelor de

se recomanda pastrarea lor protejata in incaperi curate, in care aerul sa nu depaseasca un continut de 103

2.2. Principiile sterilizarii HTST i UHT

In prezent sterilizarea produselor alimentare se face preponderent prin tratament termic. La prelucrarea aseptica a produselor alimentare se folosesc procedeele de sterilizare HTST (high temperature short time) sau UHT (ultra heat treated sau ultra high temperature).

timp de cateva secunde pana la cateva minute in functie de valoarea temperaturii. Procedeul UHT reprezinta o sterilizare termica la o temperatura variind intre 130C si 150C si durate de mentinere de 28 secunde (Burton, 1988). La sterilizarea alimentelor prin unul din procedeele HTST sau UHT apar probleme privitoare la inactivarea adecvata a enzimelor. Aceasta este specifica enzimelor vegetale (in special peroxidaze), respectiv proteazelor si lipazelor bacteriene. Enzimele bacteriene sunt mult mai rezistente la temperatura decat sporii de Bacillus stearothermophilus, sporii de referinta in tratamentul termic. Pe masura ce temperatura de prelucrare creste, un procent mai mare de enzime supravietuiesc pentru acelasi efect de sterilizare. Astfel probabilitatea de deteriorare enzimatica in timpul depozitarii produselor prelucrate creste cu cresterea temperaturii la care are loc tratamentul termic.

PD

Procedeul HTST este definit ca o sterilizare obtinuta prin incalzirea produsului la temperatura ridicata

Pr

Tr

microorganisme/m3.

ia

transportate si depozitate in conditii in care sa fie cat mai ferite de contaminare cu microorganisme, de exemplu,

ambalaj trebuie luate masuri pentru reducerea acestuia. Astfel, materialele de ambalaj trebuie produse,

In ultimii ani s-a studiat mult folosirea incalzirii cu microunde, respectiv incalzirea rezistiva (ohmica) pentru sterilizarea produselor alimentare. Sterilizarea produsului alimentar este urmata de racire la o temperatura corespunzatoare, de obicei 20C. Urmeaza apoi ambalarea in recipiente presterilizate, operatie care trebuie realizata intr-o incinta aseptica. Un sistem de umplere aseptica trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte, fiecare trebuind a fi satisfacuta individual: recipientul sau partea care vine in contact cu produsul trebuie sa fie sterilizata dupa confectionare

si inainte de umplere; daca este necesar un sistem de inchidere, acesta trebuie sterilizat chiar inainte de aplicare; recipientul si metoda de inchidere trebuie sa fie potrivite pentru umplere aseptica si nu trebuie sa

permita trecerea microorganismelor in recipientul inchis in timpul depozitarii si distributiei;

a preveni trecerea microorganismelor de contaminare.

principalele metode de sterilizare.

In prezent, pentru sterilizarea materialelor de ambalaj destinate ambalarii aseptice se utilizeaza trei procedee, fie individual, fie in combinatie: tratamentul termic, tratamentul chimic si iradierea. 2.3.Sterilizarea suprafetei ambalajelor prin tratament termic

Aburul saturat este agentul termic cel mai sigur pentru sterilizare. La utilizarea aburului saturat apar urmatoarele neajunsuri:

temperaturi suficient de ridicate pentru realizarea sterilizarii in timp de cateva secunde; trebuie evitata pe cat posibil patrunderea aerului fals in incinta de sterilizare altfel interfera in

transferul de caldura de la abur la suprafata ambalajului; condensul ce se formeaza la condensarea aburului poate ramane pe suprafata ambalajului diluand

produsul alimentar. Cu toate ca exista aceste probleme, aburul saturat sub presiune se foloseste pentru sterilizarea ambalajelor / recipientelor din materiale plastice. Pentru limitarea efectului incalzirii asupra suprafetei interioare a

PD

Sterilizarea cu abur saturat

necesitatea folosirii unei incinte in care trebuie tinut sub presiune ambalajul in ideea atingerii unor

Pr

Sterilizarea suprafetei materialelor de ambalaj in contact cu alimentele

Tr

Exista multe posibilitati de indeplinire a acestor cerinte astfel ca, in cele ce urmeaza sunt prezentate

ia

inchiderea trebuie aplicata si etansata pe loc, in timp ce recipientul este inca in zona sterila, pentru

ambalajelor din material plastic, exteriorul lor este racit simultan. Acest proces realizeaza o reducere de 56 D a sporilor de Bacillus subtilis. Sterilizarea cu abur supraincalzit Aburul supraincalzit a fost folosit pentru sterilizarea cutiilor metalice din tabla cositorita si aluminiu. Are avantajul ca poate fi folosit pentru sterilizarea ambalajelor si a materialelor de ambalaj la presiune normala, atingandu-se temperaturi de 220226C timp de 3645 s in functie de materialul din care sunt confectionate. Sterilizarea cu aer cald Ca si in cazul aburului supraincalzit, uscata sub forma de aer cald are avantajul ca temperaturile ridicate pot fi obtinute la presiune atmosferica, simplificand astfel problemele legate de proiectarea mecanica pentru sistemul de sterilizare. Prin acest procedeu se sterilizeaza cartoanele aseptice confectionate din mucava / folie de aluminiu / material plastic atingandu-se la suprafata materialului o temparatura de 145C timp de 180 s, aerul

Chiar daca temperaturile de lucru sunt asa ridicate, tratamentul acesta este potrivit doar pentru ambalaje in care se ambaleaza produse alimentare acide. Sterilizarea cu aer cald si abur

Acest procedeu combinat se utilizeaza la sterilizarea ambalajelor din materiale stabile pana la temperaturi mai joase (160C). Un exemplu este sterilizarea suprafetelor interioare a paharelor si capacelor din polipropilena. In acest caz aerul cald este suflat in interiorul paharelor printr-o duza astfel incat baza si peretii sunt incalziti uniform.

