You are on page 1of 280
decqnes Martel Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor Pee OE] PTE TLE EDITIE NOUA, REVIZUITA SI ADAUGITA Editura Ascendent 2 Jacques tre) Le grand dictionnaire des malaises etdes maladies ‘Nouvelle dion revusetaugreetéo (© 2007- ations Quintessence ue dela Bastdonne 13678 Abagne Cedex France "74. (033) 06 2 1890 S4-Fue(o2) 0442 189099, Info@holoconcepten Pourle Canada © fins Atma internationales 1400, bou ten Dourases, bar. 20. (ude (Qeabes) G10 462 ~ Cala ‘Te. (o3) #28 990-0008- Fax (03) 41890415 Courriel: info@atmacn — Ste Web: vrata “Tous droits de reproduction ede traduction reser pour ts ays, Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniet MARTEL, JACQUES Marele dicfionar al bolilor si afectiunilor : cauzole subtile ale ibolnavirii / Jacques Martel; trad: Doina Anghel.- Bucuresti: Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 [.Anghel, Doina (trad.) 61 Editor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda Cipraru ‘Toate drepturile apartin Bditurii Ascendent. Reproducerea integrali sau parfala, sub orice form, a textului din aceast& carte este posibilé doar cu acordul scris al Edituri Ascendent. Copyright@2012 Editura Ascendent wowwedituraascendento E-mail: flice@editura ascendentro cece roe eee aaa ears Marcle Deoner a ollr!Aeetunior- Covel sue einai! : . editoriale Exprimari despre Vindecare Eu cred ca Sénatatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, in inteligenta si generozitatea el, ne-a inzestrat cu tot cea ce avem nevole pentru cilitoria vietii -hart’, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile: Starea de sndtate este efectul capacitajil noastre de a ne ne conecta la planul tnalt a cérui parte important suntem tofi. Uneori ins stim bine, desi ne Propunem o fint si un drum bun pentru a ajunge Ia ea, se intampla sa ne raticim; o alee ce ne pare mat scurts, mai frumoas& sau mai... ricoroasa decat drumul ales initial, ne atrage, 0 nim pe acolo si incepem s& ne indepartim de calea inigiatf; ne putem indeparta pusin doar, iar cand vedem c& aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; saw ne indepairtam atat de mult, incat nu mai ramane timp pentru intoarcere chiar daca avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrat la inceputul calatoriel viefii sunt (de) limitate, Sanitatea se termina acolg unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine ‘nsufi si cu ceilalti, frica, netncrederea, necredinga, vinovatia, resentimentul, uitarea fubiri. lar toate acestea Incep si se manifeste in viata noastrA odaté cu deconectarea de la resursele indestulatoare cu care am fost inzestrafi, prin ignorarea legilor si principiilor universului, Am fost creati ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste parti ale noastre sunt strdns conectate intre ele si conectate la Sursa creatoare. Cénd legatura dintre aceste pirji slibeste, sau cind este distrusé, fiinfa noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa. $i atunci, singurele resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiaki. Cand mintea noastri sufera, pentru ca nu infelege ceva, pentru ci e epuizati, suprasolicitata, insuficient folositi, pentru ci se afla in conflict cu inima sau pentru alte motive, sufera th egali masura si sufletul si trupul. Cand inima oastra plange, pentru cd se simte rnitd, pentru ci se simte dezamagita, pentru ise simte insingurat& sau pentru alte motive, sufera in egal masura si trupul si mintea. Cand trupul nostru e bolnay, pentru cé a fost neingriit, pentru ca a fost agresat, pentru ci a fost intoxicat, sau pentru alte motive, suferd in egala masura si mintea si sufletul. Cénd micar una din aceste parti este in sufering3, manifestimn, cel mai adesea si cei mai mulfi dintre noi, neincredere, fic, indotal&, conflict interior, vinovatie, adic exact acele manifestiri care stau la originea boli, Intram fntr- un cere vicios, pe o spiral descendenta, intr-un labirint intortocheat si intunecos. Odatd r&taciti si deconectati de la Cale si de la Sursi, proviziile devin din ce in ce mai sarace, noi din ce in ce mai speriafi. Boala, starea de ru, ne fin cu ochii in piimant, trsti, cu bratele incrucisate ori cu ele a Jocques Mere! atérndnd pe Langa not a neputinfa. Cautim iesirea cu disperare si ajungem adesea si r&ticim si mai mult, si ne afundim si mai tare, Nu orice luminis este locul unde trebuie si ajungem si nu orice izvor e tamiduitor. Ca si putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi flind, este nevoie ‘88 facem 0 “cale -Intoarsi” cu mintea si cu inima, s4 ne amintim acea decizie, acel act, acel génd, acea emofie, acel conflict, acea slibiciune, acea traum’, acea temere, etc. care ne-a determinat sé facem primul pas ce ne-a indepartat de calea cea bund si de sin3tate, lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului fnainte. lesirea dintr-un labirint fntunecat se poate face prin inspiratie, micidecum prin cdutarea unor repere orbecaind, lesirea dintr-o spiral descendent’ se poate face printr-un salt tn {ndlsime ori prin urcugul treaptd cu treapt, nicidecum prin spaturi In adancime. lesirea dintr-o prapastie adancé, atat de addnc& ‘ncét ecoul strigitului tiu nu ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor.. Vindecarea presupune creding& fn sursa creatoare si increderea In rresursele interioare, Odati ce ai ajuns, cu mhintea gicu inimia, la acel punct in care ai pierdut calea cea bun’, regésirea ei si reluarea cAlétoriei este posibilé. Totul este ca, chiar si atunci cénd resursele trupului de a strabate drumul fnapoi sunt limitate ori aproape inexistente, si ai credinfa si increderea ca vei reusi - prin {ntuisie, printr-un pas lateral, prin salt in inalfime sau prin zbor. Vindecarea nu o gisesti neaparat la capatul unei ci vindecatoare. Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima $i trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea. Vindecarea este in Tine. Sper din toati ¥ ci aceasta lucrare al cei editor am bucuria si fiu, s& te ghideze catre acel loc din tine Insufi/Ins&fi unde ve! gsi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). : ‘Snitate si Armonie v8 doresc! Clara Toma, editor www.exprimariawordpress.com Moree leone el olior Afectunilor- Ceuel sue oe Imbonsi 5 Multumiri 4s dori si mulgumesc in mod special doamnet Lucie Bernier, pentru munca ei de colaborator in toti acesti ani de producjie a c&rfii. Experienta sa de viafi, cea de pslhoterapist, formarea el in abordarea metafizicii de boli si stari de au, spiritul de sintezi si intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei carfi (lucie bernier@atma.ca ) muljumire special domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional’, marea sa experienga si predare asupra biologici totale a fiinfelor vii, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls ssi merg chiar mai departe in cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat and fn aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinfa umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, fn special stiind c& iubirea este singurul vindecttor in munca pe care o efectuim pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala si se manifeste. As vrea si fi mulfumese si Domnului George Wright, psihoterapeut s1 prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fay de munca depus’, care de multe ori mi se parea lunga si prea laborioas& in anil de productie a carsil,(Www.groupe-ace.com george@groupe-ace,com } Hi mulsumesc lui Gerard Athias pentru lucrarile efectuate in stabilirea tunel liste de cuvinte asociate cu conflicte, precum si identificarea etimologica a denumirii de boli care sunt o sursi valoroasa de informatii care pot facilita constientizarea conflictulul de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utiizam aceste informatii in dicsionar. (Www.athias.net) De asemenea, vreau si muljumesc urmatoarelor persoane pentru participarea lor la realizarea acestel clr} Mme Nicole Gagné M, Jean Dumas ‘Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron ‘Mme Denise Quintal ‘Mme Danielle East M, Simon Alarie M, Paul-Emile Drouin Mme Denise Boucher M. Pierre Couture Mme Nicole Cloutier Dr Amaury Leclere Mme Louise Drouin M, Laurent Chiasson M. Bob Lenghan Mme Fleurette Couture Mme Catherine Guin ‘Tatalui meu: Noé Martel Aceasté carte este dedicaté celor care cautii Adeviirul Morse cone olor! Afecyunior Covel subtle oe nba 7 PREFATA Accept] ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale si devin este mereu extrem de captivant, cu atat mai mult atunci cind ceea ce descopar despre mine este frumos sippozitiv. Ce se intémpla tnsa cand descoperirile care rezultd dintr-un proces de tere ma pun in fafa faptului de a vedea fafete ascunse ale mele, care implica si necesitatea de a deveni constient’ de afectiunile de care sunt atins3, care s-au instalat n interiorul corpului meu? Bi bine, este ceea ce s-a intdmplat de-a lungul ultimilor ani, in care am realizat ci maladiile s-au instalat subtil, din cauza emosillor prost gestionate, cand, invafand si armonizez acest vartej emofional, am reusit si dobandesc paterea dea ma vindeca. E Binefnfeles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea fn ceea ce priveste sinatatea mea, a fost un proces indelung, de introspecjie si revizuire a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea c& am puterea de a ma vindeca, ‘Am avut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a Iungul conferinfelor si atelierelor tinute de acesta, Jacques m-a ajutat si accept cl bala, oricare ar fi ea, este o experienta pozitiva, {ntrucit ea este o ocazie pentru mine de a ma opri, dea ma interoga abupra.a ceea ce se intémpld fn viasa mea. Boala mi-a dat ocazia s& favat s& cer ajutorul, lucra pe care eu fl evitam, Am invifat si tmi reamintesc c& a cadea este omenesc, dar a te putea ridica este divin gi cd, pentru a te vindeca, este esengial s& te deschizi catre ceilaly,cdtre tine insuti gi mai ales citre lubire, Aceasta carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastra deschisé catre lumea emotiilor, care este inc pusin cunoscuti. Dandu- ‘mi dreptul si ma lubesc si si mA accept traversand toate emotille traite, am ficut un pas important catre armonie, pace, iubire. Pe durata acestor ani cat am colaborat cu Jacques la nagterea acestel cary, am fost surprinsa sa constat cantitatea foarte mare de timp investi’, fara s& mai amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informa. Ceea.ce dorese fiecaruia, este si devind din ce in ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolite si afectiunile care fl afecteaz’, Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbirile necesare tn viaga pentru recuperarea sanatafil. Multi sanatate ! Lucte Bernier, psihoterapeut, coordonator al lucréirti ~ Jacques Meret INTRODUCERE ‘SAndtatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la o varsti fraged’, am inceput si ma confrunt cu probleme de sindtate, fird stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificle, care, au necesitat diverse ingrjiri (operayiuni tratamente), si multi ani de spitalizare ‘Tn cazul meu, cum nu se putea gisi exact ceea de ce sufar, o indoiald plana constant: mi gndeam ci aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea, sau"existi un motiv pentru ceea ce se ‘ntémpla”. Am decis sa optez pentru a doua si atunci am inceput sd cercetez ce m- a adus sé traiesc toate aceste nelinist ‘In 1978, am tnceput si lucrez in domeniul sinatatii, mai precis a suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultarilor individuale pe care le dideam, ci ar putea exista o legaturd tntre emotii, ganduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi tntre anumite emotii si anumite boll. In 1988, atunci cénd m-am tnscris la cursuri pentru dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astizi, abordarea metafizica de boli si stari de rau, Imi aduc aminte cum fmpreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate in cartea lui Louise Hay. Observam ‘cum oamenii incepeau ancheta asupra lor insisi sau pe alfil ca si verifice validitatea a ceea ce inainta Louise, tofi vizibil pasionati de a descoperi noi cai de cercetare pentru a fntelege mai bine cea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceasta abordare a continivat s& creascé, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domenit specific de crestere personal. De atunci, nu m-am oprit din a incerca si verific, prin intermediul consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanga acestor date cu privire la boli s stari de rau. Chiar si astzi, am uuneort, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun tntrebari oamenilor cu care ma intdlnesc pentru a incerca s& ingeleg ceea ce traiesc ei in acel moment, pentru a gsi link-ul cu boli si stiri de ru. Se uit la mine cu un aer uimit si fn acelasi ‘timp curios, intrebandu-se dac& sunt clarvazator sau un extraterestru pentru a reusi sé stiu asa de multe despre ei fara ca ei si imi fi zis prea multe. De fapt, nd stim s4 decodim boli si stiri de rau si c& stim la ce fel de emofii sau ganduri sunt legate, este foarte usor si tntelegi sid fi spui unei perscane ceea ce traieste. Atunci le zic oamenilor cd este pur si simplu cunoasterea functionarii a omului si a legaturilor intre ganduri, emotit si boald. Intr-un fel le explic ci am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi si cerem cuiva s& isi spund boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personalA a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienfi sau nu de aceste fapte. Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astizi, cu experienfa si cunostingele ccumulate, pot afirma ci este imposibil ca o persoana si sufere de diabet fard ca ea sa nu resimta in viaga sa, un Moree Dctonar lBllors Afeciunitr- Covel subtle ibn : sentiment de tristefe profundi sau de dezgust puternic fata de o situatie pe care a trait-o. Pentru mine este imposibil ca o persoand sé sufere de probleme la ficat fird ca ea si resimtd furie, frustrare, fat de ea insdgi sau de fata de alt, si asa mai departe. Mi-a fost facut de citeva ori remarc urmatoare: ,atunci cdnd decodezi boli faci special in asa fel incat sii se lege" si urmeazai.toati lumea traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri”, Acestora, le rispund c& nu toata Jumea reactioneaza la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tata alocolic si o mama depresiva. Frafii si surorille mele au avut aceeasi parinti ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarii sale propria trairii cu paringi De ce? Pentru ci suntem tofi diferiti si constientizam lucrurile diferit, fiecare pe drumul lui. Atel, fenomenul de respingere poate declansa o boala la 0 persoand dar nu neaparat 5i la cealaltd. Asta depinde de felul in care m-am simtit afectat, constient sau inconstient. Daca stresul meu psihologic este suficient de mare, el va fi transpus, de citre crefer, intr-un stres biologic sub forma de boala. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizic’ de boli si stiri de rau, cu ocazia unul salon despre stndtatea naturala, bolile si stirile de ru pe care oamenit le-au impartsit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire, Pusin timp dupa, o prietend care a fost in public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui sa fii atent cAnd raspunzi ‘oameniilor si le dai un raspuns direct si rapid, Persoanele din jurul mew au avut Iimpresia c& atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona’. Binetnfeles c& nici ‘nu Incape indotala sé f fost astfel aici trebuie infeles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectata de boalaistie ca ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este aga evident si pentru cellalgt care nu sunt afectati personal, <-in al dotlea rand, ceea ce este now si apare pentru prima oard in constiinta poate si ne para ireal. SA negi aceasta realitate poate sa fie si un fel ase proteja pentru a nu se simfi responsabil de ceea ce ni se intmpla, Aceasta este o anecdotd care ilustreaza foarte bine aceast’ constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunosting cu membrii Congresului american pentru a le prezenta cea mai nou’ invengie a sa, phonographul, 0 ‘masinaie vorbitoare, S-a raportat c8 atunci c&nd a pus in funcfiune inventia, unit ‘membri ai congresului lau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebuie si fie o scamatorie sau ceva necurat, pentru ci pentru ei era imposibil ca o voce de om sa poata iesi dintr-o cutie. ‘Timpurile s-au schimbat. $i de aceea este important si ramai deschis la {det noi care ar putea aduce rispunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane tn Statele Unite si fn Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii existente intre contflicte, emofil, ganduri si boalé, si asta face ca acest domeniu de investigare si fle cunoscut nu numai in Quebec dar si in alte colpuri ale lumii, ‘Spun des in cursul conferinjelor mele, c& am un mental foarte puternic, dar gi o intuitie puternic& si ci cea mare proba a vietii mele a fost, si este in continuare si le conciliez pe ambele, Formarea mea ca inginer electrician m-a dus yw © sncqes tare Ja a concretiza aspectul logic si rational a lucratilor. Fizica m-a invajat cd la fiecare cauzi este legat un fapt real. Aceasta lege a cauzalititii, mal tarziu, am putut s% aplic domeniului emotiilor si a gindurilor, chiar dacd sunt mai pusin tangibile ca fizica, Dar este asta adevarat? Chiar i intr-un domeniu care deriva in fizic8, cum e electricitatea, lucrm cu ceva care ochiul omului nu ka vizut hiciodata: electricitatea, De fapt, Iucraim cu efecte ca lumina, c&ldura, inductia electromagnetica, sam.d, In acelasi fel, gindurile si emofille nu sunt neaparat fizice tn sensul propriu a cuvantulul, dar pot avea repercusiuni fzice sub forma de boala si neliniste, De aceea unul din scopurile acestel cry este de a arta ci la ceva care nu este viribil asa cum sunt gandurile si emofiile, rispund reactiifizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boald si neliniste. Pot si ‘miisor ct de fnfuriat ma simt? Nu! Dar pot si fmi masor temperatura atunci cind am febr8, Pot s& masor faptul cd de multe ori am impresia c& trebuie si lupt pentru a obsine ceea ce vreau? Nu! Dar pot misura scderea de globule rosli atunci cind sufér de anemie. Pot si masor faptul cX fericirea nu circuld suficient {mn viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si si vd c& e prea ridicat, si asa mai departe. Atunci daca prind constiinja de ganduri si de emofii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de ru, se poate ca schimband aceste sginduri si emofii si imi regasesc sinatatea? Afirm ca dal Totodata, se poate ca treaba si fie mai complex decat imi dau seama constient. De aceea se poate si am nevoie s& apelez la alti cameni lucrand in domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru. a imi ajuta s& efectuez schimbarea in viata mea, Daca trebuie s& mi operez si ci {ngeleg ce m-a adus si trdiesc o astfel de situafie, este posibil s& imi revin mult mal repede dec&t o alt& persoand care nu a vrut si stie ce se intampla in viafa lui sau pur si simplu I-a ignorat. Tn plus, dacd nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau tratamentul va face s& para c3 boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, o alt forma asupra corpului meu, mai tarziu, Este de sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficille care Te aduce si isi ajute angajatii i parcursul lor personal, pe plan emofional ‘Asta va permite sd scada numiirul de accidente tn firma, $i rata de absent, si va reste eficacitatea individuala. Dack viata mea personali, familialé sau profesional face s nu mai simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe sanse s& ‘mi ,atrag’, chiar 5i inconstient, o boalé sau un accident pentru a putea pleca in concedia sau ca si primesc ngrijire personal. Ideea de a face un dictionar mi-a venit fr 1990, si in 1991 m-am pus pe treaba, Atunci, habar nu aveam de mungii de munci care aveau s& ma astepte, $i rulfumese cf a fost asa, clcl daca stiam, nu as fi pus in miscare acest protect. Dar mi-am zis ,fiecare lucru la timpul luil 0 s& reugesc; voi munci pana voi fi suficent de satisficut pentru a publica aceasta lucrare.” Mentionez acest Iucru, pentru ci a fost nevoie de foarte mult munca, ‘energie si voinja pentru a face aceste schimbari asupra sa, Un scriitor american a scris intr-o ai: ,doar cel curajosi si cet aventurosi vor trece prin experienta Marae Dana Bolo 5 Afectluntor»Covzel sul oe mtn 1” cu Dumnezeu". Ce infeleg eu din acest pasa) este ci determinarea mea de atrece peste obstacole 5i curajul de a experimenta cai noi pentru mine, imi vor procura anumite stéti de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde ‘sinatafi izice, mentale si emofionale. Din 1978 pana 1988, am lucrat in domentul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd si oferi organismului nutrienfi necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mentine la 0 sanatate optimala”, ‘Ma bazam atunci pe niste lucrari de psihiatril si alji doctor, biochimisti si dive cfutatori canadien si americani care, prin experiente, au demonstrat c& daca dai nutriensit necesari, se poate imbunatafi, ba chiar vindeca th unele cazuri slnatatea fizicd, mentala si emotionald. De fapt, exist’ mai multe abordari pentru a obtine o snitate optima si fiecare are importanga lui, fiecare actiondnd intr- un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru, In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre “Columbia-Presbyterian Hospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fle operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinte de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. In timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tratamente energetice si de reflexologie pentru a putea s& se recupereze mai repede. Aceste interventil si-att dus fructul céci pacientul s-a recuperat mult mat repede dupa aceasta intervengie decdt ar fi fécut-o un alt pacient tn conditit normale. Doctorul practicant, Mehmet 2, mengiona faptul c& face aceeasi experien}d cu alti 300 de pacienti pentru a analiza reaultatul si de a adéuga aceste terapit alternative tratamentului medical conventional. Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordatrilor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea trateazi deci abordarea alopat, mat mult medicinala, si cea a abordarii holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional si spiritual al fintei mele. imi doresc cu ardoare ca tofi profesionisti sénatatii, la orice nivel ar fei, 58 jonar in completarea practicii lor, ca un object al : ajuta pacientii in procesul lor de vindecare. Personal, am experimentat operatile, medicina traditional, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dletetica, vitaminoterapla, esentele florale ale Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psthoterapia, rebirth-ul_(respirafie constientp), homeopatia sam. $tiu cd dac& o tehnicd era valabila pentru toatd Iumea, aceasta ar fi singura folosité. Dar nu este cazul, ici fina umand este animalul de pe planeté care are cele mai multe posibilititi dar si cea mai mare complexitate. ‘Acesta e motivul pentru care trebule s& incere sé infeleg de unul singur ceea ce trfiesc ajutat de ceilalti la nevoie, in domeniul respectiv competentet lor. Acelasi autor pe care I-am mengfonat si mai sus scria o dat&: , TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU", Astfel eu trebuie si caut ce este cel mai bun w Jocques Marte! din fiecare profesie. Cénd sunt fafa fn fata cu un medic, ma gandesc ci el stie si mai multe decat mine despre medicina si ci trebuie sé fiu atent la ce are s& imi spuna si la ce imi propune, lisndu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientarli mele. La fel cnd sunt tn fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru ca el stie mai bine cum functioneazi echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i asa mai departe pentru toate celalalte profesil Intr-o 2i, o doamna imi spunea cé ea nu crede fn toate povestile despre ‘ganduri si emosii in legaturd cu bolile.I-am raspuns c& nu este nevoie s& crea Dupa ce i-am citit céteva texte care se raportau nor boli $i stiri de rau pe care le avuse sau Te mai avea, am putut si remarc ci atitidinea sa se schimbase si c& era mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se {ntmpl si stie ci cea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiese si ‘cA nu este doar o intamplare. Aici trebuie s& fim prudenfi: nu trebute s& ma sime vinovat de ceea ce mi se intampli si si cred ci mi se spune ci e vina mea cack suntbolnav. Sunt responsabil de ceea ce mi se intdmplé, dar tn majoritatea cazurilor, nu este vina mea, Este necunoasterea legilor care regizeazi gandurile si emofiile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiese stiri de rau si de boli. Trebuie deci sé aflu calea mea personale, sau in sensul mai larg, a cdi mele spirituale. Acolo unde am descoperit ci este prea pusina dragoste sau deloc, trebuie si redescopir ca dragostea existd totusi, Nu e evident, 0 si fmi spunefi! Dar chiar asa e. Dac mp arunc de la un balcon si fmi rup un picior, o si ic ci Dumnezeu m-a pedepsit? De fapt, existi o lege care se cheama legea sravitatiel care are tendinfa de a m& duce fnapol spre pamént. Aceast’ lege nu ¢ nici bun’, nict rea, este legea gravitatiei. Pot sf argumentez, cat vreau si si mi supar pe ea pentru c& din cauza ei mi-am rupt pidorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicdm c& toate bolile vin dintr-o lips dé dragoste. Se zice ci dragostea vindecd tot. Atunci, daca e edevirat, n-ar ajunge s& aducem dragoste ca s8 ne vindectim? Este adevirat, In unele cazuri. De fapt,e ca si cum dragostea ar trebul si intre prin anumite' porgl pentru ca vindecarea si aiba loc, prin aceste porti care ‘au fost inchise dragostei in momentul ranilor mele anterioare, latd arie intreaga de descoperiri si ludri aminte! ‘Aceasti carte nu are ca scop direct si aduc& solu bolilor $i starilor de ‘iu, ci mai degrabii pentru a ma ajuta si aflu c& boala sau starea de rau pe care 0 résimt vine din gandurlle si emotille mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbair fn viafa mea, Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de riu sau boala mea, poate s& aduct schimbari In corpul meu fizic. In unele cazuri chiar, schimbarea pozitiva poate s& fie de 50% si poate chiar sX mearga pani la 100%, adici vindecarea completa. Pentru mine, atunci cénd am luat cursuri de dezvoltare personal tn 1988 si am putut s& descopar schimbarile care aveau loc fn mine, am avut Moree eonar Boller Afecunor- Caurele subtle oe inbolndve 8 sentimentut c fncepeam si renasc si am véizut cum apare la orizont speranta unor zile mai bune. Aveam in sfarsit un mijloc prin care sa procesez schimbari importante fn viata mea si si vad rezultatele. Trebuia s& actioner,cici eram intr-o reaciie in raport cu autoritatea si traiam foarte multe respingeri, abandon si neintelegere. Stiam toate aceste lucruri, dar mai trebuia sa si gasesc un mijloc de a le schimba, de a vindeca ranile mele interioare. De aceea m-am Implicat in acest domeii de activitate care este dezvoltarea personals. Munca ‘mea fini permitea si lucrez asupra mea in acelagi timp tn care lucram si Ti ajut si pe ceilali sa tsi deschida constiinfa. Cred cu sinceritate ca fiecare dintru noi poate si isi ia soarta in mani din ce in ce mai autonom gi ca fiecare dintre poate accede la un nivel de infelepciune, dragoste si libertate superioarat Toti o meritam, Dictionarul se vrea ca un obiect al deschiderii constiintel si a cdutirif de sine, Atunci cind se intampla ceva in legiturd cu sanatatea mea, erg s8 citesc ce e scris in dictionare pentru a fi si mai constient de ceea ce se {ntamplé. Fiinga umand are tendinfa facilé de a oculta, adica de a face si dispara din memoria sa constient’ ceea ce il deranjeaza. Astfel, atunci cand citesc din dictionar, 0 fac cu ochii cuiva care doreste si Invefe si s& fie si mai constient despre ceea ce i se int4mpl8. Partea mea mentala si intelectualA ia informagia cu care trebuie s& lucrez, Caci singura mea putere adevarati, este puterea asupra mea; sunt creatorul vietii mele. $i cu cat sunt mai constient de asta, cu att mai mult pot sd fac schimbarile potrivite. De un secol, si mai precis in ultimii 50 de ani, am facut un salt extraordinar in domeniul tehnologic, ceea ce a permis, binefnfeles in unele cazuri, s& ne amelioreze conditille de viata. In ciuda acestor progrese, nu ne dam bine seama cA stiinfa nu are raspuns la tot si cd existd, pe pamant, multe femei si Dbarbati care sufera de boli. Ca trim Intr-o fara industrializata sau in dezvoltare, trebuie sa lum aminte de noi insis si s& ne confruntm cu intrebarile urmatoare: Cine sunt? Unde ma duc? Care e scopul meu tn viata? Este important si ma folosese de carte ca de un instrument pentru intelegere, investigare si transformare. Dac imi vi idei noi in timp ce citesc textele, pot foarte bine si le completez cu propriile mele cuvinte. Dictionarul acesta trebuie s4 devina un instrument viu la care fiecare dintre no! isi poate aduce contributia. Astfel unele pasaje din carte, au fost redactate la cererea anumitor persoane. Va urez de Tectura plicutst Jacques Martel Psychotherapeut “ 10. 0. 2, 1 ag, ie 6 16. ” 8 9 20. 2. 2, 23. 26. 2. 29. 30. a 33. 34. Jocaues Martel CUPRINS [ASCUIPA SANGE Vezl: SANGE son ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIE ACIDITATE GASTRICK Veri: STOMAC-ARSURI ‘ACIDOZA Vez si GUTA, REUMATISM, [ACNEE Vezi PELE. ACRODERMATITA Vez: PIELE. ACROMEGALIE Vee!: OS ‘ACROKERATOZA Vezi:PIELE. -ACUFENA Veri: URECH! |ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vez: BURSITA.. ‘AFRZIA Vet: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE.. AFONIA SAU STINGEREA VOCIL APTA Veti: GURA —AFTA.. ALE Vez: TENDONUL LUT AHILE.. AALCOOUISM Vez st ALERGI [IW GENERAL, CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, DROGURI, SANGE — HIPOGLICEMAIE. ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbal ALERGIE Veri si: ALCOOUISM, ASTM AALERGIE LA ANIMALE (in general). ALERGIE LA ANTIBIOTIC... ALERGIE LA ARAMIDE (unt sau ulei) ALERGIE LA CAL... ALERGIE LA CAINI ALERGIE UA CAPSUNI esses ALERGIE — FEBRA FANULUIatergia la poten). ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE. ALERGIE LA TNTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBIN... ALERGIE LA PENE.. ALERGIE LA PESTI SAU FRUCTE DE MARE. ALERGIE LA PISICI., ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE ~ FEBRA FANULUI ALERGIE LA PRAF. ALERGIA LA SOARE... ALOPECIE Vezt: PAR — CALVITE. ALUNITA Veci:PIELE — MELANOM, ‘Marl Diora Bator s Afecunior-Coutle sbi ale mbenéi 6 35. _ ALZHEIMER (boala ll.) Vets: AMNEZIE, SENILITATE... 1 65 36. AMENOREE(absenja mensiristil)Vezi MENSTAUATIE — AMENOREE 65 37. AMFETAMINA (consum de...) Veal: OROGURI. = 66 38. AMIGDALE — AMIGDALITA Vez s: GAT, INFECT... : 66 39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFI... 68 120. AMNEZIE Vers: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIE! 68 41. AMORTEALA..... an 68 42. AMPUTARE Vers: AUTOMUTILARE . 43. ANCHILOZA (stare de...) Vez! si: ARTICULATH [IN GENERAL], PARALIZIE [IN GENERAL]. : 70 44s, ANDROPAUZA Vers: PROSTATA/[IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE] ss70 45. ANEMIE Vezi: SANGE — ANEME.. : n 48. ANEVRISM (arterial) Vezi si: SANGE — HEMORAGIE.... oh 447. ANGINA (in general) Vez! s: GAT [DURERI DE..} ecu a ‘ANGINA PECTORALA Vezi si: INIMAW / [TN GENERAL] / INFARCT [DE MIOCARD}. nm {ANGIOM (In general) Vz si:PIELE ~ ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA, SISTEM LIMFATIC.... n a 50. ANGIOM PLAN Veri: PIELE — PETE DE VIN. TA 51.- ANGOASA Vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE 78 52) ANOREXIE MENTALA Veri si: APETIT [PIERDEREA APETITULUL..J, BULIMIE, GREUTATE [EXCES DE .J soi 53. ANTRAX Vezi:PIELE— ANTRAX.. 5a. ANURIE Vezi: RINICH! — ANUREE.. 55. ANUS. ee 56. ANUS — ABCES ANAL Vezi si: ABCES [IN GENERAL]. 57. ANUS — MANCARIMI ANALE Vez! si: PIELE— MANCARIME. 58. ANUS — DURERI ANALE Vezi si: OURERE.. 59. ANUS —FISURI ANALE.. 60, ANUS —FISTULE ANALE Vez: FISTULE vn G1. _ANXIETATE Veu si: ANGOASA, NERV [GIZA DE], NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE on) 62, _APATIE Ved si: SANGE™ ANEMIE / IPOGLICEMIE / MONONUCLEQZA vou 81 63, _ APENDICITA Vea! gi: ANEXA Il, PERITONITA. : 64, _APETIT (exces de...) Vezi si: BULIMIE, SANGE — HIPOGLICEMIE nin B 65. APETIT (ipsa poftei de mancare) Vezi si: ANOREXIE 166. _APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE... 6 or: 68 | 69. 