Mihai Oara

Dou concepii despre mntuire

Biserica din Rsrit (prin care neleg Biserica Ortodox) si cea din Apus (Biserica Catolic si confesiunile protestante si neoprotestante) au ntelegeri diferite cu privire la !ntuire" #e scurt$ %estul are o conceptie &uridic n ti p ce 'stul are o conceptie ontologic" Atunci c!nd vor(esc despre cu cu !ntuire$ crestinii apuseni operea) cu ter eni ar fi vin$ pedeaps si justificare, n ti p ce crestinii ortodocsi folosesc ter eni ar fi moarte, viat si ndumnezeire" Acest articol ncearc s explice diferentele O perspectiv istoric *n secolul +,$ teologul scolastic Ansel poate fi re)u at n ur toarele puncte3

dintre aceste conceptii$ c!t si consecintele acestor diferente" (-./01--.2) a pre)entat o conceptie a

!ntuirii care prea foarte atrgtoare prin si plitatea si logica ei" Aceast conceptie O ul 4 o fiint finit 4 a adus o ofens infinit unui 5u ne)eu infinit" Ofensa fiind infinit$ ea nu poate fi nlturat prin vesnic"

i&loacele finite ale

o ului$ de aceea are drept consecint o pedeaps infinit a unui iad 5u ne)eu i iu(este pe oa eni$ dar 6ustitia nu ngduia un si plu act de iertare" Cu va 5u ne)eu tre(uia s reconcilie)e dragostea lui cu aceast 6ustitie"

7olutia a fost

oartea pe cruce a lui 8ristos" 9iind 5u ne)eu$ &ertfa lui

8ristos are a valoare infinit$ de care 'l nsusi nu are nevoie$ fiind cu totul drept si lipsit de pcat" M!nia lui 5u ne)eu este satisfcut de aceast pedeaps"

#rintr1un act de transfer$ 5u ne)eu i put credinciosilor acest exces de neprihnire c!stigat de 8ristos" 'i sunt astfel a(solviti de vina pcatului lor$ pentru c plata infinit pcatului a fost efectuat de 8ristos"

Aceast conceptie a fost o cul inare a unei evolutii de

ai

ulte veacuri n

Biserica apusean$ rupt de Biserica din Rsrit" 'a a nceput cu 6ero e$ care traduc!nd Bi(lia n li (a latin a pru utat un ter en folosit n tri(unalele ro ane$ acela de justificatio$ pentru a reda ter enul grecesc dikaiosune" 7e nificatia ter enului

justificatio este aceea de a declara li(er o persoan conda nat de lege" Crestinii din Rsrit$ care au continuat s citeasc :oul ;esta ent n li (a greac$ au pstrat se nificatia original a ter enului$ aceea de dreptate sau ndreptare" <n o drept$ n greceste dikaios$ este drept prin (untatea si corectitudinea lui$ nu n ur a unei declaratii legale" ;er enul dikaios$ drept$ este o continuare direct a ter enului evreiesc din %echiul ;esta ent tadic$ care i plic de ase enea idea de o adic (un$ fr nici o conotatie legal" =atinii au continuat s vad dreptatea n ter enii legali ai unui tri(unal Ro an" Augustin$ pe care unii l nu esc proto1protestant$ a folosit acest cadru legal pentru a ntelege !ntuirea" Conte poranii lui n Rsrit$ %asile cel Mare$ >rigore de :issa si >rigore de :ia)an) au continuat si de)voltat o teologie (a)at pe ntelegerea textelor originale grecesti n contextul lu ii grecesti si iudaice n care s1a trans is original nvttura crestin" 5ar lu ea latin a fost tul(urat si de alte tendinte$ care se continu n Apus p!n n )ilele noastre$ cu ar fi rationalis ul si u anis ul" Umanismul a nse nat exaltarea o ului$ v)ut ca o cul e a creatiei spre care se ndreapt ntreaga ad iratie si slav" < anis ul a cptat un nou i puls prin redescoperirea artei si g!ndirii antice" Artistii crestini au ncercat s renvie tratarea o ului ca centru al artei religioase" Arta traditional a portretului sau icoanei prea prea restrictiv si n consecint artistii au nceput s nlture unul c!te unul toate ta(u1urile precedente" #ortretele sfintilor sau ale lui 8ristos nu au ai avut ca tint revelarea 5u ne)eirii n lu ea fi)ic ci revelarea fru usetii si ar oniei trupului o enesc" *n ti p ce vechile icoane nftisau oa eni ptrunsi de lu ina divin$ noile picturi nftisau oa eni cu un trup real$ cu picioarele pe p !nt si nsufletiti de pasiuni o enesti" O(iectul artei s1a utat din cer pe p !nt" istic a realittii si s gseasc explicatii s1au strduit s Rationalismul a ncercat s nlture latura celui de al doilea ileniu$ cu drept$

logice$ n ter eni rationali si co uni" Ca un exe plu$ teologii catolici de la nceputul ar fi ;ho as A?uinas si Ansel gseasc noi dove)i ale existentei lui 5u ne)eu$ un efort care ar fi fost considerat inutil nainte" Aceste dove)i nu aveau ca scop s conving pe cineva ntr1o de)(atere$ ci s nftise)e o realitate rational$ n care toate lucrurile si au un sens care poate fi ptruns de intea u an" #entru ei 5u ne)eu exist nu si plu ca un fapt$ ci ca o necesitate

logic" %echi concepte teologice ca

!ntuirea si sacra entele au nceput s fie

explicate nu n lu ina 7cripturii si a ;raditiei Bisericii$ ci n lu ina ratiunii" *n ti p ce pro(le a u anis ului a fost alungarea lui 5u ne)eu din art si literatur$ pro(le a rationalis ului a fost reducerea realittilor tainice$ care nu puteau fi ntelese dec!t ntr1un od spiritual si prin lu ina 5uhului 7f!nt la niste realitti care s poat fi intii si a logicii u ane" Reductionis ul a fost ntotdeauna onofi)it a ,sla ului este odalitti de ult ai logic si ntelese prin puterea

s! (urele ere)iilor" *ntr1adevr$ conceptia

usor de nteles dec!t dog a crestin a celor dou naturi ale lui 8ristos" Modalis ul$ care afir a c ;atl$ 9iul si 5uhul sf!nt sunt trei singure persoane$ era ult anifestare ale unei ai @logicA si usor de nteles dec!t dog a crestin a celor od si plu conceptia despre

;rei #ersoane ntr1o singur 9iint" Arianis ul re)olva n *n ce priveste

ntrupare$ pretin)nd c 8ristos a fost o creatie si nu 5u ne)eu vesnic" !ntuirea$ tendinta rationalist a Bisericii apusene a dus n cele din ur !ntuirii" *n aceast nou conceptie$ ntregul univers este o la o conceptie pur &uridic a

are sal de &udecat$ n care oa enii sunt testati" 'i pot intra ntr1un fel de contract cu 5u ne)eu$ pri ind a(solvirea pcatelor$ pot refu)a si uneori pot clca acest contract$ ceea ce re)ult n explicatii ale od ecanic n pierderea !ntuirii" *ntreaga dra a !ntuirii este etafore si astfel explicat n ter eni &uridici$ usor de nteles de oa eni" O serie de alte 7cripturii si nvtturile adunate si expri ate de o Dificultti ale nvtturii caltolice Conceptia &uridic a !ntuirii$ expri at at!t de logic de Ansel $ a dus cu ti pul la o serie de dificultti$ unele dintre acestea av!nd consecinte foarte grave" Aceste false pro(le e nu au existat n teologia ortodox" Pcatul originar 5ac (ote)ul ofer o anulare a vinovtiei p!n la un o ent n ti p$ care ar fi n conceptia catolic rostul (ote)ului pruncilor$ dat fiind c acestia sunt lipsiti de responsa(ilitatea cu privire la clcarea legiiB #runcii au fost (ote)ati din totdeauna n istoria (isericii si n pri ele sute de ani de crestinis nu a existat nici o controvers cu privire la acest su(iect" 7olutia pro(le ei a fost doctrina pcatului originar$ dup care copii se nasc de&a cu un deficit n ce priveste starea &uridic naintea lui 5u ne)eu" #rin aceast doctrin (ote)ul cpta o explicatie$ fiind o splare a vinei pcatului originar"