Sterilizarea prin extrudare, la confectionarea ambalajelor Preformele destinate obtinerii recipientelor din material plastic (polietilen tereftalat, polipropilena, polietilena etc.) prin suflare sunt realizate din granule prin extrudare. Procesul de extrudare presupune atingerea temperaturi de 180230C timp de pana la 3 min. Insa variatiile timpului de mentinere a granulelor in interiorul extruderului si distributia neuniforma a temperaturii nu se poate garanta sterilitatea tuturor particulelor. Din aceasta cauza nu se pot obtine reduceri a sporilor microbieni mai mare de 3 4 D, ambalajele obtinute astfel fiind utile doar pentru produsele alimentare acide cu pH < 4,5. Daca extrudarea este urmata de o sterilizare cu apa oxigenata a ambalajelor acestea se pot utiliza si pentru produse cu pH > 4,5. Sterilizarea suprafetei ambalajelor prin tratamente chimice STERILIZAREA CU APA OXIGENATA

PD

Pr

Tr

ia

cald folosit la sterilizare avand temperatura de 315C.

Apa oxigenata (H2O2) este utilizata de mult timp la tratamentul suprafetei ambalajelor pentru distrugerea microorganismelor. Se utilizeaza in combinatie cu efectul caldurii deoarece la temperatura camerei nu au efect letal nici solutiile concentrate. Pentru a obtine distrugerea in timp scurt a celor mai rezistenti spori de pe materialele de ambalaj este necesara o temperatura minima de 80C si o concentratie minima de 30%. Un alt inconvenient al tratamentului cu apa oxigenata pentru sterilizarea ambalajelor si a materialelor de ambalaj este pericolul de a ajunge in produsul alimentar. Cel mai adesea materialele de ambalaj sunt sterilizate prin imersie in apa oxigenata cu concentratia 30 33% sau pulverizare pe suprafata ambalajului in ambele cazuri urmand o uscare cu aer cald. Pentru a se reduce cantitatea de apa oxigenata utilizata si a se creste eficienta tratamentului, se folosesc o serie de combinatii cu caldura si / sau energie radianta sau iradiata. Astfel pentru efcte letale de 3 5 D se reduce concentratia apei oxigenate sub 5%, reducand posibilitatea de a se regasi in produsul ambalat.

Acidul peracetic are eficienta mare de distrugere in combinatie cu apa oxigenata chiar la temperatura de 20C, o solutie de 1% eliminand 107 108 din majoritatea speciilor de spori rezistenti in 5 min. In acest caz durata sterilizarii se reduce de 5 ori iar temperatura maxima de lucru este de 40C.

Suprafata materialelor de ambalaj sau a ambalajelor folosite la ambalare aseptica se poate realiza prin iradiere cu radiatii ultraviolete, infrarosii, ionizante sau cu pulsuri de lumina.

Radiatiile ultraviolete au efect de distrugere a microorganismelor la o lungime de unda de 200280 nm cu o valoare optima de 253,7 nm. Pentru a se produce inactivarea microorganismelor acestea trebuiesc supuse unui tratament cu o densitate energetica de cel putin 400 J/cm2. Eficacitatea sterilizarii suprafetelor cu radiatii ultraviolete variaza dar iradierea este privita de unii ca satisfacatoare la utilizare in sistemele de umplere aseptice daca: materialele iradiate sunt netede, rezistente la UV si lipsite de particule de praf pentru a se evita

efectul de umbrire a suprafetei. intensitatea iradierii este uniforma si adecvata pentru sterilizare intregului recipient care poate

avea o forma complexa. Metoda este folosita, in general, numai comercial in combinatie cu apa oxigenata.

PD

Iradierea cu radiatii ultraviolete

Pr

Sterilizarea suprafetei ambalajelor prin iradiere

Tr

ia

Sterilizarea cu acid peracetic

Iradierea cu radiatii infrarosii Radiatiile infrarosii (IR) sunt transformate in caldura sensibila la contactul cu suprafata absorbanta rezultand o crestere a temperaturii suprafetei. Ca si iradierea cu UV, iradierea cu IR este folosita numai pentru suprafete netede si regulate. Radiatiile IR au fost folosite pentru tratarea interiorului capacelor din aluminiu acoperite cu un lac din material plastic. Datorita posibilitatii de inmuiere a lacului, temperatura maxima nu trebuie sa depaseasca 140C. Iradierea cu radiatii ionizante Tehnicile de iradiere care folosesc radiatii de Co60 sau Cs139 au fost folosite pentru sterilizarea interiorului recipientelor inchise dar goale, in special a celor confectionate din materiale care nu rezista la temperatura necesara pentru sterilizare sau care, datorita formei lor, nu pot fi sterilizate convenabil prin alte

punga in cutie (bag-in-box).

Acestea sunt iradiate cu doze de 25 kGy (2,5 Mrad) sau mai mult, ceea ce este suficient pentru a asigura sterilitatea. Pungile sunt inchise in recipiente impermeabile la microorganisme inainte de tratamentul prin iradiere. O doza de 20 kGy sterilizeaza 9 mm de banda de polietilena infectata cu circa 105 spori de Bacillus stearothemophilus (Robertson, 1993). Tratamentul cu pulsuri de lumina

Pulsurile de lumina (PL) sunt produse de o lampa flash, efectul lor fiind suficient pentru distrugerea microorganismelor de pe suprafata ambalajului. Pulsurile de lumina au o durata de 10-110-6 s, spectrul lungimilor de unda fiind = 1702.600 nm, asigurandu-se densitati de energie de 0,0150 J/cm2. Pentru sterilizarea materialelor de ambalaj lampa flash este introdusa in interiorul tubului ce se formeaza intr-o masina de ambalare prin formare umplere inchidere in ambalaje din materiale complexe de tip pachet perna (pillow pack).

Utilizarea ambalarii aseptice pentru produsele alimentare Ambalarea aseptica este folosita pentru numeroase produse alimentare cum sunt: lapte de consum integral / partial degresat / dietetic pasteurizat sau sterilizat (UHT); lapte imbogatit cu vitamine / saruri minerale pentru copii, sportivi, viitoare mame; bauturi pe baza de lapte (lapte cu cacao, ciocolata, lapte aromatizat cu diverse arome; smantana de consum dulce sau fermentata; produse lactate acide: iaurt, lapte batut etc.; bauturi pentru sportivi;

PD

Pr

Tr

ia

mijloace. Asa sunt pungile confectionate din materiale plastice laminate folosite la ambalarea aseptica de tip

apa minerala naturala, apa purificata, aromatizata; sucuri de fructe simple sau in amestec; nectaruri, sucuri cu pulpa; bauturi pe baza de sucuri de fructe; vinuri, bauturi alcoolice (distilate, vodca, lichioruri); cafea, bauturi pe baza de cafea cu adaus de lapte 5%; ceai rece; ulei vegetal, produse pe baza de ulei (creme, sosuri pentru desert, maioneza, margarina lichida; supe, sosuri aromate.