70. 7 R 7. 7. ao 6. 7. B, oe 80. , ce 82, 83, 84. | 8 86. 87. 38, 89. 20, on 9, 93. oa. 95. 96. 97. 38. 99. 100, 101. 102. APOPLEXIE Ver: CREIER — APOPLEXEE.. [ARITMIE CARDIACK Vert INIMAW — ARITHAIE CERDIACA. ARSURI Vezi si: ACCIDENT, PIELE [IN GENERALJ... AARSURI LA STOMAC Vert: STOMAC — ARSURI LA STOMAC ARTERE Vez: SANGE — ARTERE . ARTERIOSCLEROZA Vez i: SANGE/ ARTERE/ CIRCULATIE SANGUINA ncn 85 ARTICULATII (in general) Vert si: ARTRITA — ARTROZA ARTICULATII— ENTORSA.. ARTICULATII TEMPORO-1 'MANDIBULARE Vezi i GURA fafectiuni ale...}, MAXILARE [DURERI DE...]. ts . ve ARTRITA (in general) Vezi si: ARTICULATII [IN GENERAL], INFLAMATH .. ARTRITA — ARTROZA Vez gi: ARTICULATI, OASE.. ARTRITA DEGETELOR Vez: DEGETE ~ ARTRITA.. ARTRITA GUTOASA Vez: GUTA... [ARTRITA~ POLIARTRITA REUMATOIDA ARTROZA Vezi: ARTRITA — ARTROZA. ASFIE Vez: RESPIRATIE — ASFXIE. ASTENIE NERVOASA Vez BURNOUT... ASTIGMATISM Ver: OCH — ASTIGMATISM. |ASTEAVesi is ALERGIL, PLAMAMI (AFECTIUNI LA), RESPIRATI.. AASTMUL BEBELUSULUL AATAC CARDIAC Veat INIMAW — ATAXIE LUI FRIEDREICH ATROFIE Vezi i: MUSCHI — AUTISM : [AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE.. /AUTOMUTILARE Ver sis AMPUTARE. ‘AU2 Vert: URECHI — SURZENIE. AVORT SPONTAN Vezit NASTERE— AVORT.. AXILA Vez si: MIROS CORPORAL. BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infecie cu.) BALONARE Vezi si: STOMAC / [IN GENERAL] / GAZE... vss BASEDOW (boala I.) Vez: GLANDA TIROIDA — BOALA LUI BASEDOW. BAZIN Vez i SOLDURI [AFECTIUNI ALE..J,PELVS.. BASICA Vezi: CHIST PIELE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE. ‘) BASICA Ver: PIELE BASIC sun BATATURI LA PICIOARE Vez: PICIOARE — BATATURI.. INFARCT [... DE MIOCARO]... MIOPATEE.. ' t ‘Maree Defonar al Bolo Afectlor-Covtle subtle mbar 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. mt, m. 13. ma, 15. 6. 7. 8. 19. 20. a 122, 123. 124. 25. 16. 7. 128. 129, 130. Bt 1. %33, 134. 15, 136. 7. 138. 139. BATATURI Vez: PICIOARE — BATATURI. @8AUTORI DE LAPTE (sindromul.) Vez! ACIDOZA, APATIE... BALBAIALA Vert sl: GURA, GAT [IN GENERAL). BAZAITIN URECHI Vert: URECHI — BAZAIT IN URECH! BETIE Vezi: ALCOOLISH BILIARI (calcul. Vez: CALCULI BIUARI.. : BOALA BAISER Vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA.... . BOALA CARNIITOCATE, SINDROMUL BARBEQUE BOALA BECHTEREWS.. BOALA HANSEN Vezi: LEPRA. BOALA IMUNITARA Vezi SISTEM IMUNITAR BOALA LA COPIL Vez i: BOLILE COPILARIE BOALALUI ADDISON Vert si: GLANDE SUPRARENALE... BOALA LUI BOUILARD Vez: REUMATISM ALA LUI DUPUYTREN Vert MAIN BOALA LUI DUPYTREN . BOALA LUI FRIEDREICH Verl: ATAXIA FRIEDEICH.. BOALA LU! HODGKIN Vezi: HODGKIN.. BOALA LUI MENIERE Veri: MENIERE.. BOALA LUI PARKINSON Vez: CREIER-PARKINSON.. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD. BOALA.. : BOALA CRONICA Vez! CRONIC.. BOALA IMAGINARA Ver! si: POHONDRIA BOALA INCURABILA...... BOALA INFANTILA Veri: BOLI ALE COPILARIEI. BOALA KARMICA.. BOALA MENTALA Vert: NEBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA . BOALA PSIHOSOMATICA nn BOALA SOMNULUI Vez: NARCOLEPSIE.. BOALA TRANSMISA SEXUAL Veul: VENERICA (BOALA.. BOALA VACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-JAKOB.... BOALA VENERICA Vez: VENERICA BOLI AUTO-IMUNE Vezt SISTEM IMUNITAR son BOLI EREDITARE Vezi si: INFIRMITATI CONGENITALE BOLILE COPILARIE! (IN GENERAL) Vezi $i: BOALA LA COPIL...... BOLILE COPILARIE! -RUBEOLA... BOLILE COPILARIEI- RUJEOLA... 40. va, 142. 143. 144. 14s. 106. 147. 148. as. 150. 151. 152, 183. 154. 155, 156. 187. 158. | 188. 160. 161. 162, 163. 164, 165. 166. 167. 168. 169. 170. ™, m. ‘BOLILE COPILARIEI- SCARLATINA ‘BOLILE COPILARIE| ~TUSEA MAGAREASCA.. BOUILE COPILARIEI- VARICELA, BOUILLAUD (boala iui.) Vez: REUMATISM. BRADICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA BRIGHT (boala lui.) Vez si: RINICHI [PROBLEME RENALE] BRONHII (in general) Vezi si: PLAMANI..... BRONHII— BRONSITA Vers: PLAMANI [AFECTUNI UA] no BRONHOPNEUMONIE Vez i: PLAMANI [AFECTIUNI ALE. BBRUXISM Vezi: DINTI[SCRASNIT DIN DIN} BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE (BOLI.. BUCAL (herpes..) Veit HERPES [..BUCAL].. BUERGER (boala li.) Vezi si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA. BUFEURI DE CALDURA Vez: MENOPAUZA BURNETT (sindromul li.) Vezl: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL BURNOUT SAU EPUIZARE Ver i: ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE BURSITA Vezi si: ARTRITA, BRATE [afectiuni ale ..J, COATE, UMERI, INFLAMATIE, GENUNCH..., TENDONUL (UI AHILE. BURTA SAU ABDOMEN Vezl si: BALONARE [...AABDOMENULUI, INTESTINE [AFECTIUNI ALE... BULIMIA Ver ss ANOREXE, APETIT [EXCES DE, GREUTATE [ENCES DE... BURTA (durere de...) Vezi: DURERE DE BURTA BUzE.. BUZE USCATE, CRAPATE. ‘CAECUM Vez: APENDICITA, ‘CALCANEUM Ver: CALCAI.. CALCULI (in general) Vezi si: CALCULI/BILIARI/RENALI .. (CALCUL BILIARI SAU LTTAZA BILIARA Vert FICAT(DURERE DE FICAT), SPUINA. ‘CALCULI RENALI SAU LITIAZA RENALA Vedi: RIVICHl ‘CALOZITATE Vez: PIELE,PICIOARE ~CALUS $1 BATATURL... CCALVITIE Veri: PAR— CALVITEE.. CANAL CARPIAN (sindromul...) Vezi: CRAMPA | SCRITORULUI CANCER (in general) Vezi si: TUMORA (TUMORI... m2 m3 m3 na 14 15 16 Moree conor olor Afecunilor- Cauel sue le ibon di 173. 17. 175. 6, m7. 178. 179. ‘Bo. Bt 182. 183. 18a. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 301. 202, 203, 204. 205, ‘CANCER AL ALUNITEI Vezi: PIELE ~ MELANOM MALIGN. ‘CANCER AL BRONHIILOR Ver! si: BRONHI ~ BRONSITA., CANCER AL COLONULUI Vezi si: INTESTIN [DURERE DE. 11/ CONSTIPATIE. CANCER LA ESOFAG Vert: ESQFAG..nonmnre CANCER LA FARINGE Vez: GAT — FARINGE. ‘CANCER LA FICAT Vezi FICAT [DURERE DE. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) Vezi: ‘ADENITA, ADENOPATIE, GANGLION [...UMEATIC) : oh CANCER LA GAT Ver: GAT — FARINGE ... 122 CANCER AL GURIL. : m2 CCANCER AL INTESTINULUI (in general) Vea ss CANCER LA COLON, INTESTINE [OURERE OE ...] / COLON / INTESTIN SUBTIRE. CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INTESTINUL SUBTIRE IDURERELA.. CANCER LA LARINGE Veri: FUMAT, GAT [DURERE DE..] CANCER LA LIMBA Vecit ALCOOLISM, FUMAT. CANCER LA MANDIBULA Vezi: MANDIBULA [DURERE DE..] CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE...]. CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE.......... ‘CANCER LA PANCREAS Ver: PANCREAS [DURERE Ean CANCER Al PIELII Vez: PIELE— MELANOM MALIGN. CCANCER LA PIEPT Vezl: CANCER LA SAN. CANCER LA PLAMANI Vezi si: BRONHII— BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE.) oe CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA, TOURERE DE... CANCER LA RECT Vezi INTESTINE — RECT. CANCER LA SANGE Vezi: SANGE — LEUCEMI CANCER LA SAN Vezt: SANI [DURERE OE... CANCER LA STOMAC Ver! gi: STOMAC [DURERE DF... CANCER LA TESTICULE Veri gi: TESTICULE [DURERE DE. CANCER LA UTER (col si corp) Vez/ si: UTER. CANDIDA Vert ss IMFECTI, INFLAMATIA MUCOASELOR. CANDIDOZA Veri: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA.. CANDIDOZA BUCALA vezi si GURA, CANDIDA, GAT, INFECTII.. ‘CANGRENA Vezi: SANGE — CANGRENA CAP (in general).. CCAP (dureri de... 206. 207. 208. 209, 20. am. 22. 213, 2a. 215, 216. 217. 218. 29. . CEFALEE Vezi: CAP [OURERI DE. 1. CELULITA, |. CHERATITA Vezl: OCHI— CHERATITA... |. CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vezi: MENSTRUATIE [DURERI Dt |. CIFOZA Veri: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A..], SPATE [OURERE DE...] . CINEPATIE Vezi: RAU OE TRANSPORT . - CIROZA, .CISTITA Vezi: VEZICA — CISTITA CISTOCEL Vezl: PROLAPSUS.. 3. CIUPERC! Vezk: PICIOARE — MICOZA.. CLAUDICATIE (mers schioptat) Vezi si: SISTEM LOCOMOTOR. |. CLAUSTROFOBIE Vez! si: ANGOASA |. CLEPTOMANIE Vezi si: DEPENDENTA, NEVROZA....... “ acgues tare! CAP — MIGRENE SS ae 131 CCARDIACA (criza..) Vezi: INIMA ¥ — INFARCT [.. DE MIOCARO]. 132 CCARIE DENTARA Vezi: DINTI — CARIE DENTARA. 732 CAROTIDA Vezi: SANGE — ARTERE.. CATARACTA Vezi: OCH — CATARACTA CCADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE (TENSIUNE PREA MICA). CCAIBILIARE Vert: VEZICA BILIARA CRLCAL CALDURA (acces de CALDURA..) Vez: FEBRA.. CALDUR! (a avea..| Veels MENOPAUZA. CASCAT nn CEAFA (x iid) Vea ss COLOANA VERTEBRAL, GAT... CCEARCANE (LA OCH.) Vezi: OCHI — CEARCANE CECITATE Vert: OCH! [DURERI DE... 132 132 CHARCOT (boala lui...) SAU 'SCLEROZA LATERALA VAMIOTROFICA.. CCHEAG DE SANGE Ver! s: SANGE COAGULAT, TROMBOZA CCHIST Ver! i: OVARE [AFECTIUNI ELE.) TUMORA CHLAMYDIA (infectie cu ..) Vezl: BOLI VENERICE. CICATRICE Vedi: PIELE — CICATRICE. CINETOZA Vez: RAU DE TRANSPORT. : CIRCULATIE SANGUINA Vez: SANGE — CRCULATIE SANGUINA... ficatulul) Vez FICAT — CIROZA [.. FICATULUI] CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) Vezi: DROGURI CLAVICULA (durere de... fracturd a...) Vez! sl: UMERI, OASE — FRACTURA.... Morale Delonar lors Afeciunlr- Covel sue oe Imbondvir 242. 243. 225. 246. 2a7. 228. 249. 250. 251. 252. 253. 254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261, 262. 263. 264, 265. 266, 267. 268, 269, 270. an. 2. 278. 274. 25. 276, 277. COAGULARE DEFICITARA Vest: SANGE COAGULA CCOAPSE (in general} Vez si: PICIOARE / IW GENERAL] / [DURERE OE. CCOAPSE (durere de..) Vez: PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA.. coasTE. COATE (IN GENERAL) Vezi si: ARTICULATH. CCOATE — EPICONDILITA, COCAINA (consum de...) Vezi: DROGUR..... COCCIS Vezi: SPATE [DURERE DE...] ... COCOSAT Vezi: UMERI LASATI ‘COL UTERIN (cancer de..) Vezi: CANCER LA UTER [COL St CORP] COLESTEROL Vesi: SANGE — COLESTEROL CCOLICA NEFRETICA CCOLICI Vez: INTESTINE — COLICI COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE — COLIT/ COLITA HEMORAGICA Veri: INTESTINE — COLITA. : COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi si: SPATE. . COLOANA VERTEBRALA (deviatie a ...) (in general) . COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — COCOSAT Vezi: Meat tisaqr.. COLOANK VERTEBRALA (deviaie a... ~ CIFOZK : COLOANA VERTEBRALA — DISC DEPLASAT Vez: HERNIE DISCALA nu COLOANA VERTEBRALA (deviatie a.. — LORDOZA COLOANA VERTEBRALA (deviatie a. — SCOLIOZA.... COLON (cancer de...) Vezi: CANCER DE COLON. COMA Vert: ACCIDENT, CREIER — SINCOPA, LESIN.. 145 146 146 COMEDOANE Vezi: PIELE— PUNCTE NEGRE... a COMOTIE (ua retin’) Vez OCH! — COMOTIA RETIN! senensnse AST COMOTIE CEREBRALA Vezi: 147 ‘COMPULSIE NERVOASA.. 147 CCONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRIM! 147 CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITALE, BOLI EREDITARE.. CONGESTIE (.. la creier /.. ficat / nas /.. plaméni) Vez si: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A. CCONJUNCTIVITA Vezl: OCH! — CONJUNCTIVITA. CONSTIPATIE Vezi: INTESTINE —~ CONSTIPATIE ‘CONTUZII Vezi: PIELE — VANATAI COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) CCOPIL HIPERACTIV Vez: HIPERACTIVITATE. 147 Jos 147 148 149 283. 284. 285. 286. 287, 288, 289. 290. 291, 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301 302, 303. 304, | 305. .CORONAR Vezt INIMAW — TROMBOZA CORONARIANA. CORP (In general) Vez: w Jacques Ware! CCOPIL MORT LA NASTERE Vezk: NASTERE — AVORT... CCORIZA Vert: RACEALA [LA CREIER... 149 it GAT — LARINGITA, CANCER LA LARINGE, VOCE — RAGUSEALA... seeeN 9 COSURI (pe corp) Vezi: cS CRAMPA SCRUTORULUI Vez! si: DEGETE (IN GENERAL), (MAIN (IN GENERAL), INCHEIETURA MAINII 449 CRAMPE..... 49 ‘CRAMPE ABDOMINALE Veri si: ABDOME sc150 ‘CRAMPE MUSCULARE (in general) 450 ‘CRANIU Vezi: CREIER~ COMOTIE CEREBRALA, (OS — FRACTURA [OSOASA., ‘CRAPATURI Vezi: PIELE — CRAPATURI.... CCREIER (In general). CCREIER (abces la... CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C) Ver! sit INFARCT (TN GENERAL), SANGE/ IN GENERAL ]/ ARTERE / CIRCULATIA SANGUINA, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE CREIER — APOPLEXIE Vert: CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C]/SINCOPA, SANGE — HEMORAGIE. CCREIER (comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA... CREIER ~ (congestie a creierulul..) Vezl: CONGESTIE.n. ‘CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boala... SAU BOALA VACII NEBUNE. CCREIER (durere la. CCREIER — ECHILIBRU (pierderea echilbruli) SA AMETEALA. CCREIER ENCEFALITA CCREIER — EPILEPSIE, CREIER ~ HEMIPLEGIE Vez: CREIER /ABCES AL.]/ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C... CCREIER — HIDROCEFALIE. CCREIER— HUNTINGTON (boala lu. Vert: CREIER = TICURD nn CREIER — MENINGITA Vez: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP. CCREIER —~ PARALIZIE CEREBRALA... a5 a5t sau (COREE a lu.) Moree Deona al BollrAecyunor- Covel subtle ole ibn 306, 307. 308. 309. 310. 31. 383. 314. 315. 316, 317. 318 319. ).CULPABILITATE Vezi: ACCIDENT... 2. CURBATURA |. CUSHING (sindromul lui.) Vez si: 5. DALTONIAN Vezl: OCHI ~ 5. DECALCIFIERE Vezi gis OASE — OSTEOPOROZA 1. DEFICIENTA DE AUZ Vezi: URECHI-SURDITATE.... 3. DEGETE (In general)... . DEGETE — DEGETUL MARE. 2. DEGETE — DEGETUL INELARUL, |. DEGETE — DEGETUL MIC. . DEGETE — CUTICULE ). DEPENDENTA Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGURI.. ).DEPIGMENTARE Vezi: PIELE— LEUCODERMIE. 1. DEPOZITE DE CALCIU.. CREIER — PARKINSON (bosla tu.) Vex! ‘CREIER — SINCOPA CCREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezt SINCOPA, VERTU... CCREIER ~ STARE VEGETATIVA CRONICA Veri CRONICA [BOALA.. CCREIER —TICUR CREIER (tumor’ k CREVASA CUTANATA Vezi: PIELE — IDURI ‘CRIZA CARDIACA Vezi: INIMAY — INFARCT [... DE MIOCARD} ‘CRIZA DE FICAT Vezi: INDIGESTIE. (ROHN (boala ul.) Vea: INTESTINE — CROHN [boat li. ‘CRONICA (boalé cronicé...).. ‘CRUP Vezi: GAT — LARINGITA (CRUSTA Vezi: PIELE — ECZEMA .. CCUADRIPLEGIE Vez: PARALIZIE[N GENERAL... i: NERVI, TREMURAT.... 161 162 TREIER — EPILEPSIE / CUPEROZA Vezi: PIELE — ACNE ROZACEE.. CCUTICULE Vezt: DEGETE — CUTICULE.. DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR]. DEGETE — DEGETUL ARATATOR. DEGETE— DEGETUL MULOCIU.. DDEGETE -ARTRITA LA DEGETE Vez: ARTRITA [IN GENERAL). DEGETE DE LA PICIOARE .. . DEMENTA Ver: ALZEIMER [BOALA LU SENIUITATE.. DEMINERALIZARE GENERALA Ver! si: OS — DECALCIFIERE. 343, 34a. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362, 363, 364. 365. 366. 367, 370. am. an. 373. 374. 375. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE...yneunsnnsnonennsnnntnininnnnesine MTD DERMATITA Vezi: PIELE— DERMATITA. DERMATITA SEBOREICA Vez: PIELE — ECZEMA, 79 DESHIDRATAREA CORPULUI st 79 DESPRINDEREA DINTILOR Vez: DINT![DURERE DE... 179) DIABET Vezi: SANGE — DIABET... 80 DIAFRAGMA. 380 DIAREE Vezi: INTESTINE — DIAREE wnwnnrn ser BO DIAREEA CALATORULUI Vezi: INTESTINE DIAREE... : sn BO DIFTERIE Vez! si: GAT, LARINGE DIGESTIE(durere de.) Vet INDIGESTEE. DINTI (in general) DINTE (abces la rddacina dintetui.. DINTI (care dentard) DINTI (durere de...) DINTI — PROTEZA, IMPLANT DENTAR.. DINT!(scragnirea dintior...) — BRUXISM Ver! si: AUTORITARISM, MAXILARE [DURERE DE. DINTI(simbolism al dintior.. DINTI- MASEA DE MINTE INCLUSA Veei si: DIN!— SIMBOLISMUL DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA a : DISC INTERVERTEBRAL Vezl SPATE [DURERE DE..] /LOMBAGO, HERNIE DE DISC. DISCARTROZA Vert DISC INTERVERTEBRAL DISLEXIE. sn DISLOCARE Vezi: OASE — DISLOCARE. a DISMENOREE Vezi: MENSTRUATIE [DURERIE.. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MUSCHI — DISTROFIE MUSCULARA ..-..00e 191 DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE — DIVERTICULITA... DIZENTERIE Vezi: INTESTINE / DIAREE / DIZENTERIE.. DREPTATE (eu am..)ewee DROGURI Versi: DEPENDENT. DUODEN Vez! si: INTESTINE [DURERE DE. DUPUYTREN Vezi: MAINI— BOALA DUPUYTREN. DURERE... DURERE CARDIACA Ver INIMAW — PROBLENME CARDIAC... 80 8 7 18 82 182 183 185 Morse Deana BtlrAfecinlor- Covzle subi oeimbondvirt 5 376. ECHILIBRU (pierderes...) SAU AMETEALA Vert: CREIER— ECHILIBRU IPIERDEREA ECHILIBRULUI). 377. ECHIMOZR Vez: PIELE — VANATAL 378., ECLAMPSIE Vez: SARCINA — ECLAMPSEE... 379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL. 380. ECZEMA Ver: PIELE — ECZEMA, 381. EDEM.. 382. EGOCENTRISM... 383, CIACULARE PRECOCE 384. EMBOLIE Vezi SANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE 385, EMBOLIE ARTERIALA Veri: SANGE — ARTERE... 386. EMBOLIE CEREBRALK Ver: CREIER, DURERE DE. 387. EMBOLIE PULMONARA Veri: PLAMANI [DURERE DE. 388. EMISFERA DREAPTA SI STANGA Vex: CREIER IN GENERAL] 389, EMOTIVITATE.. 390. EMPIEM Vezl: ABCES. 3st. ENCEFALITA Vez CREIER ~ ENCEFALITA 392. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA Vez: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE 393., ENDOMETRIOZA. 394, ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITA ... 395. ENTORSA Vezi: ARTICULATI — ENTORSA. 396. ENUREZIE Vezi: INCONTINENTA... : 397. EPICONDILITA Vezit COATE — EPICONDILITA. 398. EPIDEMIE 399. EPIFIZA Vezi: GLANDA PINEAL... 400. EPIGLOTA Vezi si: GAT — LARINGE, ESOFA 401. EPILEPSIE Vezl: CREIER— EPILEPSIE 4402, EPISTAKIS Vez: NAS [SANGERARE NAZALA. 403. EPUIZARE Vez: BURNOUT wre 404, ERECTIE — DISFUNCTH ERECTILE Ve 405. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE. 4406, ERUCTATIE Veri si: STOMAC [IN GENERA 407. ERUPTIE (de cosuri Vet PIELE — ERUPT ...DE COSURI) 408. ESOFAG 409. EUTANASIE Ved! si: MOARTE i IMPOTENTA, 10. an. are. \ a3. : au. a5. a6. an. a8, 9. 420. az. an. 423. 424, 425, 426. 427. 1. FEMUR Veri: PICIOR — PARTEA SUPERIOARA 2. FERMENTATIE Vezi: STOMAC [DURERI DF 3. ESE, ?. FIBROMIALGIE Vezi si: OBOSEALA CRONICA, {SINOROM OF DE ). FIBROZA Vezi: SCLEROZA . FICAT (abces la. ._FICAT (congestie la.) Veet: CONGESTIE 3. FICAT (cried de...) Vezi si: INDIGESTI EWING (sarcomul lui.) Veri: OASE [CANCER DE...] ~ SARCOMUL LUI EWING. EXCES DE APETIT Veri: APETIT (EXCES DE..] EXCES DE GREUTATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE... EXCRESCENTA Vezi: POLIPI.... EXHIBITIONISM.. EXOFTALMIE Vez!: OCH [DURERE DE.) EXTENUARE Veri ss OBOSEALA [IN GENERAL], SANGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE [PREA SCAZUTAJ. EXTINCTIAA VOCII Vez!: AFONIE... FALLOPE (trompele lui.) Vezi: SALPINGITA. non FANTA PALATINA— GURA DE LUP- CONGENITALA, FANTA VULVARA Vert: VULVA .. FARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA ASCIITA NECROZANTA Vez: BACTERIE CARE MANANCA DIN CARNE.. FATA Vee! st: PIELE / ACNE / COSURI / PUNCTE NEGRE FATA LASATA, MOALE... FEBLITA Vezi: SANGE — FEBLITA. FEBRA (in general) Vezi si: CALOURA [SENZATIE OE... FEBRA (HERPES FEBRIL..) Vezi si: HERPES/[.. IN GENERAL] / fo. ORAL) / [+ LABIAL]. FEBRA FANULUI Ver!: ALERGIE — FEBRA FANULUI.... FEMININ (principiu...) Vez si: MASCULIN [PRINCIPIU... FEMININE (afectiun.. 206 206 206 207 207 sn208, see 20B 209 209 209 209 120 210 FIBRILATIE VENTRICULARA Vez INIVAAY — ARTIVIE CARDIACA. FIBROM UTERIN si CHIST FEMININ Vezi si: CHIST.. FIBROMATOZA Vel: MUSCHI— FIBROMATOZA. FIBROZA CHISTICA Vezi: MUCOVISCIDOZA .. FICAT — CIROZK (a feat ‘Moree Dctona olor Aecurilor-Cautl subtle ole imboedvi 455. 456. 457. 459. 460. 46. 462, 463. 46a. 465, 467. 468. 470. an. an. an. 478. 475. 476. an. 1. FOBIE Vezi si: ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE. FICAT (durere de...) Vezi gi: CALCULI BILIARY, ICTER. FICAT — HEPATITA Vers: ALCOOLISM, INFECTIE,INFLAMATIE,ICER... FICAT (pietre la.) Vezi: CALCULI BILIARI... FISTULA FISTULE ANALE Ver ANUS — FISTULE ANALE. FISURI ANALE Vezl: ANUS — FISURI ANALE. FLATULENTA Veti: GAZE. FOLICULITA Ver: PAR [BOLI DE x FRACTURA Vezi si: OASE — FRACTURA [... OSOASA] FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE]. FRIG- HIPOTERMIE.. FRIG, FRISON.. FRIGIOITATE Ver! i FEMININE [AFECTIUN FRIGURI DE BALTA Ver: MALARIA. FRILOZITATE.. FRUNTE.. FUMAT Vedi: BUERGER [BOALA LU! DEPENDENTA, PLAMANI.. FURIE Vi: ANEXA Il, DURERE,FICA, INFECTH FURNICATURI. FURUNCULI Ver: PIELE — FURUNCULL.. FURUNCULI VAGINAL Vest: PIELE ~ FURUNCULI VAGINAL. ‘GAMBE Vez: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFERIOARA. ‘GANGLION (.. limfatic) Vegi: ADENITA, ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR [... AL SISTEMULUI LIMFATIC], LIMFA GGASTRITK Vez: STOMAC — GASTRITA xo GGASTRO-ENTERITA Vez INTESTINE ~ GASTRO-ENTERITA GAT (in genera, partea exteriors). GAT — TORTICOLIS Vezi si: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [.. INTEPENIT]. GAT (in interior) (in general) Vezi si: GLANDA TIROIDA [in general] nan GAT (durere de ...) Vezi si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR..... GAT — FARINGE Vee! si: POLI. GAT — FARINGITA Vez: ANGINA, ANEXA Il, RACEALA GAT — LARINGE Ver! si: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGUSEALK . GAT — LARINGITA Vezi si: ANEXA Il, RAGUSEALA, INFLAMATIE J, CANCER LA LIMBA, 478, 479. 480. 486. 487. 488, 489. 490, 491 gz. 493. 494. 495. 496, 497. 498. 499. 500. 50 502, 503, 504. 505. 506. 507. 1. GEAMAN Vezi: NASTERE [FELUL IN CARE A DECURS NASTEREA MEA., a Jacques Martel GAT- NOD IN GAT. GAT (senzatia de a avea ceva in. GAZE (Gurer provocate¢e..) SAU FLATULENTASAU METEORISNA Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERAL] /[..A ABDOMENULUI] 226 226 227 227 2. GELINEAU (sindrornul lui.) Vezi: NARCOLEPSIE.. ee GELOZIE : 227 GGENITALE (organe..) (in general). 228 - GENITALE (afectiuni ale organelor...) Vez si: FRIGIDITATE, IMPOTENTA, VENERICE [BOLI.. 228 GENUNCHI (in general) Vez! si: PICIOARE.. 229 GENUNCH' (afectiuni ale... 229 (GENUNCHI — MENISC. oe 230 GILLES DEA TOURETTE (sindromul fl.) Vzig? CREIER — TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE ....crorcssernrcereenrerre 231 GGINGII (DURERI DE..) Vez! si: ABCES, GURA [IN GENERAL.., DING! [IV GENERAL, Jone GINGII — GINGIVITA ACUTA... GINGII(stngereree gino.) Vers: SANGE — SANGERARL GINGIVITA Vez! GINGII— GINGIVITA ACUTA GLANDE (in general). “ GLANDE (afectiuni ale...) Vezi si: ADENOM. GGLANDE LACRIMALE Veri: PLANS... GGLANDA PANCREATICA Vezi: PANCREA GLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA sce GGLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA : GGLANDE SALIVARE Vezi si: OREION, SALIVA. snare GGLANDE SUBLINGUALE Verl: GLANDE SALIVARE = GLANDE SUPRARENALE Veui s: ADDISON BOALA LUI... CUSHING [SINDROMUL LUI...}, FRICA, STRES. GLANDE — TIMUS Veri gi: SIDA, SISTEM IMUNITAR, GLANDA TIROIDA {in general) nn GLANDA TIROIDA ~ BASEDOW (boala ali.) SAU GUSA EXOFTALMICK... GLANDA TIROIDA — GUSA. GLANDA TIROIDA— GUSA EXOLFTALMICA Vezi: GLANDA TIROIDA, BASEDOW BOALA A LUI.. Moree Deone alr Aecuntor Couel subtle ole inbondi 508. 509. 510. st 52. 513. 51a. 515. 516. sm. 518. 519. 526. 527 528. 529. 530. sat. 52, 533. 534, 535. 536. 537 GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE.... GLANDA TIROIDA ~ HIPOTIROIDIE GLANDA TIROIDA — TiROIDIT GLAUCOM Veri: OCHI —- GLAUCOM. GLEZNE Vez i: ARTICULATI.. GLOB OCULAR Vezi: OCH! [IN GENERAL). GLOBULE SANGUINE Vez: SANGE GONADE Vesi si: OVARE, TESTICLLE... GRASIME, OBEZITATE Vea ss GREUTATE [EXCES OE. GREATA SI VARSATURI Ver gi: SARCINA [AFECTIUNI ALE... GGREUTATE (exces de.) Vez si: GRASIME. GGRIPA vezi si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FEBRA, MUSCHI, RESPIRATIE, REPIRATIE [BOLI DE...], CAP [DURERE DE... GGRIPA AVIARA Veri si: GRIPA GRIPA SPANIOLA Vez: CREIEA — ENCEFALITA. GURA (in general Vezt si: GINGI.. - GURA(ofectiun’ ale guri.) Vai si: CANCER LA GURA, SANCRU [IN GENERAL], HERPES, GURA — AFTA eee GURA — HALENA (respiratie urat mirositoare...) SAU HALITOZA Vezi si: GINGII— GINGIVITA, GAT [DURERE DE...], NAS [AFECTIUNI ALE. GURA — CERUL GURII, PALAT. GUSA Vezi: GLANDA TIROIDA — GUSA..... GUST (tulburdri ale gustului) Vezi si: GAT, LIMBA, NAS. GUTA Veri si: ACIDOZA, CALCULI RENAL... HT. (hipertensiune arterial) Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HALENA Vezi: GURA —HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE] HALUCINATII Vez s: ALCOOLISM, DEPENDENTA, DROGURI. HASIS (consum de...) Vez DROGURI.. HEMATOM Vezi: SANGE — HEMATOM... HEMATURIE Vezt: SANGE— HEMATURIE HEMIPLEGIE Vezi: CREIER — HEMIPLEGIE HEMORAGIE CEREBRALA Veri: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.C]... BucAl).. 256 256 256 257 257 237 287 257 538. 56. a7. 548. 549. 550. 551. 552. 553. 554, 555. 556. 557. 558. 558. 560. 561. 362, 563, 564. 565. 566. 867. 568, ae | HEMOROIZ Vez i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, | 568. INTESTINE— CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI/ VARICE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE.. oy HEMORAGIE Ver: SANGE — HEMORAGIE.. sn 5. HEPATITA Vert: FICAT — HEPATITA yo. sr. . HERNI | 573. HERNIE DE DISC Vezi si: SPATE [DURERE. ‘DE. 7 Luxarie HEROINA (consum de...) Vezi: DROGURI I 574. HERPES (.. tn genera, bucal,. labial) Vez fs. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vel si PELE — MANCARIME, | 6. VAGIN — VAGINITA : 2 HIDROFOBIE Vezi: TURBARE. [sn E578. HIPERACTIVITATE Vez! i: AGITATIE. 579. HIPERCOLESTEROLEMIE Vez SANGE — COLESTEROL... 580. HIPEREMOTIVITATE Vezi: EMOTIVITATE. HIPERGLICEMIE Vezl: SANGE — DIABET. HIPERMETROPIE Vezi: OCH! — HIPERMETROPIE.. HIPEROREXIE Veri: BULIMEE.... HIPERSALIVATIE Vezi SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVATIE. HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSI... HIPERTENSIUNE Vert: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HIPERTERMIE Vezl: FEBRA ... HIPERTIROIDIE Vez: GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDI.. HIPERTROFIE HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vel si: ACIDOZA, ANXIETATE, FEBRA = HIPOACUZIE Vezi: URECHI — SURDITATE ... HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi si: AGORAFOBIE, ANKIETATE, DEPRESIE. HIPOGLICEMIE Vezt: SANGE — HIPOGLICEMEE... HIPOFIZA Vezi: GLANDA PITUITARA. HIPOSALIVATIE Vert: SALIVA™— HIPER SI HIPOSALIVATIE. HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE .. HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE.. HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS..... se. 582. 583. 58a, 585. 586, 587. 588, S89. 590. son. 592. 593. 594. 595. 596. 597. 599. HODGKIN (boala lui.) Vez si: CANCER AL GANGUIONILOR [..ASISTEMULUI LIMEATIC, SANGE ~ LEUCOPENE HOLERA Veri: INTESTINE — DIAREE... HOMOSEXUAUITE.. HUNTINGTON Ver CREIER — HUNTINGTON [BOALA A LUL.. ICTER (GALBINAREA) Vezi si: FICAT [AFECTIUNI ALE...), SANGE/ {AFECTIUNI ALE. /CIRCULATIE SANGUINA. ILEITA (BOALA LUI CROHIN) Vert INTESTINE — CROHN [BALA AL INELAR Verit DEGETE — INELAR IMPACIENTA Vezi si: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE. IMPOTENTA Veui i: ANGOASA, ANKIETATE, RICA. INCONTINENTE (..feale,. urinar) Vea sz VEZICA (AFECTIUNI ALE. INCONTINENTA LA COPI- Ver: IPL PAT... INDEX Vezt: DEGETE— INDEX. INDIGESTIE Vezi si: OTRAVIRE [.. PRIN MANCARE], DURERE DE BURTA, GREATA, SALMONELA INFARCT (IN GENERAL). INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAIRE CEREBRAL [A.V.C.].. INFARCT .. de miocard) Vez: NIMAW — INFARCT .. DE MIOCARD] INFECTH in general) Veo: ANEXA I, DURERE, FEBRA, INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR. INFECT URINARE Vezi: URINA [INFECTH URINARE]. INFECTI VAGINALE Vezi: VAGIN — VAGINITA.. INFECTII VIRALE Vezi: INFECT [IN GENERAL]. INFLAMATIA Ves: ANEXA Il INIMAY (In general) Vezi si: SANGE. INIA — ANGINA PECTORALA, ANGOR Ver: ANGINA PECTORALA INIMAY = ARITMIE CARDIACA, INIMAY (durere...) Vezi: GREATA. INIMAY — INFARCT {... de miocard) Vezi si: INFARCT [IN | GENERAL). INIMAY — MIOCAROITA.. INNA — PERICARDIT INIMAW — BROBLEME CARDIACE INIMAy — TAHICARDIE Vez IMMA” — ARITIIE CARDIACA.. INIMA¥ — TROMBOZA CORONARIANA... 1265 265 266 600. 602. 603. 604. 605. 606. 607. 609. 610. en. or, 613. eu. 615. 616. or. 68. 69. 620. ea. 622. 623, 62a, 625, 626, 627, 628. 629, 630. 63. INSOLATIE Vez! si: ACCIDENT, CALDURA, PIELE INSOMNIE .. INSUFICIENTA CARDIACA Vezi: inna [PROBLENE CARDIACE] INTESTINE (afectiuni ale.) Vez! si: CANCER COLON / LAINTESTIN / COLITA /.. INTESTINE (cancer la.) Vest CANCER A INTESTINE INTESTINE — COLICA Vezi si: GAZE. INTESTINE — COLITA (mmucozit INTESTINE — COLON... . INTESTINE — COLON (afectiuni ale...) Vezi si: CANCER DE COLON. INTESTINE — CONSTIPATIE Vez si: CANCER LA COLON... INTESTINE— CROHN (boala lui.) SAU ILEITA Ver’ si: APENDICITA, INTESTINE — DIAREE. INTESTINE — DIAREE von INTESTINE — DIVERTICULITA.. INTESTINE — DIZENTERIE Vew sk INTESTINE — COLI DIAREE.. INTESTINE — GASTRO-ENTERITA Vez! si: STOMAC / [AFECTIUNIALE...] / GASTRITA, INTESTINE — DIAREE, GREATA..... INTESTINE — RECT Vezi si: ANUS. INTESTINE — TENIA .. INTESTIN SUBTIRE(afectiunt ale) Vea gi INTESTINE — COLITA INTESTIN SUBTIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICA, Vezi si: INTESTINE — COUTA. INTOLERANTA LA GLUTEN .. INTONICATIE Vea: OTRAVIRE [PRIN MANCARE INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi: NASTERE — AVORT. ISTERIE Vezi si: LESIN, NERVI [CRIZA DE...], NEVROZA ‘IMBATRANIRE (afectiuni legate de...) ‘JMBATRANIRE PATOLOGICA Veri: SENILITATE.. INDOIALA ‘INCHEIETURA Vezi: ARTICULATH ‘NCHEIETURA MAINII Vezi si: ARTICULATII INCHELETURA MAINII— SINOROMUL DE TUNEL CARPIAN.. TNGALBENIRE Vezis ICTER nn KAPOSI (sarcomul lu.) Vez i: SIDA sn XILLAN (polip al, Vz! WAS — KILLIAN (POUP AL LU.) \ABil Vezi: VULVA... fet gi: INFLAMATIE, Marele eone olerAfeeunior- Covel subtle oe ibn 632. 633. 634. 635, 636. 637. 638. 639. 640. eat. 6a2. 64a. 645. 647. 648, 650. 651. 652. 653. 654. 655. 656. 658, LABIRINTITA Vezi: CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE LACRIMI Vezi: PLANS. LARINGE Veri: GAT — LARINGE .. LARINGITA Vezi: GAT — LARINGITA.. LARINGE (cance a.) Vez CANCER LALARINGE LENE... LEPRA Vezi si: CRONICA [BOAL [AFECTIUNI ALE. enone LESBIANA Vezi: HOMOSEXUALITATE .. LESIN SAU PIERDEREA CUNOSTINTEI Versi CREIER — SINCOPA, COMA, LEUCEMIE Vezi: SANGE — LEUCEMIE. LEUCOPENIE Vezi: SANGE — LEUCOPENIE J], NERV, PIELE / [IN GENERAL] / .LEUCOREE Vez si: CANDIDA, INFECTI, PIELE— MANCARIME, SALPINGITA LEZIUNI Vert PELE — LEZIUN LUIGAMENTE Ver: ARTICULATII — ENTORSE LIMBA Vedi si: GUST [TULBURARI DE. MBA (cancer a.) Vez: CANCER LA LIMBA LIMA (afectiunlmftice) Vezi ss CANCER LA GANGLIONI (A SISTEMULUI LIMFATICL, GANGLION (..LUMFATIC), INFECT INFLAMATIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR, LIMFATISM LIMFOM Vez: HODGKIN [BOALA A LUI LUPOM (in general) Vezt si: CHIT... LITIAZA BILIARA Vez: CALCULI BILIARI LITIAZA RENALA Vecis CALCULI RENAL. LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR, LOMBAGO Vez: SPATE [DURERE DE..]-Z0NA LOMBARK LOMBALGIE Vert: SPATE [DURERE OF. ~ ZONA LOMBARI LORDOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A ..] — LORDOZA.. LSD (consum de...) Vezi: DROGURI. LUMBAGO Vezi: SPATE [DURERE DE. 300 301 301 301 301 301 301 -] — ZONA LOMBARA, 301 9. LUPUS Vezl: PIELE — LUPUS... 301 LUPUS ERITEMATOS CRONIC Veri: PIELE — LUPUS.... 901 2. LUXATIE Vezi si: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE... 031 [MALABSORBTIE INTESTINALA Veri:INTESTINE sees 303 [MALARIA SAU PALUDISMUL Vex si: COMA, FEBRA, SANGELE. 303 665. 668. 667. 668. 669. 670. en. 6p. 673. 674, 675. 677. 678. 680. 68. 685, 686. 687. 683. 689. 690. 651. 692. 693, 694. 695. 696. 697. 698. 699. yoo. . MANCARIME & ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME ANALA... 683, MALFORMATIE (IN GENERAL)..(AINIMI)... MALFORMATI CONGENITALE. MAMELE Vert: SANI MANIACO-DEPRESIE Vez: PSIHOZA MANIE Veri si: ANGOASA, ANXIETATE.. MARUUANA (CONSUM DE...} Vezi: OROG. [MASOCHISM Vert: SADOMASOCHISM. MASTITA Vez: SAN-MASTITA. [MASTOIDITA Vet si FEBRA, INFLAMATIE, URECAFOTITA MASTOZA Vert: SANT... MAXILARE. oe MADUVA SPINARI Vez si: SCLEROZA IN PLACT MADUVA OSOASA Vers: SANGE.... MAINI (IN GENERAL) MAIN ARTROZA MAINILOR)- VeziARTRITA. [MAIN - BOALA LUI DUPUYTREN - Vez si: DEGETE. MANCARIME Vert: PIELE — MANCARIME MANCARIME VAGINALA Vezi: VAGIN [IN GENERAL]. MATREATA Vez! gi: PAR [AFECTIUNI ALE..] MEDIACALCOZA Vezi: ARTEROSCLEROZA MEDICINA.. MELANCOLIE Vezi, 8 ANGOASA, DEPRESIE, PsIkOZA, SUICID.. MELANOM Vezi :MELANOM MALIGN.. MEMORIE (DEFICITARA) Ver! si: ALZHEIMER, AMINEZI.. MENIERE (BOALA LUI) Vezi si: ACUFENA, VERTI, SURDITATE.. MENINGITA Vez!: CREIER-MENINGITA.. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...) nono MENISC Vezi: GENUNCHI (DURERE DE...) MENSTRUATIE-AMENOREE. MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA\.. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi si: FIBROM .. ‘MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vezi MESCALINA (CONSUM DE...) Vezi: DROG . [METABOLISM LENT Vezi: GREUTATE (EXCES DE..) METEORISM Vezi: GAZ METRORAGIE Vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE. L ‘Maree Dclonar Bll 5 Afeclunilr- Court subtle oe ibn 702. 703. 708. 795. 708. 707 708. 709. 70. m ra. 73. 7. 75. 76. 77. 78, 79. no. mi me. 73. na. 75. 76. PT m8. 79. Tre. 7. 732. 733. ra. 735. 