You are on page 1of 26

Planul:

1 .Noiuni introductive. 2. Problemele pe care trebuie sa le lmureasc cercetarea. 3.Primele masuri pe care trebuie sa le ntreprind organele de urmrire penala. 4.Activitatile ulterioare ce se ntreprind de organele de urmrire penala

7.Bibliogra ie.

1.Noiuni introductive !n practica "udiciar# urmrile nclcrii normelor privind circulaia pe drumurile publice sunt denumite generic accidente de circulaie. Accidentele de circulate repre$int# de apt# consecine ale nclcrii normelor privind circulaia pe drumurile publice# constituind in raciuni prev$ute de legea penala. Pe lng marile avanta"e si acilitai aduse in viata persoanei si a societii transporturile auto au produs si continua sa produc e ecte deosebite. Printre acestea se numra# pierderile de viei omene%ti si pagubele materiale incalculabile. &tatisticile ntocmite at't pe plan mondial# cat si la nivel naional evidenia$ aptul ca accidentele de circulate ocupa locul al treilea# ca actor de mortalitate# dup bolile cardio(vasculare si cancer# iar pentru persoanele ce nu dep%esc 3) ani# accidentele de circulaie constituie principal cau$a de deces. *n lume# se nregistrea$ 1+2 decese si peste ,- de vtmri la iecare 3 minute# iar in decursul unei $ile aproape 1--- mori si peste 2---- de vtmri. Accidentele de circulate pot fi clasificate astfel: + coliziunea mijloacelor de transport; + rsturnarea si avarierea unor vehicule; + lovirea unor obiecte fixe aflate pe prile laterale ale drumului public; + cderea unui calator, ncrctor, nsoitor etc... de pe scara sau din caroserie; . modalitate normativa agravata prive%te sv'r%irea in raciunii de ctre un conductor auto ce avea n s'nge o mbibatie alcoolica peste limita legala ori era in stare de ebrietate. Aceasta cerin constituie tot nerespectarea dispo$iiilor legale privind conducerea pe drumurile publice a unui autove/icul. 0egulamentul rutier incrimin'nd o asemenea apta# sv'r%ita de persoana a lata intr(o ast el de stare. 0e eritor la aceasta modalitate# trebuie preci$at aptul ca legiuitorul a prev$ut alternativa ormelor de into1icaie alcoolica# pe de o parte# datorita mpre"urrii ca o persoana poate i in stare de ebrietate ar sa a"ung la limita legala de mbibaie alcoolica# iar# pe de alta parte# din considerentul ca starea de ebrietate poate i dovedita prin orice mi"loc de proba. 2. Problemele pe care trebuie s le lmureasc cercetarea. .rganele de urmrire penala se con runta cu o multitudine de situaii# iar lmurirea problemelor pe care le ridica cercetarea si e ectuarea activitilor necesare in acest scop impune nsu%irea unor cuno%tine din diverse domenii de activitate. Principalele probleme ce urmeaz a fi lmurite pe parcursul cercetrii sunt: 1. Locul producerii accidentului si consecinele nclcrii regulilor de securitate a circulaiei; 1. ecanismul producerii accidentului de circulate si cauzele acestuia; !. "tarea victimei dup accident; #. $ersoanele vinovate si forma de vinovie; %. &xistenta concursului de infraciuni si posibilitile de extindere a cercetrilor; '. (auzele, condiiile si mprejurrile care au determinat, nlesnit sau favorizat sv)r*irea infraciunilor. 1. Locul producerii accidentului si consecinele nclcrii re!ulilor de securitate a circulaiei. 2espre producerea unor accidente de circulate soldate cu moartea sau vtmarea integritii corporale ori a sntii unor persoane# organele de urmrire penala se sesi$ea$ prin toate modurile de sesi$are cunoscute3 pl'ngere# denun# din o iciu# ponderea deinnd(o denunurile cute de participanii la tra icul rutier# conductori auto# pietonii etc.

Pentru accidentul rutier sa ie considerat re$ultat al nclcrii normelor privind circulaia pe drumurile publice# locul aptei trebuie sa ie situat pe un ast el de drum# adic pe o cale de comunicaie terestra amena"ata pentru circulaia ve/iculelor# a lata in administraia unui organ de stat# daca este desc/isa circulaiei publice. 4murirea locului unde s(a produs accidentul pre$int# deci importanta deosebita# at't sub aspectul corectei ncadrri "uridice a aptei svrsite# cat si pentru stabilirea competentei de cercetare at't din punct de vedere material# cat si teritorial# cunoscut iind aptul ca in ca$ul in raciunilor contra proteciei muncii urmrirea penala se e ectuea$# in mod obligator# de ctre procuror. &ub aspectul urmrilor nerespectrii normelor de circulate pe drumurile publice# cercetarea trebuie sa lmureasc daca evenimentul a cau$at decesul uneia sau mai multor persoane# vtmarea integritii corporale sau sntii uneia ori mai multor persoane# precum si e1istenta raportului de cau$alitate intre aciunea sau inaciunea conductorului auto si re$ultatul# produs. 4murirea sub toate aspectele a consecinelor nclcrii regulilor de securitate a circulaiei at't in legtura cu cau$area din impruden o vtmare 5medie# grav# a integritii corporale sau a sntii# decesul unei persoane# decesul a dou sau mai multe persoane6 ori daune materiale n proporii mari# cat %i cu privire la alte urmri este de natura sa asigure cadrul necesar pentru soluionarea temeinica si legala a cau$ei. 2. "ecanismul producerii accidentului de circulaie si cauzele acestuia 2i eritele anali$e statistice e ectuate pe plan naional %i internaional demonstrea$ ca accidentele de circulate nu sunt nt'mpltoare si nici imprevi$ibile sau inevitabile# nt'mpltoare iind numai apariia lor la un moment dat. !n literatura de specialitate se arata ca prin stabilirea aciunii care a determinat accidentul se poate determina cine este autorul# si prin urmare# cine poate i tras la rspundere# acesta iind sensul cercetrii raportului de cau$alitate in domeniul dat. 7actorii care concura la producerea accidentelor de circulate pot i grupai in doua mari categorii3 factorii e#terni si factorii interni. 2intre ace%tia amintim3 a+ caracteristicile si starea drumului public; b+ condiiile meteorologice si de vizibilitate; c+ intensificarea traficului rutier pe artera respectiva; d+ starea autovehiculelor angajate in accident; e+ starea si comportamentul participanilor la traficul rutier. a$ (aracteristicile si starea drumului public Pentru aprecierea cat mai e1acta a mpre"urrilor in care s(a produs accidentul de circulaie# precum si a altor actori perturbatori in relaia autove/icul ( conductor auto ( victima# organele de urmrire penala trebuie sa se edi ice asupra drumului sau poriunii de drum unde s(a produs evenimentul rutier. 8lementele caracteristice ce de inesc orma unui drum n plan# n pro il longitudinal si transversal constituie elemente geometrice ale drumului. 2e aceea# organele de urmrire penala trebuie sa lmureasc ce seciune are drumul in pro il longitudinal. Aceea%i importanta trebuie acordata si pro ilului transversal al drumului. 9ele mai des nt'lnite elemente geometrice ale drumului sunt3 aliniamentele# curbele# pantele# limea p'rtii carosabile si acostamentele. %#istenta curbelor& o er posibilitatea stabilirii masurilor de conduita preventiva pe care trebuia sa le ia conductorul auto# %tiut iind aptul ca in ast el de situaii# vite$a pentru atacarea vira"elor trebuie mult si din timp redusa# ra$a de curbura iind elementul geometric ce in luenea$ direct asupra stabilitii si nscrierii autove/iculului in curba. 4murind aceste probleme# organul de urmrire penala va putea ulterior stabili daca cel a lat la volan a rulat cu vite$a pna la limita :evitrii oricrui pericol;# daca s(a con ormat

indicatoarelor rutiere ce impuneau restrictive de vite$a in $ona ori daca victima prin aciunile sau in aciunile sale a contribuit sau nu# parial ori n e1clusivitate# la producerea accidentului. 0e eritor la partea carosabila poriunea centrala a drumului# trebuie stabilita limea acesteia# numrul de ben$i pe sens# e1istenta trotuarelor si a bordurilor de ncadrare# a acostamentelor. <rebuie urmrita e1istenta indicatoarelor rutiere# a marca"elor transversale si longitudinale# in raport cu acestea putndu(se aprecia at't comportamentul participanilor la tra ic cat si alte elemente ce pot demonstra mecanismul producerii accidentului si cau$ele care l(au generat. 2e o atenie deosebita trebuie sa se bucure lmurirea problemei privind nveli%ul drumului# nveli%ul p'rtii carosabile# care pre$int o mare varietate3 beton# beton as altat# pava" de piatra# pamnt# nisip etc. *mportanta cunoa%terii acestui aspect deriva din aceea ca# in raport cu supra aa ce acoper calea de rulare se va calcula si coe icientul de aderena al pneurilor# element esenial in stabilirea vite$ei autove/iculului# at't nainte# cat si in momentul impactului. !n literatura de specialitate sunt pre$entate o serie de circumstane care in luenea$ i$iologia conducerii si limitele de adaptabilitate ale conductorului auto# generate de caracteristicile geometrice si topometrie ale cailor rutiere. Ast el# limea ben$ii de circulaie are e ect asupra capacitii de conducere a autove/iculului. 0educerea limii ben$ii produce un e ect psi/ologic asupra conductorului auto# materiali$at in mic%orarea capacitii de conducere cu 1)+2)= ata de situaia c'nd ar circula pe o banda cu limea normala. &tarea caii rutiere are repercusiuni asupra capacitii de conducere si in ca$ul in care supra aa carosabila este deteriorata. 4a deplasarea pe un ast el de drum valoarea aderenei la un anumit moment poate sa nu ie aceea%i la toate rotile# ceea ce spore%te probabilitatea producerii derapa"ului. 7ormarea unor adncituri mari in mbrcmintea drumului determina# mai ales in condiiile circularii ( cu vite$e mari# producerea unor de eciuni la sistemele de direcie sau rulare# in acest el e1plicandu(se pierderea controlului volanului# intrarea in coli$iune cu alte autove/icule ori prsirea p'rtii carosabile. 9ele e1puse pre$int importanta in aprecierea corecta a situaiei de la ata locului# a mpre"urrilor care au concurat la producerea accidentului si# in inal# la stabilirea vinoviei persoanelor implicate. b+ (ondiiile meteorologice si de vizibilitate >i$ibilitatea in sectorul de drum pe care s(a produs accidentul de circulaie este determinata# in primul r'nd# de starea si caracteristicile drumului public. !n a ara acestora# vi$ibilitatea mai poate i in luenat si de3 condiiile atmos erice e1istente in momentul producerii accidentului# pre$ena vegetaiei ( copaci# tu e etc. pe prile laterale ale drumului# circulaia pe timp de noapte s.a.# 2up cum re$ulta din statisticile si cercetrile e ectuate# condiiile meteorologice ne avorabile ceaa# ploaie# ninsoare# polei etc.# pe de o parte mic%orea$ vi$ibilitatea si ac drumul lunecos# iar# pe de alta parte# a ectea$ capacitatea de conducere# prin suprasolicitarea sistemului nervos central. &ub aspectul lmuririi mecanismului producerii accidentului si deci a vinoviei persoanelor implicate# actorii meteorologici menionai au nr'urire directa asupra coe icientului de aderenta. >ariaia coe icientului de aderenta in diverse condiii de deplasare a autove/iculelor si in raport cu diver%i actori ce a ectea$ valoarea acestora a ost stabilita pe cale e1perimentala. !n a ara de natura nveli%ului drumului si de condiiile meteorologice# valorile coe icientului de aderena sunt in luenate si de construcia si starea anvelopelor elasticitate# pro il# presiune# grad de u$ura s.a. Pantele# rampele si curbele reduc considerabil vi$ibilitatea in planul drumului# acestea iind generatoare de evenimente rutiere# mai ales in ca$ul manevrelor de dep%ire pe sectoarele de drum respective.