In randul consumatorilor, cel mai raspandit ambalaj pentru produse aseptice este cartonul din hartie folosit pentru multe produse lactate, sucuri de fructe si alte bauturi. 2.4. Procesarea cu pulsuri de lumina

Preocuparea pentru folosirea impulsurilor ultrascurte de lumina necoerenta in scopul conservarii

Aceasta metoda noua de conservare este extrem de tentanta deoarece pulsurile de lumina sunt eficiente in

crestere de temperatura, poate fi aplicat produselor ambalate in diferite materiale de ambalare (materiale plastice, sticla etc.) si se preteaza pentru organizarea unor linii de prelucrare continue (Dunn et al., 1995). Generarea pulsurilor de lumina (PL)

Pulsurile de lumina pot fi produse de doua tipuri de generatori: tip laser si lampi flash. In fig. 2 sunt prezentate comparativ principalele caracteristici ale celor doua tipuri de generatori PL.

PD

Pr

distrugerea microbiotei, tratament echivalent operatiilor de pasteurizare - sterilizare dar care nu determina o

Tr

produselor alimentare este recenta, primul patent fiind inregistrat in SUA in 1988 (PurePulse, 1995).

ia

Fig. 2.2. Principalele caracteristici ale radiatiei produse de generatorii de pulsuri

stimulata a radiatiei) genereaza energie electromagnetica coerenta la frecvente situate intre domeniul microundelor si cel al spectrului vizibil si ultraviolet.

In fig. 2.1 este prezentat randamentul spectral al lampii IFP - 800. Lampa prezinta urma-toarele particularitati constructive si functionale: forma cilindrica (d = 10 mm, l = 300 mm), gaz de umplere xenon, aprindere externa, tensiunea de autodeclansare U = 2500 V, durata de viata 106-107 impulsuri, = 200 1100 nm, durata impulsurilor = 10-1 10-3 s

Fig. 2.3. Randamentul spectral

al lampii flash IFP 800 (Nederita, 1995)

Dupa cum se observa din fig. 2.4, valorile maxime ale randamentului spectral sunt situate in intervalul = 300500 nm, care este practic spectrul de lumina solara ce participa nemijlocit la toate procesele care au loc in natura. Cercetari efectuate cu pulsuri de lumina

PD

Pr

Tr

Laserul (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation = amplificarea luminii prin emisia

ia

de lumina (PL): laserul si lampa flash (Nederita, 1995; Amarfi et al., 1996).

Cercetarile efectuate cu pulsuri de lumina obtinute cu generatori tip laser si lampi flash au elucidat mecanismele care determina aparitia efectelor acustice de impuls, care sunt legate in principal de efectul termic de impuls. Acesta actioneaza prin doua mecanisme: gradientul de presiune conditionat de repartizarea neuniforma a radiatiei pe suprafata de actiune si de incalzire neuniforma cu dilatare termica brusca. transformare de faza instantanee a lichidului iradiat: fierbere si vaporizare exploziva. Acest mecanism provoaca initierea de unde acustice in regim de impulsuri (Nederita 1995). Aplicarea iradierii cu laser in tehnologiile industriei alimentare si in biotehnologii este o problema de perspectiva atat pentru inactivarea microflorei de contaminare cat si pentru intensificarea proceselor de productie. In functie de intensitate, radiatia laser poate atenua proprietatile fiziologice, altera metabolismul sau puterea patogena, poate realiza transformari ireversibile si determina moartea celulei. In 1990, Levon a cercetat actiunea iradierii cu laser asupra microflorei specifice care contamineaza produsele

islandicum, si bacterii din genul Bacillus (Levon, 1990).

In experiment s-a folosit laserul tip LG-38, He-Ne, cu o putere de 0,02 W si = 632,8 nm si laserul He-Cd, cu o putere de 0,05 W si = 441,6 nm. Microorganismele supravietuitoare din toate probele supuse iradierii cu laser timp de 30 s 10 min si-au pastrat vitalitatea. Pentru micromicete s-a constatat un efect stimulator in urma iradierii in limitele 2-7 min, evidentiat prin modificarea morfologiei si a vitezei de dezvoltare. Coloniile

citoplasmei.

vitale se comporta diferentiat: astfel de observa o reducere a capacitatii de biosinteza a pigmentilor. Marirea timpului de actionare pana la 10 min nu modifica vizibil efectul stimulator in dezvoltare. Pentru bacterii, la iradieri de 2-10 min, nu s-au observat influente asupra dimensiunii coloniilor si a proprietatilor tinctoriale. Iradieri la durate de peste 10 min determina diminuarea efectului stimulator la micromicete, iar la 20 min se constata modificari in dinamica multiplicarii populatiilor cu scaderea numarului de celule viabile; citoplasma devine transparenta (Levon, 1990). Inactivarea microorganismelor de la suprafata produselor alimentare si a materialelor de ambalare utilizand pulsuri de lumina necoerenta generata de lampi flash cu gaz inert (xenon) este descrisa de Anonymous in 1988 (Mertens si Knorr, 1992). Pulsurile de lumina sunt caracterizate astfel: =10-6 - 10-1s, energia specifica Esp = 0,01-50 J/cm2,

= 170 - 2600 nm.

PD

De asemenea, coloniile de Aspergillus flavus au prezentat o pigmentatie locala accentuata. Penicillium

Pr

culturilor iradiate audimensiuni mai mari comparativ cu probele martor. S-a observat o granulatie mai mare a

Tr

ia

de panificatie alcatuita din mucegaiuri: Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Penicillium vitale, Penicillium

