You are on page 1of 8

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD PROFIL:Contabilitate si Informati a !

e Gesti"ne# Filiala: $ALAU #ANUL II % ID

Referat &one!a si Cre!it " tema :

FUNCTIILE MONEDEI

Studenta:

ILIES EUGENIA FLORINA

FUNCTIILE &ONEDEI
'(Intro!" ere
&one!a) "*ant e !eri*a !in latines "l +moneta, inseamnan! + ea are te a*erti-ea-a,. este onstit"it/ !e ansambl"l mi0loa elor !e 1lat/ !ire t "tili-abile 1entr" a efe t"a 1l/2ile 1e 1ie2ele !e b"n"ri 3i ser*i ii# a!i / ansambl"l !e a ti*e a e1tate 1ret"tin!eni# !e /tre to2i 3i 4ntot!ea"na 1entr" a re5la !atoriile 5enerate 1rin s 6imb"l !e m/rf"ri( Moneda apare ca un activ care poate fi deinut !c"i#$at %#pru#utat !au con!ervat& 'entru a fi acceptat( de c(tre toi va)oarea #onedei tre$uie !( !e $a*e*e pe %ncrederea ace)ora care o vor deine %ncredere circu#!cri!( unei anu#ite co#unit(i naiona)e !au internaiona)e& Ro)u) #onedei %n viata econo#ica !i !ocia)a nece!ita a$ordarea evo)utiei !i a functii)or %ndep)inite de acea!ta %nca din perioada circu)atiei pie!e)or din #eta)e pretioa!e& Monede)e+$anii, au aparut in proce!u) trecerii de )a econo#ia natura)a )a econo#ia de !c"i#$& Initia) !c"i#$u) !-a #anife!tat !u$ for#a !c"i#$u)ui direct de produ!e cuno!cut !u$ denu#irea de troc re!pectiv !e !c"i#$a pe un a)t $un !au pe a)te $unuri& Trocu) e!te o for#a a !c"i#$u)ui de #arfuri caracteri!tic pentru !ocietati)e neevo)uate in care !pecia)i*area producatori)or e!te in !tare incipienta& Divi*iunea !ocia)a a #uncii .radu) de de*vo)tare a te"nicii !i te"no)o.iei a deter#inat !pecia)i*area producatori)or !i e/tinderea !c"i#$uri)or de #arfuri creand dificu)tati !i $ariere& 'rincipa)e)e dificu)tati erau : i#po!i$i)itatea rea)i*arii coincidentei dintre nevoi)e ofertanti)or !i cu#paratori)or: un producator A are de oferit #arfa 0 iar producatoru) 1 #arfa 2& 're!upune# ca 1 are nevoie de 0 dar A nu are nevoie de 2 ci de #arfa 3& Atunci 1 tre$uie !a caute producatoru) C a) #arfii 3 care !a ai$a nevoie de #arfa 2& Daca i) .a!e!te !c"i#$a 2 pe 3 dupa care !e intoarce pentru a face !c"i#$u) care de fapt i) intere!ea*a re!pectiv #arfa 3 cu #arfa 2& In ace!t #od !unt !ati!facuti !i producatoru) A !i 1& Dar o a!e#enea #oda)itate in.reunea*a !c"i#$u) !i in une)e ca*uri i) face c"iar i#po!i$i)& Dificu)tati)e in deter#inarea va)orii: !c"i#$u) #arfii contra #arfa nu per#ite fo)o!irea unui in!tru#ent rapid de apreciere a va)orii #arfii !i de raportare din ace!t punct de vedere intre #arfuri)e care !e !c"i#$a& I#po!i$i)itatea divi*arii in e)e#ente& Mu)te cate.orii de #arfuri nu puteau fi divi*ate pentru van*area )or fiind nece!ar !c"i#$u) pe #ari cantitati din a)te #arfuri pe!te nevoi)e d con!u# a)e cu#paratoru)ui&
2

Adau.ate )a proce!u) o$iectiv de evo)utie a productiei de #arfuri ace!te dificu)tati au creat conditii)e pentru ca une)e #arfuri cu va)oare intri!eca !a #edie*e !c"i#$u) de #arfuri re!pectiv !a devina ec"iva)ent .enera) pentru toate ce)e)a)te #arfuri& A!tfe) !c"i#$u) direct di!pare& Trecerea de )a troc )a econo#ia concurentia)a a antrenat #odificari !e#nificative in ro)u) indep)init de $ani in cadru) tuturor )aturi)or activitatii u#ane !i econo#ice&