6. MIASTENIE Vezi: MUSCHI~ MIASTENIE MICOZA (. pe pelea cepuli fire de pars unghi) Vect PAR— MiIcOZA MICOZK (.. la degetele de la picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE — MiICOZA. MIGRENE Vez: CAP-MIGRENE. MIILOCUL SPATELUI Vezi: SPATE. MIOCAROITA Vez: INIMAW — MIOCARDITA... IMIOM UTERIN Vezi: FIBROM $1 CHIST. MIOPATIE Vez: MUSCHI — MIOPATI MIOPIE Vezi: OCH! — MIOPIE.. MIOZITA Vezi: MUSCHI — MIOZITA.. MIROS Vezi: NAS IMIROS CORPORAL $1 TRANSPIRATIE Ved NAS ws : MANA, (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez: SANGE-MONONUCLEOZA....312 MOARTE Vez! si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASEE . MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUL MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN .. MONONUCLEOZA Vez: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA. MUCOVISCIDOZA SAU FIBROZA CHISTICA Ver! si: PANCREAS, PLAMANI. MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi INTESTINE-COLITA .. ‘MUSCHI (IN GENERAL).. 'MuSCHI~CONVULSI Ver! $i: CREIER-EPLEPSIE... MUSCHL-DISTROFIE MUSCULARA... MUSCHI ~ FIBROMATOZA.. MUSCHI ~ MIASTENEE... MUSCHI — MIOPATIE.. MUSCHI — MIOZITA, MUSCHI — TETANOS Ved! si: MUSCHI— TRISMUS. [MUSCHI — TRISMUS vez! si: MUSCHI— TETANOS.... INANISM— GIGANTISM Vez! si: OASE — ACROMEGAUE.. [NARCOLEPSIE - BOALA SOMINULUI Vez! si: COMA, LESIN, INSOMINIE, SOMNOLENTA . 'NAS {in general) Vez si: MIROS CORPORAL... [NAS (afectiunt al@..)oonsonne NAS CARE CURGE IN GAT... NAS (congestie) Vezt: CONGESTIE nnn NAS — KILLIAN (polip al lu.) Vez si: TUMORA 3 an 38 318 319 3 32 321 7. 738. 733. 740. 78%. 72. 743. 7a0. 745. 746. 7a. 78. 749. 750. 754 732. 783. 73a: 735. 756. 757. 758. 759. 760. 761 762. 763. 764. 765. 766. 767. 768. 769. 770. INAS (singerdf.).. INAS — SINUZITA [NAS (strnut) Veci STRANUT.. INAS (sfordit) Vezi: SFORAIT soni INASTERE (Feluln care s-a petrecut nasterea mea, ca si copil..) Ver si: NASTERE (ca mamd) . INASTEREA PREMATURA. [NEBUNIE Vezi si: PSIHOZA. INEFRITA Veri: RINICHI — NEFRITA.... [NEFRITA CRONICA Vez: BRIGHT [BOALA A LUL. Ju NEFROPATIE Vez: RINICHI— NEFRITA 2 NEUNISTE NEMULTUMIRE INERVI (in general = NERV tt de.) Ved: ISTERIE, NEVROZR vn INERVI — NEVRALGIE Veri i: DURERE.. NERVI — NEVRITA soon NERV OPTIC Ver: NERVI — NEVATTA., NERVUL SCIATIC Vr! : DURERE, SPATE /AFECTIUNI ALE J / ZONA LOMBARA, PICIOARE / [IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE... NERVOZITATE son NEURASTENIA Vez ss BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALA [IN GENERAL] NEUROPATIE Vez: SISTEM NERVOS. INEVOIE (In general) Vez: DEPENDENTA wou snrsnsnnnsn NEVRALGIE Veet: NERVI — NEVRALGIE. INEVRITA Vezi: NERVI ~ NEVRITA.. NEVROZA Vezi si: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE... NISTAGMUS Vezt: OCHI — NISTAGMLS... NobUUL NOSTALGIE Vezi si: MELANCOLIE. ‘ASE (in general. ‘OASE (afectiuni ate. ‘OASE — ACROMEGALIE CASE (boal8 a oaselor) Vezi: ANEXA IV. COASE (cancer la.) Vezi si: CANCER [iN GENERAL] ‘ASE (cancer la oase...) — SARCOMUL LUI EWING Vert si: CANCER [IN GENERAL] ‘Morale Dilonar ol Bolo 5 Afectlunr-Caurle subtle oleinbolBii 7m. OASE — DIFORMITATE, 772. OASE — DISLOCARE.. 773. OASE — FRACTURA (... osoasi) Vezi si: SPATE — FRACTURI ALE VERTEBRELOR, 774. OASE — OSTEOMIELIT 715. OASE — OSTEOPOROZA. 718. OBEZITATE Veci: GREUTATE [EXCES DE. 771. OBICEIURI Veri: DEPENDENTA 78. 72. 780. 7a. OBSESIE. 340 782. OCHI Vezi: OCHI [IN GENERAL)... 341 783. OCHI (IN GENERAL)... 3a1 784. OCHI afectiuni ale.) nnn 785. OCH! (afectiuni ale copillor). 786. OCH — ASTIGMATISM .. 787. OCHI— CATARACTA... 788. OCHI — CEARCANE wns 789. OCHI — CHERATITA Ver! si: INFLAMATIE, ULCER. 790. OCH! — COMOTIA RETINIANA Veri si: CREIER — COMOTIE. 731. OCHI — CONJUNCTIVITA 792. OCHI — DALTONISM (non-perceperea CUIFIOF) nen 798. OCHI — DEZUIPIREA DE RETINA 794. OCH! — DEGENERESCENTA RETINIANA (macular8) 795. OCH! — GLAUCOM. . 798. OCHI- HIPERMETROPIE $1 PREZBITISM 797. OCH MIOPIE 798. OCHI-NISTAGMUS.... 799. OCHI — ORBIRE.... 800. OCHI — PTERIGION.. 801. OCHI — PUPILE B02. OCHI — RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA 803, OCHI — STRABISM (in general). 804. OCH! — STRABISM CONVERGEN - OCHI — STRABISM DIVERGENT... 2” 806. 807. 808. 809. B10. an. an. a3. a. a5. 816. a7. 818, 819. 820. B21. 822, 823, 824, 825, 826. 827. a8, 829. 830. 831 B32. 833. 834. 835, 836. 837. 838. 839, 840. Ban. (CHI USCATI Vezt: OCH! [AFECTIUNI ALE... OMBILIC (BURIC) OMBILICALA (HERNIE..) Vez! si: HERNIE... ‘OMOPLAT.... OMUCIDERE nee (OPIUM (consum de.) Ve: DROGUR... ‘OPRESIUNE.. : COPRESIUNE PULMONARA.. COREION Vezi si: GLANDE SALIVARE, INFECTI [IN GENERAL], BOLILE COPILARIEL.. ORGANE GENITALE Vez: GEN/TALE [ORGANE.. ‘ORGELET Vez! si: FURUNCUL.... - CORHITA Vezi: TESTICULE [IN GENERAL}... OTITA Vezi: URECHI — OTITA. OTRAVIRE (... prin alimentatie) COVARE (in general) Ve i FEMININE [AFECTIUN.) COVARE (afectiuni ale ovaretor PALAT Vezi: GURA — PALAT : PALPITATII Vezi: INIMAW — ARITMIE CARDIACA... PALUDISM Vezi: MALARIE... PANARITIU.. PANCREAS Veri i: SANGE / DIABET / IPOGLICEME. PANCREAS — PANCREATITA Vez! gi: ANEXA I. PANICK (atac de...) Vez: FRICA.. PARALIZIE (Tn general)... PARALIZIE CEREBRALA Vezi: CREIER — PARALIIE CEREBRALA PARALIZIE INFANTILA Vezl: POLIOMIELITA .nyo.nsnous PARANOIA Vezi: PSIHOZA— PARANOIA... : PARKINSON (boa @ lui.) Vez: CREIER ~ PARKINSON [BOALA A LUI PAROTIDE Vezi: GLANDELE SALIVARE ar PARTEA DREAPTA Vezi: MASCULIN [PRINCIPIU.. PARTEA STANGA Vezi: FEMININ [PRINCIPIU.... PAR (in general). PAR (boli de...) PAR — CALVITIE. PAR GRIZONAT.. PAR — PELADA.. Moree Detonator s Afecunlor- Caurele subtieoeimbandvr 842, a3. 844. 845. 846. 87. 848. 849, 850. 851 852. 853. 854, 855. 856, 857. 858. 859. 860. 364 862, 863. 864, 865. 866, 867, 868, 869, 870. an. 8p. 873. 874. PAR (plerderea..) Vez: PAR — CALVITIE.. PKR DE PE CORP Vers: PARUL CAPULUI [PIERDEREA..).. PAR: PECINGINE Vez: PAR [PIERDEREA..]/ CALVITE /PELADK PEDICULOZA Vezi: PADUCH. PEDICULOZA PUBIANA Vez: VENERICE (BOLL). PELADA Vez: PAR — PELADA. PELVIS Vez i: BAZIN, SOLDUR PENIS (afectiun ale...) PERETE (ANATOMIC). PERICARDITA Vezi:INIMAW — PERICARDITA. PERITONITA Vex si: APENDICITA PERONEU Vezk PICIOR — PARTEA INFERIOARA... PETE ROS Vez: PIELE /AFECTIUNI ALE... PETE DE VIN Vezk: PIELE — PETE DE VIN. PICIOARE (In genera}... PICIOARE (afectiun ale) 372 an ar PICIOARE - GAMBE (In general] Vez: SISTEM LOCOMOTOR 374 PICIOARE — GAMBE (afectiuni ae... 374 PICIOARE — GAMBE ~ PARTEA INFERIOARA (PULPA) 375 PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vez si: COAPSE [IN GENERAL). PICIOARE ~ VARICE Vezi: SANGE — VARICE. PICIOR DE ATLET Vezl: PICIOARE— MICOZA mn PiCIOARE — BATATURI, DURILLON Vex: PIELE — CALOZITATE.. PICIOARE ~ MICOZA (...intre degetele dela picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi si: ae GENERAL] / [AFECTIUNI ALE..J, SISTEM IMUNITAR... se PICIOR — SPINA CALCANEANA Vezt gi i: CALCAL. PICIOARE — VERUC! PLANTARE Ved! si: PICIOARE — DURILLON. PIELE (in general) PIELE (afectiuni ale.) PIELE — ACNEE Ver $1: PIELE / COSURI/ PUNCTE NEGRE, FATA... PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA Vedi sl: PIELE / COSURI/ PUNCTE NEGRE, FATA PIELE — ACROCHERATOZA Ver! gi: PIELE — ACRODERMATIT PIELE — ACRODERMATITA. PIELE— ALBINISM Vez! si: PELE — VITILIGO 376 377 377 serene STD 383 384 384 875. 876. 87. 878. 879. 880. 881. 882, 883. 884. 885. 886, 887. ase, 889, 890. 892, 893. 894. 895. 896, 897. 898, 899. 900. 90. 902. 903. 904. 905. 906. 907. PIELE — ANTRAX Ver! si: PIELE— FURUNCULL PIELE — BASICL anon PIELE — CALOZITATE Veul si: PICIOARE — DURILLON 5! BATATURI PIELE— CICATRICE nnn PIELE — COSURI Vez si: HERPES /[. IN GENERAL, . BUCAL), PIELE — ACNE... PIELE — CRAPATURI : PIELE — DEGERATURI Ve! FUG [INGHET. PIELE — DERMATITA...... 388 PIELE — DERMATITA SEBOREICA. 389 PIELE — ECZEMA. 1-389 PIELE— EPIDERMAITA Veo ANEXA I HERPES PELE PIELE — ERUPT (.. de cosur) Vezi si PELE — PIELE — FURUNCULI Vezi si: INFLAMATIE .... PIELE — FURUNCULI VAGINAL. PIELE — SCABIE (RAI). PIELE — IMPETIGO PILE — KERATOZA Ver i PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON / BATATURI 393 PIELE — LEUCODERMIE Vez/ si: CICATRICE, PIELE — ALBINISM / VITIUGO sonnei 304 PIELE — LIPOM. 394 PIELE — LUPUS (eriteratos croic). PIELE — MANCARIME Vez si: PIELE — ERUPTIE[.. COSURI].. PIELE — MANCARIME IN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME we. PIELE — MELANOM MAUIGN... PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN. PIELE ~ PSORIAZE.. PIELE — PUNCTE NEGRE Vez FATA annem PIELE — SCLERODERMIE Vez: SISTEM IMUNITAR PIELE — URTICARE.. PIELE — VARICELA Ver i: BOLILE COPLARII — PIELE — VANATAL. PIELE — VERGETURI, PIELE — VERUCY NEGI(n general) Vex: TUMOR PIELE — VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE PIELE — VITIUGO .. VARICELA. ‘Moree Dielonar lBolioryAfectiunlor-Coutl sul oeimbondrt 909. $70. on. 915. 916. on. 8. 99. 920. oa 922, 923. 924. 95. 26. 927, 928. 929, 930. 93. 932. 933. 934, 938. 936, 937. 938. 939, .PIERDEREA POFTEI DE MANCARE Vez >. POLIOMIELITA. 1. POLIOREXIE Vezi: BULIMIE... 2. POLI... .PRESIUNE ARTERIALR SAU SANGUINK Vest TENSIUNE ARTERIALA ra PIELEA CAPULUI Vezi: PAR — PIELE ~ MANCARIME, MATREATA 404 PIEPT on c 404 PIEPT (angind la..) Vezi: ANGINA PECTORALA. 404, .PIERDEREA CUNOSTINTEI Vezi: LESIN. 404 POFTA DE MANCARE [PIERDEREA.. PIETRE LA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI. PIETRE LA RINICHI Vezf: CALCULI RENAL. PINEALA Vezi: GLANDA PINEALA ... : PIOREE (ginglvit& expulsiva) Vee: GINGII [AFECTIUNI ALE. “« PIPLIN PAT » Vezi sit INCONTINENTA [.. FECALA, .. URINARA].. PIREXIE Vezis FEBRA on PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARA... PLAGA Vezt: ACCIDENT... PLAMANI (in general) Vedi: BRONSIL. PLAMAN' afectiun ate.) Vers: ASTM, BRONSII — BRONSITA, SCLEROZA PLAMANI — BOALA LEGIONARILOR PLAMANI (cancer la.) VeziiCANCER LA PLAMAN... PLAMANI — CONGESTIE Vezi: CONGEST... PLAMANI — EMFIZEM PULMONAR... PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZIE PLANS. PLEOAPE (in general) Ver! si TRASATURI PLEOAPE (clipit al.) se a PLEUREZIE Vet PLAMAN! — PNEUMONIE 51 PLEUREZIE PLEURITA Vezi: PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZE.. PLICTISEALA Vezi si: DEPRESIE, MELANCOLIE. PLOMBA Veri: DINT! — CARIE DENTARA. PNEUMONIE Vezi: PLAMANI— PNEUMONIE 51 PLEUREZI.. PNEUMOPATIE Vezi: CONGEST... POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA. POLIARTRITA CRONICK EVOLUTIVA, Veri: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA... 4a. | bas. 946 | saz. | 948 909, 950 951 952, 953. 954. 955. 956. 957. 958. 959. 960. 96. 962, 963. 964. 965. 966, 967. | 968. 969. 970, om 973. i 974. | os. i| 976. on. ove. “ PREZBITISM Ver: OCH/— HIPERMETROPIE SI PREZBITISM .onrnnnenns BN PRINCIPIUL MASCULIN Vezi si: FEMININ., x3 PROBLEME CARDIACE Ver: INIMAAW — PROBLEVE CARDIACE 493 PROBLEME LEGATE DE PALPITATI Vez INIMAY — ARITMIE CARDIACA PROLAPSUL (coborarea unui organ) Vezi $i: PROSTATA [COBORARE DE. PROSTATA (in general). PROSTATA (afectiuni ale.) nm PROSTATA (cobordre..) Vezi si: PROLAPS.. PROSTATA — PROSTATITA Ver! si: ANEXA Ill, INFECTIE, INFLAMATIE. PRURIT Vezi: PIELE — MANCARIME.. PSIKOSOMATICR{boal.) Vez BOALA PSIMOSOMATICA. PSIHOZA {in general). PSIHOZA— PARANOIA PSIHOZA — SCHIZOFRENIE PSORIASIS Ver: PIELE — PSORIASIS. PUBIANA (pilozitate).. PUBIS sul.) Vers ACCIDENT, OASE — FRACTURI .. OSOASE), TENDOANE: PULS {anomali ale.) Vezi:INIMAY ARITMIE CARDIACA PUNCTE NEGRE VezI: PIELE — PUNCTE NEGRE RAHITISM .. RANA Vedi: ACCIDENT, TAIETURA. RANCHIUNA sn RAYNAUD (boalaa li) Vel i SANGE — CIRCULATIE SANGUINA... RACEALA RINITA Vezi si: ALERGIE — FEBRA FANULU.. RAGUSEALA Vezi si: AFONIE. : RAGUSEALA Vez: GAT — RAGUSEALA.... RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE... RAU DE ALTITUDINE Vezi:RAU DE MUNTE. AU DE CAP Vezi:CAP.. RU DE CKLATORIE Vez! RAU DE TRANSPORT... RAU DE GAT Vezl:GAT- FARINGITA .. RAU DE INIMA VezizGRETURD non AKU DE MUNTE Vez sic APETI, BALONA, GRETUR,, AMETEUL RAU DE MARE - Vezi si: RAU DE TRANSPORT... RAU DE MASINA Vezi:RAU DE MARE.. 413 43 Marele eona ol olor Aeciualor Covel ste oe ibn 979. 980. 98. 982. 983. 984. 985. 986. 987. 988 989, 990. 991. 992. 993 994. 995 996. 997. 998. 999. 1000. 1001 1002. 1003. 1004. 1008. 4006. 1007. 1008, 1009. 1010. AU DE TRANSPORT - Vezi si: ANXIETATE, RAU DE MARE, GRETURI, AMETELI AAU DE SPATE Vert: SPATE IN GENERAL RAU DE STOMAC Vez gi: INTESTINE... RAUTATE Vez! si: DREPTATE (EU AM... RAGAIT, ERUCTATIE Vezi: ERUCTATIE. RECT Veri: INTESTINE RECT REGRETE. RESPIRATIE (in general)... RESPIRATIE(afectuni de.) Vez: ASTI GAT [AFECTIUNT ALE ‘MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI [AFECTIUNI ALE. RESPIRATIE — ASFIKIE Vez/ si: ASTM, RESPIRATIE [AFECTIUNI DE... RESPIRATIE — SUFOCARE RESPIRATIE ~ TRAHEITA. a5 425, 426 a7 os ABT RETENTIA APEI Vez! si: EDEM... aay RETINITA PIGMENTARA Vez: OCHI-~ RETINITA PIOMENTARA 428 RETINOPATIE PIGMENTARA Vezl: OCH — RETINITA PIGMENTARA. 428 RETRAGEREA IN SINE... REUMATISM Vezi si: aaraiTa — POUARTAITA REUMATOIDA, ARTICULATI, INFLAMATI.. se 28 RIDURI RIGIDITATE (... articular, .. musculara) RINICHI (probleme renale) Veri si CALCULI / (IN GENERAL /RENALI, FRICA 1-430 RINICH — ANURIE Vets: RINICHI [PROBLEM RENALE] 432 RINICHI— NEFRITA Vezi si: FURIE, INFLAMATIE, FRICA 432 RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENALI.. AINICHI (durere fn zona.) lumbago) Vez: SPATE /DUREAI DE.]/ ZONA INFERIOARA, RINITA Vert: RACEALA [CRETE]. RINOFARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA. ITM CARDIAC (tulburir de..) Vez: INIMAW — ARITMIE CARDIACA ROSEATA Vezi: PELE [AFECTIUNI ALE. ROTULA.. RUBEOLA Ver: BOLILE COPIARIE. RUJEOLA Vezi: BOLILE COPILARIEI. SARCOIDOZA.. “ “ Jacques Marte! ‘yor. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE..] ~ SARCOMUL LUI EWING. sora, SACRU (05) Vez: SPATE — PARTEA INFERIOARA... 4013. SADISM Vezi: SADOMASOCHISM... 1014. SADOMASOCHISM ... 434 1015. SALIVA (in general) Ver si GLANDE SALIVARE, OREION. nS 4016. SALIVA — HIPER $1 HIPOSALIVTIE Vez! si: GURA.. 435 to17, SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDA Vez: OTRAVIRE[. PRIN MANCARE], INDIGESTIE INFECTI [IN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GRETURI .u0.00-436 1018, SALPINGITA Vezt st CRONICA [BOALA..J, FEMININE [AFECTIUN..., INFECTU [IN GENERAL}... - as 1019. SARCINA (afectiun in.) Vezi st NASTERE, GRETURI, SANGE — DIABET... 437 +1020. SARCINA (.. prelungit).. 437 021. SARCINA — ECLAMPSIE Vex si CREIER — EPILERSE, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE .. 438 1022. SARCINA ECTOPICA SAU J EXTRAUTERINA.. 1023. SARCINA Vert: NASTERE — AVORT. 1024. SARCINA FALSR... 1025. SANGE (in general). ee 1026, SANGE (aectuni ale) Ved si SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE.. 1027. SANGE — ANEMIE Ver’ s: SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE 1028, SANGE — ARTERE... 4025, ANGE — CANGRENA Ver ss AMPUTARE, INFECT 1030. SANGE — CIRCULATIE SANGUINA Veri si: IIMA, RAYNAUD IBOALAA LUI.) : +1031. SANGE COAGULATI...1m vene sauin atere), CHEAG Veri st SANGE -TROMBOZA 1032. SANGE — COLESTEROL Vew si SANGE IN GENERAL]/ CIRCULATIA SANGELUT 1033. SANGE — DIABET (.. zaharet) Vel: BOLI EREDITARE, SANGE - HIPOGLICEMIE.. 1034. SANGE (in scaun..) Vea st ANGE SANGERAR 1035. SANGE — FEBLITA = = 1036, SANGE — HEMATOM Ver! si ACCIDENT, SANGE /IN GENERAL] / CIRCULATIA SANGUINA. 1037. SANGE — HEMATURIE Ver! si: ADENOM, VEZICA / IAFECTIUNI ALE..J/ CISTITA, URINA [INFECT URINARE].. Morale Detonator Afeclunlr- Coutele subtle ale intend 1038. SANGE — HEMOFILIE Vezi si: BOLI EREDITARE, SANGE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE...] / CIRCULATIE SANGUINA / DIABET.. 1039. SANGE — HEMORAGIE.. 1040. SANGE — HIPOGLICEMIE Vez) ALERGH [IN GENERAL), ‘CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE DE..], SANGE— DIABET... 1041. SANGE — LEUCEMIE Vezi si: CANCER [TN GENERAL ], SANGE / ANEMIE / CIRCULATIE SANGUINA. 1042. SANGE — LEUCOPENIE 1043. SANGE — MONONUCLEOZA INFECTIOASA ve Vezi si: ANGINA, ‘OBOSEALA, INFECTI [in general], SPLINA, CAP [DURER! DE... 1044. SANGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi si SANGE COAGULAT — TROMBOZA... 1045. SANGE — SANGERARI. 1046. SANGE — SEPTICEMI. 1047. SANGE — TROMBOZA Vezi si: SANGE / CRCULATIE SANGUINA / COAGULARE .. 1048. SANGE — VARICE, 1049. SANGERARI Vezi SANGE — SANGERARI 1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI.. 1051. SANGERARI GINGIVALE Vezi: GINGII [SANGERARI ALE. 1052. SANI {in general)... ren — 1053. SAN! (afecyiuni ale...) (dureri, chistur) Vez! si: CANCER LA SAN, SAN — MASTITA.. — 1054. SANI — ALAPTARE (ficult de) Vuii SANI — 1055. SANI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SAN.. 1056, SANI — MASTITA, 1057. SCABIE, RAIE Vez: PIELE — SCABIE SAU RAIE. 1058. SCARLATINA Vezi: BOLILE COPILARIEI 1059. SCHELET Vert: OASE.... 1060, SCHIZOFRENIE Vert PSIHOZA — SCHIZOFRENIE.. ‘1061, SCIATIC (nervul..) Vezi: NERVUL SCIATIL 1062. SCLERODERMIE Vezi: PIELE — SCLERODERMIE weno "1063. SCLEROZA Vezi si: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 1064, SCLEROZA IN PLACI 1065. SCLEROZA — LATERALA AMIOTROFICA Vezi: CHARCOT [BOALA LUL..] 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE...] — SCOLIOZA, eur masmiTA, ys “ Jacques Martel +1067. SCRASNIT DIN DINTI Vezi: DINTI (SCRASNIT DIN. -MAXILARE [DURERE OE. nn ABB 1068. SCRUPULE.. : nee ABB 4069, SCURGERI VAGINALE Vez: LEUCOREE.. 063 4070, SENECTUTE Vez: BATRANETE(AFECTIUN DE.) 463 3071. SENILTATE 463 to72, SEPTICEMIE Vert SANGE — SEPTICEMIE 463 {73 SETE Vers INSOLATIE,RINICH![PROBLEME RENALE], SANGE — DIABET... 463 1074. SEXUALE (DEVIATII $I PERVERSIUNI TN GENERAL)... 464, +4075. SEXUALE (FRUSTRARI, LIPSA DORINTEL. Vet si: EIACULARE PRECOCE 1076. SEXUALA (HARTUIRE...) 1077. SFORAIT. 1078. SIDA SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE). 1079. SIFILIS Vez: VENERICE (BOL... 1080. SINCOPA Vezl: CREIER — SINCOPA 408s, SINDROMUL SAUTORILOR DE LAPTE Vez: BAUTOR DE LAPTE {SINDROMUL. tof, SINDROMUL LUI BURNETT Ver: BAUTOR DE LPTE[SINDROMUL.. 487 1083. SINDROMUL CANALULU! CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULU.. 487 +4084. SINDROMUL LUI CUSHING Vezl: CUSHING [SINDROMUL LU] nnn 467 1085. SINDROMUL DOWN Vezi: MONGOLISM. 467 +1086. SINDROMUL LUI GELINEAU Vezi: NARCOLEPSIE. 467 1087, SINOROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA Vea gi: SISTEM IMUNITAR ee 4088, SINOROMUL IMUNODEFICIENTE! DOBANDITE Vez: SIDA.. 1089, SINDRMUL MARFAN orn 464 465 465 465, 867 267 467 OBGSEALA CRONICA 1090. SINDROMUL DE O8OSEALA CRONICA Ve ISINOROM DE... 1-468 to. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezk MENSTAUATIE™ SINDROM PREMENSTRUAL. 468 1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (SNA) SAU PNEUMOPATIE ATIPICA Vezi si: PLAMANI — PNEUMONIE, RESPIRATIE 468 11093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi si: SPATE [AFECTIUNI ALE...J, INFLAMATI, TENDOANE 469, 1004. SINOROMUL UNGHIILOR GALBENE Vert UNGHI GALBENE [SINDROM Abo sooner 468 Maree Dtonor ol ollor!Afeeunar- Couele subtle le nbn © 1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: INCHEIETURA MAINII — ‘SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN sn 1096. SINUCIDERE Vez si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLIE.. 11097. SINUS PILONIDAL Vezi si: SPATE / [AFECTIUNI ALE..1/ PARTEA INFERIOARA A SPATELU!, INFECTI [IN GENERAL] 1098. SINUZITA Vezi: NAS — SINUZITA., 1099. SISTEM IMUNITAR Vez $ SIDA ‘100. SISTEM LOCOMOTOR Vezi si: OASE. ‘nos. SISTEM LIMFATIC Vezi si: GANGLION! [UMEATICI.. ‘toa. SISTEMUL NERVOS Vezi si: NERVI [IN GENERAL]. ‘103. SLABICIUNE (STARE DE...) Vezi sit ASTENIE NERVOASA. ‘104. SLABIREA Vezi: si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE) ‘05. SOMN (BOALA SOMNULUI..) Vezl: NARCOLEPSIE.. ‘1106. SOMN (TULBURARI DE...) Vezi: INSOMNIE. ‘107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)... 1108, SOMNOLENTA.... 109. SPASM wr. ‘M0. SPASMOFILIE Vez gi: TETANIE... ‘mit, SPATE (In general). sma, SPATE (durere..) ~ PARTEA SUPERIOARK (7 vertebre cervicale) ‘m3, SPATE (durere de, creer yeaa ‘mig. SPATE (dureri de...) ~ ZONA LOMBARA. ‘115, SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Ver si: OASE — FRACTURA 1116. SPLINA... o : 117. S.P.M, (sindrom premenstrual} Vezi: MENSTRUATIE — SINDROM PREMENSTRUAL verre ‘318. S.RAS. Vezi: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER. ‘mg, STARE DE RAU.. vs ‘120, STARE VEGETATIVA CRONICA Vest CREIER STARE VEGETATIVA CRONICA 121. STANGACL... ‘a2. STERILITATEA, 1123, STERN, ‘724, STRABISM Vezi: OCH! ‘12s, STRES, 1126, STOMAC (in general) 1127. STOMAC (durere de.) Vel si STOMAC— ARSURILA STOMAC.. — sTRABISM. “a Jacques Martel ‘128, STOMAC— AEROFAGIE 502 qi29, STOMAC (cancer a.) Vel CANCER LA STOMAC.. 502 1190. STOMAC— ARSURI LA STOMAC. ‘131. STOMAC — GASTRITA Ver! si: INFLAMATIE.. 1192, STRANUT.. 4133, SUBLINGUALE (lade. eat GLANDE SALIVARE ‘134. SUFOCARE Veri: RESPIRATIE— SUFOCARE.. 1135, SUGHT... 1136. SUPARARE Vez: MELANCOLIE.. 1137. SUPRAPONDERAL Veo! GREUTATE (EXCES OE. 1138. SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILATIE.. 1139, SUPRARENALE Vezi: GLANDE. ‘10. SUPTUL DEGETULU... ‘gt. SURDITATE Ver: URECH!— SURDITATE.. ‘2. SURDO-MUT Vez i: URECH! ~ SURDITATE. ‘a3, SALAZION Vezi:PLEOAPE ‘aa. SANCRU {in general) Vez: ULCER (é) [IN GENERAL fia5, SANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vea GURA IDURERE OF. ‘n46. SOLDURI Vez! si: BAZIN ‘14. SOLDURI (dureri de.) ‘148. TABAGISM Vez: FUMAT . ‘tg. TAHICARDIE Ver: INIMAW — ARITIVIE CARDIACA ‘nso. TALAMUS.. 1151. TARTRU Vezi: DINTI [AFCTIUNI ALE. ‘nga, TAIETURA Veut: ACCIDENT. 1953, TENOINITA Vea: TENDON (IN GENERAL. 1154. TENDON (in general. 1155, TENDONUL LUI AHILE.. 1156. TENIA Ver: INTESTINE — TEND “157. TENIS ELBOW Ver: COATE— EPICONDILITA. 1158. TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE. 1159. TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE . ‘160. TESTICULE (in general) Vers: PENIS [AFECTIUNI ALE. ‘161, TESTICULE (cancer de..) Vez CANCER DE TESTICULE ‘162, TETANIE.. 4363. TETANOS Vea: MUSCHI ~ TETANOS ‘16a. TETRAPLEGIE Vez: PARALIZIE [IN GENERAL]. ‘Moree Dona of Boller Aeciunlor Cauzele sae ole nent ‘nbs. 16. 7, 68. 69. 170, wn 72 7. 74. 7 76. 7. 178 179, 1180, 8x 82. 183, 184. 1185, 86. 87. 88, 189. 1190. tig. 1192. 193. 94. ‘195, 1196, 1197. ‘198, 199, eee TIBIA Vezi: PICIOARE— PARTEA INFERIOARA S15 TICURI Vezt: CREIER — TICURI. 515 TIMIDITATE .. 515 TIMPANISM..... 516 TIMUS Vez: GLANDA— TIMUS.... : 516 TIROIDA Vezt: GLANDA TIROIDA IN GENERAL. 516 ‘TOROPEALA Vezi: AMORTEALA son 516 TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE [IN GENERAL}. 516 TORTICOLIS Vezi: GAT — TORTICOLIS, 516 TOXICOMANIA Vea i: ALGOOUISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA, DROGURI, PLAMAN [IN GENERAL) TTRAHEITA Vezi: RESPIRATIE — TRAHEITA.. aoe TRAHEOBRONSITA Veci: BRONSITA, RESPIRATIE — TRAHEITA. TRANSPIRATIE Vezi: MIROS CORPORAL TREMURAT Vezi si: PARKINSON [BOALA A LUI... TRISMUS Vezi: MUSCHI — TRISMUS. ‘TRISOMIE 21 Vez!: MONGOLISM... TRISTETE Vez si SUPARARE, MELANCOLEE, SANGE / COLESTEROL / DIABET / HIPOGLICEMIE.. ‘TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUT.) TROMBOZA Veri: SANGE — TROMBOZA.. ‘TROMBOZA CORONARIANA Vezi INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA ‘TROMPA UTERINA (INFECTIA UNE.) Vezl: SALPINGITA. TUBERCULOZA Vezi si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE.) TUMORA (TUMORI) Vert si: CHIST, CANCER [IN GENERAL..J.. TUMORA LA CREIER Veri: CREIER [TUMORA.. ‘TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER [IN GENERAL... TURBARE.. ee ‘TUSE Vez! si: GAT/ IN GENERAL] / [DURERI DE... TUSE CONVULSIVA Vezi: BOLILE COPILARIEI TESUT CONJUNCTIV (fragilitate a.) UITARE (a pierde lucruri) Vez! si: ACCIDENT. ULCER(E) (tn general)... ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vez: GURA [AFECTIUNI ALE... 523 ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (la duoden sau stomac).... 523 UMERI {in general) Vezi si: ARTICULATII 523, UMERIL CURBATI 525 1200, UMFLARE (in general). ‘201, UMFLAREA (... abdomenulul) 1202. UNGHII (In general) 1203, UNGHII (2-§I roade unghille...) 11204. UNGHIE INCARNATA... 4205, UNGHINTNGALBENITE(sindrom al). +206, UNGHII MOI $I CASANTE... 1207. URA, 4208, URECH (ih general) Vel si URECHI— SURDITATE +1209, URECH!I (afectiuni ale...) Vez! si: URECHI / ACUFENA / BAZAIT IN URECHI/OTITA LURECH! — BAZAIT IN URECH. 1210. URECHI — ACUFENA Vez! ‘ait, URECHI — BAZAITIN URECHI Vezi si: URECH! — ACUFENA 22, URECHI — OTITA. ‘1213, URECHI — SURDITATE, ‘1214. UREMIE Ver! si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 121s, URETRITA vezi si: ANEXA Ill 4216, URINA (NFECTH URINARE) SAU CISTITA Vel: NCONTINENTA [ URINARA], INFECTII [IN GENERAL], LEUCOREE, VAGIN — VAGINITA, VEZICA [AFECTIUNI ALE... 1217. URTICARIE Vezi: PIELE — URTICARIE 1218, USCACIUNE VAGINALA Vezi: VAGIN [IN GENERAL] 0. 4219, UTER (in general) Veu ss CANCER DE COL UTERN, FEMININE [AFECTIUNI..J, PROLAPS tazo, UTER [CANCER DE COL UTERIN.) Vezk CANCERUA UTER COL $1 CORP] 122i, VAGIN (in general). 4222; VAGIN — MANCARIMI VAGINALE Vert MANCARIMI VAGINALE. +7223, VAGINAL — HERPES Vezi: HERPES VAGINAL. 1224. VAGINALE (scurgeri.. Vezl: LEUCOREE 1225, VAGINALE (spasme..} Vezl: SPASME... 1226, VAGINITE Vez gi: CANDIDA, LEUCOREE, URINA (INFECT! URINARE]. +1227. VARICELA Vezl: BOLILE COPILARIEl.. 4228, VARICE Vezi: SANGE = VARICE worm 4229, VARICOCEL Ve: TESTICULE [IN GENERAL... 1230. VARSATURI Vezi: GREATA +231, VANATAIE Vezi: PIELE — VANATAIE. 1232 VEGETATIVA CRONICA stare.) Vea! STARE VEGETATIVA CRONICA 535 $36 $36 Maree Deana of Btls Afectunlor- Cavtele ube oe iba 1233. VEGETATII ADENOIDE (POLPI) Vezi: AMIGDALE. 1234. VENE (efectiun ale.) Vez si: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA. 1135. VENE — VARICE Vezi: SANGE — VARICE seosn 1236. VENERICE (bol..) Vez! si: SANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL... 1237. VERGETURI Vez PIELE— VERGETURI... 1238. VERTEBRE (fracturd de..) Ver: SPATE — FRACTURA DE VERTEBR 1239. VERTU $1 AMETEALA Vezi si: SANGE — HIPOGLICEMIE , CCREIER — ECHILIBRU [PIERDEREA.. J. 1240. VERUCI (in general) Vezi PIELE ~ VERUCI IN GENERAL) ‘eat. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE .. ‘ea2. VEZICA (AFECTIUNE LA...) Vez! si: CALCULI IN GENERAL, INFECTH IN GENERAL, URINA [INFECT URINARE) son 1243. VEZICA BILIARA Vezi si: CALCULI BILIARI, FICAT [AFECTIUNI ALE, ‘244. VEZICA — CISTITA Vezi git ANEXA II... ‘eas. VIERML, PARAZITI Vezi: PAR— TEN, INTESTINE ~ COLON / TENIA, PICIOARE — MICOZA snr 1246. VITILIGO Vezk: PIELE — VITILIGO... 1247. VIOL,Vezi si: ACCIDENT, FRICA... s2a8. VOCE (stins8..) Vezi: AFONIE. 1249. VOCE — RAGUSEALA wen 1250. VORBIRE Vez! gi: AFONIE... ‘251. VULVA Veui gi: BUZE.. “ 1. ASCUIPA SANGE vezi: SAnGE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL vez CREER 3, ACIDITATE GASTRICA vezi: STOMACARSURI 4, ACIDOZA veztsi curs, nevmanis : ‘Acidul este adesea legat de ceea ce erodea2 metal. Acidoza indic’ faptul cd am refuzat si asimilez o situafie care s-a acumulat la nivel inconstient, antrenénd pe plan fizic un nivel mare de aciditate in singe sau in lichidul tn care inoaté celulele, ‘A asimila inseamna a rezolva, trata, regla problema, situafia sau conflictul care ‘ma deranjeaa’, care imi otriveste existenfa. Este nevole sa ma intreb care este situafia (adesea de naturi emofionala) care ma erodeaza pe interior. Este posibil ‘4 trdiesc in prezent o situafie care face si ating’ in mine sentimentul de insatisfacjie privind relatile pe care le aveam cdndva cu mama mea. Pot trai o insatisfaciie similar’ tn raport cu copiii mei, cx prietenit sau angejasi fn faja crora ma simt “ca o mamz", Am dificultatea de a m& opri, nu indréznesc s& ma odihnesc, si-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi provine din faptul cf nu elimin suficient gaz carbonic prin respirayia mea. Are legaturd cu experientele traite fn raport cu anturajul meu. in cazul acidozei lactice, regasim 0 cantitate excesiva de acid lactic in singe. intrucat sdngele transporté fn mod normal bucurie, se Intémpli ca tot ceea ce este negative in viaja mea si mi afecteze in mod exagerat. In cazurile extreme, reumatismul este conseringa direct siadesea inevitabild a excesului de aciditate, : Accept | ¥ s4 vid sl si tratez la nivelul inimii situattile agasante 1 iritante din viaja mea, Concentréndu-mi atentia pe un proces constient de deschidere si acceptare, pot evita si suport fizic aceast boalé dureroasa si tratamentul ei dureros. Aleg si trilesc mai degraba bucuria, libertatea si pacea interioar’. . ACNEE vezi: PrELE ACRODERMATITA vezi: PIELE ACROMEGALIE Vezi: 05 ACROKERATOZA vezi:PIELE ACUFENA Vezi: RECHT 10, ACUMULARELICHID SINOVIAL vezi: Bursa a 2, Morte one ol olor Afecunilr- Couel ste oe inbolnvii a AEAZIA Vezi si: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE Afazia este o tulburare de exprimare si/sau de Injelegere a limbajului oral sau scris (alexia), cauzaté de o leziune cerebral localizata. n general, afazia presupune pierderea memoriet semnelor obisnuite, prin care ne exprimiim idetle fata de cei din jur. Centri limbajului se afla in emisfera stangl a creferului, in jumatatea rasionala, specializati in citit, vorbit, numérat, analiz’, reflecie si in stabilirea relagiilor. Corespunde laturii mele Yang (emisator, actiune). In cazul in care am 0 astfel de afectiune, tmi analizez felul in care transmit mesajele. Inconstientul meu se teme ci nu va fi infetes? Am Mndoieli legate de capacitatea mea de exprimare? Simt 0 angoasi la ideea de a ma exprima, nu indrznesc, de teama c& “voi crea valuri" th jurul meu, Astfel, rman la un nivel superficial, Nu pot sa merg mai in profunzime: astfel evit s4 descopar lucruri care nu imi plac. Ma simt ca intr-o fnchisoare si, in acelasi timp, ma simt eliberat, pentru ci nu trebuie si explic totul,s& ma justific. imi este teama cf voi fi judecat de ceitalfi si pentru ci nu am fncredere, vreau si controlez totul. Accept{¥ evenimentele viesii, la nivelul inimfiv, faré si mai trec totul p: flrul ragiunit. Imi aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima ceea ce trebuie spus,fmi eliberez astfelfricile, indoielile gi nesiguranja, Indrznese si flu eu Insumi, fmi exprim suferingele si deceptile, stiind c& acesta este modul cel mai eficient de a mi elibera de secrete si de suferin{a; imi regisesc pacea interioara si doringa dea exploata universul, de care m-am deconectat. AFONIA SAU STINGEREA VOCII Vocea reprezint exprimarea de sine, creativitatea, 0 emotie prea puternica (depresie, neliiste) poate determina sf nu mai stiu ce spun sau in ce directie si erg sau cum si interpretez acea directie, in functie de emofia traitd. Aceasti emote, este posibil si fi fost traits pe plan sexual sl are repercusiunt asupra vocil si a corzilor vocale, deoarece cel de al doilea centru de energie (sexual) are Tegatura directa cu gétul, cel de-al cincilea centru de energie. Sensibiitatea mea (hiperemotivitatea) a fost afectata si nu mai pot spune nimic, oricdt as incerca ! Simt c& "mi se taie rasuflarea’. Dac’ fmi risipesc prea mult energia, mal ales dupa tun soc emofional, se va crea un gol interior, tn locul disperdril mele si sunetele vor fi “aspirate" de acest gol, Este ca si cum mi-ag Inghisi cuvintele, in git. Este important pentru mine si refau contactul cu suflul comunicaril interioare. Este Posibil ca aceasta situafie s& ma protejeze, deoarece sunt intr-o stare in care nu mal trebuie s8 vorbesc, nu imi mal pot exprima secretele. Oare imi folosesc intr-un mod sinatos vocea si corzile vocale? Trebuie s& fiu técut pentru un anumit timp ? Se spune c& *vorbele sunt bani” $i "tcerea e de aur”... Sau, cineva sau ceva ma redus la ticere, in mod forjat ? Este posibil, si ma simt neputincios th exprimare, la modul general, deoarece am impresia ci nu valorez prea mult. Cred ci este mai bine si tac decat "si spun prostil. As vrea atdt de mult ca cella si asculte ceea ce am de spus, si flu recunoscut pentru ceea ce sunt, sf Mi Tespectat. Uneori ma simt foarte special, dar este o stare care dureazd foarte sacquel Martel “ 1 ma retrag in mine insur tn jn i sime dn nou netncredere si culpabiltate ma rotrag ts toes talese pentru mine sun, tales n funchie de cella pentru cna st ce sd spun tor Umpul, pentru afi aprobat de calla, prefers tac: fie nu mal Govbese fle coraile mele vocale decid eleinsle simu mal emitisunete. eceptl¥ Stn exprim emofile creatiitates elle fell in care msi celina bine, respectand-mliniel. 