Procedeul PureBright, folosit in purificarea apei, sterilizarea produselor medicale si alte aplicatii utilizeaza pulsuri scurte de lumina mai intense de 90 000 ori decat lumina solara la nivelul marii pentru a distruge virusuri, bacterii, spori, fungi, protozoare si alte microorganisme care pot transmite boli (PurePulse, 1995; Maxwell, 2002). De asemenea, sistemele PurePulse produc distrugeri selective la nivelul acizilor nucleici permitand inactivarea virusilor si recuperarea proteinelor functionale. Tratamentul este rapid si eficient si, intrucat pentru sterilizare nu se utilizeaza agenti chimici, nu exista reziduuri si nu apar probleme legate de uscarea materialelor. Levon (1990), considera ca efectul produs de pulsurile de lumina asupra microorganismelor este indeosebi fototermic. In acest fel se transfera o cantitate mare de energie termica la suprafata materialului in asa fel incat in stratul superficial sa se realizeze temperaturi suficient de mari pentru a inactiva microorganismele de suprafata, enzimele si virusurile. Acest proces se realizeaza fara a se produce o crestere de temperatura in interiorul produsului. Procedeul SteriPulse-XL genereaza lumina in spectru vizibil / UV sub forma de impulsuri scurte

igienizarea spatiilor prin amplasarea lampilor UV / VIS pe peretii camerelor frigorifice, in

interiorul traseelor de incalzire si aer conditionat sau in interiorul incintelor industriale (exemple:

de trecere, deasupra benzilor transportoare si in interiorul unor carcase protectoare eficiente asupra aluminiului, hartiei, sticlei si a altor materiale netede;

ambalaj;

decontaminarea suprafetelor aspre ale alimentelor si a altor materiale Produsele care sunt sterilizate nu trebuie sa fie distruse sau sa devina instabile la actiunea impulsurilor UV sau vizibil. Materialele sunt expuse la nivele de energie diferite prin variatia parametrilor operatiei de baza, dintre care se remarca datorita influentei asupra stabilitatii componentelor cantitatea totala de energie la care este expusa proba, numarul de impulsuri si energia specifica raportata la un impuls. De exemplu, anumite tipuri de polimeri utilizati pentru confectionarea ustensilelor medicale sunt deteriorate daca sunt expuse la o energie specifica de 4 J/cm2 cu 1 J/cm2 si impuls dar rezista la 4 J/cm2 cu 0,5 J/cm2 si impuls.

PD

solutiile chimice, solutiile tampon si solutiile diluate de proteine, efectul fiind inactivarea virusilor; sterilizarea produselor lichide farmaceutice limpezi, a ustensilelor medicale si a materialelor de

sterilizarea si decontaminarea lichidelor care permit trecerea luminii ultraviolete cum sunt: apa,

Pr

decontaminarea sau sterilizarea suprafetelor netede si uscate prin amplasarea lampilor in tuneluri

decontaminarea mediului interior din spitale si laboratoare de microbiologie);

Tr

Printre aplicatiile acestui procedeu se numara:

ia

controlate mai intense de 50 000 100 000 decat lumina solara (Xenon, 2003).

De asemenea, pe multe materiale de ambalaj supuse la sterilizare prin procedeul SteriPulse-XL pe spate apar pete negre atunci cand sunt expuse la energii mari. Intrucat pulsurile de lumina UV / VIS au un domeniu larg de lungimi de unda este necesara testarea pentru stabilirea compatibilitatii oricarui material care absoarbe lumina. Un alt lucru de care trebuie sa se tina seama este alegerea materialului pentru confectionarea ambalajului. Cele mai eficiente sunt materialele care permit trecerea luminii cu nivel energetic ridicat: polietilena de joasa densitate, poliamidele (nylonul) si polietilena de inalta densitate. Materialele care blocheaza trecerea luminii UV sau o absorb nu sunt potrivite pentru incercari. Ambalajele din sticla permit patrunderea luminii din spectrul vizibil dar nu permit trecerea luminii ultraviolete. Radiatiile ultraviolete cu energie mai mare sunt esentiale pentru inactivarea microorganismelor si sterilizare. In tabelul 2.2 este prezentata energia necesara pentru distrugerea in proportie de 99,9 % a microorganismelor la o lungime de unda de 254 nm si diferite valori ale energiei (Sharma si Demirci 2003;

Efectul impulsurilor ultrascurte de lumina este suficient pentru distrugerea microorganismelor de pe suprafata ambalajului (Mertens si Knorr, 1992).

Nederita (1995) a utilizat pentru uscarea cartofilor o instalatie experimentala adaptata pe o instalatie clasica de uscare convectiva.Amarfi et al. (1997, 1998, 2000) au utilizat o instalatie experimentala de laborator

marar, patrunjel, busuioc etc.: uscare convectiva ca proba martor, si uscare radiant convectiva. De asemenea, exista incercari de studiere a supravietuirii unor microorganisme in urma tratamentului cu pulsuri de lumina

Desi inca nu exista o teorie adecvata si completa care ar putea lamuri formele de interactiune a emisiilor radiante de pulsuri de lumina cu materiale biologice si fizice, procesarea cu pulsuri de lumina este considerata o tehnica de procesare minima in plina ascensiune in domeniul cercetarii, in special, dar si in productie. Efectele impulsurilor ultrascurte de lumina ce actioneaza asupra microorganismelor sunt complexe, incomplet cercetate, lasand loc pentru noi cercetari si studii prin care sa se stabileasca conditii concrete de iradiere in functie de tipul de microorganisme si natura produsului sau materialului contaminat. Tabelul 2. Energia UV necesara pentru distrugerea diferitelor microorganisme in proportie de 99,9% la = 254 nm Microorganism J/cm2 En ergia UV, Microorganism J/cm2 En ergia UV,

PD

(Amarfi et al., 2003).

Pr

adaptata pe o instalatie clasica de uscare convectiva cu aer cald pentru uscarea unor produse vegetale verzi:

Tr

ia

Xenon, 2003).

Bacterii Agrobacterium tumefaciens Bacillus anthracis 8,7 Bacillus megaterium (vegetativ) Bacillus megaterium (spori) Bacillus paratyphesus 6,1 Bacillus subtilis (vegetativ) Bacillus subtilis (spori) 0 Clostridium tetani 0 Corynebacterium diphteriae Ebertella typhosa 4,1 Enterococcus faecalis 0 Escherichia coli 6,5 22, 0 22, Salmonella enteritidis 11, Salmonella (peste) 0 0 2,5 52, Pseudomonas aeruginosa Rhodospirillum rubrum 6,2 10, 3,9 Proteus vulgaris 6,6 8,5 Mycobacterium tuberculosis Neisseria catarrhalis 8,5 0 10,

Salmonella paratyphi

Tr

Salmonella typhimurium

ia

l
7,6 6,1 15, 2 7,0 26, 4 6,2 4,2 3,4 7,0 5,8 7,0 5,5

Lactococcus lactis

PD

F
6,6 8,8 3,5 5,5 4,9 2,9 3,1

Legionella bozemanii

Legionella dumoffi

Legionella gormanii

Legionella longbeachae

Legionella micdadei

Pr
10,

opidermidis Staphylococcus aureus

haemolyticus

Salmonella typhosa

Sarcina sp.

