You are on page 1of 5

Connectori frastici si transfrastici Daca la nivel frastic, relatiileindicare de conectori intre compo enuntului sunt in 1 rand sintactico-semantice si apoi

pragmatice, la nivel trnsfraastic legat.suntin special de natura pragmatica La nivel transfrastic, nu rgulile sintactice intereseaza, ci constranerl de ordin pragmatic, conexiunea dintre douua sau mai multe enuntturi tinand cont de intentia DE COMU !C"#E si de efectull scontat in sens strict s$ntactic% in clasa conectorilor intra elemente speccializategramatical pt iindicarea rel& sintactico'semantice precum prepo% con(% relativele pronom% ad( sau adv& cu exceptia con(unctiei% conectorii mentionati sunt de regula frastici in senspragmatic% clasaa conectoriilor este mai larga% cuprinzand% pe langa unele ellem gramaticale spcializate pt exprimarea conexiunilor sitactiico'semantice)precum con( si uneori relativele* si elemente nespecializate cu rolul de a marca legaturi pragmatice de tip argumentative% metadiscursiv& conectorii pragmatici inclasa conectorilor pragmatici intra conectorii transfrastici c&transfrasticinu se integreaza instructura prop% cid oar semnaleaza diverse relatii semantico'prgmatice intre acestea este clipa& De unde rezulta ca si dreptul de a lupta se &&&+ gruparile care contin relativele care sau unde marc,eaza o rel anaforica de tip discurssiv trimitand la un enunt anterior% nu la un component al acestuiia& fapt pt care acesstea sunt assimilate clasei conectorilor prragmatici am intrat inr'un annticariat de unde mmi'am luat un volum de rim-auud+ la nivel transratic cel mai -ine reprezentati sunt conectorii con(unctionali desi su-ordonrea este o relatie specifica nivelului frastic% anumite con( su-ord au caatat si functia de a marca raporturi ransfrastice prop cauzala explicative marcata prin conectori on(unctionali specializati )caci% pt ca% fiindca* se apropie mai degar-a de propozitiiile coordonatoare prin faptul ca nu exprima o dependenta sintactco'semanticafata de ce s'a enuntat inainte n'ar fi -ines a'ti comanzi dua costume noi. Caci ,ainele pastreaza mai -ine daca le porti cu randul se

enuntul marcat prri conectoul caci constituie dpdv pragmatic un un argument% o explicatie pt cea ce se spune in primul enunt% nu o cauza a realizarii su nerealizarii actiunii din enuntul anterior daca la nivel frastic propozitia cauzala urmeaza sau precede prop in raport cu care se stta-ileste o rel cauzalaa propriu'zisa sau cauzala explicative +am plecat repede pt ca a inceput sa ploua+ +pt ca a iinceput sa ploua% am plecat repede+ la nivel transfrastic% cauzala se situeaza in continuarea prop regente aspecte ale pragmaticii conectorilor

conectorii pragmatici% frastici si transfasticiau capacitatea de a sta-ili conexiuni intre doua acte de vor-ire conectorii pragmatici frastici si transfrastici diri(eaza decodarea ientiilor cu care fost formulat un enunt marcand diverse roluri argumentative/ confirmarea (ustficarea concesia rectificarrea o-iectia dezacordul reprosul concluzia rolul argumentative de explicatie sau (usttificare este indicat de numerosi conectori )pt ca deoarece fiindca de aceea de aici* in organizarea disursului foarte imprtanti sunt conectorii de inntroducere a unei noi teme de dscurs care asiura legatura cu tema anterioaraconectorul de altfel marc,eaza trecerea la o alta id0e% care sustine ceea ce s'a sppus inaine conectorii corelaativi de tipul pe de'o parte% in primul rand% sunt utilizatii pt expunerea ordonata a unor argumente

M!1"EL" 21EO#21E relativul invaria-il de functioneaza inli-a(ul popular fiind u-stitui-il prin care antecedentul lui este de cele mai multe or pronuumele semiindependent al sau demonstratvul popular ala de l'ai vazut+ in lim-a literaraa actuala de este destul de rar dinaica sistemului de conectori pron sa adv relative tind ca in unele contexte sa'si 3toceasca+ sensul apropiindu'se de statutul s$ntactic al con(unctiilor& sistemul relative romanesc contine doua tipuri de conectori 'relativizatorii'pronume d(ective adver-e relative cu rol de operator sintaactic al 3incastrarii+ propozitiilor relative in structura prop regente 'relatori' cuvinte relative cu fct relativizatoarre sla-ita care asigura legarea sint a unor prop relative periferice neintegrate s$ntactic in strructura regentei functioneeza ca relatori conecivele/ ceea ce'' in contexte in care rezuma osecventa anterioara si relanseaza enuntul printr'o legatura sintactica mai laxa care'' in configuratiil de care la care drept care unde''in contexte glo-alizantee ex/ sarel iesit acum peste acoperis&&&ii mangaia placut o-razul&De unde ! se paru ca frigul se mai im-lanzise puutin+ conectorii propozitiilor con(uncctionae integrate s$ntactic con( su-ordonatoare tip se caracterizeaza )caa sa daca*printr'un inalt rad de a-stractizar nefiind specializate pentru exprimarea propozitionala a unei anumite pozitii sintactrice celor trei con( ! se adauga alti conectori variante contextuale ale con('tip utilizate in conditii sintactiice si stilistice particulare/ ca sa% de )ecc,ivalent al lui aca* si locut con( cum ca precum ca cum de conecvtorul daca are doua valoi omonime/ se utilizeaza ca marca a interogatiei totale