!ntuirii n 7criptur si n ;raditie au fost a(andonate" Ad!nci ea ie de ani de 7fintii #rinti ai Bisericii

Rsriteane au fost nlocuite cu o nou conceptie seductoare prin logica ei"

Starea crestinului dup botez 5ac (ote)ul era o anulare &uridic a vinovtiei existente p!n la un anu it punct$ ce se nt! pl dup acest actB #ractica de )i cu )i ne arat c oa enii continu s pctuiasc" Ce sens are deci un act care ne a(solv de pedeaps p!n la un anu it punct$ dup care ne a(andonea) aceleiasi stri de vinovtieB 7olutia Bisericii Catolice a fost practica penitentei$ care era un (ote)" Pcatele nemrturisit #catele noastre sunt at!t de uit s plti ulte nc!t$ n ciuda intentiei oa enilor de a le nltura prin penitente$ unele r !n ne rturisite" Ce se nt! pl cu aceste pcate pentru care aici pe p !ntB Ca rspuns la aceast ntre(are$ a aprut nvttura cu privire la #urgatoriu$ ca o stare suspendat ntre ,ad si Cer$ un loc n care cei care au trecut din viata aceasta sufer anu ite chinuri prin care pltesc pentru pcatele ne rturisite" Criteriul judectii 9iind a(solviti de pcatul originar prin (ote) si de alte pcate (prin spovedanie si penitent)$ starea &uridic a o ului r !ne totusi neclar" #e de alt parte$ ni eni nu doreste s petreac prea ult ti p n #urgatoriu" 7olutia const n facerea de fapte ultele pcate nere)olvate" (une" Acestea au capacitatea de a co pensa pentru unele pcate$ iar un 6udector drept nu va uita s le c!ntreasc ca pe o contra1(alant la 7 o(serv c aceste pro(le e nu au existat n Biserica Ortodox" *ntr1adevr$ od de a a(solvi pe o de pcatele de dup

aceasta nu are o doctrin a pcatului originar (dec!t ca tendint spre pcat al o ului)$ nu practic penitenta (disciplina aplicat de preot sau episcop nu este tot una cu penitenta)" *n teologia ortodox nu exist o doctrin a #urgatoriului si$ n ciuda a ceea ce protestantii cred despre Ortodoxie$ 5ar aceste aspecte vor fi tratate aici Consecinte tragice 5ificulttile pe care le1a nsirat si solutiile lor au dus eventual la anu ite practici !ntuire" surate i&loc foarte lucrativ de a oferi a(surde$ care erau de fapt consecinte logice ale acestei conceptii cu privire la 5e exe plu$ anu iti clerici catolici au descoperit un credinciosilor oportunitti pentru fapte (une" 5e ce nu ar fi @faptele (uneA eritele nu sunt o co pensare &uridic a pcatelor" ai t!r)iu"

precis si chiar v!ndute su( for a indulgentelorB #ractica indulgentelor a repre)entat nu nu ai dorinta de (ogtire a Bisericii Catolice ci si un triu f al rationalis ului$ al

dorintei u ane de a ntelege si a tre)oreria Bisericii Catolice"

sura

!ntuirea" A nceput astfel un trafic de

indulgente care sugea (anii din (u)unarele credinciosilor de r!nd si i aduna n Cu ti pul$ aceste practici au ndeprtat co plet pe credinciosi de nvttura !ntuirii

prin har" *n ti p ce crestinii de r!nd erau lsati nesiguri cu privire la soarta lor vesnic$ papalitatea acu ula averi care se transfor au n palate si catedrale i ense$ podo(ite de cei ai ari artisti u anisti ai lu ii" Aceast stare de coruptie cerea o corectare iscarea protestant" 5in od tragic$ cei care s1au revoltat potriva coruptiei (isericii au uitat s urgent$ care a venit n cele din ur prin Martin =uther si pcate si n

priveasc spre Biserica Ortodox$ care a fost prin harul lui 5u ne)eu ferit de aceste a(eratii si care a pstrat cu credinciosie nvttura apostolilor"

rotestantismul
*nnoirea (isericii din Apus prin nlturarea coruptiei si a unor nvtturi gresite a fost (inevenit" Refor a a pornit pe acest dru $ dar a alunecat i ediat n directii gresite$ introduc!nd nvtturi care erau cu totul noi n crestinis " <na din pro(le ele Refor ei a fost faptul c ea a pstrat cadrul &uridic n care era nteleas aceleasi" Ca rspuns la siste ul eritelor$ Refor a a revenit la nvttura (i(lic a !ntuirii prin har" 5intr1o singur trstur de condei$ =uther si Calvin au re)olvat ulte din dile ele !ntuirea" 7olutiile de)voltate de Refor au fost diferite de cele ale Bisericii Catolice$ dar ele au pstrat aceeasi conceptie" Cu alte cuvinte$ presupo)itiile au r as

si dificulttile teologiei catolice" #entru protestanti$ iertarea pcatelor a fost c!stigat o singur dat de 8ristos" #enitentele$ #urgatoriul si faptele (une devin astfel lipsite de sens" M!ntuirea este nsusit de individ prin credint$ iar orice altfel de practici sunt inutile" Credinciosul nu ai tre(uie sa se spovedeasc$ nici sa1si nu ere faptele (une" !ntuirea adus de 8ristos" Asenti entul !ntuirii" odificare$ intal$ acordul 'l tre(uie doar sa cread n

personal sunt singurele necesare pentru nsusirea

5e la nceput$ =uther a tre(uit s se lupte cu o serie de texte ale 7cripturii care infir au conceptia lui si plificatoare" *n traducerea ger an a Bi(liei$ el a fcut o introduc!nd fra)a @nu ai prin credintA$ cu toate c @nu aiA nu exista n textul original" Anu iti nvtati i1au atras atentia asupra acestei greseli intentionate$ dar$ cu siguranta care1l caracteri)a$ =uther a refu)at s o corecte)e" <lterior aceast falsificare a 7cripturii

a fost ndeprtat$ dar de prea t!r)iu" *ntre ti p$ sola fide$ numai prin credint a devenit unul din strigtele #rotestantis ului" =uther a pledat de ase enea pentru scoaterea 'pistolei lui ,acov si a Apocalipsei din canonul :oului ;esta ent" *ntr1adevr$ ,acov declar ntr1un od explicit$ fr s lase nici o ndoial cu privire la acest su(iect3 %edeti dar c din fapte este ndreptat o ul$ nu nu ai din credint" (,acov C3C0) 'ste ui itor c cel care a sustinut 7criptura ca singura surs de autoritate$ a ales sa calce n picioare o nvttura a 7cripturii si chiar s cear Asa cu a artat$ =uther si Calvin au utilarea ei" !ntuirii$ prelu!ndu1l entinut cadrul &uridic al

de la Biserica Catolic" ;oate doctrinele lor ulterioare au fost de)voltate n acest cadru" !eoprotestantii moderni :eoprotestantii au dus ai departe revolutia nceput de =uther" ,deile lor au devenit tot si o aversiune fat de ai radicale" Miscarea neoprotestant a de)voltat un iconoclas au nlturat o serie de practici traditionale ale (isericii$ cu