Serratia marcescens

Shigela dysenteriae

Shigela flexneri

Shigela sonnei

Staphylococcus

Staphylococcus

Legionella pneumophila Leptospira interrogans 6,0 Virusuri Bacteriofagi Virusul hepatic 6,6 6,6 3,8

Staphylococcus viridans Vibrio cholerae 6,5 3,8

Poliovirus Virusul Rota 24,0

2,1

Virusul gripal

6,6

Virusul mozaicului tutunului 0,0

44

Drojdii Drojdie de paine 8,8 Saccharomyces var ellipsoideus Drojdie de bere 6,6 Saccharomyces sp. 6 17,

Aspergillus flavus 99,0 Aspergillus glaucus 88,0 Aspergillus niger 0,0 Mucor sp. 33

Penicillium sp.

Tr

Spori de mucegai

o
22,

Penicillium expensum 22,0

Pr

Penicillium roqueforti 26,4 22 0,0

Rhizopus sp.

Protozoare

Chlorella vulgaris (alga)

PD

26,4

Paramoecium 0,0

ia
0 8,5

l
6 88,0

17,

22

Phytomonas tumefaciens

2.5.Aparatura Aparatura utilizata pentru determinarile experimentale: instalatie de tratament cu impulsuri ultrascurte de lumina prevazuta cu un grup de generatori

pentru producerea PL, o lampa flash tip IFP-800 si o incinta in care probele se supun tratamentului cu PL; termostat reglat la 2628C.

La baza tratamentului cu impulsuri ultrascurte de lumina se afla lampa IFP-800 cu descarcare in gaz neutru (xenon) cu ajutorul careia se obtin PL (flash-urile) si, evident, generatorii capabili sa inmagazineze o cantitate mare de energie pe care s-o descarce apoi intr-un timp extrem de scurt sub forma de lumina coerenta. Caracteristicile de emisie ale lampii IFP-800 sunt: camp electromagnetic cu lungime de unda = 200 1000 nm, regim cu impulsuri cu durata = 10-1 10-4 s, intensitate luminoasa E = 1000 8000 J. Distributia spectrala este asemanatoare luminii solare, cu maximul cuprins intre 200 500 nm.

realizeaza iradierea, incinta in care se afla si lampa cu descarcare in gaz.

Fig.2.4 .Instalatia experimentala pentru tratamentul cu PL: 1 generator de impulsuri; 2 lampa flash ILP800; 3 capac; 4 incinta; 5 proba de material inoculata cu spori de mucegai sau celule de drojdie; 6 sita perforata; 7 suport. Generatorul de impulsuri are o baterie de condensatori a caror capacitate insumeaza 500 F si prin

lampii se poate varia cu ajutorul unui reostat. Instalatia dispune de un dispozitiv de autodeclansare automata a flash-ului in momentul in care se atinge tensiunea de lucru dorita la bornele lampii. Lampa flash IFP-800 (2) este fixata deasupra unei site (6) pe care se aseaza proba supusa tratamentului. Metode de lucru Atat pregatirea probelor cat si inocularea probelor si tratamentul cu PL au fost facute in conditii care sa impiedice contaminarea din exterior a probelor. Pregatirea probelor Hartia innobilata cu PE a fost taiata in patrate regulate avand dimensiunile de 44 cm. Aceste patrate au fost introduse intr-un sablon din carton cu ajutorul unei pensete si fixate cu cleme, sablonul avand o decupare de

PD

incarcarea carora este posibila realizarea tensiunilor de lucru de pana la 2500 V. Tensiunea de lucru la bornele

Pr

Tr

Instalatia de lucru (fig. 2.4) este compusa dintr-un generator de impulsuri si o incinta in care se

ia

22 cm astfel incat sa ramana libera suprafata stabilita de 22 = 4 cm2. Proba a fost introdusa astfel incat stratul de LDPE sa apara in fereastra sablonului de carton intrucat inocularea s-a realizat pe aceasta parte, ea fiind destinata contactului cu alimentele ambalate.In cazul sticlei nu a fost necesara o pregatire a probelor, acestea fiind reprezentate de placi Petri sterile. Inocularea probelorProbele de hartie au fost inoculate cu spori de mucegai in timp ce sticla a fost inoculata cu celule de drojdie suspensionate in ser fiziologic. Inocularea a fost facuta in conditii aseptice. Probele pe hartie innobilata cu LDPE S-au utilizat spori de Aspergillus cinnamomeus crescut pe tarate de grau. Cu o spatula s-a presarat mediu cu o concentratie mare de spori pe suprafata polietilenei, in fereastra sablonului de carton, dupa care sa scuturat usor sablonul pentru ca sporii de mucegai sa fie distribuiti cat mai uniform pe suprafata probei. Pentru inocularea cu spori de Cladosporium herbarum s-au folosit tampoane sterile cu vata. Pe suprafata

Tamponul incarcat de spori a fost trecut peste suprafata probelor, in fereastra sablonului, avand grija ca de fiecare data sporii sa se distribuie uniform. Probele pe sticla

Tratamentul cu PL

de lampa flash si tratate cu PL.

La fiecare serie de probe s-a urmarit efectul densitatii energetice asupra distrugerii microorganismelor, variind densitatea energetica pentru acelasi numar de impulsuri (aceeasi durata de actiune a PL), si efectul duratei tratamentului, variind numarul de impulsuri pentru aceleasi densitate energetica. Valorile densitatii energetice aplicate si ale duratei tratamentului au fost stabilite in urma unor seturi de experimente preliminare. Astfel pentru cele patru microorganisme testate s-au folosit: Cladosporium herbarum: durata tratamentului: 1110-3 s, 2010-3 s, 3010-3 s; densitatea energetica: 0,497 J/cm2; 0,715 J/cm2 ; 0,974 J/cm2; 1,273 J/cm2 ;

Aspergillus cinnamomeus:

PD

Probele inoculate, exceptand proba martor, au fost asezate, pe rand, pe sita perforata, la o distanta de 7 cm

Pr

ml in fiecare proba.