7( F"n tiile mone!ei


Datorita de*$ateri)or dintre teoreticieni !i !tati!cieni #onedei iau fo!t atri$uite doua definitii: -Definitia functiona)a +prin ana)i*area functii)or #onedei,4 -Definitia !tati!tica +prin ana)i*area indicatori)or !i a.re.ate)or #onetare,& For#e)e pe care )e %#$raca #oneda !unt nu#eroa!e !i %n continua !c"i#$are ceea ce conduce )a definirea ace!teia prin functii)e pe care )e %ndep)ine!te& De!i e/i!ta une)e diver.ente de opinii cu privire )a nu#aru) functii)or %ndep)inite de #oneda %n e!enta ace!tea !unt ur#atoare)e cu po!i$i)itatea re.ruparii !i a divi*arii %ntr-un nu#ar #ai #are !au #ai #ic: 7('( F"n 7(7& F"n 7(9( F"n 7(:( F"n 7(;( F"n tia !e mi0lo !e 1lata )si !e s 6imb.8 tia !e stan!ar! sa" etalon al *alorii8 tia !e re-er*a a *alorii )sa" mi0lo !e te-a"ri-are.8 tia !e "nitate !e ont8 tia !e stan!ar! al 1latilor am<nate(

5ndep)inirea ace!tor functii a)e #onedei tre$uie ana)i*ata %n conte/tu) econo#ii)or #onetare %n cadru) carora #oneda repre*inta principa)a #oda)itate prin care !unt rea)i*ate tran*actii)e& De!i e/i!ta aprecieri confor# carora $arteru) !au trocu) +!c"i#$u) $unuri)or %n natura, e!te o caracteri!tica a econo#ii)or ne#onetare totu!i %n econo#ia conte#porana e/i!ta #anife!tari a)e ace!tuia& A!tfe) $arteru) apare ca un ra!pun! )a e/ce!u) de produ!e !i #ateria)e !ituatie %n care anu#ite fir#e %ncearca !a rea)i*e*e tran*actii directe 6 #arfa contra #arfa& De e/e#p)u %n anu) 7889 fir#a McDonne)) Dou.)a! :e)icopter Co#pan; a %nc"eiat un contract de $arter %n conditii de reciprocitate cu o !ocietate "ote)iera prin care !e prevedea uti)i*area de catre an.a<atii fir#ei a unor ca#ere de "ote) %n !c"i#$u) )ivrarii de pie!e cuie piu)ite nece!ar e %ntretinerii "ote)u)ui& Uneori cu a<utoru) co#putere)or !i a rete)ei Internet !e de*vo)ta re)atii internationa)e de $arter& 5n ace!t conte/t ro)u) de $ani e!te %ndep)init de
3

$unuri)e care fac o$iectu) tran*actii)or iar dintre functii)e %ndep)inite de $ani )a #odu) .enera) !unt activate doar cea de #i<)oc de p)ata +de !c"i#$, !i cea de !tandard a) va)orii&

7('( F"n tia !e mi0lo !e 1lata )si !e s 6imb.