tainele Bisericii care nu era nt!lnit la pri ii refor atori" R!nd pe r!nd$ neoprotestantii ar fi ierarhia$ (ote)ul copiilor sau tainele" *ntr1un anu it sens$ ei au fost consecventi" *ntr1adevr$ aceast de)voltare a fost o consecint logic a presupo)itiilor funda entale cu privire la autoritate ( Sola Scriptura) si la !ntuire (Sola Fide)" :eoprotestantii au introdus o serie de noutti$ anifestare a oricrei nvtturi nent!lnite p!n atunci$ uit!nd c noutatea este pri a presupo)itii" Unitatea bisericii Mentione) aceast pro(le doar n treact$ ea nefiind legat n acestui articol" 7ola 7criptura nse na ca fiecare individ este li(er si chiar ncura&at s nteleag singur$ pentru el nsusi 7criptura" 5ac pentru catolici singura interpretare autoritativ provenea de la #ap$ pentru neoprotestanti fiecare credincios devenea un #ap$ hotr!nd pentru el nsusi propria lui interpretare" Aceasta a dus n de C... de ani prtia lui 5u ne)eu s1a od natural la o verita(il explo)ie a nu rului confesiunilor protestante" 7olutiaB 5octrina (isericii invi)i(ileD 5up ce ti p anifestat ntr1un popor vi)i(il 4 ,sraelul 4 si intile credinciosilor" ti p de -E.. de ani prin ceea ce Apostolul #avel nu este Adevratul ,srael$ Biserica$ dintr1o dat prtia devine invi)i(il$ ascuns doar n ini ile si Mntuirea copiilor #artea vi)i(il este doar o institutie pur o eneasc$ fr consecinte spirituale" od direct de te a

ere)ii" 5ar cur!nd ei au fost confruntati cu anu ite dificultti care au i)vor!t din aceste

*n cadrul &uridic al conceptiei protestante despre nsusirea

!ntuire$ @contractulA care duce la

!ntuirii tre(uie @se natA de o persoan responsa(il din punct de vedere urit nainte de v!rsta responsa(ilittiiB 'i nu au intrat ntr1un astfel !ntuiti" 5ar exist

&uridic" Aceasta este explicatia refu)ului de a (ote)a copii" 5ar ce se nt! pl deci cu acei copii care au de @contractA" <nii neoprotestanti cred c acesti copii sunt auto at si teologi evanghelici care sustin c acestia sunt pierduti" Nevoia convertirii 5at fiind c partea o ului n asenti entului dac a fost !ntuire are aspectul &uridic al consensului$ al acceptrii$ al od clar$ altfel o ul nu este sigur od clar @se natA" intal$ acest asenti ent tre(uie dat n

!ntuit" *n felul acesta$ copiii credinciosilor sunt presati s ai( o artificial

@ntoarcere la 5u ne)euA sau @cri)A$ altfel acest acord nu este n Momentul mntuirii <n acord &uridic presupune un sau !ntuit sau pierdut" Mai

o ent precis n ti p n care devine vala(il" <na din o ent din viat$ o ul este ulti dintre cei care au od ult dec!t at!t$ se presupune c fiecare tre(uie s stie

dou3 un individ fie a @se natA$ fie @nu a se natA" *n orice

pentru el nsusi starea n care se afl" #ro(le a este c @se natA printr1un acord este explicatiaB 7unt acestia cu adevrat rspicat @5a$ pentru c singura conditie a ,isusA" *n felul acesta apare un fel de conditionat doar de acordul Alti neoprotestanti folosesc un nevrednici de 8ristos$ nici intal"

intal sincer se dovedesc a fi departe de 5u ne)eu" Care !ntuitiB <nii protestanti rspund n !ntuirii este credinta n &ertfa 5o nului !ntuire

!ntuire care nu atinge natura u an$ o

ic su(terfugiu logic" 'i spun c cei care se dovedesc !ntuiti" 7unt !ntuiti doar aceia care au !ntuirea" Aceasta duce n cele din

car nu au fost

cre)ut (singura conditie) si a cror viat dovedeste Siguranta mntuirii 5ac !ntuirea este asociat cu un

ur la acceptarea i plicit a necesittii faptelor (une" o ent precis n ti p$ atunci !ntuirea este

@posedatA de credincios$ care o are sau nu o are" *ntr1un fel$ sta pil pe pasaport" 5ac a

!ntuirea este ca o !ntuit pierde

sta pila$ pot intra n cer" 5ac nu o a $ accesul este

(locat" 8ristos este @(iletul de intrare n cerA" 5ar poate un credincios ntre(are" <nii afir c

aceast vi) de intrareB 5iferiti neoprotestanti au diferite rspunsuri la aceast !ntuirea poate fi c!stigat si pierdut" 5ar aceasta creea) o fost !ntuit$ ast)i nu sunt !ntuit iar !ine pot din situatie paradoxal$ n care ieri a

nou s fiu

!ntuit" Altii afir c odat c!stigat$

!ntuirea nu se

ai poate pierde"

5ar nsea n aceasta c nu exist aposta)ieB 'xperienta u an confir posi(ilitatea aposta)iei" 'ste a(surd s crede poate Cei ai osteni prtia cerurilor" ulti neoprotestanti nu neag i portanta faptelor (une$ dar ei afir c ele !ntuirii" Cu alte cuvinte$ cel care a cre)ut si a fost ulti ult ai putin (ine dec!t necrestinii" <nii cred (o od natural fapte (une" #ro(le a este c exist at!t de Semnificatia faptelor sunt doar o consecint a pri irii !ntuit produce n crestini @ !ntuitiA care fptuiesc c cel care se de)ice n od constient de 8ristos

nvttur sustinut de credinciosul chine) Fatch an =ee) c o ul nu tre(uie s se strduiasc de loc a face fapte (une$ pentru c 5uhul 7f!nt le produce auto at n el" Mai ult$ orice strduint n acest sens este chiar duntoare$ pentru c nu d loc lucrrii 5uhului 7f!nt" Multi crestini au fost sedusi de aceast nvttur dar au r as co plet de)a giti$ pentru c nu au descoperit nici o lucrare a 5uhului 7f!nt n ei separat de propriile lor eforturi" Scopul vietii Odat !ntuiti$ cu (iletul ctre cer n !n$ de ce ne ai las 5u ne)eu s astept B ai are nici o valoare" <na din ult ai are accent cade pe od desv!rsit$ eroii =u ea acesta va trece oricu $ si astfel viata aici nu Aceasta explic de ce n lu ea neoprotestant un evangheli)are dec!t pe cutarea sfinteniei si a unirii neoprotestantilor sunt cei care au adus c!t spune despre viata lor dup !ntuire co plet ratatB ai

putinele explicatii este c 5u ne)eu ne las n viat pentru a1, aduce si pe altii la 'l" istice cu 8ristos" *n ti p ce eroii

Ortodoxiei sunt sfintii n care 8ristos a luat chip n

ulte suflete la 8ristos" 5ar ce pute

ilioanele de credinciosi care nu au adus pe ni eni la 5o nulB 'ste

Conceptia ortodo" a mntuirii

M!ntuirea i plic taine care sunt ntelege$ noi oa enii folosi ai presus de o ntelegere si plist" #entru a o etafore$ care uneori sunt ai elocvente dec!t anu ite etafore n pilda fiului risipitor o serie de

expunerile siste atice" *nsusi 8ristos a folosit astfel de sau n pilda celor )ece fecioare" Aceste odele

etafore ne a&ut s ne for

intale$ fr ca nici unul dintre ele s epui)e)e o realitate divin" #ro(le a este

dac alege 5up cu a

acele

etafore care ne apropie de adevr sau dac recurge

la sche e

reductioniste care ne duc la conceptii gresite v)ut$ at!t catolicii c!t si protestantii folosesc etafora 6udectorului care tine socoteala vinovtiei si aplic iertarea n ur a consi t !ntului constient al individului$ prin @transferulA de neprihnire din contul lui 8ristos n contul lui" 5ar 7criptura si Biserica ne pre)int alte Conceptia ortodox a !ntuirii este n etafore$ ai profunde si ai apropiate de adevr" od esential ontologic (ontos 4 fiint$ existent)" oarte si viat" *n conceptia