Din suspensiile de drojdii Candida micoderma si Saccharomyces cerevisiae (uvarum) s-au trecut cate 1

Tr

ia

tampoanelor s-au trecut sporii de mucegai prin rasucirea acestuia peste o cultura crescuta pe un mediu solid.

durata tratamentului: 1010-3 s, 1510-3 s, 2010-3 s; densitatea energetica: 0,497 J/cm2; 0,715 J/cm2 ; 0,974 J/cm2; 1,273 J/cm2 ;

Candida mycoderma: durata tratamentului: 210-3 s, 410-3 s, 610-3 s, 810-3 s; densitatea energetica: 0, 317 J/cm2 ; 0,497 J/cm2; 0,715 J/cm2 ; 0,974 J/cm2;

Saccharomyces cerevisiae: durata tratamentului: 210-3 s, 410-3 s, 610-3 s, 810-3 s; densitatea energetica: 0, 179 J/cm2 ; 0, 317 J/cm2; 0,497 J/cm2 ; 0,715 J/cm2.

Analize microbiologice Probe de la studiul decontaminarii hartiei-LDPE

Fiecare proba de hartie tratata si martorul au fost introduse in baloane Erlenmayer cu cate 50 ml de ser fiziologic, agitate usor pentru a obtine suspensii de spori.

Pentru determinarea numarului de spori pe proba martor si de spori supravietuitori pe probele supuse tratamentului cu PL s-a introdus cate 1 ml din fiecare proba intr-o placa Petri cu must de malt cu agar (MMA).

initiali (martor) / supravietuitori tratamentului cu PL. Probe de la studiul decontaminarii sticlei

cu PL, cat si pe placile martor. Probele au fost termostatate 23 zile la 27C (2628C) dupa care s-a recurs la numararea coloniilor formate in fiecare placa. Calcule Numarul de unitati formatoare de colonii de pe placi a fost notat cu n. Pentru fiecare serie de probe au fost facute probe duble sau triple in functie de microorganism, obtinandu-se o valoare medie de colonii pe placa . Pentru probele pe hartie innobilata cu LDPE numarul de unitati formatoare de colonii pe un cm2 de material de ambalaj expus actiunii PL se calculeaza cu relatia:

PD

La probele inoculate cu suspensie de drojdii s-a adaugat mediul de cultura atat pe probe, dupa tratamentul

Pr

Dupa termostatare la 27C (2628C), timp de 3 5 zile, s-au numarat coloniile de mucegai rezultate din sporii

Tr

ia

in care: N reprezinta numarul de unitati formatoare de colonii de pe placa, in ufc/cm2 ; 50 volumul suspensiei de spori de mucegai, in ml; 4 suprafata inoculata cu spori de mucegai a probei (suprafata decuparii sablonului), in cm2 ; V volumul de suspensie de spori trecut pe placile Petri, in ml. Pentru probele pe sticla numarul de colonii pe un cm2 de material de ambalaj expus actiunii PL se calculeaza cu relatia:

(2.2)

Tr
(2.3) (2.4) (2.5)

reprezinta suprafata medie a placilor Petri, in cm2:

Deci

= 58,765 cm2.

Energia generata la o descarcare a condensatorilor instalatiei de producere PL este data de relatia:

in care:

E reprezinta energia radianta a sursei, in J;

randamentul de transformare a energiei electrice in energie radianta, in functie de tipul

sursei (aprox. 0,7); Eel - energia electrica a sursei, in J.

PD

Pr

- diametrul mediu al placilor (8,65 cm).

ia

in care:

C - capacitatea bateriei de condensatoare, in F (C = 500-700 F); U - tensiunea electrica la bornele lampii, V (U = 800-2000 V). Densitatea energetica se calculeaza cu relatia:

(2.6) in care: A este suprafata iradiata de lampa la nivelul probei, cm2. (2.7) r distanta dintre lampa si proba de lucru, cm ( l lungimea lampii intre electrozii acesteia, cm ( A are valoarea constanta de 352 cm2. 7 cm); 8 cm).

Rezultatele obtinute au fost prelucrate folosind TableCurve 2D, program cu care s-au stabilit curbele de regresie , si

D timpul de reducere zecimala a populatiei microbiene, in s, avand aceeasi semnificatie ca in cazul tratamentului termic clasic;

z arata cu cat trebuie sa creasca densitatea energetica astfel incat valoarea lui D sa se reduca la 1/10 din

Marimile D si z sunt specifice fiecarui microorganism in parte si au fost calculate pentru toate cele patru microorganisme utilizate.

Curbele obtinute in graficele semilogaritmice amintite mai sus, trasate pe baza datelor experimentale, sunt descrise de ecuatia: (2.8)

D se determina cu ajutorul graficului

PD

valoarea sa si se masoara in J/cm2.

si b, iar pentru un y1 si un y2 se calculeaza cu relatia (7) un x1 si un x2 cu conditia ca y1/ y2 = 10, D fiind dat de diferenta dintre x2 si x1.

Pr

necesare pentru calculul marimilor:

Tr

pentru care programul TableCurve 2D da constantele a

ia

z se determina similar cu D utilizand graficul

Decontaminarea suprafetei hartiei innobilate cu polietilena Obiectivele tratamentului cu impulsuri ultrascurte de lumina al suprafetei hartiei acoperite cu polietilena de joasa densitate, inoculata cu spori de mucegai, au fost: studiul comportamentului la tratamentul cu PL a sporilor de Cladosporium herbarum si de

Aspergillus cinnamomeus; supravietuirea sporilor de mucegai in urma tratamentului cu PL cu acelasi numar de impulsuri

(aceeasi durata a tratamentului) pentru diferite densitati energetice; supravietuirea sporilor de mucegai in urma tratamentului cu PL la aceeasi densitate energetica

pentru durate diferite de tratament (numar diferit de impulsuri); calculul valorilor D si z;

Supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum pe hartie LDPE in urma tratamentului cu PL Determinarile experimentale constand in tratarea cu PL a suprafetei hartiei acoperite cu polietilena de joasa densitate, inoculata cu spori de Cladosporium herbarum, au urmarit: J/cm2; 3010-3 s;

supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum in urma tratamentului cu PL cu acelasi numar

supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum in urma tratamentului cu PL la aceleasi

Supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum pe hartie LDPE tratata cu PL la diferite densitati energetice Asa cum rezulta si din cap. 4 (Materiale si metode), durata tratamentului cu PL pentru a urmari supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum pe hartie acoperita cu polietilena de joasa densitate a variat de la 1110-3 s la 3010-3 s. In fig. 5.1 este prezentata variatia numarului de spori supravietuitori in functie de densitatea energetica a tratamentului cu PL, lgN = f (Ed), pentru durata tratamentului de 1110-3 (11 flash-uri produse de lampa IFP-800), iar in fig. 2.2 fotografiile placilor Petri in care s-au dezvoltat sporii supravietuitori tratamentului PL provenind de pe hartie-LDPE in cazul acestor probe.