E!te con!iderata in pre*ent cea #ai i#portanta functie a $ani)or a)aturi de functia de #a!ura a va)orii4 prin acea!ta functie ei inter#edia*a !c"i#$u) de $unuri econo#ice !i i) !epara in doua acte a!i.urand f)uiditatea poeratii)or intre van*ator !i cu#parator& 'entru e/ercitarea ace!tei functii pre*enta $ani)or e!te o$)i.atorie&Ca #i<)oc de !c"i#$ !e rea)i*ea*( tran*acii)e cu #(rfuri f(r( a recur.e %n ace!t !cop )a procedeu) .reoi =i ineficace a) trocu)ui& A!tfe) #oneda rupe trocu) %n dou( !c"i#$uri independente per#i>nd di!ocierea ce)or dou( contrapre!taii !i#u)tane a)e trocu)ui +v>n*are-cu#p(rare,& A!tfe) !e rea)i*ea*( dou( operaii !ucce!ive: v>n*area unui $un contra #oned( re!pectiv !c"i#$area #onedei o$inute contra a)tui $un& A.enii econo#ici ofer( #oned( atunci c>nd cer $unuri =i cer #oned( atunci c>nd ofer( $unuri.Iar ca #i<)oc de p)ata !e !tin. datorii)e ne)e.ate direct de !c"i#$u) de #(rfuri +i#po*ite ta/e diver!e contri$uii etc&, precu# =i o$)i.aii)e )a ter#en +cu# ar fi ce)e re*u)tate din v>n*areacu#p(rarea #(rfuri)or pe credit din operaiuni $ancare $ur!iere etc&,& In evo)utia econo#iei #onetare anu#ite $unuri au !ervit ca #oneda precu# ceaiu) #irodenii)e $i<uterii)e& Dupa ce) de-a) doi)ea ra*$oi #ondia) in Ita)ia au fo!t acceptate )a #odu) .enera) ca #i<)oc de p)ata ti.ari)e&Co#erciantii )e-au acceptat ca #i<)oc de p)ata pentru van*area de produ!e precu# painea )apte)e "aine)e !i a)te $unuri de !tricta nece!itate intrucat puteau !a i!i procure tot ceea ce doreau cu ti.ari)e re!pective& Intr-o for#a #ai atenuata uti)i*area ti.ari)or ca #i<)oc de p)ata a caracteri*at !i tari)e e!tice inc)u!iv Ro#ania in anii ?9-@9&C"iar )a inceputuri)e ani)or 89 in Uniunea Sovietica ti.ari)e erau uti)i*ate ca #i<)oc de p)ata pentru procurarea unor produ!e occidenta)e precu# aparatura video ori pentru ca!ti.area acce!u)ui pentru putere& Ace!te e/e#p)e i)u!trea*a ca pentru acceptarea unui $un ca #oneda !i ca #i<)oc de p)ata nu e!te nece!ara interventia .uverne)or in !copu) i#punerii ace!teia&De-a )un.u) ti#pu)ui autoritati)e au dec)arat drept #oneda anu#ite $unuri+#eta)e pretioa!e $i<uterii, dar functionarea !i!te#e)or re!pective nu a fo!t po!i$i)a intrucat $unuri)e in cau*a nu au fo!t acceptate )a #odu) .enera) ca #i<)oc de p)ata&In anu) 7@A@ .uvernu) ru! a incercat !a introduca p)atina ca

#eta) #onetar in!a a$andonea*a ace!t !i!te# datorita raritatii #eta)u)ui !i a va)orii foarte ridicate& In pre*ent recunoa!terea .enera)a ca #i<)oc de p)ata de catre toti participantii )a deru)area tran*actii)or din econo#ie e!te atri$uita $ancnote)or #onede)or #eta)ice !i $ani)or de cont !au !criptura)i&

7(7& F"n tia !e stan!ar! sa" etalon al *alorii


Repre*entand una dintre ce)e #ai i#portante functii a)e #onedei functia de !tandard !au eta)on a) va)orii pre*inta une)e caracteri!tici: - per#ite e/pri#area va)orii $unuri)or econo#ice %n ter#eni #onetari !i efectuarea de co#paratii %ntre preturi)e diferite)or $unuri !i !ervicii& - !pre deo!e$ire de a)te for#e de eta)on precu# #inutu) B. #etru) eta)onu) va)orii pre*inta o anu#e caracteri!tica !i anu#e incon!tanta& Moneda !au $anii cu care !e #a!oara v a)oarea tuturor $unuri)or !i !ervicii)or !i a raporturi)or de ec"iva)enta dintre ace!tea poate varia de-a )un.u) unei perioade de ti#p& 5n ace!t !cop !e uti)i*ea*a puterea de cu#parare af)ata %n raport inver! proportiona) cu #odificarea preturi)or& -a)aturi de caracteri!tica varia$i)itatii %n ti#p #oneda ca !tandard a) va)orii pre*inta !i tra!atura indi!pen!a$i)itatii %n !en!u) ca detinerea $ani)or e!te a$!o)ut nece!ara fiecarui individ pentru o$tinerea $unuri)or d e care are nevoie !i pe care )e p refera&

7(9( F"n tia !e re-er*a a *alorii )sa" mi0lo te-a"ri-are.