9irculaia pe timp de noapte avori$ea$ producerea evenimentelor rutiere# datorita aptului ca obstacolele a late pe partea carosabila sau in imediata apropiere a acesteia pe acostament ori in a ara drumului + par a i mult mai departe si mai mari decit in realitate. Acest lucru trebuie avut in vedere at't in stabilirea situaiei e1acte de la ata locului# cat si in aprecierea declaraiilor nvinuitului sau inculpatului# martorilor ori victimelor 5prilor vtmate6. c$ ,ntensitatea traficului rutier pe artera respective Pentru a avea o imagine cat mai clara a mecanismului si cau$elor care au generat si concurat la producerea accidentului# cercetarea trebuie sa lmureasc intensitatea lu1ului pe segmentul de drum in momentul producerii evenimentului. *ntensitatea circulaiei este un indicator de ba$a in aprecierea lu1ului de tra ic. 8a este neuni orma in timp# modi ic'ndu(se in anumite ore din $i# $ile ale sptm'nii si luni ale anului# ceea ce in luenea$ negativ des %urarea tra icului# avori$'nd producerea accidentelor. 9resc'nd intensitatea si vite$a de circulaie apare pericolul coli$iunii autove/iculelor care circula pe aceea%i banda# cau$a principala iind r'narea brusca si nepstrarea distanei dintre autove/iculele care se succed. 4iteratura de specialitate evidenia$ elementele care limitea$ in luenta tra icului rutier. Ast el# interseciile la acela%i nivel sunt cele mai recvente locuri generatoare de accidente de circulate. 2up opinia acelora%i autori# abundenta de indicatoare# reclame si diverse panouri distrag atenia conductorilor auto si c/iar i orbesc. 2e asemenea# circulaia pe aliniamente lungi si monotone pot provoca oboseli si# uneori# adormirea la volan. 4murirea acestei probleme este importanta# at't pentru stabilirea vi$ibilitii in luenat de pre$enta pe artera rutiera a altor mi"loace de transport ( cat si pentru evidenierea aptului daca cel a lat la volan a respectat sau nu obligaiile ce(i reveneau# in condiiile deplasrii pe o artera intens circulata. d$ "tarea autovehiculelor angajate in accident *n tra icul rutier# coli$iunile dintre autove/icule pot i de cele mai diverse tipuri3 rontale# ata# spate# laterale# sub aspectul numrului de dimensiuni cu care autove/iculul intra in impact ele put'nd i unidimensionale sau bidimensionale. .rganelor de urmrire penala le revine sarcina de a lamuri cau$ele producerii acestor coli$iuni si# in raport cu acestea# de a elucida mecanismul producerii accidentului de circulate. 2in practica "udiciara a re$ultat ca intrarea !re'ita intr(un vira)& dep'irea far asi!urare a altor autove*icule& e#plozia unui pneu si adormirea la volan sunt cau$ele principale ale coli$iunii rontale. 9oli$iunile ata(spate# produse# in special# pe %oselele aglomerate din a ara localitilor si in tra icul urban se datorea$# ie nerespectrii distantei corespun$toare aa de autove/iculul din ata raportata la vite$a de circulate si condiiile de drum# ie de eciunilor e1istente la sistemul de r'nare# iluminare# semnali$are# direcie. !n unele ca$uri# nereducerea vite$ei pe timp de noapte generea$ tamponrile autove/iculelor staionate. 9oli$iunile laterale produse in intersecii pot i e1plicate prin neacordarea prioritii de trecere ori a semni icaiei culorii sema orului electric# precum si prin preselectarea de ectuoasa a ben$ii de circulaie sau sc/imbarea brusca a direciei de mers. 4murirea problemei strii autove/iculului anga"at in accident pre$int important din mai multe considerente3 o er posibilitatea stabilirii e1acte a mpre"urrilor producerii accidentului# a vite$ei de impact# a po$iiei relative a autove/iculelor s.a? da o imagine clara# at't asupra manevrelor e ectuate de conductorul auto anterior impactului cat si asupra persoanelor vinovate de nclcarea regulilor de securitate a circulaiei? o er posibilitatea evidenierii de eciunilor te/nice pe care le pre$enta autove/iculul in momentul accidentului si# pe aceasta ba$a# stabilirea legturii de cau$alitate dintre acestea si

re$ultatul produs. 2e reinut ca stabilirea strii te/nice a autove/iculului trebuie cuta imediat dup producerea accidentului# %tiut iind ca ulterior se produc anumite modi icri# cu toate consecinele negative pe care le antrenea$ si cu e ect direct in determinarea cau$elor si mecanismului producerii evenimentului rutier# implicit a vinoviei? asigura stabilirea si# ulterior evaluarea corecta a avariilor# respectiv a pagubelor materiale cau$ate prin in raciune? este de natura sa conduc la o ncadrare "uridica corespun$toare a aptelor sv'r%ite. e$ "tarea si comportamentul participanilor la traficul rutier 2aca se admite ca peste @-= din accidentele de circulaie se datorea$ actorului uman# este e1plicabila preocuparea organelor de urmrire penala de a lamuri sub toate aspectele starea si comportamentul persoanelor care au concurat la producerea accidentului. 2e apt# actorii interni care contribuie la producerea evenimentelor rutiere sunt repre$entai de materialul uman al conductorilor auto# pietoni# bicicli%ti# etc. 2inamica accidentelor iind# in principal# legata nemi"locit de conduita celui a lat la volan. &ub aspectul strii participanilor la tra ic# ndeosebi a conductorilor auto# un rol important asupra limitelor i$iologice si psi/ice il au oboseala# boala# alcoolul si medicamentele. 2i erite boli# coroborate cu consumul de medicamente se constituie n actori avori$ai ai producerii accidentelor. 9onsumul de medicamente sedativele# /ipotensivele# antibioticele s.a.# iecare cu speci icul sau# in luenea$ negativ capacitatea de conducere. 9ontrar unor preri# co eina nu diminuea$ oboseala sau in luenta alcoolului ci# la unele persoane# produce o stare contrara de nelini%te# tremurri# nesigurana in mi%cri etc. Anali$'nd comportamentul participanilor la tra ic# organele de urmrire penala trebuie sa acorde atenie deosebita stabilirii masurilor luate si manevrelor e ectuate de conductorul auto pentru evitarea accidentului. Acest lucru se impune mai ales in situaia c'nd se invoca starea de necesitate ori ca$ul ortuit. &tarea de necesitate implica e1istenta unui pericol grav care nu ar putea i nlturat dec't prin sv'r%irea unei apte de natura penala. Ast el# apta conductorului auto de a r'na brusc manevra n urma creia a intrat in derapa" si a lovit un alt autove/icul care circula regulamentar# produc'nd vtmarea corporala a unui pasager ncerc'nd sa opreasc autove/iculul din care c$use o persoana si care era trta# cu piciorul prins de u%# constituie stare de necesitate. 81ista ca$ ortuit daca# in timp ce o persoana conducea autove/iculul cu vite$a legala# datorita u$urii premature# pivotul in erior a ie%it din lca%ul sau in urma ruperii accidentale a armaturii metalice ce i1ea$ aceasta articulaie# cnd ca mecanismul de direcie sa se bloc/e$e si sa se produc un accident de circulaie soldat cu moartea unei persoane si vtmarea grava a alteia. .boseala are ca e ect principal ncetinirea manevrelor# scderea ateniei# nesincroni$area mi%crilor %.a. 9onducerea autove/iculului intr(o asemenea stare# coroborata de anumite circumstane 5cldura din cabina# $gomotul uni orm al motorului# monotonia dramului etc.6 obose%te sistemul nervos. <oate acestea trebuie sa stea in atenia organelor de urmrire penala ntruct# n anumite situaii# starea de oboseala# pe lng aptul ca e1plica mpre"urrile care au dus la producerea accidentului# poate constitui temei pentru e1tinderea cercetrilor. 9onsumul de alcool# prin e ectele sale produc parali$area centrelor in/ibatori# scderea ateniei# ncetinirea re le1elor# reducerea acuitii vi$uale# apariia tulburrilor de ec/ilibru %.a. a ectea$ puternic capacitatea de conducere auto %i se constituie intr(o importanta cau$a a producerii accidentelor de circulaie. 2in punct de vedere al cercetrii# starea conductorului auto %i a victimei in momentul impactului# pe ondul consumului de alcool# are importanta deosebita# pe de o parte# pentru