33, ARTA veri:Gurd—arTé 14, AHILE Vet TENDONUL LUI AHILE 15, ALCOOLISM vec! st: ALERGI (IN GENERAL}, CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, ‘DROGURI SNGE— HIPOGLICEMIE Abuzul de bauturi alcoolice provoaci un ntreg ansamblu de tulburiri: pe plan fizic, corpul se schimba si este crispat, capacitaile si funcfionarea creierului se ddiminueaz8, sisternul nervos si cel muscular devin tensionate $i supratensionate, Asemenea altor forme de dependents, alcoolismul se manifest mai ales in momentul in care am nevole sa umplu un gol afectiv sau Interior profund, un aspect din mine care Imi "otraveste cu adevarat existenja”! Pot sii beau in mod abuziv, din mai multe motive: pentru ca s& fug de realitate, oricare ar fi situatia (conflict sau altceva) pentru c& nu imi convine; si fac fas fricilor mele sau autoritifi (mai ales paterne) si oamenilor pe care fi iubesc, deoarece imi este teami si ma dezvalui asa cum sunt in realitate; si ma incurajez s& merg mal departe, si vorbesc, si fnfrunt oamenti (atunci cand sunt amegie sunt, de obicei, ‘mai deschis si mai pufin focalizat pe inbibijiile mele); s& tm dau un sentiment de putere side fort; s& am mai mult putere fn relztia mea afectiva deoarece starea mea tl va deranja, cu siguranfa, pe partenerul meu, in aceasti stare nu mai vid situatile care ar putea fi periculoase pentru mine. Traesc o stare de singuratate, de izolare, de culpabilitate, de angoasa interioara, de neinfelegere si 0 anumitd forma de abandon (familial sau altfel)-si am sentimentul ca sunt 0 persoana fara valoare, inutils, inadaptata, inferioara si incapabila de a acyiona entre mine insumi si pentru ceilalf. Mi'simt prizonierul unor principii foarte rigide. Deoarece cred cd nu merit iubirea gi ferizirea, m& regisese intr-un mediu rece, unde nimeni nu ma intelege. in loc sa const'ulesc relafi solide cu celal fac acest Iucru cu alcoolul, care devine “cel mai bun prieten al meu”. Nu fmi gisesc Tocul fn societate. In trecut, aveam obiceiul s& traiesc din plin, cu intensitate: aveam o betie a vitezel, de exemplu, a inalfimilor, a naturi, dar toate acestea au disparut din viata mea, Am avut nevoie de un mic "stimulent’, Uneori, vreau si evader dintr-o situafie conflictuala sau care mi face “si-mi tnec suferinja” sau orice alté emotie pe care tmi este greu sé o tfrunt. a Nu mi simt ajutat, intr-o anumita situatie si alcoolul devine "cérja mea. Alcoolismul poate avea legiturd cu una sau mai multe situatii care creeazi 0 tensiune. Atunci cénd beau un pahar de alcool, la inceput, tensiunea se micsoreaza si se fnregistreazd o miscare de genul: tensiune—»alcool—stare de bine, Altfel spus, atunci cnd triiesc o tensiune, beau un pahar de alcool si ma Marlena olor Alec - Couzle sub lb s simt mai bine, Mai departe, este posibil si dezvolt un automatism si, de fiecare data cand traiesc o tensiune, informatia inscrisi in creierul meu este s& fau un pahar de alcool, pentru a ma simfi mai bine, Una dintre cauzele alcoolismulul este dificultatea pe care am avut-o, in copilirie, de a comunica cu o familie in care tun memru al acesteia (de obicel, mama sau tata) era alcoolie; in astfel de famili, exist mai multe certuri, uneori violenfa fizicd si psihologica st abuzuri de toate | _felurile. Este posibil s& tncere s& ma disociez de familia mea, care nu imi convine. Exist o scidere a simfului meu moral: certurile frecvente provocau o devalorizare a imaginil parentale si o lips a structurilor etice. Ag fi vrut s& ii reconciliez pe pirinfii mei si nu mai suportam si traiesc in acel c&min, care era distrus sub ochii mei, In unele famili, consumul de alcool este favorizat de educatie, adulsii pot duce copilul cu el, atunci cind beau, in joacd sau pentru a anita c& este ceva normal, obisnuit pentru ei. Tulburdrile nevrotice si alterarile de personalitate, care decurg din acestea, sunt factor! puternici ai alcoolismului, care se manifests, odati cu varsta adult. Este posibil ca, unele carenfo allmentare si poati provoca o completare suplimentar’, oferita de alcool Alcoolismul poate induce stiri de hipoglicemie, cu atét mai mult cu cat, moleculele de alcool se pot transforma repede fn glucoza (doar tempore). Acest Iucru explicd de ce, dacé sunt alcoolic $i nu mai consum alcool, este posibil si ‘ncep si consum cantitasi foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si si ml indop cu duleiuri sau produse de patiserie. Uneori pot si si fumez foarte mult, eoarece fumatul imi ofera un stimul (prin cresterea ritmulul cardiac) de care am nevoie pentru a ma simfi in forma. Este important s& descopar ce-anume imi provoaca aceasta tristete legati de hipoglicemie, deoarece nu am rezolvat cauza, O alta cauzi a aleoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie. Astfel, pot si beau doar anumite bauturi, precum coniac, gin, rom, whisky etc. Se pare c& doar unele bauturi mi pot satisface. Este posibil sa fu alergic la unul sau ‘mai multe dintre ingredientele componente ale acelei biuturi, de exemplu grdu, orz, secara etc. In acest caz, mA pot intreba la ce sau la cine sunt alergic. Alcoolismul poate fi provocat, de asemenea, de o persoani sau o situasie, pe care ‘nu am acceptat-oL¥ cénd eram copil. Dacé, in copilarie, am fost victima unui abuz sexual (sau m-am simfit vinovat din aceastd cauz’) este posibil ca acest lucru s& tnd determine 4 beau. Dac nu am acceptat |¥ furia tatilui meu alcoolic, este rintr-o asociere, si am crize de furie la fel ca tat meu si si devin si eu alcoolic. Astfel, pot s& beau pentru a-mi uita grijle, trecutul, viltoral si, mai ales prezentul. Vreau si evadez, tot timpul si imi creez un univers iluzoriu si fantastic, o forma de exaltare artiiciala, pentru a fugi de lumea real& si pentru a disocia astfel o realitate de multe ori difcii de un vis nesatisfacdtor. Nu mai vid adevaratul sens al viesii mele. Trind conform normelor paringilor mei sau ale societapi, ma Indepartez de mine insumi. MA simt diferit, neadaptat la restul lumii. La ce folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca fiind foarte ‘materialist si nu stiu cum si fac parte dintr-o astfel de lume. Trebuie s& m& indepartez de creativitatea mea, de imaginafia mea i's fac ca toatd lumea”. Dar daca fac acest lucru am impresta c& “imi pierd sufletul’. Prin alcool, pentra un Sy, s ave simi ult de sentimenteledesingurdtat, de netnsegere, de neputings Bee Pte de calla de respingere fa de mine fnsum. Imi pot abandona responsabilitatile si ma pot simfi “eliberat’, pentru moment. Aceastd situasie nu fc dese ajc pe mare ependena es de aoa (ne Crepe denarece devin tot mal nesasfeatdeexistenjamnea. res sf separ de realitate gi evadez Into lume a valor, dar cAnd "ml Trosese realtone pre s mal greu de ttt de multe or am o stare de faprese, Vrenu ai paricese realtatenexteroar, pentru a ti in propria mea realitate. MA clatin, nu am mintea limpede, mai ales atunci cand devin dependent, am acelasi tip de dependensa afectiva, al crul obiect poate as fi Srut'ah fag pe cate cred ch mama seu tatll meu ni) mia martrisito niciodat&. Vreau atat de mult sa fiu iubit necondifionat. Poate vreau sa fuzionez Tanama mea car i lipseste sa, din contr, stn indepartez de ea, deoarece tua primi dragostea el mi opun acestela, De asemenea, congtientlzes tunel Gnd beau pot spn lurut pe ere in feta timpulul nu le pot xpi Alcoolul devine un fel de modalitate de a face "si vorbeasc inconstientul meu". ‘in aceste momente de criza exprim tot ceea ce nu pot si spun sau sé fac, cand sunt treaz. Accept] ca, incepand de acum sa privesc viaja in fafa, s& nu m& mai Sistrug 924 nd Fesponsablzee. Este momentsl si ma concentrez pe callie tle fice 9 apie chiar acd recut a fst dureros penta mine i, aten anumit fel, alcoolul a fost cel mai bun prieten al meu. Incepand de acum, accept|¥ ml fac ordi nah 8 cep stl apreciez cli cee ce sunt Sunt pe spre reusit Wor gda nd Tespect mat malts glsesc ma usor soli la problemele mele {enrerengele rele) In loca fu nave stare temporal sau aproape permanent Se tuga le disperare ‘Accopty faptul cl sunt frit imi asum din pln acest Iucr hl ass se exprime calitajile mele unice, stind ci nu wrebule si implinesc: asteptrile societitii. Lasand sa se dezvolte plenitudinea mea: ‘interioara, fiind deschis fata de fublrea pi tandrejea pe care mle oerh oameni i univers vol mal avea neve 2d ma"umpl” ce tutrd 16, ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbal) ‘Alexia congenital sau cecitatea verbald este o incapacitate patologicd de a citi. Fie pot citi literele, dar nu si cuvintele intregi ie citesc toate cuvintele dintr- fraz8, dar nu infeleg sensul, Dac sunt afectat de aceasta boali, este posibil s4 ‘am o preocupare mare sau 0 atentie exagerati fafa de gindurile mele. Dacd imi concentrez atenfia (in mod exagerat) pe aspecte din viafa mea mai pusin importante, rise si sufar si si fu inchs infr&ndndu-mi astfel evolugia. Am o mare nesiguranfi fata de necunoscut. Nu am putere asupra viejii mele si simt un gol imens. _Marse Dioner al Blas Afectunlor- Covzle subtle oeimbondvr a Accept|¥ faptul c& am nevoie sd fu mal deschis, in interiorul meu, fai de intuifia si imaginafia mea, dou capacitiji minunate pe care sufletul meu le degine pentru a se exprima, Dacd vreau si vindec aceast boald trebuie doar si observ aspectele in care viaja mea este deranjat, ce anume ma impiedica si fac aceast boali sau ce ma tmpiedica sd spun sau s& vad. Avand inima deschis8, voi putea rezolva aceasta situafie, intr-un mod constient. Pentru mine, ca si copil, este mai usor sd imi exersez, ascultarea interioarg, deoarece sunt mai “conectat”” decat adultii, cltesc mai usor mesajele de iubire ale inimiiv mele ! imi deschi ‘mai mult intuifia si imi manifest din plin creativitatea. 17, ALERGIE Vezi stALCOOLISM, ASTM Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit alergen dobandeste proprietatea de a rectiona in urma unei agresiuni urmitoare, cauzati de acel alergen, intr-un mod diferit, de obicei mai violent si mai incontrolabil. Alergia este réspunsul exagerat al sistemului imunitar la un factor exterior (alergen). In cazul in care sunt alergic, substanja alergen mu produce reacjil la majoritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar 0 considera periculoas’. Acest raspuns, rezultat dintr-o cauzi interioara este de multe ori mijlocul prin care corpul imi semnaleaza faptul ci traiesc 0 stare de agresivitate si de ostiltate fass de o persoand sau o situatie oarecare, in_functie de interpretarea pe plan mental a ceea ce triesc. Alergia este o forma de apdrare si un semn c& Bul meu se protejeazd. Sensibilitatea mea prea mare tm transmite mesajul cd exista ceva sau cineva ostil fat de mine, ci exist’ un pericol. Nu ma mal simt in siguranga, Alergitle (inclusiv febra fanului) sunt asemnitoare cu astmul, dar reactia apare mai mult la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, decdt a plémani sau la piept. La ce anume sunt alergic? Ce ma deranjeaza atat de mult? Ce provoaca iritasia $1 rispunsul emofional atat de puternic al corpului meu (mi curge nasul, curg ochii, imi vine si. pling)? Toate aceste manifestiri sunt raspunsul sistemulul meu emotional, eliberarea emofiilor suprimate de citre 0 reacjie a corpului meu. Acesta reactioneazi la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece incearcé s& resping’, si ascund sau s& ignore ceea ce il deranjeaza. Prin urmare, resping o parte din mine care ma irit8, Este mijlocul pe care Tl folosesc pentru a-mi exprima emotille, pentru a scoate cea ce este rd! Deocamdata nimic nu poate-opri aceasta reactie de refuz si aceasta reactie nu este rationals, ci are legaturd cu instincul si inconstientul. Este ca si cum ar exista ceva ce nu isi are locul aici, un inamie, care imi deranjeaza barierele de protectie. Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care ma afecteazS. Sunt afectat de puterea celorlalsi asupra mea. MA simt ameninfat de o anumiti fricd inconstienti, pe care refuz s& 0 exprim. Alergiile indict un profund nivel de intoleranga, poate din frica de ma implica din plin in viasS, de a ma elibera de toate “carjele” emotionale, care ma sprijind si care ma fac S& flu autosuficient. Prin alergie, m& separ de cei din jurul meu si traiesc tot timpul in stare de alert’, deoarece nu vreau si intru fn contact cu factorul alergen, sursa reactilor mele alergice. Pastrez distanga $i comunic pugin. Este posibil si am o dificultate in a = “ Jacques Mort! discerne lucrurile, a alege, a mA pozitiona, ami ocupa locul cuvenit. Pot simfi nevoia de a reuni membrit families, prin comunicare verbal’ si pe plan fizic. O ‘aracteristica proprie unet persoane alergice este, de moulte ori, impresia ci nu este suficient de corecta! Vreau si atrag atentiz, simpatia si suportul celorlalfi. Oare folosese alergia pentru a obfine fublrea celorialsi? Este posibil. In orice caz, un lueru este sigur: am o alergie deoarece refuz.o parte din mine insumi si ‘am_un conflict. inconstient. puternic. Prin alergie imi exprim opozitia, este felul meu de a spune nu la ceva. Din cauza faptului c&resping o parte din mine insum! (de obicet dorintete mele sexuale, pe care le reneg), simfurile mele se revolt, deoarece vor si tralascd viafa din plin. Cand fnvay s& spun nu anumitor situafil, Sunt mai deschis s8 spun DA unor situafii noi. Am puterea de a decide cea ce teste convenabil pentru mine, in propriul meu univers. Oamenil pot fi alergicl la diverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate acestea, implica cele cinei simfuri (mai ales mirosul, care este simful cel mai puternic legat de memorie). Mentalul meu inregistreazd o multime de impresii, bune sau rele pentru mine. Este foarte posibil si flu alergic la ceva, un lucru pe care mentalul meu I-a asociat cu 0 amintire rea si pe care irstinctul meu fl refuleaza in acel moment. Alergia se refera la trecutul, care iri prezentul. Uneori, nu mai vreau ‘i pastrez. anumite evenimente in memoria mea, iar corpul mew incearc& si fi aminteasca ceea ce vreau si uit, Alergia poate eparea de multe ori, in urma unui eveniment in care m-am simsit separat de un lucru, un animal, o persoan. De fexemplu, poate fl vorba despre o iubire de vard, care s-a terminat brusc. Atune| cand tréiesc o situafie care imi aminteste acel eveniment trist pentru mine, vol avea acea alergle, deoarece, pe undeva, corpul meu (simfurile mele) isi aminteste totul si inregistreazd in celulele mele. Atunci cand o persoand iubit isi paraseste ‘corpul fizic, iar doliul nu a fost fEcut, pot deveni alergic la ceva care imi aminteste de acea persoand si de separarea definitiva, pe care nu am acceptat-ol¥. Pielea ‘mea poate reactiona la supirarea cauzata de desparfire. Dac& situatia traita este fnsofité de o angoasa puternic3, atunci sinusurile mele vor fi afectate (raceala, strut). Sau, in cazul in care, o situatie “nu miroase bine” si incerc s& o evit sau 3 m& fin la distangi de ea. Daca apare o sinuzit’, am impresia c& nu pot scipa ‘Sau. nu pot iesi din acea situafie, ma simt prizonier. Daca am o fricd puternica, alergia se va exprima mai ales prin tuse (difictltatea de a respira), iar daca cea ce am trait cel mai dificil, a fost separarea fn sine, reacfile alergene vor aparea mai ales pe piele (eczemé, urticarie, dermita etc) ‘Alergia la un aliment (de exemplu: zahair si alcool, a o persoana alcoolicd) are legiturd cu o experienga in care, m-am aflat in situafia de a spune nu, fafé de ceva ce jubeam foarte mult iar frustrarea tritd a dus la aparisia alergiel. De multe or, poate fi vorba despre o fric& de nou si de aventura, o lips de Incredere faga de viafl. MA simt obligat si ma privez de aceasta bucurle, de veselie, crezand ci viafa este ceva monotom, fir’ nicio provocare. Oare ce vreau s& evit sa infrunt? Ce ma face sd reacjionez atat de puternic? Ce ma sperie atat de mult ? Exista ceva de care Imi este teami si vreau s@ indepartez acel lucru de mine? Asupra a ce a5 ‘rea s am control (sau o anumiti putere) darsimt c& imi scapa acel lucru? (ca st ne a ales in cazurile acute de alergii alimentare). In unele cazuri, este post a mental eu si asocieze anumitesiuait cu anumite substanfe, cu semanatoare. Astfel, dacd, de exemplu, am fost nevoi i _ aera Leashes alergic la mesteacin (in limba francezi bouleau). d = un exemplu: un nou-nascut este alergic la piersici i - le a naste i-a spus sofului ei: “Gritbeste-t ie iche-toi, : Toa vor intarzia la spital !" estes Chest Vib \stfel, la baza alergiei exist intotds a i an an letermina o anumita insecuritate si este posibil si vreau si mai apropiat. Incong icest a iit ic de “EES ay, rl in i map eaLneaa eae wen interioard si mai ales, de iubire, Sunt deschis si totul J 7 imi recunosc valoarea, sd caut fn profunzi Voi descoperi fericirea mea interi: ai eleumuiera aoe 48, ALERGIE LA ANIMALE (in general) ‘Animalele aut un instinct gi o sexualitate innascute gi fiecare animal reprezinté o forma a iubirii, Astfel, o alergie fa un animal (sau la blana lui) corespunde, in general, unei opozitii fap ect i feneral unei opoziil fa} de aspect instinctiv sau sexual pe care il reprints Accept] toate aspectele sexualitafii. I E jn acep, de asemenes, dora ve cele consents et pe ele ncogtente deaaree fac parte Imepont ait mine. 19, ALERGIELA ANTIBIOTICE aan Antibloticul? (anti=impotriva, bio=viata) este un corp (de origine bacteriani sau alteeva) specializat tn lupta impotriva microbilor. Microbii reprezi a si ef i : ’ nt’ ins Viafa. Exist’ astfel o contradicfie. lar cum rolul antibioticului este si “omoare” 0 etibotc: Sr Aleander Flemming este medicals! bacteolegl brtaie (Oar 1681 ~ Lockes 1955) care ba ecoper ih an 1826 in pening cave no 2. PER ml 1808, dn en ut feos cect in anul 1859s tetas pe comin n 154i, “ ocqus Morte! « 20, ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei) oo ide, aces cru actives nm och cénd manne unt saw lel de arabide, acest luc aaniieea unt eveniment din copie in eae m-am simi ‘exlploatat as de chr em rgrte scat Am smut impresia ch eam puss fae anus Wer Jentru care nu consideram ca sunt suficient de bine recompensat (material, sau PerMujune ete) Char s stk pot munch pe brénet pentru foarte pun si feast stuaie mise pare respingStoare orb : Trae o fre lvears, porta ck sun nev "si muncse pentru araide (expresie folos ‘in Québec, care inseamn’, “sd muncesc pentru nimic"). (ezereana se gases sitaya fn care am tratun etl de sentiment, voi putes 38 ni schanb memoria afectv ls ezovproblena. 5 "orp sk comments tassel din wa mea care si ¥ 4, fic sentimental de bine, pet ajvat gin cae vig ete soar ampli sn : ‘hits echibre sentimentele drerosse pecare le-am trsit in copii. 21, ALERGIELACAT Cen esteasciat aspect instinct al sexual far cm stint este leat ° "de a avea instin le shakra® (coccisul), frica poate fi aceza "de a ; {red ci sexualitatea nu este destul de spritualé pentru mine, dac sim, fa sina tea, doringa do a trai aceste experiense pentrua aduce mat mult spiritual plan material a PeM receptly si fin deschis fai de experienge noi, care mi vor ajuta s& ma ‘implinese. 22, ALERGIELA CAINI : eal mai Jui (al finget urnane), e spune despre cine c& este “cel mai bun prieen al omul 2. Se a at ae Satacesatlese fare leat de pete? auntie pote sit i violengi fafi de sexualitate, pe e agresivitate si chiar o anumita violenfa fa ¢ Sexualitatea, prietenia si lubirea, Aceasta stare ma infurie, iar furia se mani sub forma de alergie. Tria enakrd: prima chr este und inte cele spte cate pncpale de enrsle in eo, suet lanes ‘ors faba cans verbrale Maree oeonar Bll Afecunlor- Court sete ce ibn o Accept] si imi delimitez granigele prieteniei, o definesc pentru a clarifica ‘anumite situatit din viata mea, care pentru moment nu sunt prea bine definite, ‘Ma respect in alegerile mele gi in nevoile mele. 23. ALERGIE LA CAPSUNI Alergia la c&psuni este asociata cu o frustrare, care pune in contradictie sentimentul de fubire si cel de plicere, acesta din urma flind 0 nevoie fundamentald pentru mine, la fel de importand ca mancarea sau somnul. Aceast alergie fgi poate avea originea intr-un eveniment pe care Lam trait sau pe care, din contra, nu Fam trait, in legiturd cu o persoan’ sau o anumiti situayie, Sentimentul de urd si de culpabilitate poate duce la aparitia acestel alergi Plicerea este atat de important pentru mine, in calitate de fling umand, incat crizele puternice provocate de alergia la c&psuni, pot declansa o incapacitate de a respira, care poate cauza moartea, Plimanil simbolizeaza viafa si, prin aceast alergle; scot in evidenti o nevole fundamentala pentru mine, care nu este ‘mplinita, Este important si imi constientizez nevoile fundamentale, stiind c& atunci cand manne ceva, acesta este un mesaj de iubire fat de mine Insumi; atunci cand dorm, este tot un gest de iubire fafi de mine, atunci cénd simt 0 placere, este tot o forma de tubire pentru mine insumi. Alergia la cipsuni poate proveni, de asemenea, dintr-un sentiment pe care lam avut pentru cineva sau un sentiment pe care acea persoani l-a avut pentru mine. De exemplu, intr-o situatie {n care am spus: "Nu-mal place expresia acelei persoane”, in sensul cd nu imi place ce pune la cale. Poate fi vorba despre un membru al familiei in raport-cu care ma {ntristeazd netntelegerile dintre noi Trebuie sd accept|¥ faptul c3, flecare dintre noi are propria sa individualitate, cu calitagile cu fricile sale si in fiecare fling& exist’ o lumin’ care straluceste, 2%, ALERGIE — FEBRA FANULUI (alergia la polen) Aceasta alergie are la baza o reactie la polen, elementul masculin al unei flori. Acest element masculin simbolizeaza reproducerea si fertilizarea. Aceasta alergie afecteazd de obicei ochii, nasul si sinusurile. Alergia este cauzati de o rezistent lao situatie din viasa mea, de o amintire din trecut sau chiar de o latura a Personalitifii mele. Nu vreau ca viata mea s& fie programati dinainte, Este posibil ‘sk opun o rezistenta, de multe ori, inconstient, unei forme de sexualitate sau unor aspecte ale acestela, mai ales daca ceea ce simt fafa de sexualitate "nu miroase bine”. Poate fi vorba despre teama de reproducere. Sau poate sunt un adult care simte cum trece timpul foarte repede si ciruia fi este teama ci, visul ui dea avea copii se destram’, pe masura ce trece timpul ? Sau 0 adolescent4, care fsi pune treba legate de faptul de avea copii? Poate fi vorba, de asemenea, de 0 rezistenfa si o non-acceptare|¥ a trecerii timpului, care se observ mai ales la Schimbarea anotimpului, moment in care alergia reapare. Febra famului poate fi legata, de asemenea, de faptul ci am fost separat de cineva si m-a afectat foarte tare acea despartire, 0 alergie la polen indica dificultatea mea de a fi deschis spre doce at schimbacile viefi, spre aventura Imi este fricd de noutate i sunt nelinistit aya de Schimbsrile din viaga mea. Pot s& atrag o alergie, din mat multe motive, dar un Ineru este sigur: mi sufoc sau ma simt sufocat de 9 situasie. Ma revolt, existé cova aeerwrimmi convine deloc, dar totusi fac acel lucru, pentru a fi pe plac altora si ma Sefoc. Ma razgindese, find influenjat de cineva, sunt gata sa fac orice si m& sufoc: Pot sa ma simt sufocat in situati in care trebuie s& spun sau si fac ceva, mat-ales entru cl imi este grea sa m& poziioner. sl sa spun nu. Am tendinga de a 8 penlts culpabilitate. Ma simt inferior, imi este teamé de reactia celorlaly. Ma Tesping pe mine Insum! si vreau si alung ceea ce ma deranjeaza. fini este teams TS fot ajunge sirac Totusi, rman prizonierul vechilor mete obiceluri. Sunt rigid. fafa ca gltrecerea anotimpurilor, care se petece tot timpul fn acest rtm. I thanipulez pe alfil pentru a obfine ceea ce vreau... Vedeli unde se manifest Trogramarea ? Poate fi vorba despre o programare atat de plan mental (un rod Tes plange), cats "sezoniers”, deoarece In pericada de vard se manifest cel mat tnultracesstd alergie, mai ales daci am nevoie de o scuza pentru perioada aceasta mrat de frumoasi ! Sunt oameni care au aceasta alergie pe perioade Tungi, panda Sapte ani! Este momentul si schimb situafa tmediat sau cel pusin s& 0 Sonstientizez, Constientizer.faptul c’ febra fanulut poate deveni un mijloc care tnd ajuta sf evit anumite situafil, deoarece altel nu a5 fi capabil si ref, anumite Sarein} sau de a merge fntr-un anumitloc. Prin urmare, cu ajutorul alergiel am un motiv intemelat sa nu fac acel lucru ! Sau poate fi vorba despre o modalitate de 2 Tha simi diferit, de a atrage atenfia. Astfel, ceili trebule, cel pusin sil ma Tamarce, in perioada alergillor. M& pot imagina in globul meu de lumina (si astel 3a imi dezvelt sentimentul de a fi proteat, fa}& de medial din jurul meu st s& fu rai increzitor), Pot sa fiu mai deschis fafa de cella, fr sa ma prefac c& sunt Sltcineva, Astfel, voi evita si mai trdiesc evitind anumite situasii si cu multe Secrete, Prima manifestare a febrel fanulul a putut fi legati, inconstient, de un Soniiment marcant in care am trait emotii foarte puternice. lar’atunci cénd ovine aceeasi perioada a anului, corpul tsi aminiteste si se declangeaza alergia, Fete important s& constientizer, acel eveniment pentru a reusi sa sparg modelu! repetitiv al acestel afecunt: nu voi mai avea nevole de ea, deoarece acum sunt ‘ongtient de ceca ce am de facut. Febra famului nu este decdt un seminal pentru @ td ajuta sf gisesc cauza profunda a starii mele de rau. Vreau sa ma simt mal liber, mal stapan pe viaja mea. “heceptl¥ ceea ce este bun pentru mine, chiar dacd acest Iucru implica @ anumiti forma de sexualitate noua si necunoscut8. $tiu c& totul este posibil, cu iubire si in armonie. Accept]¥ s& ies din izokre, nu mal am nevoie de aceasti alergle pentru a atrage atenfia celorali, deoarace stiu cé sunt diferit si untc 25, ALERGIELALAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE Laptele reprezinté contactul cu mama, din primele momente ale venirii mele pe lame. Este un aliment complet, care confine toji nutriensii necesari pentru crestere, in primele luni din viaja mea. Deoarece, la inceput, primesc laptele prin Contactal cu mama, aceasta hrand simbolizeand iubirea pe care o primesc de Ja More ional alt ssn ou ele nbn « sama mea. ffl daci am idntfetprintre gersomele din fram persrandcare ee “mana re’ ners ae “oct roll mane @ Sint © frasare a8 de oa, cst ura poate epi erga a apt, Tales o rasta legate forma de ates chiar de eich pe cree mane na ff de mine, hur care fee npc oie cntactpecaretlam cua ste pos de amen stm a nro sate in care ma simt dependent, 0 Este casi cum viafa mea ar depind sila ceo. pinde de decizia cuiva de 2 mi he smma ee foarte Pusat norte pntra mine Su poste eu sunt cal care se aguh prea tare? Dac aceassalerle se dezvat a master, exe novos veri care sunt fil sa frustrrie pe care le asi nt devent apo! ale mele fat acestea au provoct alergia mes, Acosst stafe 5 Aceasté atente care mi se acorda ar putea insemna: "Cine se credeacea persoand? Se crede fea insemna: s : 3s arn moron acy tts swath seo aie ntele le aceasta legatura fundame 31 fi ; este registra nine, ce legiturl date mamagcophule 26, ALERGIE LA INTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA = cid tae a . Astfel, pentru mine este ca si cum a fi oe ie at ann ei ei enero an rr ee coe a Tuten ancien ea icone le eee si partea frumoasa a lucrurilor. Acceptand|¥ s& nu mai fiu vt insectel gl vor edua alte vedme | Iva sit ocup Toc evens, meu gi de a ma detasa de ceca ce eu si dea le ceca ce cred oamenii despre mi Ini ifm accept|y adeviratavalare! nn Pvese cu och 27. ALERGIE LA PENE Oare f , aa ba fers ms alergie lao situatie sau Ia o persoand, care tmi da impresia c& Fant iitutt de pmdnt” si nu "imi pot ta zborul” pentru afi mal liber si 7 feict 7 In acest can este foarte posiil sf simt o frie legat de faptal fam fentimentul de af pins tnt-o situate carecare si Wbertatea pe ca "4 rit Poate am trait situatie in care m-am simfi fara ingelat aot fost foarte iritat. wm simgit furat, Inselat siam Accept|¥ faptul ci universal se ocupa i eet © ocupa de mine si imi oferd tot cea ce am 6s secu More! 28, ALERGIELA PESTI SAU FRUCTE DE MARE {mn limba franceza exist expresia "a fi peste”, acici a fio persoand care poate fi picalita, Ingelat foarte usor. O astfel de clergie, Ia peste, poate indica Sentimentul meu de frustrare faf3 de o situafie sau mai multe situa, im care am fost nav. ‘Aecept|Y¥ si ma pozifionez si si constientizez faptul ci viaja este formata dinte-o serie de experiense din care avem ceva de tnvafat. Dac imi voi dezvolta ‘mai mult increderea in mine si simgul responsabilitfi, sentimentul acesta se va diminua gi astel, va disparea si alergia 29, ALERGIELA PISICI Pisica este un animal mult mai sensibil la ceea ce este invizibil majoritasit ‘oamenilor. Pisica reprezinta senzualitatea si tandretea. Este posibil ca, o alergie Ja pisici s& aib o leg&iturd cu acel aspect al personalitatii mele care poate “simti" ucrurile (latura feminind sau latura masculind), fara s& fle nevaie de doVedt: concrete. Pot si am o intoleranfa deoarece nu am probe (pe plan rasional). Pisica simbolizeaz latura sexual feminin’ gi toate calitajile feminine, precum blandefea, sarmul si tandrefea. Trilesc 0 anumita dualitate intre nevoia de a primi, de exemplu, tandrefe si frica mea fata de aceasta. Exist o angoasi cu privire la sexualitate, care poate proven cin nofiunea de interdictie, de culpabilitate si chiar de moarte. Este nevoie si accept] aceste aspecte pe cere probabil refuz si le manifest. oTh:Sensbtats fn se ex prin fat ci, mort pil ar un ston news shut a aes epee {Sop aye deose doom, care Stem pros este Stut mu Tn inter coll Aceast sours used face pe pstes al seni le wale slo energile spi le corer sa al ocr sa, eel us ln een ce eegeso persana sau un oe 30, ALERGIE LA POLEN Veei: ALERGIE— FEBRA FANULUT 31, ALERGIELA PRAF Deoarece praful este legat de murdarie, de impuritafi, In cazul In care sunt alergic la praf, traiesc 0 nesiguranti fat de anumite aspecte din viata mea pe care le consider "murdare sau impure” si este posibil ca aceast’ fricl s& se ‘manifeste pe plan sexual, Dac sunt alergic la praf, inseamna ca trebuie si ma ‘ocup mai mult de respectul fai de mine, Expresia folosita in religie “Te-a! nascut din {tirana si te vei intoarce in padrdnd” exprim? acest sentiment de inutilitate pe care il pot simfi in anumite situafii. Sau expresia “totul este praf si pulbere” exprima, de asemenea, sentimental de inutilitate pe care fl pot avea fat de cea ce fac, fat de ceea ce sunt, pe plan psihologic, afectiv (emotional) sau material. ‘Am tendinta de a face orice pentru a fi iubit si acceptat|¥, deoarece am impresia c& nu sunt destul de bun. Aceast’ autocriticé i poate face pe coilalti si se indeparteze de mine. Chiar daci nu am niciur simptom fizic legat de alergia la praf, este posibil sa fiu o persoana "maniac cu privire la curafenie”, intr-un mod Marele Deone olor Afeeiunlor- Covel subtle oe Inbolnsvir és exagerat. Pot verifica ce parte din mine considers senualitatea ca find murdara salt simi intrebdacd imi este teama ck a ptea A rmurdara Tavays& ma valorizez si sé valorizer tot ceea ce fac. Inv si accept flecare aspect si fiecare parte din corpul meu. Il consider ca pe un intreg. Imi acord timp pentru a analiza emofifle ascunse in mine, pentru 2 m4 cunoagte mai bine 5 pentru a gist astelo forsi extraordinars, pentru ami trivia in bucare 51 treativitate, 32, ALERGIALASOARE Soarele este reprezentarea principiului activ si al energiei Yang. Prin urmare, ‘este simbolul Tatalui, Dac& sunt alergic la soare, acest Iucru indici faptul cA, relatia cu tat&l meu (atat pe plan fic, cat si simbolic) este o surs& de suferinga pentru mine, Poate fi vorba despre o relafie dureroasd, usturdtoare, sufocanta si care a incetat brusc, la un moment dat, Contactul cu tatdl meu poate a fost ‘ntrerupt, alterat sau a devenit prea sufocant. [n orice caz, exist un conflict sau o deceptie cauzati de ceva sau de o persoand de care am fost nevoit si ma despart sicare a provocat o reactie dureroasi, pe care nu am stlut si o gestionez si care a lsat urme chiar si tn prezent, in viaja mea de adult. Poate exist’, de asemenea un refuz de a- acceptal¥ pe Tatal meu interior? ‘Accept{¥ si vad ceeea ce ma deranjeaza si sii ma las atins cu incredere de caldura soarelui (si de tatil meu 1). Ma eliberez.de emotiile care erau ingropate in mine, in adancul inimiiy mele. Soarele este o surs& de lumina, de caldura si de viafa. Aleg si intru in contact cu lumina mea interioara si ma impac cu trecutul ‘meu, pentru a ml responsabiliza, pentru a ma simi mai liber si pentru a straluct sia merge mai departe spre propriul meu destin. 