n religia hindus, avatarul este o manifestare trupeasc (ncarnare) a unei fiine divine n form de om sau animal.

n unele concepii religioase avatarul desemneaz rencarnarea a unei fiine, aparand astfel procesul de metempsihoza.

Jake Sully: Am fost un lupttor care a visat s aduc pacea. Mai devreme sau mai trziu trebuie s ne trezim din vis. Dr. Grace Augustine (dup ce este mpucat): Asta o s-mi distrug ziua! Jake Sully: Tot ce mi-am dorit a fost un lucru pentru care s merite s lupt. Coloneul Quaritch: Vreau ca aceast misiune s se termine repede. Vreau s ajung la cin.
Da, n AVATAR, ca n orice film de la Hollywood, lucrurile se termin bine, dar continuarea va fi asta, chiar dac ipotetic. Au ctigat ei prima btlie major, dar vor veni mai muli, i mai muli pn cnd ultimul NA,Vi va fi zdrobit precum ultimul Mohican, i dac nu vor reui direct, i vor trimite avaterele mai puin sufletiste s se amestece printre ei i s-i fac s se mcelreasc. i totul doar pentru bani! AVATARI sutem toi, dar nu neaprat buni. Toi purtm mti i trupuri n care mergem i rostim fraze pompoase, dar gndurile noastre n nici un caz nu se ndreapt ctre Mama Terra. Nu conteaz c vorbim de Gaya, spiritul planetei Pmnt, sau de EYWA, spiritul planetei Pandora Timp-2154 Spatiu- planeta Pandora, o lun din sistemul stelar Alpha Centauri.

Populaia Na'vi de pe Pandora, aflat ntr-o armonie perfect cu natura, a spat adnc n sufletul nostru i a reuit s aduc la lumin o latur uitat de muli dintre noi: a sentimentelor adevrate necondiionate de material. Toate lucrurile rele de care ne lovim direct sau indirect n viaa de zi cu zi (rzboaie, srcie, crime, nempliniri, stres, frustrri), toate acestea nu existau pe Pandora pn la debarcarea oamenilor. James Cameron a evideniat un adevr trist, prin contrastul dintre armonia de pe planeta fictiv i dezbinarea de pe Pmnt - a expus rutatea i natura distructiv a omului. n acelai timp a artat ns c mai sunt i indivizi capabili s se opun intereselor materiale ale conductorilor i s protejeze armonia. n cele din urm, chiar dac am fost impresionai pn la lacrimi de Avatar, cred c terapia cea mai potrivit este s ne gndim c am vzut doar un film, nu c am asistat la descoperirea unei lumi mai bune dect cea de pe Pmnt. Concluzia? Avatar ne arat ct de iraionali, meschini, mnai de interese personale sau manipulai sunt majoritatea oamenilor: o mie de religii i tot attea rzboaie. Oare a existat vreodat pace i armonie pe Pmnt? Istoria ultimelor milenii spune c nu. n aceste condiii, i neleg pe cei care se confund cu grupul "salvatorilor" c sunt deprimai, cnd realizeaz ct de mare e prpastia dintre olume armonioas i una nvrjbit. Sigur, e o utopie s sperm la o lume perfect . Dar mcar la una mai bun. Dac vrem, putem schimba lucrurile n bine, dar trebuie s fim unii i s gsim alte valori pentru care s luptm, altele dect banii i puterea. Din pcate, ca i n film, puin suntem cei ce ne dorim aa ceva.

Dincolo de fiintele cu piele albastra, vegetatia fosforescenta si pasarile colorate in cele mai frumoase culori din lume care zburau nestingherite, ideea filmului este lupta intre bine si rau, intre civilizatie si traditie, intre dorinta de imbogatire si cea de a pastra planeta verde. Este lupta dintre o lume paradisiaca si o lume condusa de "regele dolar", o civilizatie care vrea sa traiasca in armonie cu natura si una care nu cauta decat bani. Si lupta, si victorie, si tragedie, si dragoste, si dezamagire, dar mai ales speranta. Trist este ca povestea din film este de fapt scenariul pe care omenirea il "joaca" inca de la aparitie, iar finalul este unul tragic, din pacate, pentru noi. Obsesia omului pentru imbogatire si dezvoltare a distrus viata din jurul lui. "pe planeta lor, oamenii cerului au distrus tot ce este verde! Acum vor sa faca acelasi lucru si pe Pandora!"... Da, din pacate suntem oameni ai cerului, dar atat de sus ne-am inaltat pe cer si chiar pe alte planete, incat nu mai vedem ca abia daca mai incolteste firul ierbii.

Avem nevoie de basme n viaa noastr. ntr-un secol 21 n care timpul zboar cu viteza internetului i a tehnologiei, omul modern nc mai are nevoie de poveti cu zne, Fei-Frumoi i zmei. - See more Basme. Intr-o lume in care granita dintre bine si rau se sterge
permanent, intr-o lume in care mai toate valorile antagonice se contopesc ca sa dea nastere unor hibrizi monstruosi e nevoie de basm. Acolo lucrurile sunt limpezi. Pana si eroii negativi au partea lor de demnitate in basme. Da, clar, am nevoie de un basm. at: http://www.andreialbu.com/de-ce-avem-nevoie-de-