elucidarea mecanismului producerii accidentului si dovedirii vinoviei# iar# pe de alta parte# pentru e1tinderea cercetrilor in cau$a. Pentru a(%i orma o imagine completa asupra comportamentului conductorului auto# organele de urmrire penala trebuie sa lmureasc ce activiti a des %urat acesta dup producerea accidentului# respectiv daca sa oprit si a acordat primul a"utor victimei sau a transportat(o la cea mai apropiata unitate medical ori# dimpotriv# a prsit locul aptei# a abandonat autove/iculul implicat in accident %.a. <oate acestea# in a ara asigurrii unei ncadrri "uridice corespun$toare a aptelor# caracteri$ea$ pro ilul moral al ptuitorului# aspectul iind relie at si de cunoa%terea comportamentului anterior al acestuia daca a mai ost cercetat pentru apte similare ori sancionat pentru nclcarea regulilor prev$ute de 9odul de contravenii administrative. !n legtura cu victimele trebuie sa se stabileasc ce calitate au avut3 pieton& bicicli'ti& nsoitori& pasa!eri& ocupani ai altor mi)loace de transport& locul pe care(1 ocupau& aciunile ntreprinse nainte de accident& manevrele efectuate pentru evitarea impactului& contribuia lor la producerea accidentului. Ponderea con lictelor autove/icul ( pieton se nregistrea$ n mediul urban unde# o data cu de$voltarea ora%elor a crescut spectaculos si tra icul pietonal. Privit statisticelor# in $onele urbane )@= din accidente se produc din cau$a nerespectarii regulilor de circulaie de ctre pietoni. Pornind de la aceasta realitate# pe lng calitatea avuta n evenimentul rutier& organele de urmrire penala trebuie sa elucide$e si urmtoarele aspecte3 direcia in care se deplasa victima in momentul in care a ost lovita de autove/icul? distanta parcursa de la trotuar sau acostament spre a1ul drumului ori de la ultimul loc de oprire pana la locul impactului? vite$a de deplasare? starea i$ico(psi/ica a victimei. Numai lmurind problemele enunate# organele de urmrire penala vor putea aprecia e1act mpre"urrile n care s(a comis accidentul contribuia iecrui participant la producerea lui si posibilitatea reala pe care a avut(o conductorul auto de a evita impactul. 2atele de mai sus trebuie colaborate cu vite$a de deplasare a autove/iculului. 8ste cunoscut aptul ca daca vite$a de deplasare este mai mare# posibilitatea de evitare a accidentului este mai mica. !n raport cu vite$a# cre*te sau descre*te# at't timpul# cat si distanta de oprire. A%adar# distanta parcurs de la observarea obstacolului# n raport cu vite$a de deplasare a autove/iculului# este de natur sa con irme dac e1ista sau nu posibilitatea evitrii impactului. >ite$a de deplasare a pietonului constituie un actor important n lmurirea mecanismului producerii accidentului. 4a prima vedere# s(ar prea ca stabilirea vite$ei pietonului anterior impactului pe ling aptul ca este e1trem de di icil de reali$at ar putea n inal duce la erori de apreciere# cu toate consecinele negative ce decurg din aceasta. 7r a intra in detalii amintim ca studiile de tra ic pietonal au scos n eviden aptul ca vite$a de mers pe "os innd cont de toate in luenele obiective si subiective rmne practic aceea%i. 2atele urni$ate de cercetarea la ata locului# declaraiile martorilor oculari# declaraiile bnuitului# nvinuitului sau inculpatului pot contribui uneori destul de e1act la stabilirea vite$ei pietonului nainte de accident. Ast el# daca acesta a circulat n pas obi%nuit circa 4 AmB/ observandu(1 din timp# conductorul auto are posibilitatea sa evite impactul. Nu acela%i lucru se poate reali$a daca pietonul se anga"ea$ n traversare n uga# adic avnd o vite$a de apro1imativ C +1- AmB/. 4iteratura de specialitate o er puine in ormaii despre bicicli%ti# de%i ace%ti participani la tra icul rutier sunt# nu de puine ori# victime ale accidentelor de circulaie. 8ste cunoscut c vite$a de deplasare a bicicli%tilor varia$ intre 1- AmB/ si 2) AmB/.

+. ,tarea victimei dup accident 2aca n ca$ul impactului a re$ultat vtmarea integritii corporale a uneia sau mai multor persoane problema stabilirii strii victimei pre$int importanta deosebita. 9u oca$ia cercetrii la ata locului# organele de urmrire penala trebuie sa consemne$e# n detaliu# numrul# po$iia si mrimea le$iunilor e1istente pe corpul victimei# aceste date iind de un real olos n elucidarea tuturor problemelor cau$ei3 ncadrare "uridica# stabilirea competentei# alegerea metodicii adecvate de cercetare %.a. !n cadrul accidentelor rutiere pot i nt'lnite ie le$iuni produse prin impact direct# ie le$iuni prin contact indirect. 2in punct de vedere medico(legal# le$iunile traumatice %i aspectele lor mor ologice mai importante sunt3 ec*imozele& e#coriaiile& pl!ile si fracturile. Dravitatea le$iunilor este determinata de vite$a de deplasare a autove/iculului# care condiionea$ cantitatea de energie cinetica ce se de$volta n momentul impactului. !n ca$ul victimelor ocupante ale unor mi"loace de transport# volanul# bordul# parbri$ul# oglinda retrovi$oare interioara etc. pot produce le$iuni ale craniului# coloanei vertebrale# toracelui# ba$inului ori membrelor. !n ceea ce prive%te pietonul implicat in accident# acesta poate su eri le$iuni simple prin lovire# strivire# comprimare sau comple1e re$ultate din asocierea a doua sau mai multe mecanisme le$ionale simple. 8vident organele de urmrire penala nu se pot substitui medicului legist n aprecierea naturii le$iunilor produse# a mecanismului ormarii lor# etc. 9unoa%terea unor noiuni generale este insa mai mult dect necesara. !n primul rnd# aceasta se impune pentru cutarea# descoperirea# relevarea# i1area si ridicarea urmelor e1istente pe autove/iculul implicat in accident# avandu(se in vedere corespondena dintre acestea si urmele de pe corpul victimei. Natura le$iunilor produse indica de multe ori po$iia ocupata de pasageri in autove/iculul care a produs accidentul. .r# n nenumrate situaii n practica "udiciara# acest aspect se impune cu necesitate# mai ales in ca$ul c'nd cel a lat la volan n momentul impactului era# ie cu alcoolemie peste limita legala# ie r permis de conducere %i susine ca nu el conducea autove/iculul# ci unul din pasageri. !n aceea%i ordine de idei# cunoa%terea le$iunilor speci ice accidentelor rutiere o er posibilitatea descoperirii a%a numitelor :mpre"urri negative; %i# pe cale de consecina# prile"ul evidenierii urmelor altor in raciuni disimulate n accidente de circulaie. !n s 'r%it# in raport cu le$iunile constatate organele de urmrire penala au posibilitatea sa pre igure$e# nc din momentul cercetrii locului aptei# viitoarea ncadrare "uridica# con orm art. 2,4 9P. +. Primele masuri pe care trebuie sa le ntreprind or!anele de urmrire penala &esi$ate despre producerea unor accidente de circulate soldate cu mori %i rnii ori pagube materiale# organele de urmrire penala trebuie sa ntreprind urmtoarele masuri ur!ente: 1. 9ercetarea la ata locului? 2. 81aminarea autove/iculului despre care se presupune ca a ost anga"at n accident? 3. Ascultarea martorilor oculari si a persoanelor vtmate? 4. 2ispunerea e1perti$ei strii de into1icate alcoolica# ). *denti icarea# urmrirea si prinderea conductorului auto implicat in accident# luarea masurilor pentru asigurarea luentei tra icului rutier si conservarea asigurarea autove/iculului anga"at n evenimentul rutier. 1.-ercetarea la fata locului. Ei in ca$ul acestor in raciuni# cercetarea la ata locului se constituie n activitatea de ba$a# de modul n care este pregtita# des %urata si inali$ata depin$'nd n acest el "usta soluionare cau$ei sub toate aspectele. Aceasta activitate constituie punctul de plecare in administrarea probelor si determina

direciile n care vor i des %urate ulterior cercetrile. Potrivit legii# in ca$ul nclcrii regulilor de securitate a circulaiei sau de e1ploatare a mi"loacelor de transport de ctre persoana care conduce mi"locul de transport de ctre persoana care conduce mi"locul de transport competena de cercetare revine organelor de urmrire penal din cadrul FA*. 2e asemenea# organele de urmrire penala ale FA* sunt competente si in ca$ul accidentelor sv'r%ite de cetenii strini# indi erent daca victima este cetean moldovean sau strin. .nainte de deplasarea la fata locului se ntreprind: veri icarea sesi$rii? diri"area unui ec/ipa" la locul accidentului n vederea lurii masurilor ce nu su er am'nare si conservrii urmelor si mi"loacelor materiale de proba ramase la ata locului? stabilirea competentei si constituirea ec/ipei de cercetare la ata locului? deplasarea urgenta la locul aptei. Activitile menionate au fost detaliate la tactica cercetrii la fata locului. /in ec*ipa de cercetare trebuie sa fac parte: lucratori de la ormaiunea poliiei rutiere? specialistul? lucratori de politie "udiciara n ca$ul accidentelor de circulaie cu urmri mortale si al cror autor nu este cunoscut? ali speciali%ti medic legist# ingineri sau te/nicieni auto ori cadre didactice din nvm'ntul te/nic? aprtorul c'nd autorul in raciunii a rmas la ata locului ori c'nd a ost urmrit si prins de lucratorii ce au a"uns primii la ata locului. ,arcinile lucratorilor care au a)uns primii la fata locului 4ucratorii Finisterului A acerilor *nterne indi erent de specialitatea# ormaiunea secia sau unitatea din care ace parte# daca sunt n timpul sau in a ara programului de lucru sunt obligai sa intervin pentru luarea urmtoarelor masuri3 a+ acordarea primului ajutor pentru salvarea vieii victimelor; b+ nlturarea pericolelor iminente; c+ raportarea evenimentului; d+ identificarea martorilor oculari; e+ asigurarea pazei si conservarea urmelor si a mijloacelor de proba existente la fata locului; f+ organizarea urmririi conductorului auto angajat in accident, care a prsit locul faptei; g+ eliberarea arterei de circulate si asigurarea fluenei traficului rutier. a$ -cordarea primului ajutor pentru salvarea vieii victimelor !n primul r'nd# at't lucratorii Finisterului A acerilor *nterne# cat si alt persoana 5martori ai accidentelor de circulaie# participani la tra ic6 au obligaia morala si legala de a interveni pentru a apar rnitul de pericolele adiionale omor'rea prin e1plo$ie# carboni$are# arsuri grave etc. Practica "udiciara si medicala demonstrea$ aptul ca# n multe accidente de circulaie# moartea nu este determinata de gravitatea le$iunilor# ci de neasigurarea meninerii unciilor vitale. !n circa ,-+7-= din accidente victima su er traumatisme craniene# care provoac o stare de incon%tiena imediata datorata unei in/ibiii pasagere a activitii cerebrale r apariia concomitenta a unor le$iuni ale pielei ori a /emoragiilor intercraniene. . ast el de stare generea$ o