Conflictul nu este at!t ntre vinovtie si &ustificare$ c!t ntre

&uridic$ 5u ne)eu apare ca un 7uveran care se supr pentru c niste fiinte create de 'l ,1au clcat legea" *n conceptia ontologic$ 5u ne)eu este sursa vietii si prsirea =ui nsea n n od i plicit oartea$ v)ut nu ca o pedeaps$ ci ca o lips a vietii" De ce avem nevoie de mntuire# M!ntuirea i plic n ea idea de a fi salvati de la ceva" Care este nenorocirea$ npasta de care tre(uie s fi salvatiB #rotestantii si catolicii rspund3 sunte salvati de la salvati de pedeapsa lui 5u en)eu" Ortodocsii rspund3 sunte oarte$ de la tirania

pasiunilor pctoase$ de la pierderea tintei noastre de a ne ase na cu 5u ne)eu" Ba)a acestei conceptii ortodoxe apare clar in pri ele capitole ale >ene)ei" *ntr1adevr$ 5u ne)eu le spune pri ilor oa eni$ @5ac veti Conceptia &uridic interpretea) n cu 5u ne)eu ar fi spus$ @5ac veti !nca din po ul acesta veti uriDA od fortat aceast declaratie a lui 5u ne)eu$ ca si !nca$ v voi ucideDA 5ar 5u ne)eul iu(itor de oarte" Moartea este o oarte este

oa eni nu spune asa ceva" 'l afir doar un lucru evident$ anu e c dac o ul ntoarce spatele sursei vietii$ atunci i plicit se ndreapt ctre #avel ne nvat c plata pcatului este consecint natural a pcatului$ nu un decret de pedeaps de la 5u ne)eu" Apostolul oartea" =egtura dintre pcat si direct$ nu consecinta unui decret al unui 5u ne)eu care 7e supr si 7e si te &ignit" #catul afectea) natura u an$ o corupe si o urdreste" Ca ur are o ul si ratea) scopul pentru care a fost creat$ acela de a se uni cu 5u ne)eu si de a avea chipul si ase narea lui 5u ne)eu" Apostolul #avel scrie$ @;oti au pctuit si sunt lipsiti de slava lui 5u ne)eu"A O(servati c el nu scrie$ @;oti au pctuit si acu 5u ne)eu i va ucide"A Cuvintele lui #avel ne arat care este de fapt pro(le a noastr3 pcatul ne1a afectat fiinta$ natura si ne1a schi (at din purttori ai vietii si slavei divine n purttori ai ortii"

#rin ur are starea de care tre(uie s fi unui 5u ne)eu suprat ci ntunecarea si si ptruns de incapa(ili s a ne de oarte" A ai ave

!ntuiti este nu este n pri ul r!nd

!nia

urdria naturii noastre lipsit de sursa vietii

pierdut prin pcat ase narea cu 5u ne)eu si sunte nu respinsi de 5u ne)eu$ ci incapa(ili de cu totii (olnavi de pcat si

legtur cu 'l$ sursa vietii" #ro(le a tine nu de socoteala

pcatelor$ ci de starea fiintei noastre" 7unte

ai apropia de 'l din cau)a strii noastre corupte" 5e aceea$ n Ortodoxie$ oarte si ave nevoie de vindecare" oarte nu poate avea loc prin eforturile o ului" !ntui" <n o poate fi perfect din punct de

!ntuirea nu are un aspect &uridic$ ci unul terapeutic" 7unte !umai prin $ar 5ar aceast vindecare de pcat si de

Orice efort individual de schi (are a naturii noastre este sortit esecului" ;oate faptele noastre (une nu au capacitatea de a ne vedere oral$ se poate a(tine de la orice pcat$ dar desprtit de 5u ne)eu r !ne

pierdut" :u ai initiativa si interventia lui 5u ne)eu poate schi (a o ul si l poate rease)a pe dru ul care duce la unirea cu 5u ne)eu" 5ar aceasta cere cooperarea o ului$ nu doar ca o declaratie de credint$ nu doar ca o se ntur care s1l treac de partea cealalt$ ci ca o strduint continu de a fi transfor at pin puterea 5uhului 7f!nt" %emnificatia lucrrii lui &ristos *n ntelegerea &uridic a !ntuirii$ singurul fapt cu adevrat se nificativ a fost &ertfa de !nia lui 5u ne)euA" *ntre(at cu a fost !ntuire pe cruce a lui 8ristos$ care a @satisfcut

!ntuit$ de o(icei un neoprotestant rspunde$ @#rin s!ngele lui 8ristosA" 9r a nega n nici un fel i portanta crucii si a &ertfei lui 8ristos$ ortodocsii vd lucrarea de ntr1un cadru :icean le ntruparea #entru neoprotestanti$ *ntruparea este un i&loc$ o verig necesar pentru a se a&unge !ntuitoare n cer$ fr s fi devenit o B i&loc (cu a fost de exe plu ai apoi noi s pute oarte) ci un aspect esential al la Cruce" Aceasta ne las cu ntre(area$ de ce a fost necesar ca =ogosul s devin o B 5e ce nu ar fi putut 5u ne)eu aduce &ertfa intrarea n ,erusali Rspunsul ortodox este c *ntruparea nu a fost doar un nainte de conda narea la ult dreapta ;atlui$ sunt aspecte tot at!t de i portante n lucrarea de entionea) pe toate patru" ai vast" #entru ortodocsi$ *ntruparea$ Crucea$ *nvierea si 7ederea la !ntuire" Cre)ul

!ntuirii" #rin *ntrupare$ =ogosul a luat natura noastr pentru ca

lua natura =ui" *ntrupare repre)int plinirea unuia din scopurile creatiei$ 5u ne)eu

iu(ind lu ea$ dorind s se uneasc si s se identifice cu creatia =ui" 5u ne)eu a luat o natur u an pentru a putea transfor a si ndu ne)eii aceast natur" """ Care$ 5u ne)eu fiind n chip$ n1a socotit o stir(ire a fi 'l ntoc ai cu 5u ne)eu$ ci 71a desertat pe 7ine$ chip de ro( lu!nd$ fc!ndu17e ase enea oa enilor$ si la nftisare afl!ndu17e ca un o $ 71a s erit pe 7ine$ asculttor fc!ndu17e p!n la oarte$ si nc oarte pe cruce" ai presus #entru aceea$ si 5u ne)eu =1a preanltat si ,1a druit =ui nu e$ care este celor p !ntesti si al celor de dedesu(t" 7i s