PD

calculul valorilor D si z pentru supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum.

densitate energetica pentru durate diferite de tratament (numar diferit de impulsuri): 1110-3; 2010-3 si

Pr

de impulsuri (aceeasi durata a tratamentului) pentru diferite densitati energetice: 0,497; 0,715; 0,974 si 1,273

Tr

ia

aprecierea decontaminarii suprafetei materialului prin tratamentul cu PL.

Fig.2.1. Variatia numarului de spori supravietuitori/cm2 de Cladosporium herbarum in functie de densitatea energetica pentru durata de 1110-3 s.

a)

Pr
b)

o
c) Fig. 2.2. Fotografii ale placilor Petri in care s-au dezvoltat sporii supravietuitori tratamentului PL provenind a) 0,497 J/cm2; b) 0,715 J/cm2; c) 0,974 J/cm2.

PD

de pe hartie-PE tratata 1110-3 s pentru diferite densitati energetice:

Tr

ia

Din ambele figuri se observa reducerea numarului de spori supravietuitori la cresterea valorii densitatii energetice aplicata in tratamentul cu PL. Rezultate similare s-au obtinut pentru toate tratamentele aplicate, graficele rezultate nefiind incluse in raport. Din toate graficele si fotografiile se observa reducerea semnificativa a numarului de spori supravietuitori pe unitatea de suprafata de material inoculat si tratat cu PL cu cresterea densitatii energetice a tratamentului aplicat probelor de lucru pentru aceleasi durate ale tratamentului.

Supravietuirea sporilor de Cladosporium herbarum pe hartie LDPE tratata cu PL

pentru durate diferite ale tratamentului cu PL Densitatea energetica a tratamentelor aplicate probelor de hartie LDPE inoculate cu spori de Cladosporium herbarum a avut valorile: 0,497; 0,715; 0,974 si 1,273 J/cm2.

PD

Pr

Tr

ia

In fig. 5.3 este prezentata variatia numarului de spori supravietuitori in functie de durata tratamentului cu PL, lgN = f (), pentru toate densitatile energetice aplicate, reprezentare grafica din care se calculeaza valoarea D, respectiv: D1 = 28,7510-3 s. Fig. 2.3. Variatia numarului de spori supravietuitori/cm2 de Cladosporium herbarum in functie de durata tratamentului pentru Ed = 0,497 J/cm2. Similar s-au obtinut: D2 = 13,4110-3 s. D3 = 9,7210-3 s. D4 = 7,4910-3 s. Cu cele patru valori obtinute pentru D se reprezinta grafic lgD = f (Ed) fig. 2.4.

reducerea D cu la o zecime (adica parcurgerea unui ciclu logaritmic), similara z la tratamentul termic, dar

PD

Pr
Fig. 5.4. Variatia valorii D cu densitatea energetica pentru sporii supravietuitori de Cladosporium herbarum in urma tratamentului cu PL al hartiei acoperite cu LDPE.

Tr

exprimat in C.

ia

Din acest grafic se obtine z = 0,90 J/cm2 marime care reprezinta numarul de J/cm2 necesari pentru

2.6. Supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus pe hartie LDPE in urma tratamentului cu PL Determinarile experimentale constand in tratarea cu PL a suprafetei hartiei acoperite cu polietilena de joasa densitate, inoculata cu spori de Aspergillus cinnamomeus, au urmarit: J/cm2 ; 2010-3 s; calculul valorilor D si z pentru supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus. supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus in urma tratamentului cu PL la aceleasi densitate energetica pentru durate diferite de tratament (numar diferit de impulsuri): 1010-3; 1510-3 si supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus in urma tratamentului cu PL cu acelasi numar

de impulsuri (aceeasi durata a tratamentului) pentru diferite densitati energetice: 0,497; 0,715; 0,974 si 1,273

densitati energetice

Pentru a urmari supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus pe hartie acoperita cu LDPE, durata tratamentului cu PL a variat de la 1010-3 s la 2010-3 s.

In fig. 2.5 este prezentata variatia numarului de spori supravietuitori in functie de densitatea energetica a

Petri in care s-au dezvoltat sporii supravietuitori tratamentului PL provenind de pe hartie-LDPE in cazul acestor probe.

Fig. 2.5. Variatia numarului de spori supravietuitori/cm2 de Aspergillus cinnamomeus in functie de

a)

PD

densitatea energetica pentru durata de 3010-3 s.

F
b)

Pr

tratamentului cu PL, lgN = f (Ed), pentru durata tratamentului de 3010-3 s, iar in fig. 2.6 fotografiile placilor

o
c)

Tr

ia

Supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus pe hartie LDPE tratata cu PL la diferite

Fig. 2.6. Fotografii ale placilor Petri in care s-au dezvoltat sporii supravietuitori tratamentului PL provenind de pe hartie-PE tratata 2010-3 s pentru diferite densitati energetice: a) 0,497 J/cm2; b) 0,715 J/cm2; c) 0,974 J/cm2 ; d) 1,273 J/cm2.

l
d)

Reducerea numarului de spori supravietuitori odata cu cresterea densitatii energetice aplicate la tratamentul cu PL este bine ilustrata prin figurile precedente; se observa ca se ajunge chiar la decontaminare completa (fig. 5.6 d). Supravietuirea sporilor de Aspergillus cinnamomeus pe hartie LDPE tratata cu PL pentru durate diferite ale tratamentului cu PL Densitatea energetica a tratamentelor aplicate probelor de hartie LDPE inoculate cu spori de Aspergillus cinnamomeus a avut valorile: 0,497; 0,715; 0,974 si 1,273 J/cm2. In fig. 2.7 este prezentata variatia numarului de spori supravietuitori in functie de durata tratamentului cu PL, lgN = f (), pentru toate densitatile energetice aplicate, din fiecare reprezentare grafica putandu-se calcula valoarea D pentru tratamentul respectiv.