insu iciena o1igenar a plm'nului situaie ce poate apare si in ca$ul le$iunilor toracice motiv pentru care trebuie intervenit cu ma1ima operativitate. Printre masurile ce trebuie luate la aa locului se nscriu3 dega"area aringo(tra/eala# respiraia arti iciala# oprirea /emoragiei# neutrali$area e ectelor socului pentru circulaia s'ngelui# tratarea racturilor s.a. 2e regula# se i(a msura transportrii victimei la cea mai apropiata unitate medical in vederea acordrii ngri"irilor medicale cali icate. !n acest sens# normele legale n vigoare dau dreptul lucratorilor Finisterului A acerilor *nterne s oloseasc autove/iculele persoanelor i$ice sau "uridice pentru transportarea la punctele de prim a"utor a victimelor accidentelor de circulaie. !n ca$ul c'nd nu e1ista alta posibilitate# transportarea victimei la unitatea medical trebuie cut c/iar cu autove/iculul anga"at in accident. !ntr(o asemenea situate# pe lng obligaia de a nota %i marca po$iiile victimei si autove/iculului# trebuie reinute si urmtoarele: tipul# marca si numrul de nmatriculare al autove/iculului# datele de identi icare ale conductorului auto inclusiv seriile si numerele permisului de conducere si certi icatului de nmatriculare etc. 9onductorului auto anga"at in accident i se va pune in vedere sa se rentoarc dup transportarea victimei# de urgenta# la locul aptei. 2e asemenea# trebuie reamintit aptul c msura salvrii victimelor se i(a# c/iar cu riscul de a i distruse anumite urme e1istente la ata locului# viaa unui om neputand intra niciodat n concurs cu alte interese. 2espre activitile des %urate si modi icrile intervenite n c'mpul in raciunii# lucratorii a"un%i primii la ata locului vor raporta ulterior %e ului ec/ipei de cercetare# adic o ierului de urmrire penal. b$ .nlturarea pericolelor iminente !n anumite situaii# ndeosebi n ca$ul catastro elor rutiere# lucratorii care au a"uns primii la aa locului trebuie sa i(a msuri pentru nlturarea pericolelor iminente de e1plo$ie sau incendiu# cum ar i: ( ndeprtarea obiectelor inflamabile de sursa de foc0 ( interzicerea accesului persoanelor cu foc desc*is sau i!ri in apropierea autove*iculului al crui carburant s(a scurs pe partea carosabila0 ( oprirea circulaiei n zon ori devierea acesteia pe artere laterale0 ( anunarea or!anelor competente pentru localizarea si stin!erea incendiilor 'i acordarea spri)inului necesar dup sosirea acestora la fata locului. c$ /aportarea evenimentului 4ucratorii de poliie a"un%i primii la locul accidentului sunt obligai sa raporte$e despre evenimentul produs unitii de politie competente# in orm'nd despre natura aptei# consecinele survenite# ntinderea apro1imativa a pagubelor# precum si despre masurile pe care le(au ntreprins pana n acel moment. d$ ,dentificarea martorilor oculari Aceasta este o activitate de cea mai mare importana# av'nd n vedere ca declaraiile persoanelor ce au perceput nemi"locit mpre"urrile n care s(a produs accidentul contribuie uneori n mod decisiv la elucidarea mecanismului producerii evenimentului rutier# a cau$elor acestuia si# implicit# la stabilirea vinoviei persoanelor implicate. 2up identi icare# acestor persoane li se solicita3 sa rm'n pe loc pana la sosirea ec/ipei de cercetare. &e recomanda ca# pe cat posibil# ace%ti martori sa ie erii de eventualele in luenri ori sugestionri# venite ie din partea conductorului auto sau victimei# ie din partea altor persoane interesate rudele victimei# pasagerii din autove/iculul implicit n accident %.a. Pentru lucratorii care au a"uns primii la aa locului# una dintre obligaiile eseniale este de a stabili care dintre persoanele e1istente acolo au perceput aspecte din mpre"urrile# circumstanele n care s(a produs accidentul de circulate %i de a le nota pentru a i ascultate n calitate de martori. &ublinierea se impune# cu at't mai mult# cu cat n ast el de situaii sunt identi icate oarte

multe persoane care %i atribuie calitatea de :martoriG si care %i pre$int :cuno%tineleG cum s(au produs si mai ales cum s(ar i putut deraia evenimentele. Numai observ'nd aceasta condiie %i respect'nd(o# declaraiile persoanelor identi icate la aa locului vor avea valoare pentru cau$a. e$ -sigurarea pazei si conservarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba existente la faa locului. Aceasta msura este impusa de necesitatea nlturrii posibilitii ca urmele %i mi"loacele materiale de proba# re$ultate din accident# s su ere modi icri ori s ie distruse datorita aciunii actorilor e1terni3 ploaie# ninsoare etc. sau activitilor voluntare sau neintenionate ale unor persoane# ndeprtarea persoanelor care nu %i "usti ic pre$enta n locul respectiv %i inter$icerea accesului la locul aptei a celor ce nu au atribuii pe linia cercetrii ori a salvrii victimelor se impune cu at't mai mult cu ct $ona unde s(a produs accidentul de circulaie iind loc public este desc/isa accesului unui mare numr de pietoni si mi"loace de transport. !n scopul prote"rii urmelor si mi"loacelor materiale de proba se poate proceda la acoperirea lor cu saci# olii de polietilena etc. sau la mpre"muirea locului unde sunt dispuse. f$ 0rganizarea urmrii conductorului auto angajat in accident, care a prsit locul faptei. !n situaia n care conductorul auto care a produs accidentul de circulate a prsit locul aptei# cei sosii primii la ata locului dup luarea masurilor ce nu su er am'nare trebuie sa organi$e$e n mod operativ urmrirea si prinderea ptuitorului# r a mai a%tepta sosirea ec/ipei de cercetare. Pe ba$a in ormaiilor urni$ate de martorii oculari trebuie sa se stabileasc direcia in care s(a deplasat autove/iculul# caracteristicile acestuia# semnalmentele conductorului auto# precum %i urmele de accident ce pot e1ista pe autove/iculul n cau$a# in'nd cont de urmele ramase la ata locului# at't pe partea carosabila# ct %i pe victima. Aceste date vor i comunicate# ie direct# ie prin intermediul organului de poliie# posturilor sau ec/ipa"elor a late pe traseul pe care se presupune c se deplasea$ autove/iculul implicat in accident. &e recomanda ca sesi$area posturilor de poliie s se ac ncepnd cu cele mai deprtate# e1ist'nd ast el posibiliti mai mari de reinere a in ractorului. 2e asemenea# se recomand e ectuarea de veri icri pe str$ile si drumurile laterale ori la gara"ele din apropiere# staiile de reparaie# practica demonstr'nd c# de multe ori# autorii in raciunilor opresc autove/iculele n aceste locuri# ie pentru a %terge urmele accidentului# ie pentru a le abandona. !$ 1escongestionarea arterei de circulaie si asigurarea fluentei traficului rutier. 2ac ambiana de la ata locului creat ca urmare a evenimentului rutier produs nu impiedic asupra circulaie pe artera respectiv# e1aminarea criminalistica a locului accidentului poate i cut r s se aduc modi icri po$iiei autove/iculului sau obiectelor. 2e multe ori# ns# datorita accidentului# circulaia este ngreunat sau# practic# devine imposibil# e1ist'nd riscul producerii si a altor accidente. Pentru a evita ast el de consecine# lucrtorii sosii primii la aa locului trebuie sa i(a msuri ie de diri"are a circulaiei pe drumurile laterale# ie sa asigure deplasarea autove/iculelor pe un singur sens# iar c'nd acest lucru nu este posibil# s marc/e$e po$iiile iniiale ale obiectelor %i persoanelor accidentate# cnd deplasrile sau modi icrile strict necesare descongestionrii arterei si asigurrii luentei tra icului rutier. Primele masuri care trebuie luate la fata locului& nainte de a se proceda la e#aminarea acestuia 2up sosirea ec/ipei de cercetare la aa locului# aceasta trebuie s desf'oare urmtoarele activiti: a6 veri icarea dac lucratorii care au a"uns primii la aa locului au luat msurile ce se impuneau de prim urgen# daca acestea nu au ost luate# %e ul ec/ipei va dispune e ectuarea acestora# r nt'r$iere?

b6 ndeprtarea de la aa locului a persoanelor care# prin aciunile lor voluntare sau involuntare ar putea stn"eni e ectuarea cercetrii ori ar putea deteriora sau distruge urmele %i mi"loacele materiale de proba? c6 veri icarea masurilor luate pentru pa$a %i conservarea urmelor %i mi"loacelor materiale de proba# toate sc/imbrile survenite n aspectul iniial al locului aptei trebuie s ie reinute %i consemnate ulterior n procesul(verbal# asigur'ndu(se# n acest el# obiectivitatea cercetrii %i d'nd posibilitatea interpretrii corecte a modului de ormare a urmelor si# pe aceasta ba$a# a mecanismului de producere %i a cau$elor accidentului? d6 delimitarea locului ce urmea$ a i supus cercetrii. !n ca$ul accidentelor de circulaie prin care s(a produs moartea sau vtmarea integritii corporale sau sntii uneia sau mai multor persoane# locul aptei# cuprinde# dup ca$3 locul impactului autove/icul ( pieton# autove/icul ( obiect i1 a lat pe marginea drumului public# autove/icul ( autove/icul# prin locul unde cltorul# nsoitorul etc. a c$ut de pe scara# din cabina sau remorca# poriunea de supra a carosabil pe care a ost trta victima# traseul parcurs de autove/icul din momentul impactului sau coli$iunii pn la oprire %i locul unde a oprit conductorul auto pentru a %terge urmele in raciunii# e1istente pe autove/icul. e6 stabilirea ordinii %i metodelor ce vor i olosite n cercetare. 4iteratura %i practica "udiciar recomand c cercetarea la aa locului s urme$e traseul victima H autove/icul ( peri erie# n direcia de unde a venit autove/iculul ce a produs accidentul atunci c'nd conductorul auto a prsit locul aptei mpreun cu autove/iculul implicat n accident# cercetarea trebuie e1tinsa pe direcia deplasrii acestuia ori unde se presupune ca s(a ascuns. /esf'urarea cercetrii la faa locului Poate mai mult dec't n ca$ul altor in raciuni# la cercetarea locului aptei n ca$ul accidentelor de circulaie# inter erena dintre a$a statica %i a$a dinamica este vi$ibila# activitile speci ice lecarei a$e des %ur'ndu(se# de oarte multe ori# concomitent. .n activitatea or!anelor )udiciare se pot nt1lni urmtoarele situaii: ( conductorul auto %i autove/iculul anga"at n accident au rmas la ata locului? ( conductorul auto a prsit locul accidentului# abandon'nd autove/iculul ie n locul impactului sau coli$iunii# ie n imediata apropiere? ( at't conductorul auto# cat si autove/iculul implicat n accidentul rutier au prsit locul aptei. !n raport cu situaia concreta e1istenta la ata locului# cu metodele stabilite pentru cercetare %i ordinea des %urrii acesteia# n alegerea locului de unde va ncepe e1aminarea trebuie s se ina cont de natura %i urmrile accidentului# intensitatea tra icului rutier# condiiile meteorologice %.a. 2e regula# n ca$ul accidentelor soldate cu moartea sau vtmarea integritii corporale cercetarea trebuie s aib ca punct de plecare victima# e1tin$'ndu(se apoi la autove/iculul implicat %i continu'nd spre peri erie# cu accent pe e1aminarea traseului parcurs# at't nainte# ct %i dup impact. 9u oca$ia cercetrii la aa locului pot i descoperite di erite urme. Pentru a stabili dinamica accidentului este necesar s se caute# s se descopere# releve$e# i1e$e# ridice %i s se interprete$e urmele lsate pe partea carosabila# pe autove/icul sau pe alte obiecte a late la ata locului. 7ata de locul unde s(a produs accidentul %i de mecanismul acestuia urmele pot i descoperite# at't nainte de punctul de impact# cat si dup acesta# iar# uneori# numai dup impact. Ast el# n ca$ul lovirii unui pieton pot apare urme# at't nainte# cat %i dup locul impactului cu victima. 2aca aceste urme apar numai naintea locului de impact# ele se constituie n a%a numitele :mpre"urri negativeG ce trebuie clari icate pe parcursul cercetrii prin alte metode. 4ucrurile aparin'nd victimei geanta# saco%a# plrie# umbrela# panto i etc. pot i dispuse dup locul impactului pe direcia de deplasare a autove/iculului ori n apropierea acestuia dac au ost purtate de partea rontala a autove/iculului.