!e

Inc)inatia !pre econo#i!ire a popu)atiei cat !i a a.enti)or econo#ici conduce )a con!tituirea unor depo*ite !au re*erve de va)oare&A)aturi de i#o$i)e terenuri )ucrari de arta $i<uterii #oneda con!tituie o for#a a ace!tor re*erve de avere& Avanta<u) uti)i*arii #onedei cu ace!t ro) decur.e din .radu) !porit de )ic"iditate co#parativ cu ce)e)a)te for#e& La #odu) .enera) prin )ic"iditate !e inte)e.e u!urinta cu acre anu#ite active !unt convertite in #oneda intr-un interva) !curt de ti#p !i cu co!turi #ini#e de conver!iune& Intrucat #entinerea unei re*erve de va)oare !u$ for#a de i#o$i)e !au a)te active rea)e pre!upune un inconvenient #a<or atunci cand !e dore!te rea)i*area unei tran*actii !i tran!for#area in )ic"iditati i#ediate re*u)ta ca popu)atia !i a.entii econo#ici pa!tra*a !u#e)e #ari de $ani fie in nu#erar fie in #oneda !criptura)a&

In anu#ite circu#!tante #oneda nu repre*inta o re*erva efectiva a va)orii&E!te ca*u) !i perioade)or de cre!tere rapida a preturi)or !i de #anife!tare a inf)atiei&In a!e#enea !ituatii va)oarea no#ina)a a p)a!a#ente)or efectuate nu repre*inta va)oarea rea)a a acea!tora iar rata do$an*ii nu co#pe!ea*a decat partia) pierderea de va)oare datorata inf)atiei&Ca a)ternativa !e cauta a)te for#e de pre*ervare a va)orii dintre care auru) e!te o #oda)itate preferata dupa anii ?9 cand inf)atia !i pretu) petro)u)ui au !porit iar cea #ai popu)ara inve!titie o repre*entau p)a!a#ente)e in #eta)e pretioa!e& Ace!t tip de p)a!a#ent !-a practicat pana dupa anii @9 cand pretu) auru)ui a !porit con!idera$i) depa!ind @C9DEuncia+o uncieFG7 79GC .r, co#parativ cu pretu) auru)ui de A99DEuncia cat !e inre.i!tra cu cativa ani inainte&Dec)inu) auru)ui ca in!tru#ent de re*erva a va)orii intervine )a <u#atatea ani)or 89 cand pretu) unciei !cade !u$ G?9D !i in conte/tu) unei a#e)iorari a inf)atiei+CH in ca*u) econo#iei a#ericane,& Datorita ri!cu)ui pe care i) pre*inta con!ervarea verii in activea caror va)oare nu e!te fi/ata in functie de evo)utia in ti#p a inf)atiei re*u)ta ca ce)e #ai preferate for#e de re*erva a va)orii !unt depo*ite)e )a ter#en active)e financiare de natura o$)i.atiuni)or !i conturi)e curente per!ona)e care per#it o actua)i*are a va)orii ace!tora in raport cu inf)atia&

7(:( F"n tia !e "nitate !e ont


Din functia de $a*a a #onedei cea de eta)on a) va)orii re*u)ta ca toate $unuri)e din econo#ie !unt eva)uate din punct de vedere #onetar prin preturi ceea ce face po!i$i)a rea)i*area de %nre.i!trari conta$i)e !i efectuarea de ana)i*e financiare& 5ndep)inind functia de unitate de cont #oneda per#ite rea)i*area de co#paratii %n ti#p !i cuantificarea va)orii adau.ate %n cadru) activitatii econo#ice& Functia de unitate de cont poate fi %ndep)inita de #oneda fara e/i!tenta fi*ica a ace!teia& A!e#enea ca*uri !e #anife!ta atunci c>nd pretu) unor $unuri !i !ervicii e!te e/pri#at %ntr-o a)ta #oneda ce apartine fie unei a)te perioade de ti#p fie a)tei tari& De e/e#p)u %n An.)ia a devenit o$i!nuit %n !eco)u) a) 00-)ea ca #edicii !i avocatii !a !ta$i)ea!ca pretu) !ervicii)or %ntr-o #oneda uti)i*ata %n !eco)u) trecut nu#ita .uinea& 'ornind de )a raportu) de paritate e/i!tent %ntre #oneda curenta !i #oneda-unitate de cont re!pectiv 7 C IE7 .uinea $eneficiarii !ervicii)or re!pective ac"ita contrava)oarea ace!tora %n I& Un a)t e/e#p)u %) repre*inta unitatea de cont denu#ita DST +Drepturi Specia)e de Tra.ere, care a fo!t creata %n 78?9 de catre FMI ca activ de re*erva a) $anci)or centra)e antrenate %n proce!u) finantarii internationa)e& Initia) #oneda DST !-a $a*at pe 7J #onede pentru ca din anu) 78@7 !a fie redefinita %n functie de C #onede: D DM FF I 2& Acea!ta definire a
6

condu! )a uti)i*area cu u!urinta a DST ca unitate de cont %n !ectoru) privat !i %n nu#eroa!e tran*actii co#ercia)e internationa)e& De!i eva)uarea tran*actii)or !e rea)i*ea*a %n DST p)ata ace!tora tre$uie rea)i*ata %ntr-una din #onede)e af)ate efectiv %n circu)atie& A!tfe) #oneda DST de!i e/i!ta ca unitate de cont nu poate e/i!ta !i ca #i<)oc de p)ata&