de orice nu eG ca ntru nu ele lui ,isus tot genunchiul s se plece$ al celor ceresti si al rturiseasc toat li (a c 5o n este ,isus 8ristos$ ntru slava lui 5u ne)eu1;atl" (9ilipeni C3H1--) 5u ne)eu 71a @golitA de 7ine si a luat o natur u an pentru ca prin aceasta s opere)e o schi (are n natura u an" O ul se poate acu @8ristos a luat natura u an pentru ca noi s pute goli de sine (de pcat$ oarte si egois ) si poate lua o natur du ne)eiasc" <nul din printii Bisericii a spus$ lua natura divinA" 5ac aceast golire a lui 8ristos (ter enul grecesc folosit de teologi este acela de kenosis) a continuat n cursul ntregii =ui vieti$ cul in!nd la cruce$ golirea noastr de natura u an pctoas are si ea loc n cursul ntregii vieti$ printr1un proces continuu de ndu ne)eire$ de theosis" !ertfa de pe Cruce 8ristos a purtat pcatele noastre n trupul su pe cruce" 5ar &ertfa =ui nu a fost fcut doar ctre 5u ne)eu ci si ctre natura u an" 6ertfa =ui repre)int cea expresie a dragostei$ un act n care n egois ne uni si druit n cu od od supre od total lui 5u ne)eu" 'l a isterios dar real la aceast ai nalt natura u an este golit de orice urit pentru pcat$ si unindu1ne cu 'l oarte" #catul a fost splat si o ul ar fi (ote)ul" oartea =ui ne1a (ote)atB

oartea =ui" Atunci c!nd o ul este n 8ristos si 8ristos este n o $ o ul

particip ntr1un

poate participa la o natur nou$ dedicat cu totul lui 5u ne)eu" Aceast (rcare cu 8ristos are loc prin participarea la tainele Bisericii$ cu Au nu stiti c toti c!ti n 8ristos ,isus ne1a (Ro ani H3/) 9iind n nvierea *n ti p ce pentru protestanti *nvierea este doar o confir are a du ne)eirii lui 8ristos si un se n al acceptrii &ertfei =ui de ctre 5u ne)eu1;atl$ pentru ortodocsi ea nsea n od istic dar real n 8ristos (nu doar ca etafor)$ sunte splati de pcate" (ote)at$ ntru

ult 5up

ai

ult" =ucrarea lui 8ristos nu s1a ncheiat pe cruce$ ci s1a continuat n 8ades"

oartea sa pe cruce$ 8ristos s1a co(or!t n 8ades$ ur !nd dru ul parcurs de toti oartea a

oa enii" 5ar 8adesul nu =1a putut retine pe 9iul lui 5u ne)eu$ care a rupt legturile ortii$ nu nu ai pentru 'l ci si pentru cei toti care se unesc cu 'l" Ca ur are$ fost (iruit si nu1i 5ar acu Corinteni -E3C.) *n lucrarea lui de M!ntuire$ 8ristos a (iruit o parte si un aspect al 5ar lucrarea de ;atlui$ unde !ntuirii noastre" Sederea la dreapta "atlui !ntuire a lui 8ristos se continu si prin aceea c 'l se afl la dreapta !ntuirii noastre$ cel care a deschis prin natura lui u an un ur a si noi fiind n od istic uniti cu 'l$ parte din ;rupul i&loceste pentru noi" oartea si portile 8adesului" 7i aceasta este ai poate retine n (ratele ei pe cei care sunt al lui 8ristos" orti$ fiind nceptur (a nvierii) celor ador iti" (8ristos a nviat din

8ristos este Cpetenia nou dru $ pe care l pute =ui" A

trecut foarte repede peste aceast pre)entare inco plet (si cine ar putea s o !ntuire a lui 8ristos" 'ste i portant de o(servat c ai ad!nci ale !ntuirea apare astfel nu ca o lucrare ntr1un tri(unal cos ic n care &ignirea lui

descrie n ntregi eB) a lucrrii de

5u ne)eu tre(uie satisfcut$ ci ca o lucrare care afectea) (a)ele cele creatiei si ale fiintei u ane" Cu alte cuvinte$ chiar dac accept &uridice$ n a pl si od esential

anu ite ele ente ult ai

!ntuirea are un caracter ontologic$ unul care afectea) natura ultitudine de texte$ nu doar pe o

lucrurilor$ nu doar registrul ofenselor noastre" Aceast vi)iune ortodox este ai cuprin)toare si se (a)ea) pe o selectie care are de1a face cu vinovtia si pedeapsa" *n aceast vi)iune$ 5u ne)eu nu apare ca un

onarh &ignit$ ci ca un iu(itor de oa eni"

Ca n pilda fiului risipitor$ ;atl este <nul care iu(este si iart$ oric!nd gata s17i pri easc fiul napoi" 'ste necesar doar ca fiul s se ntoarc acas" *n aceast pild funda ental nu se divine" :e pute ntre(a ce se nt! pl atunci c!nd un tat u an descopere pcat sau ai degra( interesat s el$ tatl este stricciune n fiul su" 'ste oare preocuparea principal a tatlui aceea de a1si satisface !nia si a resta(ili &ustitia prin pedepsirea fiuluiB :u este el schi (e natura fiului suB :u vrea el ai degra( s1l fac drept asa cu entionea) nici idea su(stitutiei legale$ nici idea satisfacerii !niei

dreptB 5ar aceast scoatere a fiului din starea dec)ut nu se face fr sacrificiu" ;atl fiului risipitor a tre(uit s1l astepte$ s1l curete si s1l spele de Conceptia &uridic a urdria lu ii" !ntuire !ntuirii creea) o alt pro(le " *ntr1adevr$ lucrarea de

a lui 8ristos apare ca o re)olvare a unui conflict n interiorul 5u ne)eirii$ conflictul dintre &ustitie si dragoste" #astorul (aptist ,osif ;on descrie acest presupus conflict n cartea sa S ne cunoastem crezul3 Asadar$ pro(le a lui 5u ne)eu este aceasta3 pe de1o parte$ dreptatea =ui *l o(lig s ne ucid si$ pe de alt parte$ 5u ne)eu fiind dragoste$ dragostea lui *i spune3 @>seste o cale prin care s poti ndreptti pe oa eni$ o solutie prin care s1i poti &ustifica"A Acest fel de a vedea lucrurile ne duce usor ctre o ere)ie n care a deasupra lui 5u ne)eu" 'ste ca si cu a considera 6ustitia lui 5u ne)eu ca o realitate de sine1stttoare$ ca o necesitate i pus din afar sau recunoaste o realitate supra1 5u ne)eiasc$ o lege supre creia *nsusi 5u ne)eu tre(uie s i se supun" *n Biserica Ortodox o astfel de idee a unei 6ustitii universale nu este acceptat" 5reptatea lui 5u ne)eu se refer la (untatea lui 5u ne)eu$ si ntre dreptatea si dragostea =ui nu exist nici un conflict" 5u ne)eu este drept pentru c din 'l i)vorsc doar acte de (untate si dragoste" 9at de o naturii u ane" 5ar atunci c!nd vor(i 6ustitia poate exista ca ceva exterior si deasupra de dreptatea lui 5u ne)eu vor(i de fapt despre

actele =ui drepte si (une$ care i)vorsc din natura =ui" 5reptatea nu este nici o co ponent a 5u ne)eirii$ nici o necesitate universal" Conceptia &uridic duce chiar la o distorsionare a nvtturii despre 7f!nta ;rei e" *ntr1 adevr$ dup aceast conceptie$ ;atl este nsusit de individ" 'ste ca si cu diferite" 5ar n ntreaga istorie a n lucrarea de !ntuire" oarte si viat" #entru ortodocsi !niat pe noi p!n la &ertfa 9iului$ iar 5uhul 7f!nt lucrea) n credinciosi nu ai dup ce aceast &ertf este executat de 8ristos si Cele ;rei #ersoane ar avea scopuri sau directii pe Cele ;rei #ersoane preun active !ntuirii vede