!n ca$ul coli$iunii dintre doua autove/icule este posibil ca unele pri desprinse dintr(un autove/icul s ie purtate de celalalt autove/icul# pe direcia sa de naintare# dup impact. La locul accidentului pot apare urmtoarele cate!orii de urme: a6 urme e1istente pe corpul %i garderoba victimei? b6 urmele create de pneurile autove/iculelor pe supra aa carosabila? c6 urme provenite din desprinderea unor pri componente ale autove/iculelor ori lsate de obiectele c$ute din acestea? c6 urme de lic/ide provenite de la autove/icule sau din autove/icule? d6 urme produse prin lovirea sau recarea dintre di eritele pri ale autove/iculelor implicate n accident sau ntre autove/icule %i alte obiecte? e6 alte categorii de urme + biologice# te1tile# papilare# palmare# urme de sol etc.# 2erificarea strii te*nice a autove*iculului implicat in accident Aceasta activitate se e ectuea$# de regula# cu oca$ia cercetrii la ata locului# de ctre speciali%ti din cadrul ormaiunilor de circulaie ori de ctre ingineri# te/nicieni auto sau cadre didactice din invatamantul te/nic de specialitate. 8a vi$ea$ stabilirea urmtoarelor aspecte3 + starea te/nica a sistemelor de r'nare# direcie si iluminare semnali$are? + starea sistemului de inc/idere(dese/idere a u%ilor? + po$iia acului de Ailometra"# a manetei sc/imbtorului de vite$e si a %tergtoarelor de parbri$? + temperatura apei din radiator# precum si cea din baia de ulei? + presiunea in pneuri s.a. 9u aceasta oca$ie trebuie sa se veri ice pneurile# insist'nd asupra ormei canalelor# pro ilului e1terior + longitudinale# simple cu crestaturi inguste sau in orma complicata# cu proeminente dispuse ca pas variabil# universal# urmelor de strpungere# vulcani$are etc.# 2e asemenea# vor i evideniate avariile su erite de autove/icul in urma accidentului. <oate constatrile cute cu privire la starea te/nica a autove/iculelor vor i consemnate intrun proces( verbal separat# care se ane1ea$ la procesul(verbal de cercetare la ata locului. *mportant deosebita pe care o pre$int veri icarea strii te/nice a autove/icululului re$ida in aceea ca datele obinute cu acest pri"e"# corelate cu starea si caracteristicile drumului public# condiiile atmos erice %i de vi$ibilitate# intensitatea tra icului rutier si celelalte date o erite de e1aminare locului aptei vor asigura obiectivitatea conclu$iilor e1perti$ei te/nice auto# ce se va dispone ulterior in cau$a. 3i#area rezultatelor in urma cercetrii la fata locului 0e$ultatul cercetrii la ata locului se i1ea$ prin 3procesul(verbal # sc/ia locului aptei # otogra iile "udiciare si nregistrrile video. 2in cuprinsul procesului verbal de cercetare la ata locului care constituie principalul mi"loc de i1are trebuie sa re$ulte urmtoarele3 ( anul#luna# $iuasi locul intocmirii. ( 9omponent ec/ipei de cercetare # cu speci icarea gradului #numelui# prenumelui# si organul de I.P. din care provine membrii acestora. ( Numele #prenumele # calitatea si unitatea din care provin ceilali participant. ( <emei de apt al e ecturii la ata locului. ( Fodul de sesi$are si coninutul pe scurt al acestuia. ( Feniune re eritor la martorii asisteni. ( Amplasarea locului aptei. ( Fasurile luate pentru pa$a si conservarea urmelor si mi"loacelor materile de proba naintea sosirii ec/ipei de cercetare. ( Fodi icrile cute n cmpul in raciunii# cine le(a cut cu ce scop.

( Po$iia in care a ost gsita victima si autove/icolul implicat in accident. ( 0e$ultatul e1aminrii victimee si masurile luate pentru acordarea ingrigirilor medicale. ( Feniuni despre masurile luate pentru asigurarea autove/icolului anga"at in accident si dup ca$ pentru conducerea ptuitorului in vederea recoltrii probelor biologice si e1amenul clinic# necesar stabilirii strii de ebrietate ( Feniune despre otogra iile "udiciare e ectuate %i despre ntocmirea sc/iei locului accidentului. ( .bservaiile asistenilor procedurali# obieciile ptuitorului. 2.%#aminarea autove*icolului despre care se presupune ca a fost an!a)at in accident. !n practica organelor de IP se ntlnesc recvent situaii cnd autorul aptei a prsit locul accidentului# mpreuna cu autove/iculul implicat n evenimentul rutier. Anali$nd %i interpretnd urmele descoperite la ata locului# prin activiti multiple se a"unge la stabilirea unui autove/icul sau grup de autove/icule despre care e1ista suspiciuni c ar avea legatar cu accidentul produs. 2eci# n ast el de ca$uri# problema principal este aceea de a stabili autove/iculul cu care a ost produs accidentul %i# numai dup re$olvarea# acesteia# de a identi ica persoana ce se a la la volan n momentul impactului. <rebuie preci$at ca este vorba tot de o e1aminare din punct de vedere criminalistic# e ectuat la o data ulterioara cercetrii locului unde s(a produs accidentul de circulaie. &e recomanda ca aceast activitate s ie des %urata de ctre specialistul criminalist care a participat la cercetarea locului accidentului. !n cadrul acestei e1aminri trebuie avute n vedere toate categoriile de urme ce au ost descoperite la locul accidentului# acestea urmnd a i interpretate n corelare cu cele descoperite pe autove/iculul bnuit. Ast el# pe prile proeminente ale acestuia trebuie cutate urmele de contact $g'rieturi# n undturi urme de recare# accesorii ori pari din ec/ipament rupte sau lipsa# urme de proiectare materiale plastice# ragmente de sticla# pelicule de vopsea s.a.# urme biologice# te1tile etc. <rebuie sa se urmreasc dac la autove/iculul respectiv au ost nlocuite ec/ipame/tele sau accesoriile distruse sau avariate in urma accidentului. 2e aceea e1aminarea va i e1tinsa asupra ramelor arurilor %i lca%urilor lanternelor de po$iie semnali$are# n scopul evidenierii microurmelor. Aceasta activitate incepe de la bara de protecie din ata# continuandu(se cu numrul de inmatriculare# radiatorul# parbri$ul si stergatoarele de parbri$# caroseria# c'rligele de remorcare# prile din spate si in rastructura autove/iculului insist'nd pe evidenierea eventualelor urme pe prile proeminente ale di erenialelor# cutiei de vite$a# r'nelor# osiilor# p'rtilor in erioare ale motorului etc. 2aca autove/iculul in cau$a a ost revopsit partial sau total # intrucat e1ista posibilitatea evidenierii sub stratul de vopsea aplicat a stratului vec/i# se vor ridica probe din stratul vec/i# preci$andu(se culoarea# poriunile c/ituite s.a. Avind in vedere ca dup producerea accidentului ptuitorii spal autove/iculele este puin probabil ca pe prile laterale sa mai poat i descoperite urme de natura biologica s'nge# par# esut organic ori ibre te1tile. <otosi e1istenta lor nu trebuie e1clusa# indeosebi pe tamburi si "entile roilor. .ricum# ast el de urme trebuie cutate pe in rastrastura autove/iculului# mai ales c'nd accidental s(a produs prin caloarea victimei. *n caroserie sau remorca se vor caut resturi de incarcatura# ambala"e s.a.# de aceea%i natura cu cele descoperite la locul accidentului. 81aminarea autove/iculului trebuie sa ie urmata de cercetarea $onelor invecinate locului unde a ost descoperit# in vederea identi icrii ec/ipamentelor# accesoriilor# pieselor etc# rupte# sparte inlaturate sau inlocuite. Prin e1aminarea urmelor descoperite ca aceasta oca$ie si compararea lor cu cele gsite la locul unde s(a produs accidentul se poate stabili cu certitudine daca autove/iculul in cau$a a ost sau nu implicat in evenimentul rutier. +.Ascultarea martorilor oculari si a persoanelor vtmate