33. ALOPECIE Veci:PAR—caLvrnte 34, ALUNITA vezi: Prsue—meLANoM 35. ALZHEIMER‘ (boala lui...) Vezt si: AMNEZIE, SENILITATE Aceastii boald determina o degenerare a celulelor creterului, care se manifest prin pierderea treptata a facultéfilor intelectuale, ajungénd pana la dementa (nebunie). Este o boald a epocil moderne, caracterizata mat ales de dorinta de a sfarsi cu viafa, de a termina, o data pentru totdeauna, de a parasi aceasta lume sau de a evada din realitate, din cauza unei incapacitati cronice de a face fa} realitati sau de a depaisi provocarile vietii, deoarece imi este frica si ma simt rau, Sunt insensibil la cei din jurul meu si la emofille mele interioare. "Sunt amefit, sreoi” si viata mi se pare mai grea si moartea mai acceptabilaL¥. Imi este teama sau am impresia cd nu mal sunt fubit, cd am uitat cine sunt, Am suferit at&t de ‘mult, incdt nu mai vreau sa simt nimic. Nu am impresia c& am fost recunoscut in Viajd (mai ales de catre mama mea) si astfel nu fi recunosc nici eu pe cellalfi + newer (a opal gaan cae desl nar 506, ace se le ct canoe ‘Prsoane afectate de dements (neburie) . ariahiieeme titers “ cI acues tare Boala lui Alzheimer determina o degenerare a memoriel, o stare de confuzie mentala si incapacitatea de a ma exprima clar, violenti, unele forme de nerecunoastere a mediului din jur, de inconstient%, chiar un comportament inocent, apropiat de cel al copitlor. Disperarea, iritabilitatea, starea de rau, ma determina si ma inchid fn mine insum si si traiesc intr-un "glob” al meu. Ma las sd mor, incet. Ma despart usor de restul lumif, Aceasta boald indica faptul c& nu ‘mai vreau si traiesc, fug de o situatie care ma sperie, ma irité sau ma raneste, deoarece ma simt abandonat. Fug de lumea adults, prin plerderea mem recente gi m& fntorc la amintirile din trecut. Este o situafie grava, la prima vedere, deoarece pot fi inconstient pentru mult timp. Csilalfi ma vad ca pe 0 persoand normal gi echilibrata, dar observa ci ma inchid in mine din disperare, din furie si frustrare, devenind insensibil la lumea din jural meu. Refuz sa simt ceea ce se Amps fn jurul meu sau in mine; prefer s& mé las dus de curent. Am o mare dificultate de a remunta la ideile vecki, care pot fiatat de multe in memoria mea! lar pentru c3, atentia mea este concentrat mai mult pe trecut decat pe prezent, memoria de scurta durati este foarte afectati si se atrofiaz, mu mai aduce mimic nou sau creativ. Consecinfa: memoria se uzeatd cu lucrurile vechi, in loc sé genereze lucruri not si proaspete. Aceasta boala afecteaza in general persoanele ‘in varst, mai ales dupa varsta de pensionare. Este momentul fn care trec de la 0 condifie fn care sunt productiv, am putere si responsabilitate, la 0 viafé Tn care ma simt inutil, neputincios si dependent, pe plan emotional, fic s! material. Mi- ar plicea atat de mult s8 dau timpul inapoi | “Card eram copil, nu imi era frica de ‘moarte, nici de viitor sau de responsabilititile mele... imi era atat de bine t” Din punct de vedere medical, factorii emofionali s1 mentali, precum si cei corporali care le corespund (lichide, sange, fesuturi, oase) sunt implicagi in manifestarea Doli. Cand séngele nu ajunge in anumite pry ale corpului, apare un fel de traumatism mental, Au loc reacfii foarte violente Ta nivelul creferului. Poate fi vorba de o retragere a fluxului sanguin din arumite zone ale creiérului. Este posibil si existe o fricd imensa de toate aspectele batranejii sau de apropierea ‘morfii, cea ce duce la o Intoarcere, inconstienti, spre un comportament de copil, pentru aascunde astfel prezentul, trecutul si viitorul si pentru a le ignora. Corpul meu, atacat de degenerarea celulelor creierului, ma pregateste, inconstient, pentru momentul fn care “va trebui sé plec’, si mor. Acest lucru se manifest printr-un comportament infantil, in care im: permit s& traiesc si si Imi ‘mplinesc” toate fantasmele si fanteziile. Tntr-o astfel de experienfa, sunt necesare fubirea si susfinerea. ‘Accept sa traiesc in prezent si sé las la o pare trecutul, s&ncep si mii ocup de mine, 36, AMENOREE (absenta menstruatiei) Vert: MENSTRUATIE— AMENOREE 37. AMFETAMINA (consum d¢ 38, AMIGDALE—AMIGDALITA veeist-GAr, Ivpecrn Vezt:DROGURi ‘Moree Delanar Blo Afectunr-Cousle ute oeImboldvi o ‘Amigdalele al caror nume vine de la migdate, fac parte din sistemul limfatic, deci din sistemul imunitar al corpulul si se defines ca niste filtre care controleaza tot ‘ceca ce circula la nivelul gatului (simbol al creativitii,al comunicaril). Pasteeaza doar ceea ce este bun pentru mine si resping ceea ce este nociv. Atunci cand sunt inflamate, am o dificultate de a Inghiti si risc s4 m& sufoc. Imi refulez emoile si "imi sufoc” creativitatea. Existd o situafie care ma sufocd, prin care imi refulez sentimentele de furie si de frustrare. O amigdalita (-iti=furie) se manifesta in general atunci cand realitatea pe care *o inghit” m: uternic astfel Incdt filtrele mele (amigdalele) nu pot refine totul si devin rosii din cauza Furie, fat de ceea ce se va intampla, fata de revolta pe care o traiesc. Poate fi vorba despre o fick de a nu putea realiza un scop sau de a nu realiza ceva important pentru mine, din cauza lipsei de timp sau a posibilitatilor. Din aceasta cauzi ma agit puternic de cineva. Am impresia ci ma affu pe punctul de a atinge un obiectiv care imi este drag (un loc de munca, un partener, o masin& etc.) dar fmi sap ceva si trebuie sf ma opresc sau nui ma pot bucura de acea situafte decat in parte, ceea ce este foarte greu de "inghitit” pentru mine. Am un conflict interior *sufocat’, neexprimat. Este un blocaj, o inchidere a acestet cai de comunicare. Ma simt neputincios, Dlocat, prizonier. As vrea si tip cu toatd forfa ! Sau poate am impresia ci exist’ o situatie care trece pe lingi mine? MA revolt fat de o persoand apropiat3 (din familie, de la scoala, de la munc8), Poate fi vorba despre o relafie amicala, n care ‘am impresia ci nu pot conta cu adevarat pe prietenii mei, Daca sunt copil, pot suferi destul de des de amigdalita, deoarece inci nu sunt destul de constient de cea ce se Intémpla sau nu pot controla evenimentele, Sunt frustrat din cauza a cea ce trebuie "sa tnghit" in viaja mea, Sunt foarte vulnerabil si ma tntreb cum ‘mi pot proteja de toate lucrurile din exterior, care ma asalteaz3. Ma simt atacat $1 vreau si mA apar, dar am o dificultate de exprimare. Cum pot face fat& lucrurilor care mi se oferd in viaga si cum pot alege coea ce este in armonie cu mine insumi ? Cand sunt copil_ am mult mai putina experieng si mai pusine resurse decét adulsi, deci pot fi mai usor afectat ce amigdalita. Am impresia c& parinsii met nu se mai ocupi de mine, c& nu profit destul de prezensa lor. Deoarece amigdalele reprezinté faptul de a exprima, de a-mi exterioriza esenta profunds, indiferent ce varstd am, amigdalele mele reactioneaza, la neincrederea mea, la disperarea mea, mai ales atunci cand am incredere mai mult inceilalti pentru a tndeplini sau crea anumite lucruri. Este posibil,s8 vreau cu disperare sé fi reunesc pe parintii mei, despartisi. $i un vis de copil pare tot mai inaccesibil. ‘Accept {¥ lucrurile asa cum sunt, analizer,situagiile care ma deranjeaza, cu seninitate. Este usor sa fi Invafam pe copii aceasta atitudine, cei care sunt pentru acest lucru. Este important de refinut c&, ablafia amigdalelor eaza acceptarea de a "Inghiti" realitatea fra ca aceasta si fle filtrat sau cenzurata (protejata) in prealabil. Inseamna o absent a protectiei, Trebuie si tratez aceastd situafie intr-un mod difert, care va fi mai armontos pentru mine. ‘Trebule si fnvat si ma descopafr, si fiu eu Insumi si s am incredere totals in rine. s Jocques Mert! 39, AMIOTROFIE Veet: aTROFIE 40. AMNEZIE Vert st MEMORIE [PIERDEREA MBMORIEI] ‘Amnezia reprezint’ plerderea memoriei, partial sau total, atat a informatillor dobandite fn trecut, cat si a celor din prezent. Amnezia poate fi comparati cu boala lui Alzheimer, in mai multe aspecte. Persoana amnezica suferd foarte tare de prezentul din viaja sa. Dorinja de a fugi si de a "pleca” este atat de mare (indiferent de situafia traits) incdt mA inchid fn mine tnsumi din cauza dureri furiei, a incapacitifii sau a disperdrii si devin insensibil fag de aproape orice. Devenind amnezic, nu mai sunt responsabil de rine insumi, deoarece ma separ de constientul meu.imi las viata in mainile altcuiva. Am impresia c& astfel, nu voi putea fijudecat sau condamnat. Evadez, sunt amefit sau devin insensibil fafa de o persoand sau o situatie, Refuz 4 tr&iesc situasit si experienge din viata de zi cu zi, indiferent de intensitatea acestora. Durerea interioar& este proportional =u intensitatea ammeziei, fie ci este parfialé (stergerea parfialé a imaginilor foarte dureroase din copilérie) sau totald (tentativa inconstienta de a avea o viata noua si o now’ dorinta de a tral, deoarece nu mai pot trai viata de dinainte }) Rusinea si culpabilitatea se pot manifesta, indiferent de motiv. Incere s& fgnor mai multe lucruri, printre care familia mea si alte situafildifcile. Sunt mai mult sau mat pujin separat de situatia prezenti, Ammezia se manifest in momentul in care am impresia c& duc o povar’ prea mare pe umeri, c& sunt supraincarcat in saccinile mele si exist un pericol foarte mare. Nu mai stiu incotro si merg si am Impresia c& pot "izbucni” in orice moment. Pot trai o amnezie partiala legatd de o situatie dificil, pe care prefer & o uit, pentru a nu fi nevoit s& reintru fn contact cu emotii dureroase, precum separarea de o fiin} drag. Procesul de acceptare|v si de integrare este foarte important, deoarece fenomenul de mascare a anumitor experienje de catre mental, poate sé imi joace feste, in experienfele viitoare. Este posibil'sa traiesc unele experienge, fara sd stiu sau si infeleg de ce mi'se Mntampla ! ‘Accept|¥ constientizarea a ceea ce sunt, in ficare zi si a ceea ce am de rezolvat tn viafa pentru ami redobandi contactul cu adevaratul meu Eu superior. 41. AMORTEALA ‘Amorfeala se caracterizeaz printr-o stare de insensibilitate, greutate, furnicdturi, care apare la un membru, iar uneori acesta nui poate fi miscat. Amorfeala fizici este efectul unei amorteli mentale. Sufér, sunt rnit. Imi este atét de riu incSt am hotirat si nu mai simt, si nu mai las energia s& circule. mt amortese sentimentele. Mi retrag deoarece o arte din mine este rénita si nu vreau si o mal simt: astfel devin mal putin sensi se Int&mpla fn jurul meu. Imi este teama c& voi fi pacalit. Este vorba despre 0 "moarte” partiala pentru a evita suferinfa. Aceste rani pot fi prezente tne din copilérie si s-au agravat de-a lungul timpului, iar acum le port ca pe o povars. Nu am invagat s4 m& jubesc si sunt Inchis af de lubire fn loc sa tmpartagesc aceasta Devin inactiv faa de ceea ce Morale Dieanar Bll Afectunlr- Court subtle oeimbonSir Cy iubire si compasiunea mea. Este o forma de fug’. Poate fnsemna 0 riceala interioara, 0 doringa de a refine iubirea, o lips’ de dinamism. Deoarece am impresia c& nu am putere asupra mea insumi, am:tendinga de a-i controla pe cellati, de a-i refine, Se intampla des ca, de-a lungul anilor, ambitiile si visele pe care le aveam tn copitirie s4 dispard sau aleg si le “amorfesc’ si imi pierd speransa ci le vot realiza vreodata Ma pun fntr-o situafie de letargie. Totusi, aceste vise sunt inca prezente si acum sunt intr-o perioad tn care reanalizez totul, visele pot reapdrea si ma bantuie, deoarece au rémas nefmplinite. Chiar daca la nivel inconstient, nu vreau si intru in contact cu ele pentru a evita si retralesc durerea legatd de faptul ci a trebuie si renunf la ele. Amorteala imi arata faptul c& aceste vise sunt in continuare vii si mai este Inca timp si le realizez, pentru a da un nou sens viefit mele. Partea corpului afectata, precum i jumatatea (stng’ sau dreapta) m& ajuta sa identifica ce nivel se afd rana. ‘Accept|¥ si imi regisesc spontaneitatea fat de viafd, acceptlY si redescopir in mine mai multa fubire, dinamism i entuziasm fafA de via. Astfel {mi voi imbunatafi calitatea viefil in aceasta lume, Accept|¥, aici si acum, sa inva si ma jubesc mai mult si s& flu deschis fafa de iubire, in loc s8 retin aceasta iubire si compasiunea mea. Ridic bariera pe care o instalasem de atat de mult timp. Cu cat inva mai mult s& ma fubese, cu atat voi fhvafa mai repede c& exist o recompensé: primesc dragoste si prietenie, Aceasti seninztate pe care o cautam dintotdeauna, in exterior exist acum in mine $i 0 pot comunica si celorlali 42, AMPUTARE Vezisi: AUTOMUTILARE Ainputarea reprezint® ablatia unui membru, a unul segment sau a unei parti a corpului (limba, san, penis). Amputarea totald sau parfiala a unui membro, fie din ccauza unui accident, fie din motive medicale (cangrend, tumora) are legatura cu o culpabilitate puternicd, cu privire la un aspect din viata mea. Vreau ca acea situafie si dispar din viata mea, pentru totdeauna. Dar in loc ca situatia s& dispard, va fi téiat acea parte a corpului meu, care fi corespunde. Toate acestea au loc fa nivel inconstient. Daca, de exemplu, imi este amputat piciorul stang, acest lucru indicé faptul ca, frica sau culpabilitatea mea este atat de mare, Incat prefer "si mor’, si nu mai merg in directia pe care merge viata mea afectiv§; piciorul drept, se refera la culpabilitatea mea fata de responsabilitifi etc. Dac& nu am acceptat|¥ aceasté amputare, apare o durere amotionala (durerea membrului fantoma). Ma tntreb care este teama care mi Impiedicd s8 reiau contactul cu realitatea. Chiar tnainte de amputare aveam un sentiment de neputingS, de dependent’, Poate chiar ma simfeam infirm, intr-un anumit aspect fizic, tn viaja mea sau tn relapiile mele interpersonale. Aceasti infirmitate psihologica si emosionald s-a transpus in corpul meu fizic. In cazul in care trflesc © astfel de situatie, 0 amputare, este important si imi amintesc ca, corpul meu energetic, nu este amputat, pentru a rémane deschis la aspectul metafizic pe care {i reprezint& partea amputata. Astfel, daci am-avut piciorul drept amputat, pot prin lubire, prin infelegere si integrare, sa am o constientizare a ceea ce am de nw 7” Jacques tara ficut pentru a merge mai departe inainte, ca si cum ag avea in continuare piciorul amputat. ‘Accept|¥ s& fac s8 dispara orice culpabilitate, stiind c& fac intotdeauna tot posibiful. Ma reconciliez cu mine tnsumi i inva 58 apreciez ceea ce sunt. Oricare br fi conditiile, aleg s& inaintez in ritmul meu si apreciez ceea ce este frumos $i bun in viaya. 43, ANCHILOZA (stare de...) Vee! si: ARTICUIATI [IN GENERAL}, PARALIZIE [IN GENERAL} Anchiloza este o stare caracterizat’ prin limitarea, de obicei, temporara a miscirilor unela sau mai multor articulafii, Anchiloza este parfial, dar poate fi si total’, daca devin complet inactiv; este primul pas sper o incapacitate motrice, un fel de paralizie a gindurilor. Trebuie s4 constientizez responsabilitatea pe care trebuie si mi-o asum dac& decid s& rman imoti, si nu mai fac nimic, s& nu ma ‘mai mise deloc. Care este frica mea ? Imi este fried de necunoscut, de ceea ce ma asteapti, de ceva nou pentru mine, ceva ce mi deranjeazi ? Sau este vorba despre ceva ce nu am chef deloc si fac? in cine sau in ce nu indrdznesc s& am Ineredere? Pot sa verific semnificatia partit corpului afectate, pentru a avea mai multe informatii despre cauza anchilozel. Daca, de exemplu, aceasta apare la bras, acest lucru fnseamni cX mA aflu intr-o stare in care refuz nolle experiene ale viefii? Am sentimentul c& sunt mutilat ? Imi vine s& omor pe cineva ? Daca este vorba despre umir, m8 intreb daca viafa mi se pare grea; sau c& cineva sau ceva este 0 povar pentru mine? Singuratatea sau nevoia de a face fata necunoscutului tmi blocheaz’ gandurile? Dacd este vorba despre piciot, ma treb care este direcfia pe care nu vreau sa merg si fas de care "Infepenesc” ? Cand este afectat intreg corpul, sunt infepenit fafa de ceva sau de cineva: este vorba despre o forma de fugi. Sunt constient de faptul ci acumulez energie in ‘acea parte a corpului si c&, inconstient, am angeasd. Vreau s& rman pe pozijie simi este greu si imi schimb parerea. "Accept|¥ cA a sosit momentul s4 merg fhainte{ Incepand de acum, sunt constient de greselile mele (sau mai degraba, de responsabilitatile mele) si de experientele vieti si le recunosc. M& predau si accept|¥ s& recapat miscarea pe care am oprit-o temporar si imi mobilizez din nou gdndurile, cu deschidere, De acum inainte voi avea un spirit creator. 44, ANDROPAUZA vezi si: PROSTATA / [IN GENERAL] /[AFECTIUNIALE..] ‘Andropauza, care afecteazi birbatii, corespnde menopauzei femeilor, chiar ddac nu existi sischimbaiile hormonale ale acestela. Toatd nesiguranfa cu privire la batrdnefe, la capacitatea sexual, la sentimentul de inutilitate, se manifesta in interior $i pe plan fizi, prin afecfiunt la organele genitale (mai ales la prostata) 51 ‘ca privire la unvl sau mai multe aspecte masculine. Am ajuns intr-o etapa di viafa mea, in care pot s4 m4 odihnesc, si fac 0 pauza si si Imi schimb prioritaile. jin loc si ma resping, ca barbat, accept|¥ si imi ocup locul fn univers, In armonie cu fiecare aspect al personalitatii mete, atat cu latura feminina cat si ct Moree sonar Bator Menor - Coc ste cle ihe n cea masculind, Am dreptul si tml acord mai mult timp pentru mine; voi fi $i mai eficient la munc& sau in activitayie mele, ine ek 48, ANEMIE Veci-sANGe— aNEMIE 46, ANEVRISM (arterial) vet t:sANGi— nemonacie Un anevrism este o slibire a peretelut arterial, care dete eretelui arterial, mind o dilatare existind riscul unei hemoragii prin ruperea vaselor de sange. O astfel de afectiune poate apirea atunc cAind tiesc un conflict tn familia mea sau cu perscane pe care le consider ca pe familia mea, Mi simt obligat sa fac ceva, dar ‘mi opun din toate puterle i trebule si imi demonsttrez punctual de vedere, ceca ce constituie 0 presiune mare pentru mine, Sunt nervos, rise si “pierd’ ceva, ce nu pot controla, Imi este team& c& voi fi abandonat i imi blochez energia deoarece ma simt neputincios. Cred ci am o viafS grea si vid tot ceea ce mi se fntdmpl nte-un mod pesimist si negativ. Imi pierd energia pe care am rsipito ‘in vant. Incerc sa pistrez cu orice pref o situafie, care merge mal mult sau mai pufin bine si care riscd s& se rupa in orice moment: un loc de munci,o relate afectiva etc. Vasele de singe se contract& deoarece nu fin cont de ritmal meu biologic si imi creez un soi de presiune, care risci si explodeze, Refi si merg mai departe cu bucurie 5s las si circule viaja, Anevrismul cerebral scoate in evidenta cat de diferite sunt uneor ideile mele sic trebuie si mi apat pentra a le proteja, deoarece existd o mare nefnjelegere in jurul meu, Este posibil sa am un sentiment de nefntelegre si fn urma unei rupturi, pe care am trit-o (fle am plecat cu, fea plecat altcineva) si care m-aafectat foarte puternic. Anewrisml sorte iit presinen eect aspra me, ma ls de ce 9 ersoand cu autoritate, pentru a renunga la cev: sider pers a a ceva, ce eu consider c& imi apartine ‘Aneveismul indic& cat de inchis pot f fata de ideile n r Aneveismu sa oi sau de soluyilé noi, care Accept Lv si fmi ofer fubire. Incetez si mat uy : ince pt intl si renung s& m8 mal agi de trecut. Accept]¥ si mi abandonez, pentru a ma elibera, Invi s& las $4 clrcule miscarea viet imi regisesc astfel bucuria de a trai si tnvay s& prezent. a vuria de a trat si Invags& traiesc In 47, ANGINA (in general) vectstcAr[DURERIDE..1 ‘Angina se caracterizeaza printr-o senzajie de strangere la nivelul gatului, din cawza unel inflamatit acute a faringelui, Exists ceva ce "nu poate trece", 0 emotie blocat, care mi impiedica sa imi exprim adeviratele nevoi, Am sentimentul ci avéind gatul strans (chakra sau centrul de energie al creatvitii ial exprimarii) ‘Au pot exprima ceea ce tries si ceea ce simt fa} de ceilalfi si continul sf imi concentrez inutil atenfia, pe aceasti credinj&. Trebule si gisesc cauza care a determinat aceasta credin}3. De obicei, pot s& gisesc un rispuns, in 48 de ore ‘nainte de debutul boli, Poate aparea o usoara iritafie (gatul inflamat) sau o mic& frustrare ci nu inghit normal si care va persista pan cénd tm! vol schimba w 2 Jacques Martel atitudinea si gandurile. "Nici nu se pune problema si inghit povestea asta’, chiar daca astfel "voi avea gatul rosu”. Pot f, de asemenea, ganduri negre si negative, fafR de cineva sau fat de o situatie. Sau existd ceva ce vreau neapirat ’s& prind’ un loc de mune, un rezultat scolar foarte bun, care m-ar ajuta s& evit sf mi justific, sa dau explicatii sau care m-ar tmpiedica s& simt moartea care di ‘arcoale, in jurul meu? Emofiile mele neexprimate fierb in mine. $i cand, in sfarsit, reusesc si m& exprim, ma simt inconfortabil sau vinovat. Nu imi acord dreptul de a cere ajutorul celoriali. Indiferent care este cauza acestet boli, accept!¥ faptul ca pot si fiu deschis si si redeschid acest canal de comunicare, chiar daci sensibilitatea mea a fost nit, Nevoile mele fundamental trebuie si fie satisfacute si am dreptul s8 fac acest lucry la fel caceilalfi Sunt atent la nevoile mete si concentrate pe fina mea interioara si astfel voi evita acest gen de angina, la nivelul gatului. Accept|¥ si cer ajutorul celorlalfi pentru a-mi deschide inimav si a primi darurile victi. 48, ANGINA PECTORALA Veet st Nip /(fN GENERAL] /INFARCT [DE MIOCARD] Cuvantul angina vine de la verbul din latina ANGO, care tnseamna a strdnge, a sufoca, ar cuvantul angor Inseamn& opresiune, angoasi. Angina pectoral este 0 durere foarte puternicd in zona inimtiv (central de energie al iubiti). Aceast& lips temporara de oxigen, la nivelul muschilor inimi, determina o mulsime de consecinge: insuficienta debitulut sanguin tn aceasti zon’, interventia chirurgicalé ete. Inima simbolizeaz’ motorul sistemului meu. Angina este 0 angoasé a inimiiy. Atunci cind ofer prea multé iubire, cu o atitudine de atasament, este posibil ca inima sa oboseasci din cauza acestei concentra sisi ‘nu mai sim cestula bucurie” de a trat tn aceste situati (ain eauza acestul fapt, se ddiminueaz& debitul de sAnge). Dacd am o astfel de angina, este posibil," si pun prea mult la inimav" viata si lucrurile pe care le fac, s& ma consum prea mult, Atat nelinistle ct si bucuriile mele sunt exagerate: ma-enervez si ma simt r&nit foarte usor, sunt nemulpumit, ma simt trist sau iritat fafa de o anumita situatie, care, totusi nu este chiar atat de grav cum cred ea. Am impresia c& sunt asaftat, atacat. Sste ca gi cum in inimay mea ar fi un rzboi. Cine este persoana pe care vreau so strang puternic in brafe si cireia refuz si dau drumal ? Atentia mea este centrati tot timpul pe acea persoan’ sau pe cea situatie. Vreau s& fim "uniti pentru totdeauna’, dar acest lucru este imposibil. in loc s8 ma detasez gi si ma las purtat de curentui viei, vreau s8 controlez totul, vreau s& pastrez totul. Este 0 sarcin& grea pentru mine si am o incertitudine cu privire la directia in care trebuie s& merg. Sentimentul de gol sau de pierdere atunci cand, ma abandonez, ‘mi poate stami frica. Este foarte dureros daci pastrez totul in mine, daca tmi ascund emofiile in interior. Este posibil si primesc un prim semnal din partea corpulul meu, dup& aceste stark: spasme si 0 durere ascufité la inim&¥. Inima Janseazi un semnal de alarma pentru ca eu s&-mi constientizez sentimentele 5. * pucure: decarece singe sirbolesrh boc, 0 migra @ debtui sanguin eprind aceast ature 2 nari ree tube Moree Deonar l Blo Actor Courle subi oeinbaasve 7 faptul c8, intr-un anumit fel, sunt pe cale si ma distrug, prin gAndurile negative, punandu-mi in pericol armonia interioard si avand o energie proasta. In acelast timp si bucurtile mari pot provoca o crizé de angina, deoarece in astfel de moment, centrul de energie al iubirii (inimiay) se deschide mult si poate activa suferinge din trecut si astfel si provoace criza, Poate fac lucrurile din obligatie si far’ bucurie sau plicere. Astfel, bucuria nu mai circuld, Este ca si cum mi-as concentra atentia pe ceilalfi (pe fericirea lor si nefericirea lor) fn loc s& mi preocupe mai mult fericirea mea. Ego-ul meu este atat de activ incat s-a separat de restulfilnfei mele, ceea ce determina un blocaj pe plan emotional. Imi creste respectul fa4 de mine, prin faptul c& m8 preocup mai mult de cellali, aproape toati atenfia mea este concentrati pe el. Este principful iudeo-crestin, al daruirii din sacrificiu, "Datuiti celorlalti" Astfel, devin vulnerabil si imi manifest frica de a fideschis fatd de ceilalti."Nu mai mai atinge nimic, dar incep si am dureri". ‘Am spasme, infepaturi la inima, extremitafile (mainile si picioarele) reci. Corpul meu ma avertizeazi foarte serios cA exist ceva ce nu merge bine (este un avertisment mai usor de recunoscut pe plan metafizic decat pe cel fic). Poate, inconstient, vreau s& pardisesc "viafa de pe pimant’, deoarece ma simt sufocat de arijile mele si nu stiu cum s& rezolv situafia, dar inc nu a venit momentul ! Ma simt zdrobit, oprimat si nu mai vreau sé fac niciun efort. Oare de ce imi este fric, de fapt? Este important de observat faptul c3, deoarece angina se manifesta printr-o restrictie a vaselor sanguine, trebuie si ma Intreb daci eu limitez fubirea oferita de cellalfi? Pot accepta usor ajutorul care mi se oferi? Merit tot ceea ce mise oferi? Am tendinja de a controla ceea ce mi se oferd, nestiind cum a5 reacfiona la prea mult iubire si afecjiune? Am tendina de a da imediat ‘napol cea ce primese, nestlind sH accept cu inimay darurile primite, Este posibil si am impresia ca mi se cere prea mult si c& trebuie s& rezolv problemele tuturor. Din aceast cauza am o atitudine de dispref. Totusi, toate aceste situatii pot proveni din atitudinea mea faté de mine insumi: pot fi 0 persoand competitiva, imi concentrez toatl energia pe mine, cer foarte mult de la mine $i las lao parte toate diffcultatile afective pe care le am. Inima¥ mea sufera pentru cd nu Imi exprim emotiile. Constientizez faptul cd viafa este un schimb continu, Dau atat cat primesc, la fel ca si contractia si dilatarea vaselor de singe, altfel voi avea un dezechilibru $i atengia mea trebuie si se concentreze pe echilibrul acesta necesar unei viefi sanatoase. Este un proces fundamental fn experienja umani, deoarece sunt o fiinfa divina, care trebuie si se exprime in echilibru, Constientizarea pe care o am de ficut este aceasta: accept|¥ si nu mai iau totul ‘n.serios si si flu mal deschis! Este usor, deoarece nu vreau s& mor, ci vreau si trAlesc, i flu deschis spre fubire si s8 nu mai lupt pentru putere. imi concentrez atengia pe parfile frumoase ale vieti. inva s& mi iubesc asa cum sunt: astfel ‘energia mea vitala va creste. Acestia sunt primii pasi spre o vindecare serioasi a acestei boli. Exprim ceea ce trilese si tnvat s& ma acceptl¥ asa cum sunt. Am grijé de mine, deoarece fericirea mea depinde doar de mine. Trec de la urd si de la rusine, la jubire. Un ultim lucru de realizat este s4 observ expresile legate de inimay, w ” Joeques Mare! precum: “o inima de piatr’, o inima dur’, cineva care nu are inim&, lipsit de inim& etc’. Fiecare dintre aceste expresii imi atrage atenfia ci se Intampla ceva important pentru mine. 49. ANGIOM (in general) vezi si: PIELE — ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE /SANGUINA, SISTEM LIMFATIC limfatice si sanguine). Dat flind faptul cé vasele sunt niste conducte care ‘transport’ sdngele si limfa in organism, am impresia c& viata mea nu merge fn energia. Imi este teama si intru fn contact cu emofiile mele, lucru care blocheaz& 0, ANGIOM PLAN Vezt PIELE—PETEDE VIN si, ANGOASA vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE ‘Angoasa se caracterizeaz4 printr-o stare de disperare psihicd, in care am sentimentul cf sunt limitat, restréns tn spatial meu si, mai ales, sufocat in dorinjele mele. Ma simt limitat de granite care in realitate nu exist. “Ma simt prins tntr-o capcans". Nu imi pot exprima furia, Sunt de acord cu faptul ci amenii tmi fnvadeazS spajiul privat si acest lucru se manifesté printr-o retragere in mine. Imi las la o parte nevoile personale pentru ajfi pe plac celorlalti, pentru a atrage iubirea de care am nevote (chiar daca exista si alte rmoduri de a face acest luru. Tries o insatisfagje profunda, Retragerea in mine ‘mi face si tmi amplific emofile si emotivitates in general, in detrimental unui echilibra interior. Deoarece trilesc fntr-o coafi, increderea tn mine este zdruncinatd, find inlocuita de disperare side invidie.Simt un anumnit pericol, dar nu tn pot identifica. Imi este teamé de viltor si ce eforturile pe care trebuie sa le fac pentru a-mi atinge scopurile, Am de Ficut o alegere care mi se pare imposibil, Nesiguranja mea are legétur’ cu faptul cA, in loc s& cred in puterea mea interioar’, 0 atribui altcuiva, 0 persoand pe care o consider mai elevati, mai realizati decit mine. Vreau ca acea persoand sé ma protejeze, ca si cum eu a5 fi prea slab ca si am gri de mine insumi, Caut un sens fn viafa mea, Ma simt la nila unui pericol de moarte, deoarece caut in exterior pe cineva sau ceva pe care Si ma sprijn, Sunt plin de tristeye si ma simt prins, legat, comprimat, in languri chiar, Nu mai am ineredere tn capacitatile mele Care ar putea i situafia in care mam simit foarte strains, in copilirie si pe care acum o reproduc fidel astisi ‘arse Detone lotr feeyunlor- Covel subtle leben * dup& acelasi model mental? (angoasa si claustrofobia se aseamin& prin aceeasi senzatie de afi imobilizat, strans). Pentru corpul meu este ceva natural s& implineasca nevoile psihice de bazi nevoia de aer, pentru a respira si a tr8i, spatiul dintre mine si ceilal de a decide si de a discerne ceea ce este bun pentru mine. Dacd, tncepaind de acum, raspund asteptarilor mele fafa de viat8, in primul rnd, exist ganse s& fi las pe cellali sé se ocupe de nevoile lor: astfel, voi fi mai in acord cu ei si fac acest Iucru fird si le invadez spatiul vital, pentru c3, daci eu ma simt sufocat, acest lucru se int&mpla pentru c, fi sufoc, constient sau nu, pe cei din jurul meu. ‘Angoasa se poate manifesta si ca 0 asteptare nelinistitoare gi ca o team cl se va "intdmpla ceva’, cu 0 tensiune difuzi, inspaimantatoare si adeseori firs nume. Poate fi o tensiune legatsi de o ameninfare concretS, nelinistitoare (precum 0 ameninjare cu moartea, 0 catastrofa personals, o sancfiune). De multe ori, este vorba despre o teamé fird un suport real, care poate fi perceput sau exprimat. De aceea, cauzele profunde ale nel angoase pot fi cutate de multe ori, in copiliria ‘mea, avand legaturd cu teama de abandon, frica de a pierde iubirea unei fiinge dragi si teama de suferinga. Cénd traiesc o astfel de situatie, angoasa reapare la suprafafa. De fiecare dati cind reapare una dintre aceste frici sau traiesc 0 situatie imaginara sau reali, inconstientul meu o percepe ca pe un semnal de alarma: atunci cAnd apare un pericol, angoasa este si mai puternici, Cénd sunt copil, angoasa se manifesta de obicel printr-o fricd de intuneric si tendinga de afi izolat. Incepand de acum, accept|¥ si imi folosesc discernaiméntul, s8 imi manifest curajul si increderes in via pentru a ma respecta si a le respecta si celorlalti spariul vital. Alung din viafa mea orice remuscari, Astfel voi vedea "mai clar” si voi merge inainte in viaSS, cu mal multa luciditate. Imi dau dreptul s& fiu stapén pe viata mea, pe alegerile mele. Am incredere in mine si stiu c& viaga imi va oferi toate lucrurile de care am nevole. Mi astept la tot ceea ce este mai bun in viata si accept|¥ faptul cf merit tot ce e mai bun, 52, ANOREXIE MENTALA vez! si: APETIT [PIERDEREA APETITULUT., BULIMNE, ‘GREUTATE [EXCES DE.) ‘Anorexia reprezinté refuzul meu, mai mult sau mai pufin sistematic, de a ma alimenta din cauza respingerii propriei mele imagini corporale; se numeste anorexie mental (in limbaj comun, doar termenul anorexte este folosit) ‘Anorexia se caracterizeazi printr-o respingere totald a viet, Este dezgustul total pentru tot ceea ce este viu in mine si care poate intra in corpul meu, pe care consider urdt, pentru a+] alimenta, Acest sentiment se poate transforma chiar si fn urd. Bxisté mai multe simboluri pentru viafd: apa, mancarea, aspectul matern (mama), fubirea, latura feminina. Este doringa areitoare si inconstientd de a scipa din viagi, de a se detesta pe sine, de a se respinge, deoarece tralesc 0 frica foarte mare faj3 de deschiderea spre viafa minunatd din jurul meu. M& simt atat de descurajat incit ma intreb ce anume m-ar mai putea ajuta, Imi doresc, inconstient, "sé dispar” pentru avi deranja cét mai puyin pe cet din jurul meu, Ma s 7 Jocqus Mere! resping tot timpul, Pot ajunge chiar s& m& urase pe mine Insumi si astel, si ma pedepsesc si si mi autodistrug, Imi este rusine de mine si a5 vrea atat de mult s& fiu iubit neconditionat, asa cum sunt, nu pentru ceea ce pot realiza. Imi neg propriile nevoi gi a5 vrea si trec neobservat. Din aceastd cauza tralesc cu