*n ti p ce n conceptia &uridic 8ristos re)olv un conflictul dintre &ustitie si dragoste$ n vi)iunea ortodox 8ristos re)olv conflictul dintre s1i scape pe oa eni nu de cere s ne pedepseasc$ ci de !nia a unui 5u ne)eu este ntotdeauna drept si ntotdeauna iu(itor de oa eni$ iar 8ristos a venit onarh &ignit$ cruia necesitatea 6ustitiei i oartea pe care singuri si1au ales1o si din care nu pot

iesi singuri" 'l a creat o nou realitate cos ic$ aceea a O ului desv!rsit$ plcut

;atlui si ptruns de energiile 5uhului 7f!nt" *n

od

istic noi ne uni

cu 'l si sunte

transfor ati devenind si noi$ n cuvintele Apostolului #etru$ prtasi la natura divin" ;inta credinciosului nu este dar o(tinerea sta pilei de intrare n cer prin acceptarea intal a &ertfei lui 8ristos$ ci participarea la natura divin$ participare care a fost fcut posi(il de ctre 8ristos" ;inta este @eu n 8ristos si 8ristos n Apostolul #avel n >alateni C3C.$ M1a rstignit preun cu 8ristosG si nu eu ine" ai triesc$ ci 8ristos trieste n ine" 7i viata de acu $ n trup$ o triesc n credinta n 9iul lui 5u ne)eu$ Care dat pe 7ine nsusi pentru la natura divin3 5u ne)eiasca =ui putere ne1a druit toate cele ce sunt spre viat si spre (un cucernicie$ fc!ndu1ne s cunoaste puterea 7a$ prin care 'l ne1a hr)it #etru -3/$0) Cum suntem mntuiti# Rspunsul pe care l dau protestantii sau neoprotestantii la aceast ntre(are este o continuare a conceptiei lor &uridice cu privire la !ntuire" 5ac &ertfa lui 8ristos a avut !ntuiri este tot o tran)actie legal$ caracterul unei tran)actii legale$ n care s1a pltit pentru o anu it vinovtie prin executarea unei pedepse$ atunci pri irea acestei prin diferite expresii$ cu n care o ul tre(uie s se ne)e printr1un act (ine sta(ilit n ti p" Acest act este descris ar fi @si1a predat viata lui 5u ne)euA$ @=1a pri it pe 8ristos n !ntuitor personalA" *nainte de acest act$ o ul !ntuit" ini a luiA sau @=1a pri it pe 8ristos ca este pierdut" 5up acest act$ o ul este ,at cu pe Cel ce ne1a che at prin slava 7a si prin ari si pretioase fgduinte$ ca prin ele s v 1a iu(it si 71a ineA" Asa cu declar

;ot asa si Apostolul #etru descrie tinta noastr nu ca o scpare de iad$ ci ca o prtsie

faceti prtasi dumnezeiestii firi$ scp!nd de stricciunea poftei celei din lu e" (C

descrie ,osif ;on$ n cartea sa S ne cunoastem crezul o experient tipic de o ent calea !ntuirii" 'l a

acest gen$ n ca)ul lui 5u itru Cornilescu3 ;raduc!nd 'pistola ctre Ro ani$ a nteles ntr1un priceput c$ desi era preot1clugr$ el nu era pri it ca M!ntuitor si o !ntuit pentru c niciodat nu1= pri ise pe

,sus ca M!ntuitor personal" Atunci s1a aplecat pe genunchi$ s1a predat 5o nului$ =1a are (ucurie a pus stp!nire pe ini a lui" Apoi a nceput s !ntuirii" 9ratele Cornilescu s1a pocit$ apoi a fost dat spun si altora despre calea afar din Biserica Ortodox"

Acest scurt pasa& are anu ite i plicatii cu caracter pole ic$ ncerc!nd s dovedeasc faptul c (-) un preot sau clugr nu este !ntuit dec!t dac are o experient tipic caracterul clar &uridic al acestei !ntuirii" neoprotestant si (C) c Biserica Ortodox nu sufere n interiorul ei oa eni cu adevrat pociti" =s!nd la o parte continutul pole ic$ o(serv experiente$ n care o ul si depune se ntura pe actul 5ar aceast descriere a @experientei

!ntuiriiA ridic o serie de ntre(ri" 5ac un !ntuit pentru c nu a avut

clugr renunt la lu e si din dragoste &ertfitoare pentru 5u ne)eu si dedic ntreaga viat rugciunii si slu&irii =ui$ este oare posi(il ca el s nu fie un o ent n care @ a invitat pe 8ristos n ini a luiAB Ce se poate spune despre

ilioanele de credinciosi care de1a lungul veacurilor =1au iu(it pe 5u ne)eu dar nu au cunoscut practica neoprotestant a rugciunii de predareB A fost oare Biserica lui 8ristos un esec total ti p de -H.. de ani pentru c nu a cunoscut aceast practic neoprotestantB 7e afl oare n iad convertireB At!t 7criptura c!t si traditia cu privire la pri irea ilenar a Bisericii ne pre)int o conceptie ult ai (ogat !ntuirii" Conceptia neoprotestant este seductoare prin logica intal$ un artirii din ti pul persecutiei lui 5iocletian pentru c au fost (ote)ati ca prunci si au cre)ut toat viata$ fr a avea o experient de

ei$ dar srceste si fortea) nvttura 7cripturii" !eoprotestantii pun un semn de identitate ntre convertire si mntuire" 5ar convertirea este un asenti ent eveni ent necesar n viata celor care nu =1au cunoscut niciodat pe 8ristos" 'a repre)int doar un nceput de dru " Multe din experientele descrise n 9aptele Apostolilor sunt experiente de convertire pentru c acolo este vor(a de o lu e care nu stia ni ic despre 8ristos" Convertirea era necesar pentru cei care fuseser farisei sau pg!ni" 'ra nor al ca la un anu it convertiti" 5e ce ave nevoie de !ntuireB #entru c n od natural ne afl n pcat si n oarte si sunte desprtiti de 5u ne)eu" M!ntuirea nsea n ntoarcere ctre viat$ o ent acestia s1si schi (e conceptiile$ s fie

unire cu 8ristos si transfor are a naturii noastre$ transfor are care se face nu ai prin puterea lui 5u ne)eu dar cu acordul si cola(orarea o ului" Aceast transfor are a devenit posi(il prin lucrarea de ndrepttire si sfintire #rotestantii si neoprotestantii vd o deose(ire esential ntre ndrepttire (&ustificare) si sfintire" #entru ei$ ndrepttirea este un act exterior fcut de 5u ne)eu de la distant$ n !ntuire a lui 8ristos"

care o ul este declarat drept" 9iind declarat drept$ o ul este instant$ o ul este !ntuit printr1un acord dat la lucrarea lui 8ristos"

!ntuit" *n aceast

conceptie$ ndrepttirea este pur exterioar si nu afectea) natura o ului" *n ulti 5ar si n protestantis se recunoaste nevoia ca natura o ului s fie schi (at" !ntuiti" ulte ori confu)ia apare dintr1o od repetat

#rotestantii vd aceast schi (are n lucrarea de sfintire" 7fintirea operea)$ spun protestantii$ n cei care au fost de&a &ustificati sau 5ar 7criptura nu separ ndrepttirea si sfintirea n acelasi fel" Cele dou apar preun ca o singur lucrare care afectea) fiinta o ului" 5e citire gresit a 'pistolei ctre Ro ani$ n care Apostolul #avel foloseste n controvers cu iudeii ti pului su$ care vedeau si ei

ter enul de ndrepttire" #avel foloseste acest ter en deoarece el se afla ntr1o !ntuirea n ter eni &uridici$ dar (a)at pe faptele legii" ,udeilor care declarau c sunt drepti prin tinerea legii$ #avel le rspunde c ndrepttirea noastr se do(!ndeste nu prin faptele legii ci prin credinta n 8ristos" Ca si ei$ #avel vor(este despre ndrepttire$ dar le rstoarn argu entul" 5ar nici pentru #avel ndrepttirea nu este un act exterior$ ci o realitate dina ic ce se pri este prin credinta care i plic o participare a o ului" *ndrepttirea este un proces care se de)volt n o

prin puterea 5uhului 7f!nt care ne uneste cu 8ristos si prin

deplina cooperare a o ului" *n Ro ani -3E$ Apostolul #avel ne spune c el chea nea urile nu doar la credint$ ca o ade)iune la o doctrin$ ci la ascultarea credintei" Aceast ascultare i plic un efort personal"