transpuse in vor-ire indirecta '+m'a intre-at daca venim+ con(unctia de ec,iivalenta cu daca are unctia modal ipotetica si introduce aceleasi s-ordonate )su-iectiiva de ma vei cauta inseamna ca ma iu-esti+ completive diirecta/ de m'a cautat facut'o pt a ma a(utaa conectorii prop con(uunctionale neintegrate s$ntactic &&&pot functiona apropate toate con( sau locut con( su-ordonatoare /cee specializate pt exprim raporturrilor circumstantiale )de vreme ce pt causal%desi c,iar daca pt concesiv incat pt consecutive in afara ca& plus ca pt cumulative fac exceptie locutiunile con( cum ca cum de precum ca admise doarr in pozitii necircumstantiale &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& conectori frastici si transfrastici )isa-ela nedelcu* academia romana institutul de lin-gvistica 3iorgu iordan'al&rosetti+ gramatica lim-ii romane !! enuntul editra aacaademiei romane -uc& coordonator/ vleria gutu romalo

lim-a romana vec,e ''aspecte ale im-gatirii ei cu termeni noi/ lim-a literara romaneasca de dupa 1445 pana la 1645 a imprumutat unele elemente lexicale de la lim-ie de culturavecine& incepand din se al 78!!'LE" 9E :"C 9! !M;#UM<U#! D! L"< " 9! 2reaca % si ele se vor inmulti in prima (umatate a sec al 78!!!'lea un numar de asemenea elemente de origie slava a imprumuutat coresi lim-a literara rotacizanta prezinta si cativa termeni culti% creati de raducatori pt a reda unii termeni filosofici dosoftei are un rol ,otarator in im-ogatirea lim-ii cu termeni si aspecte expresive noi el reformeaza in parte si t=erminoloia religioasa/ inlocuind pe vec,iul fire+ cu fiinta+ ramas pana astazi cu acest sen d& cantemir im-oogateste si mai mult inceputurile de erminologie filos din cartile teologice cartile tiparit in prima (umat a sec al 78!!'lea pastreaza in gneral normeleortografic ale cartilor lui coresi dosoftei este cel dintai scriitor roman care si'a pus pro-lema crearii unei ortografii c,irilice adaptate lim-ii romane& pana la dansul egulile ortografice ale c,irilicii intre-uintate in tarile romane erau cele slave lim-a populara a suferit pe la mi(locul sec al 78!!!'lea unele modificari fonetice% morfologice si sintactice greu de identificat

lim-a moderna a suferit% in compparatie cu lim-a vec,e& cateva sc,im-ari fonetice care se expica prin aaceeea ca unelee partiulartati ale graiului poporului s'u impus prin intermediul -urg,ezieii% in lim-a scriisa diftongul leage'lege desi poporul pronunnta ieste iesti aceasta grafie a fost a-andonata de lim-a moderna lim-a romana moderna prezinta mari deose-iri fata de cea vec,e in ce priveste sistemul morfotic scriitorii dintre 16>5 si 1665 aduc lim-ii scrise pana atunci mari sc,im-ari in ce privesste diferitele categorii de pronume/ in unelee cazuri avem de'a face cu patrunderea unor forme populare in lim-a scrisa astefel vec,iul pronume relativ carele carea isi ic,eie in acest timp existenta& in locu'i se impune forma care cari in aproapetate aceste cazuri ale morfologiei ver-ului aem de'a -face cu inlaturarea unnei forme vec,i si inlocuirea ei printr'o forma populara istoria lim-ii romane 2 !8" E9CU editura (unimea !asi 1?65 &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

functiile sintactice ale pronumelor si ale ad(ectivelor pronominale relative in prop su-ord pe caare le introduc pron relative indeplin diferite fct sintactice/ su-iect/ce tie nu'ti place&&& atri-ut& complemnt pepozitionale @de care te rogi mai mult ssa te a(ute& acela nu te a(uta c "2 de cine a fost sfatuita% a fost sftuita prost+ con(unctiile si locutiunilie con(nctionale su-ordonnatoare )AA* restrictii sintactice de utilizare a con(unctiilor si locutiunilor con( su-ord )p&BC4* con( su-ordonatoare poate introduce aparennt uun enunt independent) 8oi veni& Daca doresti atat de mult* izolarea su-ordonatei evidentiaza plasarea acesteiia intr'o pozitie tematica con( su-ord sepot asocia cu semiadver-e @vom a(unge aolo numai daca vom aveea noroc+ con((unctiile incat% desi nu see com-ina cu un semiadverrelatia con(unctiei de cu ver-ul poate determina calificaarea acestei con(unctii drrept coordonatoare sauu su-ord& folositapopular con( de conecteaza doua propozitii construite cu modul impeerativ in asemenea situatie are sens final la fel ca in constructia @a mers de l'a a(utat+ utilizarea con( su-ord presup si luarea in considerare a unor restictii de toppica con( i locc con( se afla la inceputul prop su-ordonate& cand su-ordonata preceda regenta con( su-ord este primul element al frazei& in structurile necircumstantiale si neinnterogative con( daca si de pot avea fct modala ipotetica% introducaand o su-iectiiva sau o completiva directa )deaca te'am iertat am facut'o pt a ma cunoaste mai -ine+* n textul narativ con(unctiiile contri-uie in mare masura la realiizarea continuitatii referentiale si a continuitatii discursive prin marcarea unor relatii temoprale%

comparatiivve% finale% cauzale% conditionale& isi pierd functia de con(uctie dvenind marci modale i con(unctiile @de @daca+ din prop principale optative care la origine suntprop secundare% dependente de o prop principala su-anteleasa )d'ar veni vara. Daca as putea sa z-orD daca isii piere statutul de conector si atunci cand se afla in vecinatatea adver-ului a-ia @de'a-ia daca il mai recunosc&)p B4C* 2"L#% 8OL ! &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&