secrete si cu minciuni. Am impresia c& pot compensa daca fmi fac viata grea,"dura”. Imi este foarte usor, daci am fost tratat cu duritate, tn copilérie. Un trecut de dominare, de reprosuri si de pedepse, ma va fece 58 mA comport la fel, fad de mine insumi, Anorexia si obezitatea provin amandow dintr-un sentiment puternic de lips’ de iubire si de afectiune, chiar daca, pe plan fizic se manifesta complet diferit. Exist mai multe tulburari de alimentatie care pleaci de la relatia mami-copil, in care exist un confit. Eu, copil fiind, vreau si fug departe de mama mea, care este adeseori anxioesa si care vrea cu orice pret si-s1 hrneasc& copii. Traiesc o dualitate intre atagamentul meu fata de familia mea $i dorinja mea de a ma implini, dualitate care ma obligd s& ma separ de familie. De ‘multe ori, poate fi vorba despre o constrangere legati de teritorful meu, pe care am impresia c& mu fl am, c& Iam plerdut sau cd nu mi se respect’, Acest teritoriu poate fi constituit de lucrurile mele fizice (haine, jucdrii, masin3, casi etc), bunurile mele psihice (drepturile mele, curostinjele mele, nevoile mele etc.) sau de oamenti din jurul meu (tata! meu, mama mea, prietenti, soful etc.) Traiese © contradicsie in prezent, fafi de ceva sau cineva pe care nu il pot evita si pe care nu il ,diger”. Ma pot intreba dacd nu curva, am impresia c& cineva vrea sa mi omoare, Avand aceasta fric§, nu mai manne si vreau, inconstient s& mor. Am impresia ci supraviefuirea mea depinde de capacitatea mea de a ma separa de ceilalfi. Fiind atat de slab, ceilalfi nu ma vor mai vedea; voi disparea, ma voi ascunde pentru afin sigurantS. Sau, pur sisimplu, pot respinge imaginea mamel, mai ales daca aceasta are un surplus de greutate. Vreau sa evit, cu orice pref, st fimi las corpul si se dezvolte si si incep s& seaman cu ea, catusi de putin: astfel, ‘vreau sé imi ucid propria imagine ! Desi anorexia apare mai ales tn adolescents, aceasta se poate manifesta si In cazul bebelusilor si al copitlor mict. in cazul unui bebelis, refuzul de a m&nca poate decurge dintr-o problema in relajia cu ‘mama lui: poate fi vorba despre lipsa sénulul matern sau a caldurit fizice, care ar trebuie si insoyeascd alaptatul, poate din cauza hraniril artificale, dozata si prea rigid’, sau a unei supraalimentagii sau subalimentatii, produse de respectarea unei curbe a greutafii ideale, ignorand ritmul alimentar individual etc. Mama este plina de remuseéri, care, fntr-un anumit sens, simbolizeazd moartea. Pentru mine, ca mamé, este important si respect gusturile si ritmul copilulut st si incetez si vreau s8 flu mama perfect’ si supraprotectoare. Daca sunt un copil putin mai mare si sunt afectat de anorexie, aceasta este, de obicel, o forma mai atenuata si se caracterizeaza printr-o "poft de mancare scaaut2", copilul detest’ mesele Ja ore fixe, are capricii alimentare, refuzi cu tncapafanare anumite alimente, nu mandnci tot din farfurie, vomita des si mestecd mult timp, aceeasi inghititurd. La varsta aceasta, masa si imperativele ei sociale joacd un rol important, deoarece mesele sunt un prile) de reunire a familiei, sub autoritatea ‘athlui, In timpul c&rora pot aparea diverse reacfi sau conflicte. Anorexia este in Merete eon ol olor Afectunior- Couel tie oe intent n primul rand nevola mea de a umple un gol interior, cu hrand afectiva. Am nevole de iubire si de acceptare|¥ neconditionata, din partea mamei mele interioare. Anorexia, spre deosebire de obezitate, este o tentativ’ de a fugi si de a Hisa st moar de foame golul meu interior, pentru a-l face att de mic, incdt s& dispara si s& nu imi mai cear& nimic. Acesta este unul dintre motivele pentru care continui si mA consider gras (am o fixatie mentala pe greutate) chiar daci sunt mic si slab. Altfel spus, continui sa imi consider nevoile emotionale si afective foarte mar! s1 ma simt depasit de dcestea. Exist’, fn interiorul meu, o lupti pentru putere, intre viafa si moarte. Am nevoie de atengia celorlalji pentru a ma sim viu i astfel adopt comportamente, atitudini de victima, prin care ma oblig si imi schimb infatisarea fizicd. Vreau ca ceilalfi si “imi umple”, si imi tmplineasca nevoile. Totusi, pentru cd fmi ofer eu insumi {ubirea de care am o nevole atat de mare, imi refuz emotile, sensibilitatea, latura mea de copil si ceilalfi sunt si eu severi cu mine. Anorexia poate avea legitura si sentimentul de a fi pedepsit de viajé si de mama, simbolul matern, care ma impinge spre dorinta de independent si de individualitate, Acesta este motivul pentru care resping mancarea si pe mama mea, in acelasi timp, deoarece am avut senzatia c& autoritatea ei era omiprezenti, cand eram copil. Traiese sentimentul de a nu mai controla nimic, cu privire la evenimente si incerc, Intr-un mod exagerat s& reiau acel control. Este posibil sd fi trait o situatie in care am simfit aceasta lipsi de control sau fat de cineva $1 am impresia ci, singurul lucru asupra céruia pot avea un control total si care ma va face si ma simt bine (In aparengi..) este mancarea pe care refuz si o.dau corpului meu, "Nu fmi place modul in care ma iubeste mama mea si o detest din cauza aceasta”. Vreau sa raman tanar (sau tin3r’), deoarece vreau si m3 apropii cat mai mult de o forma de “puritate” fizic& si interioara (de obicel, anorexia apare in perioada pubertitil) Este o cautare absolut a tineretil, Faptul de a deveni prea slab ma face s& nu mai simt plicerea, Astfel, mi deconectez de toate senzatille fizice legate de senzualitate si plicere. Este ca si cum as muri, vreau si ma omor. Ca baat sau fat, in acest caz, refuz etapele de dezvoltare sexual, caracteristice varstei mele, pe care nu le pot controla, astfel tncit, orice tentativa de apropiere sextali, de descoperire si de abandon spre un eventual partener (absenfa maturitafii) sunt aproape inutile. Dac& traiesc toate acestea ‘ntr-un mod profund, exista o legatura cu un traumatism puternic, pe plan sexual, cu un abuz sau stare de nesiguranfi afectiva. Este posibil chiar si ma simt agresat de schimbarile care au loc in corpul meu fizic si “Inchid usa” doringelor mele fizice, spirituale sau emotionale, Primul lucru foarte important pe care fl am de facut, pentru indepartarea anorexiel este s& Imi accept feminitatea (daca sunt fata) si latura intuitiva si emofionala (dac& sunt baiat). Pot face acest lucru cum vreau eu, important este s& fl fac ! Accept{¥ 0 anumiti intimitate sexual si chiar materna (trebuie sd tnvat so fubesc pe mama !). Invlt s& imi iubesc corpul si sa fi iubesc pe ceilali! Inaintez freptat, deoarece este 0 situatie delicat’, in care trebuie s& fiu deschis spre fubirea si spre frumusefea din univers. Daca este nevoie, cer ajutor celorlalf. Si, s : Jacques Morte! ‘mai ales, riméind deschis la ceea ce tmi ofera viata! Acceptareal¥ si iubirea neconditionati vor fi cele mai apreciate, Daca este posibl, fac activitagi izice (Sport sau altele). lat 0 observafie interesanti: daci sunt anorexic, pot avea impresia cA sunt prins in nite inele (in limba francez& anneaua), ca $i cum as fl fntr-un mecanism care mi izoleaza de restul lumii si fmi intensificd sentimentul de limitare fafa de viata. Sunt deschis spre orice alta interpretare de genul acesta. MA vizualizez In timp ce ma eliberez de acele inete si le mulyumesc pentru c& mau ajutat, stiind ci acum nu mai sunt necesare. Vizualizez si urmitoare imagine: la flecare inspiratie mai mult lumina intr fn mine, pentru a-mi umple sentimentul de gol interior, Aleg viata, fir si sin cont de ceea ce cred cellali despre mine. Imi ofer fubirea, blandejea de care am nevoie, in loc si astept s4 0 53. 84 ANURIE Vezt:RINICHI—ANURIE 55. ANUS ‘Anusul este orificiul rectului, locul prin care las si ias deseurile de care nu mai am nevoie. Pe aici ies conflictele si resentimentele mele interioare. Problemele care pot apirea in aceasta zona, sunt legate de ‘a refine ceva sau a da drumul la ceva"; de exemplu, daca sunt copil si ma constip, sat imi murdaresc asternutul, acest lucru, se intmpli, de obicei, pentru a m& razbuna pe pdringii mel, pe care 1 consider autoritari, manipulatori sau abuzivi, Am impresia c& cineva ma ‘murdareste! Aicl este locul evacusril celor mai multe toxine din corp. Este o parte ascunsé a corpului, care corespunde de obicei, laturii mele inconstiente si care, camufleaz’ uneori sentimente foarte dure, de violent, de furle, de suparare. De exemplu, in cazu) in care am trait o situatie tn care m-am simtit abuzat, pe plan sexual, mai ales dacd a existat o penetrare forjata. A trebuit "s& rman gol", fie in sens propriu (si ma dezbrac), fie in sens fgurat (s& divalg un secret, $8 imi exprim adevaratele emotil, ceea ce implica un anumit rise), Exist ceva tn mine, ce ma revolt si ag vrea S& scot afar& acel lucru, pentru cd nu pot digera ceea ce s- a intdmplat. Mi se pare imposibil si iert si exist o alianfa (posibil alta, nu cea prin cisétorie) care s-a distrus pentru totdeauna. Am un conflict de identitate, care mA usturd, Anusul se situeaz la nivelul tazinului, aproape de coccis si de prima chakra sau centru de energie, care face legatura dintre sine si univers. Are legatura cu baza energetica a corpului Anumitefricl interioare, stresul si emotiile se evacueaza prin acest orificiu. In cazul unei afectiuni, pot verifica urmatoarele situatii: “Pe cine sau ce fncerc sa ignor si retin in mine? Pan’ unde ma pot abandona? Sunt capabil si ma relaxer gi si las viaja si ma tndrume? Sunt pregitit s& traiesc noi senzafii ale viefii? Fata de cine sau fata de ce ma inchid ? Pot avea tendinga de a-mi refine emofiile negative, intr-atat incat ajung si ma otriveasci. MA pot agita de ceva sau de cineva, ceea ce fini provoacé mult durere interioara. Traiesc din complezentd, cénd de fapt a5 vrea s& imi fac mie pe Marl Diana olor Afecntor- Coutts limbo ~ plac, Problemele care apar in zona anusului sunt de multe ori fn relayie cu felul in care m& raportez la bani. Accept|¥ si am incredere tn mine, lisnd sa las afar emoile de care nu nai am nevoie si inlocuindu-le cu idei noi, cu atitudini pozitive si proiecte not 56, ANUS— ABCES ANAL vezist-aBcEs IN GENERAL] Abcesul este o mast de puroi, provocatii de frustrari sau de iritabilitate, cu privire la o situafie pe care nu vreau si o las sa plece, cdreia nu vreau si fi dau 4rumul, in cazul unui abces anal. Uneori, chiar daci mi resin, fac acest lucru fard si vreau. Abcesul se va manifesta oricum. Este posibil si flu furios pe mine Snsumi, deoarece nu vreau "sé evacuez’, si cedez, in fata unor fixagii mentale, care {imi alimenteaza viata fn prezent. Pot chiar sa simt o nevoie de rizbunare, fata de o situatle din trecut sau fata de cineva pe care refiz sA il iert. M-am simtit umilit, Jignit, ridiculizat. In viata de zi cu zi, manifest aceasta lips de a renunfa la ceva, prin faptul c&, exist obiecte de care nu vreau si ma separ si care totusi, nu mai au valoare sau sunt inutile. Aceast’ afectiune imi transmite mesajul cA, trebuie si accept|¥ s& am ‘ncredere in viata si in ceea ce este frumos fn ea. Am incredere in ceilalf si, mai ales, ii iert pe camenii din jurul mew, Ma abandonez si am incredere in via. 37, ANUS— MANCARIMI ANALE Veo! si PELE—MANCARIME . Mancarimile au legitura cu remuscarile sau cu culpabilitatea, fata de trecutul meu apropiat. Exist ceva ce ma iritd sau ma deranjeaai si mA simt vinovat legat de ceea ce trebuie sa retin sau si las si plece. Port © masc& si imi ascund adevarata identitate. Regretele mele si furia mea pot fi cauzate de relajille soxuale nesatisRicitoare, de un gol de iubire. Analizez anumite evenimente din ‘recut, pe care vreau sale evacuez, cu orice pret. Este important pentru mine si accept|¥ sa tmi ascult corpul si s& cunose satisfacfia in toate aspectele vietii, deoarece culpabilitatea nu face decat si imi Infraneze evolusia, rd si imi aducd niciun beneficiu, 58, ANUS —DURERI ANALE Vee! DURERE Durerile anale (anita) au legitur3 cu culpabilitatea, MA simt réu, deoarece nu mi consider destul de eficient pentru a-mi realiza doringele. Este 0 forma de autopedepsire, de irtare, din dorinsa de a ma pedepsi intr-un mod care exprima o rani interioard, sensibilitatea mea, afectatd in urma unul eveniment din trecut, pe care inc nu lam acceptat|¥. Poate fi vorba despre 0 calpabilitate (a mea sau a celorlalti) tri tn relagie cu sexualitatea mea. disperare puternici, care mn poate determina s& plerd sAnge si, uneori sa am 0 hemoragie. imi impun o pedeapsd de mult timp si mi retrag in mine insumi. Pot acceptal¥ si devin mai responsabil de dorinfele mele, s& nu ma mai devalorizez {Inceea ce sunt, si nu mi mai impiedic si trilesc gis nu m mai pedepsesc inutil As putea ‘si nu mi mai simt inconfortabil si s& 0 lau de la inceput, acceptandu-mil¥ experiengele trecute, prezente si viltoare si astfel, si Inaintez “ % Jacques tore! ‘mai mult fn viaga. Nu ma mat distrug si accept] si vad toata frumusefea pe care (© manifest, Traiesc pentru mine, in loc s& acfionez tot timpul, tn funcsie de doringele si asteptirile celorlalti. 59, ANUS —FISURI ANALE, Fisurile anale sunt crépaturi superficiale, care determina sangerarea la nivelul anusului, ceea ce simbolizeazi o plerdere a bucuriel de a trai, n legaturd cu 0 situatie pe care trebuie s& 0 schimb. Dac& simt o tristete puternic’, verific ce anume provoaca aceasta tristefe si accept|¥ schimbarile din viata mea. Ma simt slab si vreau s ma protejez.de lumea exterioara, Vulnerabilitatea mea ma face si stagnez, si rman fn pozifii bine stabilite. Prefer s& rman fn unele situasii neplacute, fn loc sa imi asum riscul de a merge Tnainte, spre necunoscut. M& simt dezbinat, intr-o situatie: trebuie sé retin acel lucru sau sa fi dau drumul? Ma aga de coea ce sti, Devin autosuficient, nu mai am nevoie de ajutorul celorlalti ‘Accept|¥ SA spun acum: “destul " celor care trni cer prea mult. Nu mat astept sprijinul celorlalti pentru a ma schimba. [mi elimin frustrarea, furia fa} de o persoand sau un eveniment “care ma ustura sau fata de care ma simt “cu fundul in doua luntrii. Imi redob&ndesc locul care mi se cuvine. Imi afirm nevoile si incetez, si mai vreau sé flu pe placul tuturor. 60, ANUS —FISTULE ANALE Verisi:FISTULE © fistula anala poate fi cauzati de o situatie pe care o traiesc si in care experimentez o furie, fata de cea ce vreau si refin si nu reusesc s& pastrez in imine. Este ca si cum as vrea si pastrez. vechi deseuri din trecut (vechi modele de gndire, emofii, dorinfe) dar nu reusesc. Pot chiar siiam sentimente de rézbunare fafi de cineva sau fag’ de o situatie. Retin emojii din trecut, care sunt pline de ranchiun8, Afectiunea care apare este o fistuld, un soi de canal anormal intre organe si piele. Accasta indicd faptul cd nu reusese si ma decid intre plant Fizic si cel spiritual, intre doringe si detasare (In sensu! larg). Am impresia cd nu ma misc. Ma inchid fn lumea mea, in gdndurile mele negre, m& simt incapabil sa comunic ceca ce simt. Trdiesc o situatie in care ma simt si cdsdtorit si divorfat si aceast situatie mi destram’. As avea nevoie s& mA consult cu cineva, dar prefer sa stau singur, smi rumeg suferinga, Am impresia c& am incheiat relatia, dar nu este totul rezolvat inc’. Trebuie s8 destram legitura care ma tine lang& cel&lalt? Am impresia ca sunt lucruri care imi scap& printre degete. Sunt deschis, la nivelul inimiiv si accept [¥ sa golesc de tot aceste "cosuri de ‘gunoi’, plin de idei negre, nesanatoase, aici si acum. Invi si comunic liber cea ce trdiesc in prezent si viata mea va deveni mult mai veseld si mai echilibrat 61, ANXIETATE Veet si ANGOASA, NERVI [CRIZK DE ..J, NERVOZITATE, SANGE — ‘HIPOGLICEMIE. Anxietatea este o frici de necunoscut, care poate sermina cu o angoasé. Se manifesta prin anumite simptome precum: durere de cap, calduré, crampe, palpitapii nervoase, transpirafie puternica, tensiune, voce puternicé, plans si chiar ‘Moree Dona ol Bollors Afectuntr Court svi oe imc a insomnil, Dac sunt anxios, este posibil s8 am “frisoane de angoas3”: un frison care imi aminteste de frica mea. Anxietatea mi face si am o senzatie de nod in gat, s& fml pierd stipanirea de sine si controlul asupra evenimentelor din viaja ‘mea, ma impiedicd si imi folosesc bunul simt si discerndmantul, Pot, de asemenea, si simt un dezechilibru Intre lumea fizic&, asupra cArela pot avea un anumit control si perceptile mele fad de o lume imaterialg, pentru care nu am explicafii sau o infelegere rationala. Nu mai detin controlul, ca si cum ag putea exploda in orice moment. Am un sentiment de pericol iminent, dar nedefinit. Pot fi anxios, in orice situatie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENTIEI MELE. Dacd atenjia mea este centrata pe o ric’, cu siguranga voi trai o stare de anxietate, care poate avea legiturd cu 0 fricd de moarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de aceasta frici. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu le vid, dar care pot exista, imi declanseaza aceasta fricd. Nu am incredere in vial Chiar dacd tmi este fricd de necunoscut si neg, in mod inconstient, viata $i ‘mecanismele ei, accept{¥ sa fmi concentrez atengia pe urmitoarele aspecte: am {incredere in viata si sunt convins cd, ceea ce mi se intampl este spre binele meu, {n prezent sin viitor, Simptomele vor disparea, la fel si frica de moarte. 62. APATTIE Vezi st SANGE— ANEMIE / HIPOGLICEMIE / MONONUCLEOZA Apatia este o forma de insensibilitate sau de indiferenta. Abandonez lucrurile care mi se intmpli tn viafa, devin indiferent si nu am nicio motivatie pentru a ‘ma schimba. Simt 0 descurajare continua si mi-am pierdut orice interes pentru viata. Apatia poate surveni fn urma unor evenimente care mi determin& sa fmi reconsider rafitinea mea de afi, pe aceasti lume, Ma revolt’ atta nedreptate. Ma distangez. de lume, pentru a nu suferi din nou. Traiesc cu angoasa “ci mi se va intampla din nou’ acel lucru. Este posibil s& vreau si fug dintr-o situafie, din lips& de motivasie sau de bucurie, sau de teama cd voi fi dezamagit. Ma opun si refuz si vid ceea ce se intdmpla in interiorul meu si in jurul meu, ceea ce tmi provoacd un soi de insensibilitate, cu scopul de a ma proteja. Apatia poate fi legati, de asemenea, de o ura profunda si de culpabilitate, Astfel Incere si devin insensibil faf8 de fiinga mea interioara. Sunt ca un robot si nu mai am niciun sens in viagi. Traiesc conform normelor altora, in acest fel, pot ramane deconectat de eul meu profund, Accept|¥ si fiu mai deschis fata de vial si fap de notle experienge placute, pe care le pistrez, pentru a-mi gisi apot un nou scop in viafS. Adopt atitudinea pe care o vreau eu. Imi las inima¥ s& ma Indrume, cu toat& spontaneitatea, Astfl, tm redescopar pofta de viata si mi las simfurile s& se bucure de fiecare moment al viet 63. APENDICITA vezi si: ANEXA IN, PERITONITA Apendicita este o inflamatie a apendicelut Hleocecal (din limba latina “caecum=orb"), situat la baza intestinului gros. Aceast8 afectiune provine dintr-o furie legata de o tensiune sau de o situatie acut’, pe care nu reusese si o rezoly, care mi face “ss fierb" pe dinduntru si sé ma sime rau, Xs, x Jocque Morte! De obicei, este vorba despre o situatie pe plan afectiv, care ti dezechilibreaz sensibilitatea si emofille. Frica mea poate s4 fi declansat acest eveniment, deoarece intrefineam gnduri negative si imi ficeam griji. Simt o lupta interioara, {ntre viaf& si moarte. Am o angoasé puternica si trebule s& fac fafd unel aleger!, pe care imi este greu s8 o fac, din cauza responsabiliatilor care decurg din ea. Prefer si mi refugiez in munc& sau in diverse activitaf. Ma simt ca inchis iner-un sac, pentru ci am sentimentul ci sunt oprimat si simt fried, nesiguranta, slabiciune, abandon. Cel mai adesea, aceasta contrarietate are legiturd cu un membru al familiei mele sau are legatura cu principle si idele referitoare la familie. Poate vorba despre o situatie cu privire la bani si, mai ales, la banii de buzunar. Poate trebuia sa primesc o sum de bani, pe care apoi (-am pierdut imediat, Sau este vorba despre ceva sau cine pe care as vrea sa“ adaug” in viaja mea, dar nu pot in cauza circumstantelor. De exemplu, tn situatia in care a5 vrea ca partenerul ‘meu s& se mute la mine, dar nu am destul spatiu pentru am@ndoi etc. Exista o “obstrucfie” in fluxul viefii si refulez o mulgime de emofii Sunt pe cale si trec intr-o noud etapa, sunt intr-o cotitura a vie, dar imi este frici de schimbatile ce vor urma si de dependenta de anumite persoane, Pot si ajung chiar si mé tem si traiesc. Nu mal reusesc si filtrez suficient de bine noile realitiji, pentru a ma proteja. Nu mai vd nicio solutie. Am impresia ci nu pot scipa de ceva, Pastrez ceva In mine, pnd cénd apendicele nui mai poate. Am nevoie s& vorbesc despre ceea ce traiesc, si imi "golesc sacul”, pentru ci imi este greu s& diger ceea ce se intampla si sunt foarte dezamagit. Ma simt intr-un impas consider situafia respectiva foarte dezagreabild si gre de “digerat’, Imi este {rick de viet si nu Simi exprim spontaneitatea. Am impresia cd, tn orice moment, pot fi agresat, mi se pot “goli buzunarele’, atat pe plan material, cit sila nivelul iubirii, imi este greu s& elimin aspectele negative din viata mea, Simptomele obisnuite pentru apendicité sunt céldura, roseata din zona inflamasiei si durerea, din cauza tensiunil, Simt 0 suferinfi puternic& atunci cind apendicita se transforma fn peritonité (ruperea apendicelui). Accept s4 ma opresc|¥, si imi acord un ragaz si st tralesc tn functie de nevoile mele, in loc de asteptarile celorialfi. Las viaga sd igi urmeze cursul si accept{¥ situaflle din existenfa mea, ca pe ceva bun pentru mine, Sunt deschis, la nivelul inimiiy si las lao parte barierele mele, traptat si in armonie, Ma relaxez $1 gust viata din plin, 64 APETIT (exces de...) Verisi:BULIMIE, SANGE— HIPOGLICEMIE ‘Mancarea reprezinta viata si are legiturd cu placerea si ct o forma de bucurle de ati, Mancarea imi umple o nevole fica si emotional, iar un exces de mancare poate insemna cd vreau si compensez, s& am mai multd viata in mine, pentru ci ‘am nevoie si umplu un gol interior. Este vorba despre o insatisfactie profundi fas de fubire si de foamea de iubire (ca si setea de lubire), 0 nevoie de a diminua o tensiune sau, pur si simplu, de a fi ocupat, pentru a nu ma gindi la problemele mele. {mi judec foarte aspru proprille mele emoti, Evit sé privesc in interiorul meu gi gisesc in mancare acel sentiment de libertate si de satisfactie de Morel leone ol olor Aecuilor- Course subtle ee inlet 8 a-mi implini toate dorinjele, oricare ar fi cantitatea absorbitd. Acest lucru se poate Intampla, cnd am o hipoglicemie, stare legati de o lips de bucurie in viaga sau de 0 dorinja excesiva de dulce (legata de iubire), care indic& 0 nevole evidenta de tandrese si de afectiune. In cazul copiilor, nevoile lor afective neimplinite sunt usor de recunoscut: fgi manifesta clar preferinga pentru dulciuri. Fie cf sunt adult, fie c& sunt copil, este vorba despre inima¥ mea de copil care se simte rinit’ si trebuie s& ofer mai multa iubire copiilor mei si s& primesc, la randul meu, pentru a-mi implini nevoile. Accept|¥ s& constientizez ci, faptul de a manca mult are legitura directa cu 0 forma de recompensi sau de consolare. Sunt deschis pentru a primi energia iubiril i a gési un echilibru, o comunicare veritabila, o recunoastere de sine, un schimb intre ceea ce sunt gi nevoile mele, Pofta de mancare se va echilibra imediat ce voi fi mai implinit pe plan emotional. 65, PETIT (lipsa poftei de mancare) vezi si: ANOREXIE Dat filnd faptul c8, mAncarea este legati de viata, pierderea poftel de mancare poate fi atribuitd unei culpabilitii (nu merit s& traiese, imi este fric8, m protejez) sau unel pierderi a bucuriei, a motivafiei fata de o persoana sau o situate, Pierderea apetitului apare mai ales dupa pierderea unei finge dragi (in urma unui deces, rupturi, mutari etc.) Ma simt plerdut. Rana mea flind foarte mare, o pstrez vie si mi autodistrug. Pot si acord o atentie prea mare unei situaii speciale din viaja mea si uit s& méndnc. Refuz st merg mai departe, s& am impresii noi si experiente interesante, care si ma fnveseleasci. Emotile mele “imi taie pofta de ‘mancare’. Imi resping doringele, pasiunile, curiozitatea, gusturile, Uneori si apetitul ‘meu sexual se diminueaza, Refuzs& absorb, si diger, "si manéne ceva nou’, ceva ce apare tn viata mea, deoarece nu imi convine acel lucru. Cred ci cella ma strivese sau ma impiedica sa traiesc, Dar, eu sunt cel care prefer si ma topesc fn multime sau si fiu absorbit (uneori de catre parteneral meu sau de catre unul dintre parintit mei). Simt c& "mi se fa $i pielea de pe mine”. Ma pedepsesc sau mA sacrific, nu cred merit ceva mai bun si vreau si fiu aprobat de ceilalf, Accept{¥ sii flu deschis la nivelul inimiiy, fafé de aventurd si via; imi cresc respectul de sine si pot accepta noile impresil (noile gusturi) si merge mal departe, Pofta mea de méncare se va echilibra. lar pentru c& pofta vine mAncdnd, VIATA vine cu TRAIND ! Accept|¥ si mA pozitionez si s8 recunosc aceasti pasiune $i aceste dorinte din mine, care nu cer decat si fie exteriorizate, mai ales prin intermediul creativitatii mele. 66. APNEE IN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNILEGATE DE... 67. APOPLEXIE Vert CREIER — APOPLEXIE 68, ARITMIE CARDIACA vezi: ivimAv—ARITMIE CARDIACK 63, ARSURI Vez st: ACCIDENT, PIELE IN GENERAL] a ocques ioral ‘Arsura, cauzata de diverse surse fizice (cAldur’ frig etc.) provoacd o leziune a pielii Pielea reprezinté limita dintre interio si exterior, frontiera dintre tniversul meu interior si lumea din jurul meu, Exist ceva ce ma arde pe dinguntru: 0 profund’ durere, emotii profurde si violente refulate (furie, suparare, disperare) si fntorc toate aceste emotii impotriva mea, sub forma de culpabilitate si de autopedepsire (arsura). 0 arsura poate implica mai multe parti ‘ale corpulu! (carnea, fesutul moale, lichidele corpulul, uneori si oasele). 0 arsura pe plan emotional sau mental se manifestl fizcc intr-un mod foarte agresiv si puternic. Verific semnificatia parfii afectate. Daca am mainie arse, este probabil ca ma simt vinovat si indeplinesc ceva, legat de o situasie actuala sau pentru c& ‘ma Incipaynez fafa de ceva sau de cineva, Daci am picioarele arse, acest lucru are o legatura cu viitorul si directia pe care merg in vias, Poate Imi este team sa Ccunosc 0 persoand noua sau o situatie nous, desi ard de nerabdare si o cunosc. imi este teama cd proiectele mele se vor risipi Sau poate, am o doringa arzatoare ss fiu cu persoana iubit’, Pot si “ma joc cu focuY”intr-o anumita situafie din viata ‘mea si am nevoie sa fiu mai atent cu lucrurile pe care le fac sau cu ceea ce spun. Semnificatia arsurilor difera si In functie de cauza acestora. Dac& arsura este provocati de lichide (api flerbinte, gaz), aceasta are legitura cu o reactle emotional violent’, in timp ce, 0 arsur’ provocati de o substan{a solida (metale) implic& o "arsura” pe plan mental. Arsurile usoare fmi aratd faptul cd trebuie Incetinesc ritmul si s& m8 concentrez mai mult pe prezent in loc sa imi risipese energille si atengia pe mai multe lucruri deodata, O arsur& mai grav indicd emotii mai violente, destructive, Ma simt “ars” de cineva sau tntr-o situasie, cristalizati in interiorul meu, trecutd sau prezenté. Analize emofiile care ma ard pe dinduntru. Ma simt prins, ca si cum libertatea mea ar fi ingradita. i acuz pe ceilalt, dar eu sunt cel care are nevoie si ma responsabilizez si s& ma respect pentru a-i determina gi pe ceilalfi si mi respecte. Exist mai multe tipuri de arsuri, clasificate fn functie de profurzimea lor. Toate referirile de dinainte sunt valabile pentru urmatoarele tipuri de arsuri,"in funcjie de “profunzimea" acestora, Arsurile de gradul intai, care afectezz partea superficial a pieli (ca arsurile solare) pot implica 0 confuzie fn situatille din viata mea. Cele de gradul doi, au legaturd cu suferinfa pe care o traiesc inir-un aspect al viesii mele, pe care fl consider important. Arsurile de gradul trl, care afecteaza toate straturile pielli, pot afecta un muschi, un tendon sau un orgar. Acestea corespund unel furll $i tunel agresivitifi intense, care imi strapunge barierele naturale de protectie fizice si psihice. Pe plan fizic, arsurile grave nu mai pot fi recuperate. Totusi, exist Calititile mele divine (jubire, tandrefe, respect) care ma pot ajuta s& integrez experienta unei arsuri grave. ‘In loc s& vad doar dificultafile si problemele din viata mea, accept|¥ si vad iubirea din fiecare situatie. lubirea este peste tot si sunt deschis s& o primesc si si invag din experienfele pe care le traiesc. Acesta este procesul normal de integrare la nivelul inimii, Astfel imi pot vindeca atat ranile interioare, ct si pe cele exterioare. fay de Maree Dconar al Bllor 5 Afectunla-Courte able oe imbolnGvic 70. ARSURILA STOMAC Vect-STOMAC— ARSURILASTOMAC 71. ARTERE Vez: ANGE —ARTERE 72, ARTERIOSCLEROZA vezi si: SANGE/ARTERE/ CIRCULATIE SANGUINA Arteriasclerozi, denumita si aterasclerozi, este 0 boala degenerativa care provine din formarea unor depozite de lipide (grésimi, asemanitoare cu colesterolul) pe peretele arterelor cerebrale, coronariene, renale sau ale membrelor inferioare, Arterioscleroza este si o boal degenerativa, cauzata de distrugerea fibrelor musculare si elastice. Ambele formule se manifesta prin Intdrirea arterelor si a arteriolelor, mal ales prin epuizarea si pierderea elasticitatii peretelui acestora, o capacitate slabitt de dilatare si de circulafie a singelui, prin cresterea depozitelor de grisime, in concluzie, prin mai putind {ubire, exprimat la nivelul inimiiv. Aceast& stare progresiva se manifest daca sunt rigid sau devin inflexibil sau tensionat, cu privire la comunicare si la gindurile mele, Este manifestarea unei rezistenge foarte puternice sia unel ingustimi de spirit, psihice si interioare. Exprimatea si receptarea lubirit sia bucuriei devin limitate si restranse, Prin urmare, exist un dezechilibru fd de a da sia tmpairtasi cu celal si deva prin. Ar tel fhe sont rgd, sunt Inrange, Pg tps de compasiune; am tendinta de a veda doar partea intunecata sau negativa a viefi. Iii refulez, inconstient, emotile si refuz iubirea, pentru cd tint este fri s¥ ma exprim. Poate c& tralese prea mult in conformitate cu principle si.cu morala, {in copilirie, in loc s& am propriile mele valori, Raman prizonier in aceasta stare, pentru cé ma simt in siguranf. Totusi, stagnez in loc sa evoluez. Deoarece viziunea mea asupra lucrurilor este limitata de frici si arterele mele sunt la fel. Ma simt, sclerozat, cristalizt, la fel ca arterele mele, MA simt inchis in mine. In loc 53 ma las condus de intuifia mea, pentru a sti cea ce este ‘bun pentru mine, ma las indrumat de repere exterioare. Poate consider c& m-am ingelat si ci m-am judecat prea aspru. Cand si unde am mai trait o experients ‘raumatizantd, care m-a ficut s% detest o parte din mine, atat de tare inedt am negat-o sau m-am simit respins? Aceasta boalé este legatd de o rand afectiva sau de nerecunoasterea iubirii din viafa mea. Ce rost are si vad ce este excelent pentru mine? De ce si {mi exprim sentimentele ? De ce sé ma implic intro relaie, ddacd rise sf fiu rinit? Corpul meu imi aratd cé este nevole de o schimbare in comportamentul meu fafd de viafa. Constientizez faptul cf tn arterele mele se acumuleaza culpabilitate, supsrare, rusne, regrete, pe care le trlese in ecare 7 Daca accept{¥ sé am o atitudine mai deschisd, mai toleranta st mai bland nine insumi si de experienjele pe care le tralesc, procesul de unificare ca eul meu interior si cu universul se va manifesta mai mult. imi recuperez bucuria, seninatatea si fexibilitatea, fata de cel din jurul meu si mi abandonez une! adevirate exprimari a iubirii. Oameni din jurul meu vor simji schimbarea. Accept|¥ s primesc ajutor. Trebuie si tmi dezvolt creativitatea pe plan Fiz $1 material. Vita va avea griji de mine, M& exprim liber pentru a evita orice alta sect! acumulare fh arterele mele si imi imping limitele pentru a ma angaja din plin fn relatiile mele cu ceilalyi. 