*n Ro ani H3-C$ #avel ne ndea n$ @5eci s nu prteasc pcatul n trupul vostru cel uritor$ ca s v supuneti poftelor lui"A 5in nou$ este vor(a de o ascultare care cere efort personal$ nu doar o ade)iune sau o invitatie a lui 8ristos n viata noastr"

*n Ro ani I3-J$ #avel introduce o conditie a intal" @7i dac sunte 'l s ne si prea ri "A fii$ sunte si

!ntuirii care transcende acordul ostenitori ai lui 5u ne)eu si

ostenitori 1

preun1 ostenitori cu 8ristos$ dac ptimim mpreun cu 'l$ ca preun cu

*n - Corinteni -3/.$ #avel uneste sfintirea si &ustificarea si ne arat c le pri i prin unirea cu 8ristos3 @5in 'l$ dar$ sunteti voi n &ristos (isus$ Care pentru noi 71a fcut ntelepciune de la 5u ne)eu si dreptate si sfintire si rscu prare"A

*ndrepttirea si sfintirea sunt alturate si n - Corinteni H3--3 @5ar v1ati splat$ dar v)ati sfintit$ dar v)ati ndreptat n nu ele 5o nului ,isus 8ristos si n 5uhul 5u ne)eului nostru"A 7fintirea si ndreptarea nu apar ca fiind esential diferite"

*n >alateni E3E$ #avel foloseste ter enul de ndrepttire ntr1un sens dina ic$ diferit de sensul static dup care a fi declarati drepti n ur a unei tran)actii legale" 'l scrie$ @Cci noi asteptm n Du$ ndejdea drepttii din credint"A Aceasta nsea n c ndrepttirea este ceva care se de)volt n noi prin prefacerea firii noastre si participarea la firea divin$ prin 5uhul 7f!nt"

*n 9ilipeni C3-C$ #avel ne ndea n$ @cu fric si cu cutre ur lucrati mntuirea voastrA" Aceasta exclude conceptual protestant dup care a fost !ntuiti odat pentru totdeauna prin actul precis al invitrii lui 8ristos n viata noastr"

#entru Apostolul #avel$ sfintirea si ndrepttirea sunt parte a aceluiasi proces dina ic" 'l nu vor(este niciodat de cei care au fost &ustificati ca fiind o categorie separat de a celor care au fost sfintiti" 'l nu vor(este despre o ca un proces dina ic$ ntr1o !ntuire care se capt prin intal" *ndrepttirea apare !ntuirea &ustificarea declarat de 5u ne)eu n ur a acordului nostru

!ntuire la care se lucrea) n tot cursul vietii"

9iind posi(il nu ai n ur a lucrrii lui 8ristos si prin puterea 5uhului 7f!nt$ nenu rate texte care vor(esc despre acest efort"

este un proces care cere nu nu ai acordul$ dar si efortul o ului" 7criptura contine *n #redica de pe Munte$ 8ristos vor(este despre sc$im*area firii umane si nu despre un acord acordul

intal" ;oate fericirile se refer la o schi (are a naturii$ nu la anifest o ilostivi si cu ini a curat"

intal" 8ristos pro ite (inecuv!ntarea divin pentru cei care

schi (are n natura lor" Acestia sunt cei u ili$ (l!n)i$ *n ce priveste acordul

intal$ 8ristos declar$ @:u oricine * i )ice3 5oa ne$ car sinceritatea$ ci confor area la voia ;atlui" intal a lui 8ristos ca 5o n nu este suficient" !ntuirea cere un efort personal" @5in )ilele lui

5oa ne$ va intra n prtia cerurilor$ ci cel ce face voia ;atlui Meu Celui din ceruri"A Conditia nu este nici Cu alte cuvinte$ recunoasterea

8ristos ne nvat de ase enea c ,oan Bote)torul p!n acu silesc pun

prtia cerurilor se ia prin strduint si cei ce se

!na pe ea"A Matei --3-C" !ntuirea apare ca

Apostolul #etru ne ndea n n C #etru -3E1-- s ne dm toat silinta """ pentru a pri i din (elsug intrare n prtia lui 5u ne)eu" 7i aici

un proces a crui re)ultat final este intrarea din (elsug n prtia lui 5u ne)eu" 'piscopul ortodox engle) Kalistros Fare descrie """ ai !ntuirea este ai !ntuirea n felul ur tor3 oral" M!ntuirea ult dec!t o schi (are extern a statutului nostru &uridic$ si

ult dec!t o @i itare a lui 8ristosA prin co portarea noastr

este nu

ai putin dec!t o transfor are atot1cuprin)toare a u anittii noastre" A fi od realist$ @%iata =ui este a ea"A

!ntuit nsea n a participa cu toat natura noastr la puterea$ (ucuria si slava lui 5u ne)eu" *nsea n a afir a clar si ntr1un M!ntuirea nu se plineste deci printr1un act unic de @pri ire a lui 8ristos n ini A$ ci este un proces de o viat$ care cere cooperarea si efortul o ului" Credinta si faptele M!ntuirea se pri este prin credint" 5ar distinctia pe care protestantii si neoprotestantii o fac ntre fapte si credint este pentru ortodocsi lipsit de sens" *ntr1adevr$ ne ntre( $ ase enea lui ,acov n 'pistola sa$ ce nsea n credint fr fapteB 'ste un nonsens" ;oate exe plele de credint pe care le gsi n 7criptur sunt expri ate prin fapte" Credinta adevrat este ntotdeauna credinta faptelor" 5ar nici faptele fcute n afara credintei nu au nici o valoare naintea lui 5u ne)eu" Credinta si faptele nu sunt separate$ nici nu decurg una din alta ntr1o legtur de cau) si efect$ ci sunt conco itente" 'le se afl$ dup cu spun teologii ortodocsi$ ntr1o relatie de sinergie" natura u an si cea divin a lui 8ristos !ntuit prin credint nu intal$ prin acceptarea chiar sincer a unei erite prin care s v)ut c eritele faptelor <na nu poate avea loc fr cealalt" Asa cu nsea n a fi !ntuit n ur a unui proces

se afl ntr1o relatie de sinergie$ tot asa si faptele si credinta" A fi afir atii$ ci n ur a credintei care se fi anifest prin fapte"

*n acelasi ti p$ Ortodoxia respinge idea c faptele (une ne1ar crea

!ntuiti" Conceptul de @ eritA are o (a) &uridic$ legal$ pe care a

Ortodoxia o respinge" Orice idee c o ul si1ar putea reduce vina prin

(une este strin de g!ndirea ortodox" 7i totusi faptele sunt i portante$ dar nu pentru @ eriteleA lor$ ci pentru puterea pe care o au de a ne transfor a" 'fortul credinciosului de a face fapte (une duce n el nsusi la ndu ne)eirea o ului$ la prtsirea naturii divine" 9aptele sunt i portante n 7f" 7erafi !ntuirea noastr nu prin eritele pe care le1ar c!stiga pentru noi$ ci prin transfor area interioar pe care o produc n noi" din 7arov d o explicatie foarte fru oas a i portantei faptelor" 'l spune$ etaforic$ c prin faptele noastre (une noi @cu pr 5uh 7f!ntA" folosind un li (a&

