You are on page 1of 2

Avantajele cresterii ramelor

1.Vanzarea ramelor Ramele contin un procent insemnat de proteine pentru care exista o cerere insemnata in lume. Hibridul rosu de California, este specia de rame la care cercetatorii au anihilat intentionat glandele care secreta un lichid urat mirositor in scopul autoaprarii, departand pestele sau alti dusmani naturali ai ramelor indigene. Hibridul rosu de California nu secreta un asemenea lichid fiind o momeala ideala pentru pescari avand o culoare rosie pronuntata, corpul musculos fiind foarte vioaie in undita. In ceea ce priveste rama ca hrana, se poate utiliza in crescatoriile de pesti, cel mai mare randament se obtine in pastravarii, deoarece pot inlocui hrana concentrata, iar puietul isi mareste imunitatea. Rezultate notabile se obtin si in crescatoriile de crap, lin si anghile. Proteinele naturale pe care le contin ramele,reprezinta o hrana extraordinara pentru pasarile de casa, fara aceste proteine puii sunt expusi la boli precum deformarea sistemului osos si muscular. Puii de fazan scapa de anemie consumand rame , iar purceii au un spor de 20% fata de cei hraniti cu concentrate. Din rame se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate concentratele ce se administreaza animaleleor. 2.Obtinerea humusului Humusul este cel mai important produs al ramelor nusprodukt este defapt excrementul acestora pe care specialistii il denumesccasting-liv, pentru a face diferenta intre humusul natural si cel produs de rame. Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in present, ideal pentru producatorii de hrana Bio, horticultura , silvicultura sau legumicultura , inlocuind atat ingrasamintele organice precum si pe cele chimice. Prin traversarea organismului ramei , deseurile organice sunt descompuse in componente elementare pe care planta le poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din compusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului, un astfel de humus nu este recomndat sa fie supradozat! Analizele efectuate la compania olandeza CBB-Bio Consult asupra unei probe oarecare, arata urmatoarele componente: - continut de materii organice 44% - azot 1,73% - Phosfor 1,42% - Potasiu 1,44% - Calciu 6,74% - Magneziu 0,98% - Fier 1,21% - Ph = 7,1 - Umiditate 58,52% Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie, contine de 11 ori mai mult Potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu, de 7 sapte ori mai mult Phosfor si de 5 ori mai mult nitrit fata de gunoiul de grajd! In general o tona de humus este de 5 ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd, iar pentru obtinerea unei tone de humus se utilizeaza 1,5t de gunoi de grajd(ramele asimileaza 40% si 60%

elimina) Cererea viitoare de humus o demonstreaza faptul ca prin folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice se reduce in continuu stratul de humus natural, astfel ca lumea este ingrijorata de disparitia acestei resurse naturale de care depinde insasi existenta umana . Datorita dezvoltarii rapide a bioagriculturii interesul pentru cresterea ramelor producatoare de humus devine tot mai mare. Se cunoaste faptul ca humusul are actiune benefica asupra dezvoltarii plantelor, de aceea oricat s-ar produce , tot timpul se va cere mai mult . Folosirea sa este simpla , iata cateva exemple: - la plantarea pomilor se presara 200-300gr in contact cu radacina, se acopera cu pamant si se uda - la plantarea rasadurilor in legumicultura se face o compozitie mai consistenta cu apa in care se umezesc radacinile rasadului - la plantele ornamentale se aplica 100-150gr de humus la radacini - in productia de rasaduri in substratul folosit(turba) se pune 1-3% humus sau se imprastie 200gr de humus pe m2; la replantarea rasadurilor trebuie pus in prealabil in groapa efectuata 50gr humus/planta Pentru a stimula coacerea si cresterea productiei , in special la rosii , ardei si castraveti care se culeg in diferite etape(mai multe etape), pe langa cele 250-300gr humus puse la radacina, se mai adauga dupa fiecare recolta cate 100gr la radacina plantei. Pentru stadioane sau gazonul de langa casa se obtine o densitate mai mare si o culoare mai vie a ierbii daca se adauga intre 50-100gr humus/m2 si se uda din abundenta. Un studiu comparativ privind dezvoltarea plantelor tratate cu humus si gunoi de grajd + ingrasamant chimic, efectuat de institutul agronomic din Torino , ne arata ca daca solul are un grad de fertilitate 0,22 f.i. (indicator de fertilitate), prin aplicarea gunoiului de grajd se obtine un coeficient de 0,43f.i., iar prin aplicarea a 10% humus se obtine 0,54 f.i.In plus pantele tratate cu humus au o radacina mai dezvoltata si mi ramificata, un numar mai mare de frunze iar inaltimea plantelor este mai mare cu 20-30%. 3.Ecologizarea mediului inconjurator Importanta ramelor in protejarea mediului inconjurator poate fi determinanta in conditiile actuale , in care depozitarea deseurilor este din ce in ce mai costisitoare. Pornind de la faptul ca fiecare individ lasa zilnic cca 800gr deseuri solide, ceea ce inseamna ca intr-un oras de 100.000de locuitori se arunca cca 80t de gunoi din care 55% este de provenienta anorganica si 45% deseuri organice . Aceaasta cantitate de 36 t de deseuri organice se poate procesa intr-o zi de catre 36 mil de rame care ocupa o suprafata de numai 720m2. Acestea produc 7.700 t de humus pe an ce se poate folosi in parcuri, zone verzi , helestee etc Pretul unei astfel de procesari este la 25% din pretul clasic, al arderii , realizandu-se fara a produce fum si miros neplacut. De asemenea prin valorificare humusului obtinandu-se un profit insemnat! Unul din avantajele importante ale cresterii ramelor este si imbogatirea solului prin introducerea acestora in pamant pe terenuri degradate, iazuri de decantare etc. S-a constatat ca 1.000de rame produc 600gr de humus pe zi pe m2.

You might also like