7actorul uman conductori auto# pietoni# biciclisti etc. constituie elemental principal in producerea evenimentelor rutiere nu numai din punct de vedere procentual# ci si ca importanta absoluta. Aceasta se e1plica prin aptul ca# in ultima anali$a# aspectele rutiere si cele te/nice sunt implicate in accidental de crculatie numai in stricta concordanta cu cei a lai la volan# pe de o parte# si victimele impactului pietoni# biciclisti# pasageri etc# pe de alta parte. Ast el spus# elemental uman in sistemul de tra ic rutier este mai variabil si mai imprevi$ibil dec't actorii ve/icul si drum. *denti icarea si ascultarea martorilor unui accident de circulaie capata# in acest conte1t# valene aparte. *mportanta deosebita a acestei activiti este data si de aptul ca# de multe# ori# impre"urarile producerii accidentului# autove/iculul implicat si c/iar mecanismul producerii impactului nu se pot stabili dec't pe ba$a celor percepute in total san in parte de persoanele a late oca$ional in locul producerii evenimentului rutier. Pe ling aptul ca perceperea este involuntara# de regula# martorii oculari iun cuno%tina de accident in urma $gomotului produs de impact ori ca urmare a strigatului victimei. 2in acest considerent# marea ma"or tate a martorilor iau cuno%tina numai de urmrile accidentului# iind in msura sa relate$e uneori# merg'nd pana la detalia aciunile ori inactinnile conductorului auto si ale victimei# dup accident# tipul# marca si eventual numrul de inmatriculare al autove/iculului# numrul de persoane care se a lau in mi"locul de transport# direcia in care s(a deplasat s.a. 9u prile"ul ascultrii martorilor oculari# trebuie sa se insiste asupra tuturor detaliilor# a impre"urrilor in care ace%tia au perceput anumite episoade ale aptei# posibilitile reale pe care le(au avut de a percepe cele relatate. 8ste deosebit de important sa se stabileasc ce au perceput intradevar martorii din impre"urarile producerii accidentului si care este partea lor de :contribuie; la declaraiile pe care le ac. .rganele de urmrire penala trebuie sa mani este multa circumspecie ata de dec( laratiile acestor martori# tinand cont de actorii obiectivi si subiectivi ce pot in luen$a mrturia3 de ectum ale anali$atorilor perceptivi# starea i$ica si psi/ica in momentul perceperii# nivelul de pregtire si de culture generala# e1periena de viata# capacitatea de a aprecia corect distantele si intervalele de timp# condiiile meteorologice si de vi$ibilitate# distanta la care se a la de 1C

locul impactului s.a. &ub aspectul tratat# ast el de probleme se pun in ca$ul martorilor# de buna credina# animai de dorina de a declara adevrul si de a a"uta organele de urmrire penala. 2e aici# se desprinde ideea de a stabili# c/iar cu oca$ia primei ascultri# martorii de rea(credinta si de a determina cau$ele declaraiilor mincinoase# interesul acestora dedenatura adevrul. Poate mai mult dec't in ca$ul altor in raciuni# in ca$ul uciderii sau vtmrii corporale din culpa ca urmare a accidentelor de circulate# ascultarea acestei categorii de martori trebuie sa se ac c/iar cu oca$ia cercetrii la a a locului sau imediat dup aceasta. Proced'nd in acest mod se evite posibilitatea sugestionarii ori autosugestionarii martorilor# :prelucrrii; de ctre ace%tia a celor percepute sau a coruperii lor de ctre persoanele interesate. Practica "udiciara o er ca$uri in care# pentru a si retrage pl'ngerea in ca$ul vtmrii corporale simple partea vtmata a condiionat aceasta de plata unei sume considerabile# atrg'nd de partea sa si pe unii martori oculari. Alteori# din acelea%i considerente de ordin material# martorii s(au aliat cu ptuitorul# incercand sa demonstre$e lipsa de vinovie a acestuia. Neascultarea martorilor imediat dup producerea accidentului c'nd# sub impresia celor petrecute si percepute# ar i relatat adevrul a dus in inal la obinerea unor declaraii de genul3 :Nu(mi aminteso e1act.; :8ste posibil...; :&(ar putea sa se i intamplat asa ;. 8vident# ast el de declaraii nu au valoare pentru cau$a# in sc/imb# au implicaii directe in stabilirea vinoviei persoanelor anga"ate in accident. Atunci cind situaia impune# inregistrarea declaraiilor martorilor pe banda magnetica# cu oca$ia cercetrii la ata locului# se constituie intr(un a"utor preios pentru organele de urmrire penala. At't practica "udiciara# cat si literatura de specialitate au evideniat avanta"ele inregistrarii declaraiilor pe banda magnetic. + e1actitatea consemnrilor? + operativitatea cu care se ace consemnarea # inregistrarea cu economie de timp# ce poate i olosit la e ectuarea altor activiti urgente impuse de cercetarea la ata locului3 primele in( vestigaii# luarea masurilor de urmrire si prindere a ptuitorului s.a.? + constituie un element de comparaie in ca$ul unor redactri ulterioare. 0e eritor la partea vtmata# declaraiile acesteia pot pune in lupina di erite elemente de apt# de natura a servi ca probe in cau$a3 persoana ptuitorului# modul de comitere si impre"urarile sv'r%irii in raciunii# urmrile produse s.a. Ascultarea victimei accidentului# trebuie sa ie directionata pentru lmurirea urmtoarelor probleme3 + calitatea pe care a avut(o in tra icul rutier calator# pieton# biciclist etc.? + locul unde se a la sau locul pe unde a transversat# s(a anga"at in transversare in pas normal sau in uga? + aciunile pe care le(a intreprins pentru evitarea impactului? + autove/iculul care a accidentat(o tip# marca# culoare# numr de inmatriculare? + aciunile ori inaciunile conductorului auto at't inainte# cat si dup accident + direcia in care s(a deplasat pentru a para%i locul aptei? + starea sntii dup accident si actele medico(legale care o atesta? + daca se constituie parte civila in proces si cuantumul despgubirilor solicitate. *n obinerea unor in ormaii preioase pentru cau$a# ascultarea urgenta# sumara daca este posibil c/iar la ata locului # cu inregistrarea declaraiei pe banda magnetica# este deosebita mai ales c'nd e1ista pericolul ca persoanele vtmate sa incete$e din viata.

24

5./ispunerea e#pertizei strii de into#icaie alcoolica. Atunci c'nd e1ista suspiciuni cu privire la aptul ca autorul accidentului era sub in luenta alcoolului in momentul impactului se impune conducerea acestuia# de urgenta pentru recoltarea probelor biologice si e1amenul clinic# in vederea stabilirii alcoolemiei. 81perti$a strii de into1icaie alcoolica repre$int unica modalitate de a dovedi ca ptuitorul a condus autove/iculul av'nd o imbibatie alcooiica peste limita legala si are ca obiect urmtoarele probleme3 + daca ptuitorul a consumat buturi alcoolice? + cantitatea de alcool ingerata si timpul scurs de la ingerare pana in momentul producerii accidentului? + gradul de alcoolemie? + e1istenta mani estrilor speci ice strii de ebrietate s.a. *n activitatea organelor de urmrire penala se intalnesc recvent situaii c'nd se pune problema interpretrii msurii in care starea de in luenta alcoolica este cau$a principala a producerii evenimentului cercetat. ntruc't in marea ma"oritate a ca$urilor se solicita aprecierea alcoolemiei pe ba$a de calcul# in raport cu cantitatea de butura ingerata# trebuie reinut aptul ca absorbia alcoolului este in luenat de diver%i actori. + concentraia in alcool a buturii? + timpul de ingerare? + pre$enta sau absenta alimentelor in stomac? + actorul individual se1ul# v'rsta# natura buturilor alcoolice#starea de stres s.a. Aceste date trebuie avute in vedere cu prile"ul ascultrii ptuitorului la ata locului sau imediat dup aceasta si a martorilor. 2 6.1dentificarea& urmrirea si prinderea conductorului autoimplicat in accident& luarea masurilor pentru asi!urarea fluentei traficului rutier si conservarea asi!urarea autove*iculului an!a)at in evenimentul rutier. Atunci c'nd autorul aptei a prsit locul accidentului ara incuviintarea organelor de politie trebuie sa ie intreprinse masuri pentru identi icarea# urmrirea si prinderea acestuia. *n acest scop# un rol deosebit ii au re$ultatele cercetrii la ata locului# datele urni$ate de martorii oculari si de personele vtmate. 9um pentru a se a"unge la autorul aptei este necesara identi icarea autove/iculului cu care a ost produs accidentul# trebuie sa se procede$e la veri icarea tuturor autove/iculelor bnuite# indi erent de proprietarii acestora. *n prima urgenta# veri icarea va i e ectuata asupra autove/iculelor din $ona unde s(a produs accidentul# continu'nd apoi cu $onele limitro e# situate pe direcia in care a disparat. *n toate ca$urile# dup cercetarea la ata locului# trebuie sa se ia masurile necesare pentru inlaturarea urmrilor impactului. .dat cu scoaterea in a ara p'rtii carosabile a autove/iculului# artera de circulaie va i redata tra icului rutier# in condiii de ma1ima sigurana re acerea parapetelor# montarea indicatoarelor rutiere# inlaturarea tuturor obstacolelor# repararea podurilor etc. # antren'nd la aceasta activitatea actorii responsabili.<otodata# organele de urmrire penala au obligaia sa ia masuri pentru conservarea si asigurarea autove/iculului implicat in accident. 2aca este posibil# autove/iculul va i condus la sediul organului de politie si sigilat# intocmindu(se despre aceasta un proces(verbal. Autove/iculul mai poate i lsat in custodia unei persoane# dup regulile cunoscute.