73. ARTICULATII (in general) Veet si anTRrTA —ARTROZA 4 cul 0 parte a corpului unde se reunesc dou sau mai multe oase, pernifind ‘ migcre, adaptdo anatomiehcorpulul-(Ge mal mumese_ si Incheleturi). Artculatia simbolzeazi suring, mobilttes, adaptabiltatea, Aexiblitatea sofer8 grate si Suditate miscinor. Toate aceste cali semle sunt posibile daci articulafia este in stare perfecti. Totusl, articulatitle au anumite limite, lar cum oasele reprezinta forma de energie "cea mai densi’, cea ‘mai fundamentali a existengel, problemele aparute Ja articulasit sunt implicate in toate componentele psihologice ale corpull (esut, singe ete). O afetiune 1a articulait indi 0 rezistent,o resinere, @ anu tneremenire in gindurile mle, in aciaile mele sau tn exprimarea emosillor, de obicet refuate inflamatie a articulatiilor apare dacé tmi este team’ si merg fn: levin incapabil s4 ma misc, am o dificultate de a schimba direcfia, ma prefac c& sunt simt, fmi refulez $i deformez cuvintele, din teama de respingere sau din ankietate. Dacd spun clar ceea ce trdiesc, oare parintii mei vor accepta? Sunt destul de bun pentru ei? Réispund * purmete (Sr Frank Macrorlone) (10991585): profesor astlin, trol ewslog, rest al Pred Nebel pry cescpetrea teleane munologice cob nate Moree conor olr Afectiunor- Couel subtle le bonded wet asteptirilor lor ? Imi dau voie'sd fiu ceea ce sunt? Cuvintele mele imi depaisesc -gindurile? Exist& sanse ca parinjii mei (sau unul dintre ei) sa fie foarte autoritari si dominatori si si nu ma lase si fac ce vreau eu, Ma simt judecat, controlat, criticat si chiar ridiculizat, fn asa fel incat.ajung si cred c4 vorbele mele nu valoreaza nimic. Daca sunt copil, este posibil si fi fost fmpiedicat s& m8 exprim sau fortat si vorbesc, atunci cnd nu voiam si fac acest lucru. Imi este teama s& tradez pe cineva, daca imi dezvlui secretul? Ce nu vreau s& spun? $i daca Indraznese s& spun acel lucru, o s& suport consecingele ? Dac& am fost intt-o situafie fn care imi era foarte fricd si nu am putut si tip, stresul tri s-acristalizat prin balbdiala. Cuvintele mele sunt “inghefate” si nu se mai pot exterioriza normal. Daca am crescut intr-un medi in care legea tacerit este de aur (cu multe lucruri nespuse si secrete) acest lucru céntareste greu si trebuie si astept un ‘moment, inainte de a vorbi, pentru a ma asigura cd “nu incalc o lege”. Imi exprim tot soiul de tulburari de comportament, de latimiditate la retragerea fn mine, Am impresia c& trilesc intr-o inchisoare fn care este greu s& respir. Imi caut puterea sinu o vad decdt la ceilati, Lumea din jurul meu este ostiti, prin urmare, cum a5 putea si fmi gsesc locul, daca ma exprim liber ? Este posibil sé fi trait multa cu privire fafé de limba pe care am folosit-o cind eram copil. De exemplu, dacd vorbeam mai mult de o limba in familie si exista un soi de competitie pentru a sti care dintre ele predomin’, mi-am format o nesiguranta fata de cuvintele folosite i aceasta ezitare se manifesta prin pauzele de timp pe care le las intre cuvinte. ‘mi este foarte greu s& fmi exprim sentimentele sau nevoile, Am impresia c& ‘cergesc” atenjia sau aprobarea celorlalyi. Primul pas este s& accept|¥ s& fiu deschis la nivelul inimiiv, in gandurile mele, in cuvintele mele, in acfiunile mele si, mai ales in emofiile si in dorinfele mele, Este important s& mi acord un rgaz i sa fmi respect ritmul, "viteza de a fi’. Ma respect aga cum sunt, fir si ma judesc sau sé ma critic. Accept s& imi exprim idetle, bucurill,fricile. Sunt tot mai activ simi afirm dorintele. Incep s& am incredere in mine, sa imi simt emofille, sentimentele si s& fiu deschis fata de cei pe care fi iubesc. Astfe, imi regisesc pacea interloars, care ma ajutd sma exprim cu mai mult siguranf3. Pot si nu ma mat balbai, si evit fnvalmaseala de cuvinte din cauza unui spirit prea active, sau retinerea unor cuvinte pentru ca imi este fried de consecinfe. Reintru in contact cu adevarata mea natura si las s circule tubirea in mine. Simt 0 pace interioara si acceptareal¥ Intregii mele flinge fl va face si pe cellalti si ma accepte aga cum sunt|¥. 106, BAZAIT IN URECHI Veet: urecH!—RAzérrIN URECHI 4107. BETIE vez aLcoousat BILIARI (calcul...) Vezt: CALCULI BILIARI 109, BOALA BAISER Vert: MONONUGLEOZA INFECTIOASA nw 102 Jacques Mare! 110, BOALA CARNII TOCATE, SINDROMUL BARBEQUE Este o inflamatie a colonului cauzata de bacteria E.Coli, prezenté fn tubul digestiv al animalelor. Persoanele infectate sunt de asemenea purtitoare ale bolil. Ma {incapaanez sa raman intr-o situatie unde nu am motiv sa mai rman, imi iau timp sé reflectez ce ma iritd foarte tare si accept|¥ si-mi revizutesc comportamentele si atitudinea. Incetez si-i atac pe ceilali prin sarcasm, renvag si" gust” viata. 111, BOALA BECHTEREWS Este o durere reumatismald aparuti dupa un traumatism. Este rezultatul unei rigiditapi si a unei lipse de suplete in maniera de a gandi. Ego-ul meu ocupa prea mult locin existenta mea. Este nevoie s& acceptL, in iubire, s&fiu mai fexibil fayé de mine si de cella, ‘sdam incredere in toate situatiile de via 412. BOALA HANSEN Ved: Lepra 313, BOALA IMUNITARA Vezi: SISTEM IMUNITAR 114, BOALALA COPIL vezi st BoLiLe coPmARIET ‘In general, se referd la afectiunile descrise in dicrionar. In plus, daca sunt copil si sufar de o maladie, este foarte posibil ca exprimarea maladiei s& aiba legatura cu starea de riu interior a unuia dintre parinfii me.. Sensibilitatea mea foarte mare ma conecteazi la realitatea interioara parintilor mei. ‘Accept | ¥ c& paringii mei nu sunt vinovati de ceea ce triesc eu. 118, BOALA LUI ADDISON Vezisi: GLANDE SUPRARENALE Insuficienta secretie de cortizol prin glandele suprarenale genereazi aceasti maladie. Este 0 forma de deceptie visa vis de tine insur. Este 0 stare extrem’ de subalimentare emotionala si spiritualé.’A avea aceast boala poate semnifica faptul c& am trait muita supunere in copilarie fata de umul din printi sau fafa de ambii, Poate m-am simtit agresat fizic, poate am trait un traumatism ce putea si- ri puna viaga in pericol. Aceasta stare m-a ficut'si traiesc o mare nesiguranga in ceea ce priveste viitorul meu, s8 ma indoiesc profind de capacitafile mele. Aceasti maladie se distinge printr-o atitudine extreme de defetist’, prin absenta oricdrui interes fafa de mine tnsami sau fap de cei din jur. Adesea compensez decepfiile prin dependenfa de o substanfi sau aka ori de persoand, Ma consider victima, traiesc furie impotriva mea, nu pot primi tubirea celorlalyi, Traiesc mult anxietate 51 antipatie. Accept{¥ simi gisesc locul, s& merg Mnainte, s& gisesc energia necesar& pentru ami atinge oblectivele fara a astepta aprobarea $i consimféméntul celor din Jur. Gasesc o metoda pentra a ma conecta Ia interiorul meu care are resurse nelimitate. Imi pot gisi forfa de a-mi conduce viaja 146. BOALA LUIBOUILARD Vezi: REUMATISM ‘Moree Deoner a BollrsAfectinitr- Covel sole cle intend wo 117, BOALA LUI DUPUYTREN Vezi: MAIN- BOALA LUIDUPYTREN 318. BOALA LUI FRIEDREICH Vezt-ATAXIA FRIEDEICH 119. BOALA LUI HODGKIN Vezt: HODGKIN 320. BOALA LUI MENIERE Vezi: MENIERE 121, BOALALUI PARKINSON Vezt:CREIER-PARKINSON 122, BOALALUI RAYNAUD Vedi: RaywauD 123. BOALA Omul este facut pentru a fi séndtos, dar el este fara incetare confruntat cu probleme de funcfionare a corpului, emotiilor, gandurilor. Spiritul si corpul ‘omului sunt inseparabile, Cand snatatea unei fiinfe umane este afectati, vorbim de boali, Exist 0 dizarmonie, o stare conflictual pe care corpul cauti si 0 exprime, Cand o disfuncfionalitate se instaleaza, este bine si o interpreta ca pe ceva neexprimat. Maladia implicé 0 cauz4, simptome, semne clinice, evolutie, tratament. A fi bolnav nu este rodul hazardului, este un semn c& corpul met ma informeaza c& exist un confict sau un traumatism pe care fl triesc, ia raport cu ‘ine insur sau cu mediul inconjurator, ‘Accept|¥ si descifrez acest mesaj, si il inteleg si si fac cea ce am de facut pentru a mi armoniza si a-mi regisi sdnatatea cat mai rapid. Este nevoie si-mi schimb maniera de a trai sau de a gindi, cicl adevarata vindecare se aflé tn primul rand tn Mine. 424, BOALA CRONICA vezi: cRONIC 428, BOALA IMAGINARA Vez st 1POHONDRIA Gandesc cd sunt bolnav firs si fu fn realitate. Am nevoie de iubire si de atentie. Mi se pare c& nimeni nu se ocupai de mine si doresc s8 schimb aceasta situate. Cum si fac asta? Inventez o boalil ‘Accept | ¥CH aceasti asa-zisi boali manifest un rau al flingel, o rand emofionata negestionatd. In loc sa traiesc in imaginar, incep s& aduc schimbirile necesare in viafa mea, am incredere in corpul meu si celebrez viata. 426, BOALA INCURABILA Prin “incurabil” nteleg c& nu poate f vindecat prin nicio forma de medicing. Este nevole sé caut inlduntrul meu pentru a gisi cauza profund’ a acestui riu- mania, gelozia, disperarea? Am impresia c& exist in viata mea o situati cred ci este imposibil si se schimbe. Accept { ¥cé lubirea curge liber prin mine, céci doar jubirea ma poate vindeca. 127, BOALAINFANTILA Vezi: BOLIALE COPILARIEI “ 08 cques tara 328, BOALA KARMICA Vin pe pimant ca si evoluez. Am experiente de trait pentru a ajunge la 0 transformare interioara. Daca vin pe lume cu o infirmitate, tnseamnd adesea lucrurile nu au fost reglate in vietile anterioare, ‘Accept | ¥ si trdiesc experienfa respectiva - acesta este primul pas spre vindecarea fzicd si emosionals. 329, BOALA MENTALA vect: NEBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA 130, BOALA PSIHOSOMATICA Cuvantul “psihosomatic” indica raportul ce poate exista intre spirit(psyho) si corp(soma). TOATE BOLILE APAR CA URMARE A UNUI CONFLICT, SOC EMOTIONAL SAU TRAUMATISM CONSTIENT SAU INCONSTIENT. Creierul declangeaz’ un mecanism de supravietuire biologic’ in raport cu conflictul sau traumatismul trait. Este vorba apoi de a putea decodifica mesajul pentru a putea modifica programul pe care creierul I-a creat pentru a se restabili starea de sindtate, Stiind acest lucru, accept | ¥ si am grija de corpul meu fizic pentru a avea o stndtate mai bund, 131, BOALA SOMNULUI vex! NARCOLEPSTE 132. BOALA TRANSMISA SEXUAL Vezi: VENERICA (BOALA...) 383, BOALA VACII NEBUNE Vezi: CREIER- CREUTZFELD-JAKOB 134, BOALA VENERICA Veet: veNERICi 135. BOLI AUTO-IMUNE Vedi s:SiSTEM IMUNITAR © boald auto-imun se caracterizeaz’ prin feptul cA sistemul meu imunitar agreseaza organismul meu. In acest caz, am impresia cd viafa mea este goal’ si ci nu merit traits. Ma devalorizez si ma culpabilizez pentru anumite erori comise {in trecut, Exist anumite lucruri tn personalitatea sau fn fizicul meu, pe care le detest, nu le pot suporta. Iau adesea deciaii in functie de asteptiile altora. Nu consider ci metit si fiu fericit. Gandurile, stirile, emofiile mele, credintele negative imi atacd corpul, ma autodistrug. Acceptl¥ s& primesc fiecare parte a fiinfei mele in deschidere si iubire neconditionatd, Ma detasez de asteptarile si valoile societatii pentru a-mi putea construi propriile puncte de refering, Incetez orice forma de agresiune impotriva Fiingef care sunt. Ma conectez cu: puterea mea de creatie si de vindecare care braneste si intareste imunitatea mea naturala, 136. BOLI EREDITARE Vezi si: INFIRMITATI CONGENITALE In sens medical, maladiile ereditare se transmit prin genele provenind din celulele reproductive ale unuia sau ambilor piringi, In fapt, daci vorbim de ereditate, ne referim la gandurile, emosile sau ccnflctele interioare ale piringilor Moree Dcooar al Bollrs Afeciunlr-Couzele sul oe mn 105 lor, care nu au fost reglate, Depilda, spun ci diabetul este ereditar in pentru c& La avut si bunicul si tatal meu si eu, dar si tristegea poate fi ereditarg, dacé a trait si bunicul si tatal si eu. Accept|¥ responsabilitatea pentru emojiile mele. Deschizand poarta posibilitatii de vindecare fizicd urmare a vindecarii emofionale, constientizez c& totul este posibil 137. BOLILE COPILARIEI (iN GENERAL) Vezi si: BOALALA COPIL Rubela, rujeola, tusea magiresci, oreionul, scarlatina, varicela, toate bolile caracteristice copilirie coincid in mod obignuit cu perioadele de evolutie ale copilului. Daca sunt copil, aceste boli survin adesea in timpu unor dificultati scolare si pentru c& sunt nelinistit cu privire la o anumita situafie. Daca simt tensiune sau conflict intre parintii met sau intre persoane dragi mie, devin mai vyulnerabil in fata unei boli a copilirie. Cand apar aceste boli, imi dezvolt sistetmul imunitar, care reprezint& capacitatea mea de adaptare si de a intra tn relafi cu ceilati. Dac& sunt parinte, dnd copilui tandrefe, afectiune, atentie, asta {iva permite si capete fort, si inainteze fh viafi cu mai multd incredere, Adultul care este afectat de o boald a copilariei are o situatie nereglatd Inca din copiliria sa. ‘Accept | ¥ s& fini reglez sentimentele care vin din copiliria mea, pentru a evolua. 138, BOLILE COPILARIEI-RUBEOLA Rubeola este o maladie virala contagioasa, epidemic, responsabili de o eruptie de pete rosii.cutanate cu diferite aspecte. Gravitatea sa rezida in riscul de avort sau anomalii ale fetusului, dac& apare la 0 femeie insircinata. Cauza subtilé este asemnatoare celei a rujeolei, am trait 0 separare neasteptata, pe care o traiesc ‘ape onedreptate. ‘Accept]¥ si-mi deavolt sistemul imunitar si, constient de valoarea mea, si Incep s4 mi afirm ca ceea ce sunt. 139, BOLILE COPILARIEI- RUJEOLA. Rujeola este o boala virala, contagioas’, epidemic, responsabila de o eruptie febrila de pete rosii cutanate, precedata de o rino-faringita, Survine adesea dupa tun eveniment cind am trait o separare la care nu mé asteptam. Sunt in stare de ‘0c, cAci ceea ce mi se intampla este surprinzator. Ma simt vulnerabil, nefiind constient de valoarea mea. Mi-e teama s& fu spontan, inactiunea mé protejeazi {ntr-o anumita masur’. ..___ Aecept|¥ sd nu mai triesc in anonimat, s4 imi las spafiul necesar pentru a- ‘ni descoperi limitele si capacitile, fi ascult vocea interioar& pentru a sti ce este cel mai bine pentru mine. 106 Jacques ortel 140. BOLILE COPILARIEF- SCARLATINA Scarlatina este o febra eruptiva cu debut brusc- frison violent, angina, cefalee, 0 ‘erupfie pe mucoasele bucale si faringiene, apoio eruptie generalizaté. Ma simt angoasat, intr-o stare de incertitudine si nesiguranfa. Faptul c& sunt mai apropiat fat% de unul din paringi ma face s& simt c& fl trédez pe celdlalt, Mi-e team cd voi f pedepsit. Febra exprima un foc latent, prezent constant in interiorul meu. Accept | ¥ s& imi exprim sentimentele, avand incredere c& paring mei ma vor accepta cu tot ce sunt si cu tot ce simt. 141, BOLILE COPILARIEI - TUSEA MAGAREASCA ‘Tusea migireasca este 0 boalA infecfioasa, contagioasé, epidemic, caracterizati prin accese de tuse spasmodic. Ea atinge mai ales copii sub S ani si exist& un rise de asfixie daca accesul de tuse se produce in timp ce copilul manancé. Daca am tuse magireasca, am impresia c& moartea da tarcoale prin preajma mea sau a parintilor mei. Moartea se poate manifesta si printr-o separare, mai ales daci sunt Intr.o relatie dificil. M& pot simi sufocat, incarcerat, neputincios. Joc rolul “baiatului bun” sau al “fetifei bune” in loc s8 fiu eu insumi. ‘Accept | ¥sa intru tn contact cu emofiile mele si s& fiu autentic. Privirea celorlasi nu mi afecteaz’, pot lisa mastile deoparte. Delimltandu-mi spaiul vital, pot respira linistit. 142, BOLILE COPILARIEI- VARICELA Varicela este o boali infectioasa, contagioas®, de regula benign’, caracterizat’ printr-o erupfie de vezicule care se umplu gi se usucd in c&teva zile. Apare intre 2-10 ani, Sunt foarte influentabil gi afectat de ceea ce se petrece in jurul meu. Reacfionez la schimbari,flind foarte sensibil. Varicela apare daca simt ci aceste schimbari pot mii distanta afectiva dintre mine si acel parinte care este foarte important pentru mine. . ! Accept|¥ ci viafa presupune o multitudine de schimbiiri la care trebuie si ‘ma adaptez. Imi pot exprima frustrérile si opinia - aceasta face parte din procesul de a deveni autonom. {mi dau dreptul si pun pirintelui respectiv intrebarile necesare pentru ca eu s& ingeleg mai bine situagia. 143. BOUILLAUD (boala lui...) Vezi: REUMATISH 144. BRADICARDIE Veet: Iniv —ARrrMiE cARDIACA 14s. BRATE (ingeneral) Brapul este partea membrelor superioare, curp:insi Intre umir si cot, format din osul humerus. Brafele exprim’ usuringa mea de a imbraiga viata, de a primi si de a da, capacitatea mea de a primi nolle expertente ale vietil si de a aciona, Le folosese pentru a strange sia atinge, pentru ami exprima creativitatea, potentialul de actiune si jubirea, Pot intra in contact cu oamenii, ma pot apropia de ei sii pot primi fn universul meu. Astfel, le art cit iubesc, cu Merle icone BolorAfectiunor- Covel ste ale ible 107 bucurie si armonie. Pentru ei, actionez, muncesc sau imi indeplinesc obligatile. Bratele mele comunicd si exprima atitudinile si sentimentele mele interioare. Brafele sunt foarte aproape de inimay si sunt legate de ea. Astfel, oamenii simt iubirea si energia care emand din inima mea, atunci cand sunt deschis. Flecare mAni confine un centru de energie, situat in palm’, care reprezint unul dintre cel douazeci si unui de centri de energie micd (sau chakre). Cei dot centri de energie din maini sunt direct legat de inimav. Brafele devin astfel o extensie a ‘conduc lubirea pe plan fizic si energetic. Bratele ma ajut sti ma apar st ‘siima protejez impotriva atacurilor din exterior. De aceea, atunci cand incrucisez braele, ma apa, instinctiv, ma inchid in fafa unor emofii, are nu imi convin. Dac fmi deschid inimay si brafele, accept] ¥ o deschidere spre vial si sunt fn masurd s& dau si s& primesc intr-un mod pozitv. 146. BRATE (afectiunila...) Afectiunile brajelor au legiturd cu dificultatea mea de a gestiona si de a-mi manifesta lubirea in ceea ce fac, In munca mea sau in acjiunile cotidiene. Exprima un blocaj de energie, o refinere, care ma tmpiedicd sa fac ceva pentru mine sau pentru altcineva. O afectiune poate proveni dintr-o situatie pe care traiesc si care exprima o suferinfé legat de interdictit sau de faptul de a fi judecat in trecut, mai ales de citre paringfi mei. Vreau s& inkingul ceva sau pe cineva cu brafele mele, sau "si fl strang cu toat puterea’ pentru a avea un anumit control. Sau, din contra, poate am fost nevoit si las si plece persoane dragi, iar acum nu le mal pot apira (ca 0 pasire care isi protejeaz pull sub aripa). Traiesc un conflict fat de 0 persoand pe care o consider "braful meu drept’. Sau traiesc o situafie in care am fost trédat, m-am simfit lovit in plin. Pot simi o rigiditate musculara, 0 durere sau o cAldura In brat (Inflamatie). Brafele mele devin mai pufin mobile si mai tensionate, articulatille mele (umer, coate) sunt mai dureroase. Stiu ci brafele au rolul de a primi situafile noi si experientele noi din viata mea, poate am o reacfie fat de o situafie noua ; munca ‘mea nu mi se mai pare motivanta ; sunt descurajat, frustrat sau iritat deoarece nu mai reusesc smi exprim convenabll sau pentru c& am o dificultate fn a realiza un proiect. O situatie pe care 0 consider "un egec se poate manifesta printr-o durere sau o fractura a brafului. Vreau sa "cobor brafele” din cauza neputintel mele, Oasele brafelor sunt afectate, in general, atunci cand nu mai fac la fel de bine ca inainte, o activitate profesionala sau sportive, in care excelam. Nu reusesc s& i imbratigesc pe cei pe care fi iubesc; refuz si recunosc cd m-am saturat peste cap de o situatie, care este nociva pentru mine, Imi distruge viafa! Trebuie s& “sparg rutina’, iar dacd nu vreau s8 vad ceea ce trebuie sa schimb in viata mea, » este posibil si am o fractur sau s& imi rup un brat, pentru a infelege. In general, durerea de brafe tnsearnn faptul ci iau prea multe asupra mea. Sau, poate fi vorba despre ceva ce refuz, de care nu vreau si ma ocup. Pot s& ajung chiar si resping fizic sau emotional o situafie sau o persoand, care ma deranjeaz’. Creez astfel un spatiu care ma va ajuta si ma simt i siguranga gi sub control, Poate nu mai vreau si comunic cu ceilalfi, la nivelul inimiiy, nu am tncredere in s we Jacques Martel capacitigile mele de a realiza ceva. Mi se pare greu s& merg mai departe in via Asadar, in loc si fntind brafele, asemenea unui copil, pentru a fi alintat, méngéiat, Imbrasisat in relatie cu cei dragi, mai ales mama si tata, resping universul din jurul meu. Ma inchid in mine i incrucisez brafel, pentru a ma proteja mai bine. ‘Trdiesc o dualitate intre a accepta ca cellalfi si vin8 spre mine sau a refuza si mi apropii de ei: vreau s& fi resping. Poate fl vorka despre o persoana pe care 0 consider negativa, care nu corespunde valorilor mele; sau de ceva’ pozitiv (abundenfa), ceva ce refuz, deoarece am impresia c& nu merit. Durerile sunt 0 form’ inconstienta de a-mi exprima suferinta, Poate este cazul si renunf, si "dau rumul” unei situasit sau unel persoane, pe care vreau's8 o retin cu orice pret. 0 durere la braful drept poate indica o problema legat’ de autoritate; iar cea la bbragul stng, indicd un conflict cu privire la exprimarea iubirii si a generozit ‘mele, Barbafil au o tendinfé naturala de a-si dezvolta muschii brafelor, care sunt tun simbol de fory’ si de putere si opozifa lor de a exprima energia inimil¥ si latura lor blanda, Brafele foarte subfiri si slabe indicX o timiditate in exprimarea cemosillor si o rezistensa in a lisa energia si curga. Am o refinere de’a mi lisa purtat de curentul vieti side a profita la maxim de ea. Brafele semnificd mai mult exprimarea interioara, Antebrafele mele sunt legate de exprimarea’ exterioar’, de “a face". Este ‘tnceputul realizarii unei dorinfe si este cazul s8 actionez. Partea interioara a antebrafelor, indica sensibilitatea mea si faptul 4 pot evita inainte de a ma exprima fizic in Univers sau de a alege felul in care imi vol realiza proiectele, Poate este cazul si fmi schimb obiceturile sau felul de a actiona, dar imi este foarte greu din cauza rigiditatil mele, astfel incat si antebratele mele vor tnfepeni. ‘Ma implic cu adevérat pentru a merge fnainte in via ? Cat de deschis sunt fata de ceilalti si fafa de mine ? Am impresia ci imi este greu si "imbritisez" anumite situafii sau perosoane din jurul meu? Cat de fricd imi'este si ma apropil de coameni ? Exists o situatie care ma deranjeaz’ atét de tare ict simt cd explodez. Dac nu indriznese sa ma afirm de frica consecintelor, risc s& am o fractur’ de antebrat. Grasimea de pe brafe este aproape de inimv., Atunci cind este in exces, exist o emofie pe care o pastrez secreti, 0 fricd de a-mi exprima fubirea. Cand brajele sunt slabe, mi intreb daca sunt capabil s4 accept|¥ fubirea celorlalti sau am tendinga si ma izolez? In ambele cazuri, exista ceva de revizuit in felul meu de a da sau de primi afcesiune, Refin prea mult, ca s& nu imi scape nimic? Fac ‘mult mai mult decét este nevoie pentru a fiubit. Vreau si fi protejez pe cella sau ma simt eu insumi in pericol ? O iritafie cutanatd la nivelul brajului este legati de o frustrare sau de o iritare cu privire la ceea ce fac sau nu fac, in modul de a ma exprima sau fn tot ceea ce mi sse Intapla ca urmare a interventiel celorlalf. Brafele cu contuzii, indica cat de sever sunt cu mine sau cat de severi cred ci sunt ceilali cu mine, Accept{¥ si exprim mai mult tubire fn ceea ce fac, m& implic mai mult, si fiu deschis si si am tncredere in ceilalyi, si strang in brae cu dragoste, oamenii ppe care il iubese. Actiunea de a imbratisa pe cineva este, de multe ori terapeutic’. Ini respect calitatile de comunicate, de tandrefe si de deschidere, imi concentrez Moree Deoner al lle Aectunlor «Court site oe inbondvr 109 atentia pe activititile interesant, Ma obignuiesc si vad parpile bune in orice situafie, Fac acest lucru, realizind faptul c& este minunat, c& imi este mai bine decat credeam. Am nevoie si imi schimb ideile. Merg inainte, lasand la o parte cea ce nu este bun pentru mine si primesc tot ceea ce este mai bun de la viat’, Acceptl¥ viata, cu brafele deschise ! 147. BRIGHT (boala lui...) Vez1 si: RINICHI [PROBLEME RENALE] Boala lui Bright este numité si nefrita cronicd, Este o inflamatie grava a rinichilor, insofita de edem (resinere de apa in organism) si de o insuficienta trinard. De obicel,rinichit se deteroreazi destul de repede cu aceast boali. Este malt mai grav decat alte boli de rinichi. in acest caz sufar si trdiesc o frustrare sau de decepie ade de puternics, faf& de o situate in care am un sentiment de plerdere, pentru c& tml consider viafa un esec total (rinichl sunt sediul fil). Imi este teamé c& nu sunt destul de inteligent. fAccept|¥ faptul ci fir unle si cH fac merew tot ce sta eu mai bine, Constientizez faptul cd este necesara o deschidere a inimii¥ daca vreau si am 0 schimbare de atitudine, pentru a vindeca aceastd stare, 148. BRONHII (in general) vezi si: PLAMANT Bronhille sunt conductele prin care intr& aerul fn plamani, Reprezint’ viata, 0 afectiune a bronhillor indica, de obicei, faptul ci mi-am pierdut motivatia de a trai si bucuria de a trai, Bronhiile reprezintd spatiul meu vital, delimitirile mele, teritoriul meu, mai ales cel legat de cuplu, de familie sau de mediul profesional, Daci am impresia c& Imi voi pierde teritoriul sau c& cineva s-a agigat de ele, nesiguranja mea va declansa 0 afecsiune a bronhiilor. Frica se poate manifesta And existd altercafil sau certuri ce pot duce la conflicte. ‘Arn impresia c& exist un pericol iminent. Vreau s& par putérnic si suf fara si ‘ara acest hucru. Simt c& nit am aer, c& mi asfixiez, c4 ma plerd. Simt c& ma sufocd cellalf Am tendinfa de a-i invidia pe ceilalfi. Imi fac griji pentru ceea ce cred cella despre mine. Nu suport sa ma géndesc la ce vor spune ceilali, pentru cd {imi este team ci vor réde de mine sau ci voi fi jignit, calomniat. As vrea si fi impresionez pe ceilali, si ii intimidez, asemenea unei gorile care se bate cu pumanii in piept. De multe ori este vorba despre relatia de cuplu care se afld in pericol. In cazul unut barbat, poate fi vorba despre planul profesional, de exemplu frica de a fi dat afara, iar tn cazul unet femel, este vorba despre familie, de exemplu un copil bolnay. Accept|¥ si am incredere in mine ; stiu ci, dacd imi delimiter. clar teritoriul sii fac pe cellalti sa il respecte mi respect drepturile, nimeni nu ma va putea “invada" pentru c& spajiul flecdruia va fi delimitat si fiecare va putea trai in respect si in armonie, Verificce persoana sau ce situafie este asociatd cu durerea mea $i ce trebuie s& fac pentru a schimba situatia, Este important si creez situatil plinde de bucurie si de relaxare. | nN 0 Jocques Morte! 149, BRONHII— BRONSITA veci st PLAMAN[AFECTIUNILA..J Bronsita (té-furie) se caracterizeazi prin inflamatia mucoasei bronhillor, conductele care merg de la trahee pan la pliméni. Este o boala legati direct de respiratie si de actiunea de a lua aer si viafi (inspiratia) cu dorinta de a elimina apol, temporar, aerul, cu detagare (expiratia) Infamatia Indic’ faptul c& traiesc 0 furie sau o frustrare cu privire la emofille refulate, la cuvintele de care am nevoie pentru a exprima si a ldsa s& iasd afard o situafie sufocant, in care m& simt blocat, un conflict plin de agresivitate gi de critic (o tulburare fn familie, certuri etc) Poate fi vorba despre atmosfera tensionati, plind de certuri si minciuni, din familie. Simt c& libertatea mea este distrus’. Nu mai pot respira. Nu mai am fncredere in ceilalfi. Vreaw si fiu lang oamenii pe care fi iubesc, dar fn acelasi ‘timp ma sufooc, ceea ce imi provoacd o disperare interioar&. Daca acel conflict implica certuri si fnfruntéri foarte intense, este posibil chiar sé ajung s4 am un cancer de bronhii, forma obignuita a cancerului de plimani. Exist’ o tulburare Interioar&, 0 perturbare care ma impiedic& sé fmi manifest fiinga adevaraté, s4 imi respect drepturile. Incerc si comunic cu cei apropiaji, dar nu imi gisesc interioard. Ma simt de parca viafa ma face s traiesc rupt de cineva, de obicei, este vorba despre mama mea, Situatia din familia mea este prea grea. Simt 0 descurajare fas de viat si mu mai lupt pentru a merge mai departe. Mi-am plerdut bucuria de trai si simt o slabiciune si o insatisfactie interioara. vreau si fiu independent, dar trajesc o mare nesiguranta. Care sunt limitele mele ? Situagia mea este de nesuportat: sentimentul meu de neputint&, suferinga mea interioara mi fac s8 m& opun pulsiunilor inimil. ¥ Tusea indic& faptul ci vreau s4 ma eliberez si resping ceva sau pe cineva care ma deranjeaz4 s1 ma fnfurie, Dac sunt copil, pot simi o nesiguranfa si o angoasa legate de ceea ce se Intmpla tn familie, Resimt puternic supdrarea parintilor mei, firia lor reprimata si am impresia ci trebuie s& suport toate aceste lucruri, find prea mic pentru a ma detasa de céea ce se intimpl8. Ma simt sub influenfa parintilor mei, traiesc intr-o inchisoare emotional, Daci nu vreau si fac o brongita acuta, va trebui si imi schimb atitudinea. M-am nascut intr-o familie fn care, fiecare membru a trait aceleasi experiente ca mine. Parinfii mel, frati si surorile mele au de invafat 5i ei aceeasi lecie. Accept|¥ si vad bucuria si fubirea tn fiecare experient din viata mea. Accept]¥ faptul cd fericirea mea este responsabilitatea mea si incetez s& mai cred & ceilalsi sunt cei care ma fac fericit. Daca iau propriile decizli si respire prin propriile mijloace, am ficut primii pasi spre mai multa libertate, 4350. BRONHOPNEUMONIE vez: PLAMANI[AFECTTUNTALE..) Bronhopneumonia este inflamajia respiratorie care afecteaz bronhiolele si alveolele pulmonare. Are legitura cu viata, cu faptal c& m4 simt diminuat $i limitat de viaga insigi.O consider nedreapta cu mine si ma init’ acest lucru. Am impresia cd nu respir din plin si am acumulat tristefe si am o furie impotriva viefil Sunt iritat de o situatie pe care o trales: si in care refuz si tmi asum Maree leona l Bolor sAfeeualor- Couette ae inbolndv ™ responsabilitatile. Aceastit infectie este mai grav decat o bronsit simpla sau 0 pneumonie deoarece durerea interioard este mai profunda, Accept|¥ sé respir viata altfel si cu o atitudine diferits, plind de iubire si de bucuri 451. BRUXISM veei-DINT1(SCRASNIT DIN DINTL..} 452. BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vet: Veverice (201) 453, BUCAL (herpes...) Vez HERPES [.BUCAL] 454, BUERGER'? (boala lui...) Vea si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — ‘aRCULATTE SANGUINA Boala lui Buerger sau tromboangeita obliterant este 0 boala care implic obstrucjiacirculajiet sdngelui tn brafe si picioare, cauzati de 0 inflamatie a peretelui vaselor de sdnge. Afecteaz mai ales arterele, dar poate afecta si venele. Evolueazi spre leziuni cutanate si amputiri prin tromboz3. Este o boalé foarte rar8 sl poate fi mortali, in cAteva luni, Este 0 boala genetica, care afecteazd mai ales persoane din Europa centrala si fumStoril. Factor iritangi din igara sunt cet care determina, de obicei aparitia boli. In acest caz, corpul imi indica faptul c& Sincere si fiu insensibil fap de situatile din viata mea (cdnd sunt afectate brafele) si insensibil fas de evenimentele din viitor (cand este vorba despre picioare). Vreau si fl protejez peu nul dintre parinjii mei, de obicei, mama, de suferinga provocatd de anumite comportamente ale parteneruhui su, Accept{¥ si iau in considerare mesajul transmis de corpul meu si accept|¥ "sl vad mai clar in viafa mea". Dacd malas de fumat, ma voi simi mai bine. 15S. BUFEURI DE CALDURA vezi: MeNoPauzA 456, BURNETT (sindromul lui...) vezi: BAUTORI DELAPTE [SINDROMUL..J 187. BURNOUT SAU EPUIZARE Vez i ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE ‘Burnout se manifesta mai ales dupa abandonul unei lupte prin care voiam si imi exprim un ideal, dar nu am reusit. Timpul si energia consacrate acelul ideal sunt atat de importante tncat ma simt foarte epuizat si ma Imbolnavesc. Simt un gol interior profund, deoarece refuz o situatie fn care vreau sé vad 0 schimbare adeviratd, concreta si durabil8, fie la munca, fie fn familie sau in relatia de cuplu. Sunt foarte perfectionist si devotat, vreau si imi ating idealul. Sau poate exist’ o parte din mine pe care nu 0 accept. Am impresia ci mA lupt cu toat lumea, pentru cé mi se pare c& aceasta functioneaz contrar asteptarilor si convingerilor mele profunde, Este ca si cum a5 vedea o minciund, o ignoranfa si o delasare colectiva, care imi afecteaz4 valorile fundamentale. De ce si merg mai departe? Remunt, pentru ci este prea greu pentru mine. * Boal ul Buerger: boa lu Lo Burger, Spd numete plu mad ore a deste ns = Jacques Martel Burnout apare frecventla profesor’ sila infirmiere, ca o reactie fas de mediul de Iucru. Existd un sentiment de neputingai fat de realizarea unui ideal. Este 0 forma de compulsie, pentru cé vreau cu orice pref sd schimb sistemul, cu ao atitudine mai adaptata sa timpul actual. In acelasi timp, este posibil si'am o dificultate de adaptare la noile tehnologii, pe care le consider agresive. Dac am impresia c& vreau si salvex lumea, trebuie si imi verific atitudinea, incepand de acum. Burnout este in acelasi timp o afectiune, prin care fug de ceva. Ma pot intreba: "De ce anume vreau sa fug, prin faptul c& muncesc peste limitele mele 7” Imi este teama sa fiu singur cu mine fnsumi ? Sau am nevoie de un motly, pentru a nui mai fin relafie cu un partener, care mi-a devenit insuportabil ? Ce incerc si demonstrez, in timp ce fug de frica de esec’? Nevoia mea de a fi recunoscut 5 frica mea de a fi criticat ma imping si muncesc tot mai mult, pana cand ajang si mi mai pot. Simptomele unui burnout destul de claré: oboseala mentala si fizicd, energie vital scizut%, ganduri incoerente! Astfel apare epuizarea, urmat de calm si odihn’, pentru a'mé reincdrca pe plan energetic. Accept{¥ faptul cd nu trebuie si flu pe placul tuturor. Este un vis ! Adevarata realitate, este de a sti cd fac tot ce stiu mai bine ji astfel imi regasesc seninatatea, pacea interioara si iubirea adevarata. 