In continuare, cu cele patru valori obtinute pentru D se reprezinta grafic lgD = f (Ed): Fig. 2.7. Variatia valorii D cu densitatea energetica pentru sporii supravietuitori de Aspergillus cinnamomeus in urma tratamentului cu PL al hartiei acoperite cu LDPE. Se obtine z = 0,96 J/cm2 marime care reprezinta numarul de J/cm2 necesari pentru reducerea D cu la o zecime (adica parcurgerea unui ciclu logaritmic) la tratamentul cu PL al hartiei acoperite cu LDPE, inoculata in prealabil cu spori de Aspergillus cinnamomeus. Ambalarea este, in cele mai multe cazuri, un punct critic important in analiza riscurilor punctele critice de control (HACCP Hazard Analysis. Critical Control Point), astfel ca trebuie sa se acorde o atentie deosebita atat realizarii operatiei cat si calitatii si starii de igiena a ambalajului sau a materialului de ambalaj utilizat intrucat, pentru a pastra calitatea unui aliment in timp este esential ca materialul de ambalaj care vine in contact cu alimentele sa nu fie contaminat microbiologic, chiar sa fie steril, in unele situatii (ambalare aseptica).

PD

Pr

Tr

ia

Aceste tendinte au stat si la originea cercetarilor intreprinse pentru elaborarea cercetarii demarate in 2003 cu o ampla documentare pentru indeplinirea obiectivelor grantului tip A, Cercetari asupra materialelor de ambalaj folosite la ambalare aseptica. Obiectivele cumulate ale tratamentului cu pulsuri de lumina stabilite pentru cele doua materiale de ambalaj a caror decontaminare a fost studiata sunt: studiul comportamentului la tratamentul cu IUL a sporilor de mucegai Cladosporium herbarum si

de Aspergillus cinnamomeus, respectiv a celulelor de drojdie Candida mycoderma si de Saccharomyces cerevisiae; supravietuirea sporilor de mucegai, respectiv a celulelor de drojdie in urma tratamentului cu IUL

cu acelasi numar de impulsuri (aceeasi durata a tratamentului) pentru diferite densitati energetice; supravietuirea sporilor de mucegai, respectiv a celulelor de drojdie in urma tratamentului cu IUL

la aceeasi densitate energetica pentru durate diferite de tratament (numar diferit de impulsuri);

Pornind de la aceste obiective, indeplinite in totalitate, se pot formula urmatoarele concluzii:

din toate graficele lgN = f () si fotografiile obtinute si prezentate in lucrare se observa reducerea

semnificativa a numarului de spori supravietuitori pe unitatea de suprafata de material inoculat si tratat cu IUL

tratamentului;

valorile D obtinute scad cu cresterea densitatii energetice in cazul tuturor microorga-nismelor

studiate: si 7,4910-3 s;

pentru Cladosporium herbarum D variaza astfel: 28,7510-3 s, 13,4110-3 s, 9,7210-3 s

1,0410-3 s.

De remarcat ca reducerea numarului de spori sau de celule supravietuitoare odata cu cresterea densitatii energetice aplicate la tratamentul cu IUL poate ajunge chiar la decontaminare completa.

PD

9,6510-3 s si 8,8810-3 s; pentru Candida mycoderma D variaza astfel: 2,46510-3 s, 1,5910-3 s si 0,87810-3 s; pentru Saccharomyces cerevisiae D are valorile: 5,1210-3 s, 2,74510-3 s, 1,710-3 s si

valorile z obtinute sunt urmatoarele: pentru Cladosporium herbarum z = 0,90 J/cm2 ; pentru Aspergillus cinnamomeus z = 0,96 J/cm2; pentru Candida mycoderma z = 0,69 J/cm2; pentru Saccharomyces cerevisiae z = 0,684 J/cm2.

Pr

cu cresterea densitatii energetice a tratamentului aplicat probelor de lucru pentru aceleasi durate ale

Tr

ia

calculul valorilor D si z pentru tratamentele aplicate.

Intrucat tratamentele aplicate sunt similare unui grup de microorganisme si rezultatele obtinute sunt destul de apropiate. Spre exemplu, in cazul sporilor de mucegai inoculati pe hartie-LDPE, chiar daca duratele tratamentului pentru Aspergillus cinnamomeus sunt mai mici, valorile D obtinute pentru ambele mucegaiuri sunt apropiate, ceea ce conduce la obtinerea unor valori z de asemenea apropiate. Aceeasi concluzie este adevarata si in cazul celulelor de drojdii. Insa daca se compara comportamentul la tratamentul cu PL al sporilor de mucegai cu cel al celulelor de drojdie se pot formula concluzii interesante: valorile D pentru celulele de drojdii sunt mai mici de circa 10 ori decat cel pentru spori de

mucegai intrucat si durata tratamentului este mai mica (28)10-3 s fata de (1030)10-3 s. valorile z in schimb sunt destul de apropiate si consideram ca mai este necesara efectuarea de

experimente pentru aceleasi microorganisme, in conditii de tratament apropiate dar si pentru alte microorganisme;

decat sporii de mucegai; de aceea a fost necesara alegerea altor conditii de lucru constand atat in durate mai scurte ale tratamentului cat si in densitati energetice mai mici (la aceleasi conditii de lucru ca pentru sporii de mucegai se obtine decontaminare completa).

Datorita noului sistem de ambalare Tetra-Pak, produsele care pana acum erau atat de perisabile, pot fi pastrate cateva luni in ambalajele aseptice din carton, fara a se adauga conservanti, lucru foarte important pentru

Acest tip de ambalaj este foarte util deoarece consuma mai putin material si pastreaza valorile nutritionale

zilnic, ambalajul Tetra-Pak ofera produselor o perioada mai mare de valabilitate, lipsa necesitatii de refrigerare livrarile fiind astfel mai rare si prin urmare transportul devine mai economic si costurile de distributie mai mici. Consider ca acest tip de ambalaj aduce beneficii atat producatorilor, distribuitorilor cat si consumatorilor prin proprietatile sale.

PD

Daca pana acum produsele perisabile trebuiau distribuite in conditii de refrigerare si livrarea se facea

si gustul produselor.

Pr

sanatatea noastra.

Tr

ia

se poate totusi afirma ca celulele de drojdii, fiind vii, sunt distruse mult mai usor la actiunea PL