21

.ricare ar i modalitatea pentru care se optea$# msura se impune din urmtoarele considerente3 + inlatura posibilitatea ca persoanele interesate sa recurg la inlocuirea unor piese# subansamble etc.# pentru a invoca ulterior ca$ul ortuit? ( o er garania obiectivittii conclu$iilor e1perti$ei te/nice auto ce se va dispune ulterior in cau$a? + previne eventuale sustrageri din autove/icul# cu toate consecinele ce decurg dintr(o atare situaie. 4.Activitile ulterioare ce se ntreprind de organelle de urmrire penala. 1 .Plani icarea cercetrilor? 2.2ispunerea constatrii medico(legale si e1perti$elor criminalistice? 3. Ascultarea martorlor? 4.Ascultarea invinui ilor sau inculpaJtilor?J ).2ispunerea e1perti$ei te/nice auto? ,.0econstituirea. a constatrilor te./nico(stiinti ice sau

1. Plani icarea cercetrilor *n ca$ul uciderii din culpa si vtmrii corporale din culpa# lmurirea tuturor problemelor# si des %urarea activitilor speci ice in vederea administrrii problelor nu pot i asigurate dec't printr(o plani icare "udicioasa. Anali$'nd re$ultatele obinute cu prile"ul cercetrii la aa locului#a e1aminrii autove/iculului despre care se presupune c a ost anga"at n accident# a interpretrii# urmelor descoperite si a celorlalte msuri ntreprinse# organele de urmrire penal elaborea$ versiuni cu privire la diversele mpre"urri ale cau$ei# n situaia n care autorul aptei a rmas la aa locului# aria versiunilor este mult mai restr'ns# limit'ndu(se# de cele mai multe ori# la cele privitoare la mecanismul producerii %i la cau$a accidentului. 9u totul alt el se pune problema n ca$ul c'nd ptuitorul a prsit locul accidentului# abandon'nd autove/iculul %i# mai ales atunci c'nd at't conductorul auto# c't %i autove/iculul implicat au prsit locul aptei# n aceast ultim situaie se impune elaborarea unor versiuni diverse# prioritare iind cele re eritoare la autorul in raciunii %i autove/iculul anga"at n evenimentul rutier. Ast el# pot i elaborate versiuni de genul3 + autor# al aptei ar putea i un conductor auto care domicilia$ ori %i are re%edina n $ona producerii accidentului sau riveran acestei? + autor al accidentului ar putea i o persoan conductor auto care# lucrea$ la una din unitile situate pe artera de circulaie respectiv ori mpre"urimi? +autor al in raciunii ar putea i o persoan ce domicilia$# lucrea$ sau se a l n tran$it spre localitile# limitro e# situate pe direcia de deplasare a autove/iculului? + autove/iculul implicat n accident a ost urat din locul de parcare %.a. Alte versiuni ce pot i elaborate se re er la3 + orma de vinovie culpa e1clusiv a conductorului auto# culpa e1clusiv a victimei sau culp comun? + mpre"urrile mecanismul %i cau$ele producerii accidentului + starea %i comportamentul participanilor la tra icul rutier etc. Plani icarea cercetrii %i materiali$area acesteia ntr(un document de plani icare plan de cercetare penal sau i% de cercetare asigur "alonarea activitilor ntr(o ordine cronologic si neomiterea niciunui aspect ce are legtur cu cau$a;. 22

2. 2ispunerea constatrii medico(legale %i a constatrilor te/nico(%tiini ice sau e1perti$elor criminalistice Principalul criteriu pentru delimitarea vtmrii corporale din culp# n orma simpl de cea n orma agravat este timpul de ngri"ire medicale necesare pentru vindecare. A%adar# n aprecierea gravitii spcial("uridice a acestei apte antisociale# principalele criterii sunt de ordin me dical. 9onstratarea medico(legale este c/emat s rspund la urmtoarele probleme3 + e1istena le$iunilor pe corpul victimei?. + natura le$iunilor produse %i mecanismul ;de ormare a acestpra" + data producerii le$iunilor? + numrul de $ile de ngri"iri medicale necesare pentru vindecare? + dac n urma vtmrilor produse s(a cau$at persoanei o in irmitate permanent# pierderea unui sim sau organ ori a unciilor acestuia etc. 2ac n urma accidentului a survenit moartea vreunei persoane# constatarea medico(legal va lmuri3 natura %i cau$a morii# mecanismul de producere a acesteia %i data instalrii. Denurile de constatri te/nico(%tiini ice sau e1perti$e criminalistice care pot i dispuse n ca$ul cercetrii acestor in raciuni di er de la cau$ la cau$# n raport cu natura urmelor %i mi"loacelor materiale de prob descoperite cu oca$ia cercetrii locului accidentului ori a e1aminrii autove/iculului bnuit c a ost anga"at n impact. Printre constatrile te/nico(%tiini ice sau e1perti$ele mai recvent nt'lnite menionm3 a6 constatarea te/nico(%tiini ic sau e1perti$a traseologic? b6 constatarea te/nico(%tiini ic sau e1perti$a c/imic? c6 constatarea te/nico(%tiini ie sau e1perti$a biocriminalistic? d6 constatarea te/nico(%tiini ic sau e1perti$a dactiloscopic. a$ (onstatarea tehni*o3*tiinific sau expertiza traseologic Acest gen de constatare sau e1perti$ poate re$olva urmtoarele probleme3 + care este mecanismul de ormare a urmei? + tipul autove/iculului care a creat urina? + ampatamentul %i ecartamentul autove/iculului? +direcia de deplasare a mi"locului de transport? +tipul autove/iculului de la care provin ragmentele de sticl de ar# parbri$# geam etc.# %i peliculele de vopsea descoperite la aa locului? +dac urmele au ost sau nu create de autove/iculul pus la dispo$iie# ca model de comparat. b$ (onstatarea tehnico3*tiinific sau expertiza chimic Prin anali$ele comple1e de laborator se poate stabili compo$iia c/imic a urmelor de ar# parbri$# vopsea# sol# lubri iani etc.# ridicate de la aa locului. <otodat# specialistul trebuie s stabileasc dac urmele menionate au sau nu aceea%i compo$iie c/imic cu urmele de aceea%i na( tur descoperite pe autove/iculul despne care se presupune c a ost implicat n accident. Acest gen de constatare sau e1perti$ reali$ea$ doar o identi icare de gen. Prin urmare# conclu$iile acesteia nu constituie probe certe care dovedeasc vinovia# ci doar indicii ce trebuie coroborate cu celelalte probe %i mi"loace de prob administrate n cau$. Pe de alt parte# n cadrul anali$elor de laborator urmele e1aminate se distrug. 2in motivele artate re$ultatul la care se a"unge %i iminena distrugerii urmelor# n procesul e1aminrii la acest gen 3de constatare 2+

te/nico(%tiini ic sau e1perti$ trebuie s se apele$e numai n ca$uri e1cepionale# respectiv atunci c'nd urmele descoperite a aa locului sunt improprii constatrii te/nico(%tiini ice sau e1perti$ei traseologice. c$ (onstatarea tebnico3*tiinific sau expertiza biocriminalistic 9onstatrile te/nico(%tiini ice sau e1perti$ele de acest gen au ca obiect e1aminarea urmelor de s'nge %i /istologice descoperite n in rastructura sau pe prile laterale ale autove/iculului implicat sau bnuit c a ost implicat n accident# a irelor de pr etc.# speciali%tii iind solicitai s rspund la ntrebri de genul3 (dac urmele sunt sau nu de s'nge? (dac s'ngele este de natur uman sau animal? (grapa sanguin a s'ngelui anali$at. Prin e1aminarea irului de pr se poate caracteri$a acest gen da urm materia din punct de vedere mor ologic culoare# lungime grosime# orma %i aspectul canalului medular# orma cuticulei# culoarea pigr/enilor din $ona cortical# aspectul captului liber # al se1ului persoanei de la care provine %i al stabilirii grupei sanguine. d$ (onstatarea tehnico3*tiinific sau expertiza dactiloscopic *n situaia n care autove/iculul implicat n accident a ost abandonat la aa locului sau n alte locuri ori a ost identi icat ulterior# urmele papilare pre$int importan n procesul de identi icare a ptuitorilor. 3. Ascultarea martorilor *n cercetarea uciderii %i vtmrii corporale din culp# sv'r%ite ca urmare a accidentelor de circulaie# ascultarea martorilor repre$int activitatea cu o pondere deosebit.. *n a ara martorilor oculari# martorii mai pot i identi icai din r'ndul urmtoarelor categorii de persoane3 ( cltori# pietoni# bicicli%ti# conductori de autove/icule neanga"ate n accident care se deplasau pe aceea%i arter de circulaie %i au observat aciunile conductorului auto implicat n accident# nainte de producerea evenimentului? (anga"aii autoba$elor# gara"elor sau altor uniti publice sau private unde lucrea$ conductorii auto vinovai de producerea accidentului ori unde au ost reparate autove/iculele? (persoane ce pot urni$a date n egtmr cu starea conductorilor auto nainte de accident + oboseal# in luena alcoolului etp. 9u a"utorul acestor martori se pot lmuri o serie de probleme# cum ar i3 ( traseul parcurs de ptuitor la data producerii accidentului + direcia de deplasare# rnodul n care conducea autove/iculul# regulile de circulaie nclcate %.a.? (comportarea ptuitorului dup producerea accidentului? (activitile des %urate de autorul aptei n vederea %tergerii urmelor in raciunii? (modul n care cel n cau$ a motivat avariile su erite de autove/iculul pe care l conducea? (mpre"urrile n care ptuitorul a consumat buturi alcoolice nainte de accident sortimentul# calitatea# persoanele n compania crora a consumat alcool# starea n care se a la nainte de urcarea la volan %.a. :alibiurile; pe care a ncercat s %i le cree$e pentru a scpa de rspundere penal etc.? ( starea si comportamentul victimelor accidentului. 2in nou# subliniem importana care trebuie acordat actorilor obiectivi %i subiectivi ce ;pot in luenta declaraiile martorilor. 2eseori# se cere martorilor s aprecie$e vite$a de deplasare 24

a autove/iculului n momentele premergtoare accidentului# distana la care a ost proiectat victima etc. ndeosebi# aprecierile cu privire la vite$ si distane trebuie privite cu oarte mare re$erva. A irmaiile de genul :vite$ e1cesiv; Jsau :mare; ori :vite$ de bolid; sunt# n marea ma"oritate a ca$urilor e1agerate c/iar pre$um'nd buna(credin a celui ascultat# n ast el de situaii este necesar s se cear martorului s. preci$e$e criteriile pe care le(a avut n vedere la aprecierea vite$ei %i distanelor. . condiie important pentru obinerea unor depo$iii utile cau$ei sub aspectul e1actitii %i detalierii celor relatate este ca ascultarea tuturor martorilor s se iac de ctre un singur lucrtor. Acesta trebuie s cunoasc bine situaia de la aa locului# celelalte probatorii administrate# s ie n msur s aprecie$e e1actitatea %i sinceritatea relatrilor# s in tervin cu ntrebri utile# pentru lmurirea problemelor solicitate martorilor. 5. Ascultarea nvinuiilor sau inculpailor Alturi de mpre"urrile de apt n care s(a produs accidentul stabiliteKpe ba$a constatrilor cute cu oca$ia cercetrii la aa locului# ascultrii martorilor# persoanelor vtmate %.a. ascultarea nvinuiilor sau inculpailor poate contribui decisiv la lmurirea complet a mecanismului %i cau$elor producerii accidentului# a rspunderii pentru producerea acestuia. Problemele pe care trebuie s le lmureasc ascultarea di er de la cau$ la cau$. Ascultarea nvinuiilor sau inculpailor trebuie s se e ectue$e c't mai urgent posibil# succesul iind condiionat de probele administrate p'n n acel moment# de msura n care acestea reu%esc s orme$e#un tablou complet al celor petrecute# de pregtirea care se ace n vederea des %urrii acestei activiti. *ndi erent de condiiile %i mpre"urrile n care s(a produs accidentul# planul de ascultare trebuie s vi$e$e lmurirea urmtoarelor probleme3 + mpre"urrile concrete n care s(a produs accidentul? + cau$ele care au generat producerea acestuia? + momentul n care victima s(a anga"at n traversare %i c'nd a observat(o# n condiiile date de vi$ibilitate? + vite$a cu care a circulat pe poriunea respectiv de drum? + motivul pentru care nu s(a con ormat semni icaiei indicatoarelor rutiere ce impuneau restricii de vite$ n $on ori rularea ca o vite$ p'n la limita evitrii oricrui pericol? + starea i$ic n momentul conducerii autove/iculului %i producerii accidentului obosit# bolnav# sub in luena buturilor alcoolice? + motivele care l(au determinat s conduc autove/iculul ntr(o ast el de stare? + persoanele n Jcompania crora a consumat buturi alcoolice locul# cantitate# sortimentul %i ora ingerrii alcoolului# alimentele consumate? + activitile pe care le(a ntreprins pentru# evitarea accidentului prin manevrarea autove/iculului? + aciunile ori inaciunile ulterioare producerii accidentului? + motivele care l(au determinat s prseasc locul aptei r n cuviinarea organelor de poliie %i s abandone$e autove/iculul implicat n accident? + activitile pe care le(a ntreprins n vederea %tergerii urmelor in raciunii? + persoanele care mai cunosc despre apta ;sv'r%it %i mpre"urrile n care au luat cuno%tin

despre aceasta %.a.