Ase enea unui negustor care vinde lucrurile de care nu are nevoie si cu pr altele ai de pret$ tot asa si noi ne goli pri i de noi nsine$ ne de(aras de egois ul nostru si ai deplin 5uhul 7f!nt n viata noastr" >olirea noastr de natura pctoas erite$ ci transfor area fiintei noastre si i plicit

prin practicarea faptelor (une are ca ur are u plerea de natura divin" 9aptele noastre (une nu au ca scop acu ularea de progresul pe cale tine de fiinta si natura noastr" Conceptia ma"imal privitoare la mntuire 5ac ntre( !ntuirea ar fi salvare de iad si (ilet de intrare n cer$ atunci ar fi natural s ne @Care sunt conditiile minime pentru a fi !ntuitiBA 5e cele ai ulte ori$ !ntuirii" :u este vor(a de o stare &uridic$ ci de una ontologic$ care

protestantii sau neoprotestantii rspund exact la aceast ntre(are atunci c!nd descriu !ntuirea$ spun!nd$ @7ingura conditie a sunt necesare 5ar dac !ntuirii este credinta n ,isus 8ristosA" 'i de la insist asupra nvtturii lor c faptele (une$ Biserica$ tainele$ liturghia si icoanele nu !ntuirii$ sau sunt chiar duntoare$ pentru c a(at pe o @puritateaA credintei si ple n 5o nul ,isus" !ntuirea este unirea cu 8ristos si ndu ne)eirea o ului$ atunci ntre(area !ntuitBA 7criptura si ;raditia este alta$ @Care sunt toate lucrurile care i a&ut s fiu

ortodox ofer un rspuns a plu la aceast ntre(are" Acest rspuns cuprinde toate acele aspecte pe care protestantii le resping" #entru ortodocsi nu nu ai credinta$ dar si faptele (une$ Biserica$ liturghia$ preotii$ icoanele$ rugciunile$ posturile si asce)a$ toate au un rol n !ntuirea o ului" !ntuirea noastr$ si s #rotestantii ntre($ @Ce nevoie aveti de icoaneBA sau @Ce nevoie aveti de preoti sau de liturghieBA Ortodocsii rspund$ @;oate acestea sunt date pentru pentru c ne a&ut s ne uni pri i natura divin"A de iad$ c!t s ne uni cu 8ristos" cu 8ristos$ s ne curti ini ile$ s ne transfor

Cineva a spus odat$ @#reocupare excesiv pentru salvarea de iad este o ur!ciune"A Ortodoxia ne nvat nu at!t s scp 5ar ce se nt! pl cu cel care nu particip sau nu poate participa la toate aceste taine$ si (oluri sau lucrri ale (isericiiB Rspunsul este c ceea ce este o(ligatoriu pentru oa eni nu este o(ligatoriu pentru 5u ne)eu" Cu alte cuvinte eu tre(uie s le fac pe toate$ dar 5u ne)eu fost poate !ntui chiar dac nu le1a fcut" ;!lharul de pe cruce a !ntuit fr (ote)$ cu toate c pentru nou (ote)ul este o(ligatoriu" 5u ne)eu poate

!ntui fr liturghie$ fr icoane sau chiar fr taina (ote)ului sau a euharistiei" 5ar

dac doresc

!ntuirea tre(uie s le caut si s le practic pe toate acestea" A face !ine"

ai

putin dec!t at!t nsea n s cad n pcatul pre)u tiei$ ase enea celui care si a !n pocinta$ fr s stie ce1l asteapt n )iua de *n conceptia ortodox$ o ul se uneste cu 8ristos printr1o credint care lucrea)$ si aceast unire aduce n fiinta o ului ndrepttire si sfintire" Asa cu #etru$ scp!nd de stricciunea poftei din lu e$ ne face declar Apostolul prtasi firii du ne)eiesti"

+ainele ,isericii si participarea activ la viata +rupului lui &ristos contri*uie tocmai la aceast unire mistic ntre credinciosi si &ristos " Bote)ul este identificarea 4 nu doar si (olic$ ci istic si real 4 cu oartea si nvierea lui 8ristos$ istic si real 1 cu trupul lui iar euharistia este identificarea 1 nu doar si (olic$ ci 8ristos" ;ainele ne afectea) nu doar ptrunde de natura du ne)eiasc" 'ste posi(il ca cineva s fie ca si cu este ai dificil si !ntuit n afara Bisericii OrtodoxeB 5a$ este posi(il" 'ste cineva ar ntre(a$ @#oate fi cineva vindecat fr doctorBA 5a$ este posi(il$ dar ai riscant" 7f" ,gnatiu$ un discipol direct al Apostolului ,oan$ a scris c n euharistie este @ edica entul ne uririiA" ulti credinciosi sinceri$ care *l iu(esc cu

intea$ ci ntreaga noastr natur$ care se

trupul si s!ngele lui 8ristos pe care l lu edica ent" *ntre neoprotestanti exist

#oate unii care cred doar n si (oluri dar nu n realitti se pot vindeca si fr acest adevrat pe 8ristos" Multi dintre acestia nu au cunoscut niciodat Ortodoxia sau au au)it doar lucruri false despre ea$ si 5u ne)eu i va &udeca dup ce au cunoscut$ nu dup ce nu au cunoscut" :oi nu sunte 5u ne)eu le cunoaste" Concluzie *n confesiunile neoprotestante se propag o conceptie truncat si uneori fals cu privire la !ntuire" *n aceast conceptie$ !ntuirea este o scpare de iad prin declaratia de !nia lui 5u ne)eu n &ertfa 7a pe cruce" #ri irea neprihnire fcut din exterior de 5u ne)eu" Aceast declaratie de &ustificare este posi(il pentru c 8ristos a suportat are un aspect legal" Biserica Ortodox a pstrat n traditia si n practicile ei o conceptie co plet a 5u ne)eu$ de a se ndu ne)ei prin har" #entru ortodocsi$ !ntuirii$ ca o plinire a che rii o ului de a se transfor a dup chipul si ase narea lui !ntuirea nu nsea n o !ntuirii este un act (ine definit n ti p$ n care o ul accept aceast &ertf" M!ntuirea &udectori ai ini ii oa enilor$ pe care doar

schi (are a statutului &uridic$ ci o schi (are tainic dar si vi)i(il a naturii u ane prin unirea ei cu 8ristos" Aceast schi (are a fost fcut posi(il de 8ristos prin *ntruparea$ Rstignirea$ *nvierea si 7ederea =ui la dreapta ;atlui" 'a este operat de 5uhul 7f!nt prin har n cel care crede$ cu deplina participare a o ului" ;oate aspectele vietii Bisericii contri(uie si sunt instru ente ale acestei !ntuiri3 tainele$ nchinarea$ viata de asce)$ rugciunea$ faptele (une" M!ntuirea nu este un act$ ci un proces care se continu n tot cursul vietii credinciosului" M!ntuirea nu are un aspect legal$ ci unul terapeutic" Biserica Ortodox$ v)ut nu doar ca o institutie u an$ ci ca o cel ai potrivit pentru anifestare a ;rupului lui 8ristos$ ca Biseric apostolic si so(orniceasc (co plet$ ntreag)$ posed cadrul !ntuire$ prin tainele$ traditiile si nvtturile ei" !ntuirea nu tre(uie s se (a)e)e doar pe conditiile ini e ale axi e$ pe care le poate O ul care si caut !ntuirii$ cu

ar fi credinta$ ci tre(uie s caute oportunittile

gsi n aceast Biseric" www.ortho-logia.com/Romanian/doua_conceptii.htm