7(;( F"n tia !e stan!ar! al 1latilor am<nate


'rin acea!ta functie indep)inita de #oneda !e evidentia*a ro)u) in e/pri#area va)orii contracte)or pe ter#en )un. re!pectiv !ta$i)ire in #o#entu) actua) a unei !u#e ce ur#ea*a a fi inca!ata !au p)atita )a o data viitoare& De e/e#p)u un co)ectionar de arta accepta !a p)atea!ca un pictor care va ter#ina u ta$)ou pe!te G )uni o anu#ita !u#a de $ani cu conditia )ivrarii ace!tuia )a #o#entu) !ta$i)it&Intr-un a!e#enea ca* !e con!idera ca #oneda in care !-a e/pri#at contractu) indep)ine!te functia de !tandard a) p)ati)or a#anate&De*vo)atrea tran*acti)or )a ter#en pe piete)e de capita) capita) nationa)e !i internationa)e repre*inta de a!e#enea un factor ce per#ite #anife!tarea $ani)or in acea!ta functie&

9( Con l"-ii
Manife!tarea #onedei ca unitate de cont !i !tandard a) p)ati)or viitoare deriva din functii)e de $a*a cea de eta)on a) va)orii !i cea de #i<)oc de p)ata !i de !c"i#$&I#preuna ace!te functii fac proce!u) de !c"i#$ #u)t #ai u!or !i eficient co#parativ cu ce) practicat in econo#ii)e ne#onetare conducand a!tfe) )a cre!terea eficentei intre.ii activitati econo#ice& In econo#ia de piata #oneda indep)ine!te functii c)a!ice de #i<)oc de !c"i#$ unitate de cont !i !tandard !au #a!ura a va)orii&Capacitatea #onedei de a indep)ini ace!te functii e!te )i#itata in conditii)e unei rate ina)te a do$an*ii&A!tfe) !pecific econo#ii)or in tran*itie e!te ca do)arii !a inceapa !a circu)e ca o a)ternativa de #a!ura a va)orii& Rata ina)ta a inf)atiei a)terne*a pretu) $unuri)or !i !ervicii)or conditii in care do)arii devin c"iar unitate de cont&'returi)e in une)e #a.a*ine !unt e/pri#ate in do)arii iar operatiuni)e de !c"i#$ va)utar faci)itae*a ac"i*itia $unuri)or indiferent de for#a de e/pri#are a preturi)or&Atunci cand !e a<un.e )a "iperinf)atie do)ari*area devine co#p)eta& E!ti#area vo)u#u)ui do)ari)or af)ati in circu)atie in tari)e centra) !i e!t europene pe de o a)ta parte !i in ce)e a)e Federatiei Ru!e e!te difici) de

rea)i*at dar !u#e)e !unt con!idera$i)e&1anca Re*erve)or Federa)e e!ti#ea*a ca do)arii uti)i*ati in ace!te re.iuni depa!e!c vo)u#u) ce)or din SUA& Un a!tfe) de feno#en pre*inta pro$)e#e #a<ore !i din punct de vedere a) contro)u)ui #onetar a) ofertei de #oneda !i a) e#i!iunii rea)i*ate de $anca centra)a& Econo#ii)e in tran*itie care incearca !ta$i)i*area inf)atiei !unt capa$i)e !a a)i#ente*e cu do)ari econi#ii)e )or&Mecani!#u) e!te nor#a) !i con!ta in #anife!tarea preferintei pentru depo*ite e/pri#ate in va)uta co#parativ cu #oneda nationa)a&Atunci cand rata rea)a a do$an*ii devine po*itiva e!te #ai atractiv a !e con!titui depo*ite in #oneda )oca)a decat in D&Detinatorii incep !a vanda do)arii catre $anca centra)a !i a!tfe) printr-un cerc vicio! !e a<un.e )a #a<orarea re*erve)or e/terne a) tari)or re!pective&

You might also like