26

). 2ispunerea e1perti$ei te/nice auto Acest gen de e1perti$ pre$int o importan cu 5totul aparte# cu a"utorul ei put'ndu(se elucida problemele re eritoare la mecanismul producerii accidentului# n general# sau unele aspecte ale acestuia# n special. 9ategoriile de probleme puse n aa e1perti$ei te/nice auto pot i grupat e ast el3 a6 probleme privind starea ite/nic a autove/iculului? . b6 probleme re eritoare la mpre"urrile n care s(a produs accidentul? c6 probleme legate de comportamentul participanilor la tra ic# implicai n evenimentul rutier? d6 probleme re eritoare la evaluarea pagubelor. a$ $robleme privind starea tehnic a, autovehiculului &ub acest aspect e1pertul te/nic auto este solicitat s elucide$e urm toarele3 + e1istena sau ine1istena de eciunilor te/nice %i# n ca$ a irmativ# natura acestora? + data apariiei de eciunilor te/nice constatate? + cau$ele datorit crora au aprut de eciunile te/nice constatate? + legtura de cau$alitate dinte de eciunile te/nice pe care le pre$int autove/iculul implicat n accident %i urmrile produse? posibilitatea prevederii din timp a acestor de eciuni de ctre persoanele care rspund de starea te/nic a autove/icululu dac de eciunile puteau i depistate prin simpla e1ploatare a autove/iculului ori numai prin demontarea pieselor# mecanismelor sau subansamblelor? b$ $robleme referitoare la mprejurrile n care s3a produs accidentul Pentru a lmuri aceste probleme# e1pertul te/nic auto va i solicitat s dea rspuns la urmtoarele3 +vite$a cu care a circulat autove/iculul anterior r'nrii raportat la caracteristicile %i starea drumului public# precum %i la condiiile meteorologice %i de vi$ibilitate? +vite$a autove/iculului n momentul impactului? +timpul necesar intrrii n unciune a r'nelor? +timpul de reacie necesar pentru perceperea pericolului de accident# n situaia dalt? + cau$ele te/nice care au determinat rsturnarea autove/iculului pe partea carosabil cu o anumit nclinare# umiditate %i ung/i de vira" %i vite$a cu care trebuia s circule pentru a evita deraparea sau rsturnarea etc. Probele pe ba$a crora se poate determina vite$a unui autove/icul sunt3 lungimea urmei de r'nare# distana de rulare liber# distana de rulare cu r'na de motor# energia cinetic consumat pentru deplasarea sau de ormarea maselor intrate n coli$iune# distana de proiectare a unor obiecte provenite de la autove/icul %i spaiul de mpr%tiere a ragmentelor re$ultate din spargerea parbri$ului# precum %i diagramata/ogra . 4iteratura de specialitate evidenia$ mai multe ormule de calculare ;a vite$ei iniiale dup urmele de r'nare. Potrivit unor opinii# aceast activitate este atributul e1clusiv al e1pertului te/nic auto %i# prin urmare# cunoa%terea ormulelor de calcul nu sunt necesare organelor de urmrire# penal ce instrumentea$ cau$a. Nu mprt%im acest punct de vedere din urmtoarele considerente3. +dispun'nd e1perti$a te/nic auto# organul de urmrire penal trebuie s aib# cel puin# cuno%tine generale n domeniu#(pentru a i n msur s stabileasc tematica necesar elucidrii tuturor mpre"urrilor legate de producerea accidentului %i sa pun la dispo$iia e1pertului toate elementele pentru e ectuarea lucrrii? 2,

+dup primirea raportului de e1perti$# trebuie s interprete$e %i s evalue$e e1perti$a la "usta ei valoare# n coroborare cu toate celelalte probe administrate. 4a argumentele de mai sus s(ar mai putea aduga %i acela c# nc din a$a cercetrii la aa locului# organul de urmrire penal are posibilitatea s calcule$e# c/iar apro1imativ vite$a( autove/iculului nainte de impact. 8ste de remarcat aptul c pentru stabilirea cu e1actitate a avariilor este necesar#s se determine gradul de u$ur al autove/iculului n momentul producerii accidentului# valoarea devi$ului de reparaii cuprin$'nd preul pieselor %i materialelor# precum %i manopera calculat potrivit normativelor n vigoare.*n stabilirea tematicii e1perti$ei te/nice auto# prin maniera de ormulare a ntrebrilor# organul de urmrire penal trebuie s in seama de aptul c e1pertul nu pJoate s rspund dec't la problemele ;de strict specialitate. 7ormularea unor ntrebri de genul :9e reguli de circulaie au ost nclcate de ctre ...;# :2ac victima a traversat reglementar strada; ori :9ine se ace vinovat de producerea accidentului...;# denot ie necunoa%terea# ie gre%ita nelegere a rolului %i limitelor e1perti$ei te/nice auto# av'nd drept consecin dep%irea competenei e1pertului si ormularea unor conclu$ii necorespun$toare. ,. 0econstituire 0olul %i locul reconstituirii n ca$ul uciderii sau vtmrii corporale din culp# sv'r%ite ca urmare a nerespectrii normelor privind circulaia pe drumurile publice pot i de inite n mod corespun$tor numai n condiiile unei corecte repre$entri a scopului acesteia. At't literatura de specialitate# c't %i practica "udiciar admit c scopul reconstituirii n cercetarea unor ast el de cau$e l repre$int veri icarea %i ilustrarea probelor administrate n cursul cercetrii# %i mai puin acela al administrrii de noi probe n cau$. 2e regul# atunci c'nd se recurge la reconstituire nu se urmre%te veri icarea %i preci$area unor aspecte privitoare la mecanismul producerii accidentului ori la posibilitile evitrii acestuia# n condiiile date# ci la stabilirea posibilitii perceperii unor mpre"urri legate de evenimentul rutier cercetat. 8ste %i iresc s ie a%a# at'ta vreme c't problemele legate de mecanismul producerii accidentului# vite$a autove/iculului nainte si n timpul impactului %.a.# pot %i este indicat s ie lmurite prin e1perti$a te/nic auto. A%adar# ponderea principal o dein reconstituirile e ectuate pentru stabilirea posibilitii de observare# percepere# memorare sau reproducere a unui apt sau enomen. 9um accidentele de circulaie sunt evenimente cu des %urare rapid# posibilitatea perceperii %i i1rii n memorie este mai redus. Asemenea reconstituiri o er posibilitatea veri icrii declaraiilor martorilor %i prii vtmate. Alteori# se poate recurge la reconstituire pentru a evidenia traseul parcurs de ptuitor dup sv'r%irea aptei# locul unde a abandonat autove/iculul ori unde s(a oprit pentru a %terge urmele in raciunii. 9onclu$ion'nd# trebuie reinut c este inter$is s se e ectue$e reconstituirea dac prin reproducerile ce se urmresc se poate pune n pericol viaa# integritatea corporal sau sntatea participanilor la acesta activitate# n nici un ca$# nu pot i reproduse apte %i mpre"urri de genul3 + deraprilor? + r'nrilor dure# e1treme? + rsturnrilor? + circulaiei cu vite$ mare# pe timp de noapte# cea# pe un dram acoperit cu m'$g# polei etc.? 27

+ circulaiei pe timp de noapte# cu vite$ mare %i r sistem de iluminare semnali$are? + coli$iunii dintre dou sau mai multe autove/icule ori catastro e lor rutiere? (+circulaiei pe un pod neconsolidat sau pe un teren accidentat# pentru a veri ica re$istena autove/iculului ori ndem'narea conductorului auto %.a. ).1nc/eere 2eci cercetarea accidentelor rutiere are o importan deosebit att pentru depistarea in ractorilor cit %i relevarea cau$elor %i actorilor care avori$ea$ producerea accidentelor rutiere..data cu evoluia %i de$voltarea soccietaii apar noi metode de descoperire a acestor in raciuni#att datorit olosirii noii te/nici moderne#ct %i e1periena practic acumulat pe parcursul anilor de ctre organele de urmrire penal.ns o dat cu de$voltarea sosietaii se de$volt %i mi"loacele de transport# iind dotate cu computator de bord#care in multe ca$uri ne impiedica la stabilirea vinoviei persoanelor implicate n accidentul rutier. Linnd cont de aptul c actorul uman este unul din actorii care in luenia$ producerea accidentelor rutiere#noi#oamenii trebuie s respectm regulile de circulaie rutier %i de e1ploatare a mi"loacelor de transpor aceasta iind cea mai e icient cale de prentmpinarea a accidentelor ratiere.2e e1emplu n 9/ina se percepe ta1a pentru cei care dein mi"loace de transport %i olosesc mai intens bicicletele.

8iblio!rafie:

1.9onstantin Aionitoaie#>asile Berc/esanJ<ratat de metodeca criminalistica;# >olumul * #Biicuresti. 2.4Fircea ;Fetodica de urmrire a autove/iculelor disparate de la locul aptei; #9lu" 1C,,. 3.9.&uciu ;9riminalistica;#Bucuresti 1C72. 4.4a$r 9r"an ;<ratat de criminalistica;#Pinguin BooA 2--)