basme.html#sthash.ec2Pn2UZ.dpuf
Exist de altfel, n ultima vreme, o puternic tendin de uniformizare. Toi s gndim la fel, s vorbim la fel, s ne petrecem viaa la fel. Etalonul fiind, desigur, VIP-urile. Care, n majoritatea lor, nu tiu s se exprime, folosesc cuvinte puine i uneori cu sensuri greite, i se mndresc cu faptul c, tiind puin i mpietrii fiind pe dinuntru, au ajuns unde-au ajuns. La ce ne mai trebuie cri, atunci cnd nvtura e un moft opional i plicticos, care nu aduce nimic material? Ficiunea este, n opinia mea, o modalitate de a-i salva pe oameni de la mpietrirea pe dinuntru i de la uniformizare. Este o exprimare pur a emoiei umane, la fel precum orice alt tip de creaie artistic. i este, deopotriv, o prelucrare atent a realitii. O prelucrare n diverse forme, care ine de individualitatea celui care se apleac asupra realitii, pentru a o lefui dup cum l cluzete imaginaia. Autorul de ficiune este precum un sculptor nchis ntr-un atelier n faa unui bloc de marmur nelefuit. El nu are la ndemn dect literele alfabetului, adunate ntr-o mas amorf n atelierul minii lui. Unica lui dalt este imaginaia. Cu infinitezimal grij la construcie, detalii, expresie i transmiterea de emoie, el creeaz din acel bloc amorf de litere o oper de art.

If you want your children to be intelligent, read them fairy tales. If you want them to be more intelligent, read them more fairy tales. Albert Einstein Va amintiti cand eram mici si ne asteptam de fiecare data cu sufletul la gura sfarsitul unui basm citit, sau al unui desen animat Disney? Stiam ca se va

sfarsi cu bine, dar nimic nu putea egala momentul acela in care, dupa confruntare, eroul iesea invingator, isi lua printesa si traiau fericiti pana la adanci batraneti. Anii au trecut, iar datorita experientelor neplacute prin care am trecut, a oamenilor care ne-au dezamagit si a esecurilor pe care le-am trait, bucuria ingenua pe care o resimteam anticipand un final frumos a lasat loc incetul cu incetul unui cinism amar. In cazul in care totusi incercam sa ne luptam cu propriul cinism, ne lovim adesea de cinismul celor din jur, care, cu o atitudine de superioritate nefondata, ne persifleaza spunandu-ne sa ne trezim la realitate. Fiecare basm are 3 momente esentiale. Primul, cand ceva se intampla, care strica un echilibru existent. Al doilea, in care personajele se confrunta cu problema, personajele se impart in bune si rele, exista multiple obstacole care trebuie trecute, dar si ajutoare care trebuie utilizate pentru a trece obstacolele. Al treilea este deznodamantul, momentul in care se revine la o stare de echilibru, iar problema este rezolvata. Basmele sunt pline de simboluri pentru lucruri de care ne lovim zilnic in viata. Mereu apar probleme pe care trebuie sa le rezolvam, mereu apar lucruri care ne impiedica sa facem ceea ce ne dorim, personaje negative, oameni care nu sunt preocupati de binele nostru, cu care trebuie sa ne confruntam, insa daca suntem atenti putem identifica si oameni, oportunitati sau situatii, care sa ne ajute sa trecem obstacole si sa rezolvam problema. Avem nevoie de motivatia de a ne lupta. Avem nevoie sa credem ca lucrurile se vor sfarsi cu bine, pentru a ne putea mobiliza resursele necesare gasirii solutiilor optime la problemele cu care ne confruntam. Fara mobilizarea

acestor resurse, fara credinta ca vom reusi, avem sanse foarte mari de esec, ceea ce ne va aduce si mai multe argumente sa devenim cinici cu noi, dar si cu cei din jur. Nu in ultimul rand, este necesar sa avem incredere ca in fiecare dintre noi se afla un erou care va iesi invingator, care va gasi solutia cea mai buna la problema, deoarece acest lucru ne sporeste sansele sa o cautam. Si da, nu exista fericire absoluta pana la adanci batraneti, dar cu o atitudine potrivita, putem primi cu entuziasm si nu cu oroare provocarile pe care viata ni le arunca, putem vedea obstacolele ca pe noi oportunitati si putem gasi in jur oameni cu care sa luptam impreuna spre un final fericit.
Sper ca din anii care au trecut ati ramas cu niste povesti pe care le-ati spune cu ochii stralucind Sau le-ati retrai cu ochii inchisi, zambind Am intalnit de-a lungul vietii, ca si voi, oameni care aveau mereu ceva interesant de povestit, dar si oameni care stiau sa asculte impecabil. Ador oamenii care traiesc acumuland sentimente, emotii, povesti, fie ele si sfasietoare pe alocuri si-I plang pe cei care aduna obiecte si titluri, pe cei obsedati de a avea tot. Cand ai cu ce sa te falesti, dar n-ai cum sa-I faci pe altii sa te asculte vorbind esti sarac , oricate milioane ar zdrangani in conturile tale. Stiu, sunt destui care sunt prea timizi ca sa vorbeasca altora, dar poate n-ar fi rau sa-si scrie povestile intr-un jurnal sau sa-si trateze timiditatea, caci se poate..
Avem nevoie de povesti , e imperios necesar sa le cautam, sa le inventam, sa le provocam, sa le intampinam. Sa nu ne speriem nici de povestile urate, infricosatoare sau triste. Din ele ne vor ramane mereu spaime, dar si invataturi. Avem nevoie de eroi, de confruntari intre bine si rau, de suspans si amor, de tremurat de frica sau de lacrimi de emotie.