158. BURSITA vec! si: ARTRITA, BRATE [afectiunt ale... COATE, UMERL, INFLAMATIE, (GENUNCHIny TENDONUL LUIAHILE Bursita, denumita si higroma este inflamagia bursei, de la nivelul articulagiilor ‘umarului, cotului, rotulel sau al tendonului Iui Achile, Bursa, care seamdna cu un sac mic, confine un lichid care reduce fricsiunea la-nivelul articulafilor. Bursa este cea care asigur& o migcare fluid& si gratioasi. Bursita este legati, frecvent de mediul profesional. Indicd o frustrare sau o iritare intensd, o furie refinut3, fat’ de o situafie sau o persoana. In cazul in care sunt afectate bratele, imi vine si “lovesc” sau "si dau o loviturd de picior, daca sunt afectate picioarele, Gandurile mele sunt rigide si exist ceva ce nu imi convine deloc! M-am siturat si, in loc si exprim ceea ce tralesc, imi retin emotiile. Este posibil s& gasesc cauza afectiunii, dacd observ ce anume pot face si ce nu vreau s& fac cu bragul afectat, Dac durerea este pe partea sting§, este afectatd latura afectiva, iar pe partea dreapta, latura rational Ma doare braful, chiar daci ma abn s& lovesc pe cineva, Trebule si gisec un mod mai potrivit pentru a exprima ceea ce traiesc. MA intreb daci viata mea mai are sens sat daca mai exista inci lucruri care imi plac sau din contr’, ma plictisesc foarte tare? Am o stare de iritare, Sau chiar pot avea impresia c& cellalfi profitd de mine. Am dreptul si flu fericit ? Astept mult de la ceilali, dar trebuie fac eu singur schimbarile pentru a avea ceea ce vreau in viaf’. In loc sa ma sprijin pe ceitalsi, accept|¥ sé fmi iaa viata in mAini, altfel voi rimane {n aceastd stare de inertie. Caut cauza suferingei mele, sunt deschis $i imi schimb atitudinea acceptandu- mily sentimentele si emofiile. Le pot transforma in iubire si in armonie, in avantajul meu $i pentru binele celotlalfi. Corpul méu tmi transmite mesajul si Moree Denar Blo Afectunlor- Covel utile oe mboldi a adopt o atitudine mai pozitiva, pentru a ma adapta la noile situafii, care apar in ‘viata mea. 159. BURTA SAU ABDOMEN Veet si: BALONARE [... A ABDOMENULUI], INTESTINE IAFECTIUNIALE..] Burta sau abdomenul este partea inferioara si anterioari a trunchiului uman, care confine mai ales intestinele. La fel ca i viata mea de zi cu zi, atunci cand ma indop prea repede cu méncare, am "burta plind”, imi vine s& dorm si am o stare de disconfort. Trebuie si invat sa fmi acord timp, si inghit fiecare situafie nous si si mi adaptez la schimbarile care au loc tn viaja mea, evitdnd astfel s& triiese nerabdare si frustrare, Deoarece in abdomen, in pantece, se dezvolta copilul si se pregateste s& treacd de la starea solitara la starea social, abdomenul simbolizeaz’ relatiile, Toate dificultitile din aceast’ zon au legitur’ cu blocajele dintre mine si universul in care exist, acestea flind exprimate pri relafiile personale, care Imi formeazd realitatea. Daci tralesc 0 situa abominabild sau ingrozitoare, burta mea va reacjiona puternic, mai ales atunci cand mai simt obligat s& ma aplec in fafa cuiva si ma simt umilit. Abdomenul este tensionat atunci cand ma simt fragil, nu sunt sigur pe mine si cfind am impresia sunt cleat in picioare. Este relaxat atunci cind sunt foarte Incantat de viaga mea $i nu ma intereseazi ce spun ceilalfi.O afectiune la burt indic& faptul c& am. o percepsie negativa asupra viet si este posibil si am o ranchiuna, s& imi fle greu si integrez lucrurile noi, care mi-ar putea tmbun’titi viaja. Aceasta ranchiund poate rezulta din sentimentul meu de neputinS Fata de figura paterna din viafa ‘mea, pe care o consider dominant. Am impresia c& trebule si ma sacrific sau c& ssunt manipulat Accept|¥ si imi recunosc gandurile si sentimentele, prin intermediul celorlalt si in universul din jurul meu. Afecsiunile din zona abdomenului, unde tsi au sediul intentia mea cea mai profunda si sentimentul meu fafa de ceea ce este bun sau raw in viafa mea, imi transmit ceea ce se intampli in viafa mea interioara sila nivelul emotilor. 160, BULIMIA Veci si: ANOREXIE, APETIT [EXCES DE..J, GREUTATE [EXCES DE... Bulimia este o boali compulsiva, o nevole necontrolata de a absorbi mancarea in prea repede. Cand cancerul este situat pe marginea Jimbii, unde este in contact cu dinjii, este posibil si vreau sa « fac buciti» ceva sau pe cineva, ce nu pot « inghit » Accept |¥ si fmi recapat gustul pentru via si imi cresc respectul de sine si invis si imi exprim emotile.Astfel voi descoperi toatl frumusefea pe care mi-o ofera viata. Trec la acfiune si caut ceea ce am nevoie, deoarece merit ! Accept |¥ faptul c& pot trai neputinfa, deoarece nu fi controlez pe ceilali, ci doar pe mine. Cand accept|¥ acest hucru, este usor s& reintru fr contact cu forfa mea interioard si atuncl imi pot crea viaga asa cum simt ! 186. CANCER LA MANDIBULA vezt: MANDIBULA [DURERE DE..] 187, CANCERLA OASE Vert: OASE [CANCER LA OASE..) 198, CANCER LA OVARE Vet: OVARE [DURERE DE. 109, CANCER LA PANCREAS Vert: PANCREAS [DURERE DE..] 190. CANCER AL PIELII vezi PIELE— MELANOM MALIGN 191. CANCERLA PIEPT Veri-CANCERLASAN 4192. CANCER LA PLAMANI vezi si: BRONTII— BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE.) Deoarece plimanii sunt legati direct de capacitatea mea de a trai (inspirayie- expirafie), cancerul la pkimani indica o fricd de moarte. De fapt, exist’ fn viata mea o situasie care ma roade din interior simi di senzajia ci ma sufoc sic mor. Plimanit sunt organele legate de tristete, iar atunci cand suferinga nu este exteriorizata, plimanil absorb acea suferinta. Este posibil si apari fn urma unel separiri sau a unui divor, a morfil unei finfe dragi, a pierderil unui loc de munci foarte important pentru mine. Exist o notiune a esecului foarte marcanté: orice situatie, care pentru mine reprezinté, in mod constient sau inconstient, rafiunea de af. Cand rasiunea mea de a fi dispare sau imi este team cd va disparea, acest lucra scoate fn evident cealalata posibilitate care apare in faa mea, moartea, Ma simt condamnat si traiesc o situafie pentru tot restul viesii mele. Adeseori sunt foarte drastic in judecatile mele. Totul este negru sau alb, nu exist nuanfe intre ele, Dar cu toate acestea imi este team si imi exteriorizez gindurile, ideile. Cred {n nosiunea de ru, atat legat de sexualitatea mea cat sin alte aspecte ale viet. ‘Trdiesc o mare neputinta. Ceilalti fmi judeci modul de viafi, iar eu le port picd pentru acest lucru. Viafa mea nu mai are sens sisunt dezamagit de ceilalti, care Morale Dioner al Bolo Afecturlr- Covtele subtle oe bons ms nu corespund asteptirilor mele. imi fac griji pentru cineva apropiat: am avestit atat de mult in acea relate, atat pe plan emofional cat si material, iar acum rise si plerd totul, La ce bun s& mal tralese daca toate eforturile au fost in zadar si am ajuns aici? Ge ea i inemne lgtura cre se fae tre funitor st canceral pulmonar? Ma pot intreba daca fumatultigarilor este cauza cancerului la plimani sau frica de moarte ma determina si fume si, in consecint’, ma determin’ si dezvolt cancerul la plémani, Atunci cand fumez imi acopar cu un voal emotille care ma deranjeaza si care ma impiedicd sé tralese. Dac nu solutionez conflictul, acesta poate creste fn mine, intr-atat Indt s& determine un cancer pulmonar. Prin urmare, trebuie s& accept|¥ viata si si ma gandese ci, la flecare inspirasie i la fiecare expiratie, viata circuld fn mine prin aerul pe care fl respir. mia reat 1aless, independent de fricile mele. Viafa meritl si fie traita, eu merit & traiesc. Accept] faptul ci nu existd rdu pe pimant, ci doar experiente, Trdiesc sii las pe ceilali s& traiasca, cu candoarea unui copil. Musc din vial cu toat’ pofta | 493. CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA [DURERE DE... 194, CANCER LA RECT Vezt INTESTINE — RECT 195, CANCER LA SANGE Vezi: SANGE —LEUCEMIE 196, CANCER LA SAN Vezi: SANI[DURERE DE... Sani reprezint feminitatea si maternitatea. Acest tip de cancer indic3, in general, atiumite atitudini si ganduriprofund fnrddacinate, din frageda copilérie. Incepand cu anii 1960, fn unele locuri din lume, femeia se afirma mai mult, isi ocupa locul in societate si vrea s& avanseze si mai mult. Poate exista o dificultate {in a-mi exprima adevaratele sentimente sia gisi un echilibru intre rolul de mama sicel de femeie tmplinits. Aceste conflicte interioare ma tulbur&, in calitatea mea de femeie care cauta un echilibru, S-a descoperit ci acest tip de cancer provine dintr-un puternic sentiment de culpabilitate interioara fata de sine sau fata de ‘unul sau mai mulfi copif: "De ce s-a niscut ? Ce am ficut ca si-1 merit? Sunt 0 mama destul de bund sau o femeie buna pentru ama ocupa de el” Toate aceste {ntrebri Imi sporesc nivelul de culpabilitate, ma determina s& mi resping si Imi accentueaza teama de a fi respinsa de ceilalfi. Trebuie s4 imi reamintesc ck: “iabirea pentru copilul meu este tot timpul prezentl, dar gandurile mele sunt foarte puternice si trebule sa fiu atenté.” Dac& ma judec prea aspru, toati furia $1 espingerea se vor amplifica, iar emoyiile mele vor fi “evacuate” la nivelul sni care devin simbolul “esecului” meu. Cancerul la san m& ajuti astfel si constientizez faptul cd traiesc o situafie conflictual, care poate fi fas de mine ‘nsSmi sau fafa de altcineva, fiind legata de un element care face parte din spatiul meu vital, din “cuibul meu’. De multe ori este vorba despre copii, "puisorii mei" sau de cineva pe care fl consider ca pe copilul meu (de exemplu, mama mea bolnava, pe care o simt dezarmat§, ca “un copil mic"). Vreau cu orice pref sa i dau Sy 26 Joeque Mere! totul copilului meu si vreau ca el sé fa tot ceea oe fi dau eu. Cénd nu se intémpt acest lucru, indoiala si culpabilitatea preiau controlul... Imi este teami c& “euibul” (ciminul) meu se destram’, De asemenea, pot avea 0 fricd foarte mare referitor la supraviefuirea unuia sau mai multor copii. imi este team’ c, dac& mi s-ar intampla ceva, tatal lor nu va fl capabil si aiba grija de ei, s& le ofere afectivitate. Intr-un sens mai larg, “cuibul” poate s& 1l confina si pe soful meu, ciminul meu, fray, surorile, mai ales daca traiesc sub acelasi acoperis cu mine. Asadar, imi este teama de o izbucnire in fata familie, a ceea ce, din punct de vedere istoric numim clan, Exist o fricd, un gand care revine constant in minte si care este, de neacceptat, precum idea de a fi dat de soful meu, Ag vrea si mi ocup si si “hrinesc’ pe toat lumea, dar acest lucru este imposibll si ma sfsie Barbatii pot dezvolta” de asemenea, acest tip de cancer, care reprezint’ adeseori conflictul interior masculin de a acceptal¥ propria natur’ feminin’ divin’. Se fintamplai ca unii barbati si tsi manifeste latura feminina si materna aproape la fel de mult ca si femeile. n calitate de barbat, e clarca nu voi finiciodata femeie, dar, la nivel energetic, pot fila fel sau chiar mai feminin decat o femete. De aceea, cancerul de san, aparutla mine, care sunt un bérbat, este asociat cu respectul de sine si capacitatea mea de a-mi exprima partes feminina fonascut®, Poate avea Jegatura cu faptul c& sunt barbat si cu dorinfa mea inconstient& de a fi femeie Este un aspect pe care ar trebui sé echilibrez fr viaga mea. Partea stanga este partea nivelului afectiv, iar partea dreapta a celui rational Cancerul la sanul stang indic& prin urmar, toate dificultatile afective si ‘emofionale refulate tn mine, fn calitate de femete (legat de familia apropiata) si este bine si accept |¥ femeia si mama din mine si sentimentele interloare pe care le traiesc prin intermediul acestor dou’ roluri. La sénul drept, cancerul indicd femeia responsabila si coea ce se asteapti de la mine (ceea ce ma astept eu si fac cu femela “din exteriorul meu’). Nofiunea de familie, in acest caz, poate include orice grup, orice asociere pe care o consider ca pe o familie. De mentionat acest hucru se aplicd si barbafilor, desi tn cazul lor, cancerul de sn apare foarte rar. Pentru mine, ca femeie, In universul fizi, forma si volumul sanilor poate avea ‘© anumita importan3, tn functie de context. Se observa c&, dacd partea mea ‘masculina (Yang) este dominanté, pot avea sdnfi mai mici sau fi pot considera inutii sau fird valoare. Corpul vorbeste si la fl si samii mei, eu sunt cea care decid ce importanfS fi acord acestui simbol ferinin si sexual CAutarea unui echilibru este foarte important’, iar corpul se va adapta pe plan energetic in funcfie de deciziile luate de femeta sau de barbatul in cauz’, pentru viitor. Totul const fn atitudine, in iubire si acceptare|¥ de sine. Constientizez faptul c& ma las lao parte si triesc doar pentru ceilalfi, M-am nascut biologic, dar zu sipe plan emofional. Emofile mele sunt refulate si pot evita si intru fn contact ccu ele prin faptul de a ma ocupa in mod exagerat de ceilalti. Imi atribul o constiinta bund. In fond, stiu c& sunt incapabilé sa traiesc pentru mine $1 prin propriile puteri. M& aga, ma cramponez de cineva. Imi umplu golul cu emofiile celorialfi, nu cu ale mele, Acceptl¥ c& vindecarea se glseste in schimbarea Merl Dioner Blo s fetter. Couette le nblairt oa atitudinil mele fa§% de mine si fat de viitor. In loc si ma distrug cu géndurile mele negative, ma reconectez la universul meu interior, imi primesc emoyiile, chiar si pe cele legate de evenimente dificile din trecutul meu, Imi acord un régaz gima Intreb cum as fi putut, in toate acele situafi, sf mA respect mai mult si si {mt ofer mai mult& tubire. Suferinga dispare deoarece accept{ s& vad lectille pe care viata vrea s& mile arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu s& ascund, Daci mA respect si am ‘ncredere fn potentialul meu pot crea viata pe care o vreau si redobandi o sinatate perfecta. 7. CANCER LA STOMAC Ver! i: STOMAC [DURERE DE. Daci am cancer la stomac, trebuie si devin constient de «bucata» sau de situasia pe care nu sunt capabil si o diger. Trdiesc aceasta situafie «care nu mai trece» Intr-un mod foarte intens si puternic. « ste inadmisibil ceea ce am pafit, ceea ce am tndurat. In plus, nu m-am asteptat deloc la asa ceva I» « Sunt absolut Inghigie de situapie». Aceste cuvinte pot exprima ceea ce traiesc, Am ajuns pan’ la urma s& vreau s& abandonez cursa, povara a devenit prea grea, Am tendinta de a- i invinovisi pe ceilalti, fi acuz de infiuenta pe care o au asupra vietii mele. Deoarece le atribui celorlalti toati aceasta putere, mA simt neputincios fn a-mi crea propria via}. Mi-am abandonat visele si ambifiile, chiar dacé, in adancul ‘meu, a5 fi vruts8 le arat celorlalfi de ce sunt capabil. Sunt invadat de frustrare gi ros de angoasi. $i mai mult decat orice, durerea si tristetea sunt at&t de puternice Incat nu mai gisesc nicio ratiune dea fi. Accept |¥ sa consttentizer, cauzele acelelsituafii si care este lecia pe care o am de Invéfat, pentru a «alunga furtuna » sa face cancerul sa se retraga. Nu am decat de céstigat dacd voi lisa furia si ranchiuna s& plece si le vol fnlocui prin acceptare| ¥ siiertare. 198, CANCER LA TESTICULE Veri i: TESTICULE [DUREREDE..] {in testicule are loc producerea spermatozoizilor esentiali pentru reproducere. Daci am cancer la testicule, trebuie s& verific dac3 trflesc un sentiment intens din cauza pierderii unui copil sau a ceva la fel de prefios pentru mine, Este posibil sé fl avut o situatie in care unul dintre eopiii mei a murit, fle din cauza unei bol, fe intr-un accident sau dupa un avort. Sau poate fi vorba despre unul dintre copii met care a plecat “tréntind usa", pe care nu lam mal revizut jodatd. Deoarece acel copil a iesit brusc din viata mea, pot trai aceasituatie ca peo plerdere a unei finte dragi, ca si cum ar fi murit. Un alt exemply, tn cazul unui om de afaceri care, din cauza unor investiii de bani proaste si-a pierdut ,compania “pe care 0 adusese pe lume” si pe care o considera "copilul” siu, Oricare ar fi situatia, cu siguranf’ m-am simfit vinovat din cauza unor acfiuni comise sau pe care "ar fi trebuit si le implinesc” sau "cuvinte pe care mu ar fi trebuit si le rostesc" etc. Am impresia c& am ratat un test sau am realizat gresit tm protect. Observ cum toate acestea imi afecteaz in mod negativ perceptia asupra sexualitiil 1a viel S . docques Mort Oricare ar fi situasia traits, accept|¥ s& constientizez sentimentele din interiorul meu, le accept pentru.a ma ajuta sa tmi vindec rénile, pentru a invaga din now si réd si pentru a privi fnainte spre viitor, in loc s ma intorc in trecut. 199, CANCER LAUTER (col si corp) Vezisi: UTER Uterul reprezintd feminitatea, matricea originala si ciminul matern, mai ales corpul uterin. Eu, ca femeie, refulez anumite ermoti referitoare la c&minul meu, la familia mea, Pot si mA simt vinovatd, plini de ranchiund sau ura, dar nu vorbesc despre acest lucru, cdminul reprezintd zdeseori un idea), fe c& este legat de familie fie de relasia de cuplu. Am Indoieli referitoare la cminul meu si la incapacitatea mea de a avea un copil, mai pujin legat de relafia de cuplu. Am 0 suparare foarte mare, iar bucuria mea de a trai este afectata, Acest tip de cancer este profund Jegat de principiile despre camin, de atitudinile si de comportamentele mele referitoare la acest subiect. Pot avea frici puternice, pot trai o nesiguranti, furle sau culpabilitate la ideea c& acest cimin nu va fi asa cum rmi-I dorese eu sat cd exista riscul ca acest camin s& se destrame, ceea ce pentru mine ar reprezenta un esec. Acest lucru implici 0 devalorizare fata de cea ce ‘sunt si ceea ce sunt in stare s& realizez: cred c& nu valorez nimic! Oare imi este teama ca vot retrai in c&minul meu esecul pe care lam vaaut in cSminul in care am crescut ? Cancerul corpului uterin atinge adeseori femeile mai in varst’, in perioada de ‘menopauza. Cancerul de col uterin apare mai ales la femeile tinere. Colul uterin este partea care intra in contact cu sexu! masculin in timput relafiei sexuale. Oare traiesc o dependenfé nesinatoasa in relajie cu soful meu? Am impresia cd ma distruge sau ma omoar& prin unele din atitudinile sale? Am tendinja de a indura evenimentele, avand impresia ci nu am nicio putere i niciun control. Este posibil, de asemenea, s& traiesc o situatie legaté de sexualitatea mea, pe care 0 consider respingitoare si ma simt obligat sa fmi indeplinesc datoria conjugali. Am impresia c& ma ,exhib’. Frustrarile mele sextale sunt mari, ma simt abandonata sau separatd de soful meu, chiar dacd, din exterior nu se vede nimic. Imi este greu si unecri chiar dureros si ma deschid in fata partenerului meu, deoarece exist ceva ce nu merge, fn ideea de a avea un copil cu el. Este posibil si ma simt deposedata in fafa viefil Acest sentiment se regiiseste des in situafiile de abuz sexual. Frica i respingerea adevératelor mele nevoi, dorinte si fantezii ma pot determina, de asemenea, s8 ma rup de o parte din mine, de care fmi este rugine. Trebuie si imi refulez emotille. Traiesc 0 dualitate fapé de nosiunea de abstinent, s3 o practic sau nu sidin ce motiy, aceasta este intrebarea ! As vrea s& fiu dorita, dar in acelasi timp imi este fricd ce consecinge. As vrea sé imi pun o esarfa pe fafa pentru a ma ascunde de mine gi de cellalti ‘Accept|¥ s& imi schimb modul de a-mi percepe cminul, precum si relasia de ‘cuplu. De asemenea, trebuie s armonizez.elulin care ma percep pe mine faa de rolul meu de mama si de femeie, pe toate planurile, Moree leona lll Afectunlor- Caurle subi ale iene 200. CANDIDA vezi i: INFECTI, INFLAMATIA MUCOASELOR Exist mal multe tipuri de candida. Cea mai frecventa form’, la oa candida albicans. Desi poate apirea sila feel sila barbs, de oblel se Intdlneste in cazul femeitor. Candida este un cuvant din latina care Taseamnd alba. Este o infectie vaginala provenité din proliferarea ciupercilor sub forma de Jevuri, Seaman cu levurile albe si scuamoase care se manifest’ in urma unei disturbari a floret vaginale. Bacterille din vagin controleaz’ in mod normal candida, dar in acest caz situatia se schimba. Aceastd infectie are legitur’i cu angajamentul faf& de sine sau faS& de partenerul seu, referitor la sexualitate, la situati, expresil si emofii ne-exprimate, provenite din conflicte personale anterioare. Imi revizuiesc activitatea sexuala si sexualitatea, deschiderea de a impartisi cu partenerul meu aspectele mele intime. Infectia riscd si apara daca, de exemplu, am un nou partener cu care am 0 relafie foarte intima. Exist sanse s& flu mai deschis in a darui, a impartisi sia Iubi. Este ceva nou pentru mine si am nevoie de ceva timp pentru a ma acomoda cu noua situatie, chiar dacé candida se manifest’. Candida poate decurge, de asemenea, din sentimentul de a fi fost injosit’, de a fi abuzati sexual, Este 0 forma de protectie fizicd si sexual, deoarece iritatia ma fmpiedicd s& fac dragoste, Ce ma iritd att de tare? Verific aspectele interioare ale sexualitayii mele, care este disturbat’ si gisésc adevirata cauziia iritatiei fizice st interioare. De unde provine frustrarea mea ? Tréiesc cu impresia cli las pe cellalti si decid asupra viejii mele? Trebuie sf imi asum riscul de a fi mai deschisa fn fata celorlalsi, mai ales in faja celor de sex opus, sau trebuie si rman inchis& In cachilia mea? De ce ma simt data la o parte, simt c mA sacrific si nu imi ocup locul cuvenit ? Mi-e teama ci fmi vot pierde naivitatea, inocenfa, puritatea Accept |¥ si imi ocup locul cuvenit in viaga mea si sA mi respect. Trebuie s& devin candidatul care va obtine victoria si care va lua locul inti. Imi acord timp de a vedea si a evalua ceea ce se intdmpla si accept|¥ iubirea, deschiderea si rabdarea din interiorul meu, precum sit cazul partenerului meu. 201, CANDIDOZA vezi CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA 202. CANDIDOZA BUCALA vezis!GuRA, CANDIDA, GAT, INFECTIT Boala cauzati de parazifi pe mucoasa bucala si fa i r a bucald si faringian’, asadar In gurd si fn gat. Este foarte frecventa la copii. Apare ca urmare a crizelor de plans ale copilului care isi doreste tandrefea si méngalerile parintilor. Daca apare la un adult, nevoile mele sunt aceleasi ca la un copil, numai c¥ sunt ale copitului interior care isi doreste atensie, Tralesc un mare vid afectiv, m& simt incapail s’ comunic j cee evil mele a5 vrea cae s tec ml doves, Sunt adesea frastrat si esiv, Am impresia c& stagnez, desi stiu cd am potengial pentru a-mi.r Proiectele, ae = ‘Accept | ¥si-mi recunose potensialul si si material Sunt capabil si-mi manifest infelegerea si bunitatea. vex ideile pe care le am, w a Jocqus Morel 203. CANGRENA Vezi: SANGE— CANGRENA 204, CAP (ingeneral) Capul este centrul comuniciri, este in legdturd cu individualitatea mea $1 cu autonomia mea. Este denumit si"panoul de control" Pe aici trec toate emofile i toate comunicirile, prin intermediul celor cinci simfuri, Capul este cel care conduce totul Dacé am anumite dficultasi sau afectiuni la cap, este important s& mi intreb dac tiesc un conflict egat de gandurile mele, de viata mea spiituali, de dezvoltarea mea personal sau de o ralitate pe care nu vreau s o abordez. Acest lucru se explici prin faptul c8, capul este format din oase, compuse din fesut dur, simbolizind energia spiritual, oase care cuprind fesutul moale si luidele, care simbolizeazd energia mental si emotional’. Daca cele doua aspecte sunt fn armonie, va exista 0 fuziune intre corpul si spiritul meu, Totusi, daca sdngele din cap nu circuld normal sau exerciti o presiune, acest cru indica faptul ci am 0 difcultate in a exprima sau a primi tubirea si o:ice sentiment pe care fl ersiese {(deoarece singele transport sentimentele in intreg corpul). incapacitatea mea sau dorinfa mea prea mare de a controla totul, produce o durere la nivelul capulul, Nu ma simt la fndljimea asteptarilor si nu fmi pot juca tn totalitate, rolul de sef. Capul exprim’ diferitele aspecte ale comunicatii precum si senzatile si impresile corpului pe care, le manifesta in exterior. Accept|¥ si fnvaf sX rian deschis fafa de cei din jurul meu si accept]¥ rmesajele care ajung la simfurile mele, prin tot corpul pentru a asimila lecfile viet, care ma ajuta sd evoluez pe plan spiritual 205. CAP (dureride..) Exist mai multe cauze al durerilor de cap, precum stresul, tensiunea, atunci cand ri forjez si "flu" ceva sau "si fac" ceva. Durerea de cap apare des atunci cind ‘ncerc prea tare, pe plan mental, s& indeplinese ceva sau cAnd sunt obsedat de ceea ce se tntamplé sau sunt nelinistit pentru ceea ce ma asteapta in viitor. Tralesc multi ezitare, anxietate si am multe grji Sau pot reacfiona la o presiune puternic&, exercitati de anumite situafii sau de evenimentele exterioare. In general, 0 durere de cap pe partea stngi indica o problema legati de relasia mea cu aspectul feminin, cu latura de mami, de fica. Pe partea dreapta, poate fi -vorba despre dificultgi legate de latura mea masculina, de roul de tata sau de fiu. Este posibil si traiesc un sentiment puternic de esec, de indoial’, de ura de sine, care di nastere la critica si, mai ales, la autocritica. ‘Sentimentul meu de lois te este reevaluat. Sunt prins, inchis in mintea mea, nu ‘imi place ceea ce vid, ma judec foarte sever si imi dau eu insumi “lovituri la cap”. Durerea de cap pot proveni si din negarea emofilor sia ginduriloe mele, pe care Je consider deplasate sau necorespunzatoare vaiorilor mele; fie nu am curajul si le exprim, fie nu le ascult pur si simplu, deoarece sunt prea rational, intelectualizez tot cea ce traiesc, “Este bine sau este rau {"Vreau si infeleg totul, sii merg prea repede, si stiu sau s& am rispunsurt I ile mele, imediat. Moree DctonaralBollors Afectunlr-Cousel subtleoleimbondvit o Imi “scotocesc creierit”, irk si gasec solutia: este un stres permanent. M-am siturat, dar inci nu a venit momentul potrvit si trebuie s& imi exersez rabdarea, simful umorului si increderea, pentru ca totul si se intample la momentul oportun, Durerea de cap exprima de multe ori emotii negative, care sunt prinse fn capcani, in mintea mea, precum nesiguranja, confuzia, ambifille excesive, obsesia de afi perfect etc. care produc o dilatare a vaselor de singe. Pana la urm8, Imi este fricd s& fac fata unei realitati, vreau si imi gasesc o altd realitate si s& evadez in ea, de unde provine durerea de cap. Imi reanalizez identitatea mea sociali. Nevoia mea de a controla si de afl perfect ma face sA vreau si stiu dinainte ce se va petrece, in fiecare moment din viafa mea. Imi place s& fac totul "dupa capul meu”, numai cum vreau eu. Imi refuz spontaneitatea, care este 0 manifestare a dorintelor inimil¥ mele si o fnlocuiesc cu, inflexibilitatea, ma simt obligat s& planific totul dinainte: tn loc s& tmi ascult Inimay, imi ascult mintea, care este suprasolicitata. Ma opun schimbarilor, ma inc&paganez si persist in cea ce stiu, in loc s& fiu deschis spre noutate, prefer si stau pe loc, din cauza nesiguranfei mele, Expresia “a fi capul unei afaceri", arata faptul c& este posibil s& mma simt neputincios s& conduc anumite evenimente, in directia pe care o vreau. eu. O durere la nivelul frunti, are legatura cu o situafie la nivel peofesional sau. cu rolul meu pe plan social; dac& durerea se situeaza la tample, tn paryile laterale ale capului, este afectati mai mult latura emotionala (familia, cuplul). Indiferent care este cauza care.o provoacd, durerea de cap, are legatura direct’ cu Individualitatea mea si trebuie s& inva s& flu mai rabdator si mal flexibil fapi de ‘mine thsumi si faya de cellati. Accept] ¥ si pistrez o distant fad de ceea ce trdiesc si astfelideile mele vor fi tot mai clare. fava si ajung la un echilibru intre intelectul meu si emofiile mete. Astfel, vol fi in armonie cu mine fnsumi, ma vot simi cu mintea mai relaxat’ si ‘mai limpede. 206. CAP —MIGRENE Migrena se caracterizeaza printr-o durere puternica, care afecteazi de obice, 0 singura parte a capulul. Apare sub form’ de cries si poate fi insofti de great In acest caz, forja mea vitald este redus’. Am tendinta de a ma retrage in colpul meu ‘th loc si particip din plin la viatd. Migrenele sunt asociate frecvent cu tulburri de vedere si de digestie: nu mai vreau s8 vad gi nu mai vreau sa diger ceea ce se fnt€mpla th viata mea. Exist’ angoase, frustrari fafa de o situatie in care sunt incapabil si iau 0 decizeie, Pot avea impresia ca trebuie si fac ceva, ci mi se cere 8 fac ceva. Migrena apare des, dup ce am trait o situajie confuzi, neclard. 0 schimbare tn ritmul meu de via implici o dificultate de adaptare din partea mea, poate, de asemenea, genera o migreni (de exemplu, migrena "de weekend"), Migrena exprima faptul ci ma opun si fac ceva ce mi s-a cerut. Capul meu se "supraincalzeste” si ma doare numai cand mé gandesc la scopul pe care il am de atins. Capul meu seamzn& cu o oala sub presiune, presiunea fiind atat de mare tnedt nu mat stiu ce solufie sau ce atitudine si adopt. Presiunea poate roveni din dorinta mea de a fi hiperresponsabil si/sau performant, mai ales in yy mm Jocques Martel munc&, Pot i pasionat de ceva si imi este greu si ma opresc, s8 nu mal fac acel lucru, Exist’ un conflict intre géndurile mele, intelectul meu, care este prea incarcat si nevoile mele, doringele mele personale. Ma simt la inalfimea situatiei sau am impresia c& sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? De ce s& fmi port pica sau sé simt atat de multd urd? M& simt supravegheat tot timpul: cdnd nu sunt ceilalfi, eu sunt cel care supravegheaza totul si care vrea s& controleze totul, in viata mea. Simt ci “Imi pierd capul”! Dac ma gandesc tot timpul la problemele mele, le intorc pe toate partile, In mintea mea, ajung s8 uit c& exist, c& am emofi, care cer sé fie exprimate. Am tendinja de a nega realitatea si acest Iucru tmi creste mult nivelul de stres. Trebuie si constientizez.faptul c& vreau sa fag de ceea ce ma deranjeaz sau ci ma simt neinfeles si lipsit de fubire. Este important si identific emotia pe care vreau atat de mult si o refulez sau situatia pe care vreau atdt de niult si o ult 1 care creeazd o tensfune acu gi constantd th interiorul meu, provocand migrena. Migrenele pot f, de asemenea, legate de problemele mele sexuale, care apar la suprafat unele fiind refulate, inca din copilrie, Este ca gi cum ar exista o lupt fntre gandurile mele sisexualitatea mea, jar tensiunea “imi urca la cap”. Am impresia c4 mintea mea va exploda. Este posibil si tmi pun intrebari legate de identitatea tatalui meu, intr-o forma constienta sau nu. Cadrul meu de viafi trebuie adaptat la situafia mea actual, dar este greu si tas la o parte ceea ce este familiar, pentru ceva necunoscut. Cand migrena este localizata la nivelul fruntil, ma fatreb tn ce situafie ma simt diminuat, neputincios. Am nevoie s& flu mai performant, s& gisesc o solugie; ma simt limitat in capacitatile mele, mai ales in cele intelectuale. Trebuie s& inteleg 4, atunci cind am 0 migren, am o constientizare facut, trebuie sa schimb anumite lucruri si trebuie sa fiu capabil si le schimb, adicd si actionez, Migrena {mi da un timp de repaos, o postbilitate de obfine mai mult fubire si mai amulta atentie. Accept si privescraltatea fn fp. Las evenimentle scree bere fn viata mea si primesc in schimb bucurie, pace si armonie. Fiind mai flexibil si mai infelegator, fafi de mine insumi, ma simt mai relaxat si pot s plutesc, si zbor unde vreau eu, ca un balon, 207. CARDIACA (criza...) Vezi: INIMA ¥— INFARCT [...DEMIOCARD] 208, CARIEDENTARA Veet: DINy! —cARIEDENTARA 209, CAROTIDA Vezt SANGE—ARTERE 210, CATARACTA Veet: oce— caTaRAcTa 211. CADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE (TENSIUNE PREA MICA) 212, CALBILIARE vezi: VEZICA BILIARA 213. CALCAT Moree clonal llr 3 Afecunilor- Courele sue oe imbondie co Calcatul simbolizeaza trecutul pe care ma sprijin, pe care m& asez. O durere la cefleal indic’ faptul c& sufir de o angoasi, ci ma simt neinfeles si nu sunt sprijinit in lucrurile pe care le fac. Calcaiulfiind punctual de sprijin al corpului ‘meu, o durere in acest loc denota faptul ca traiesc o incertitudine fad de viltorul meu. MA simt nehotirat si nesatisfacut de mine sau de viafa mea si mi se pare c& Imi pierd controlul asupra corpului meu. Deoarece intreg corpul se sprijind pe cAleale, este posibil s& simt nevoia de a avea un sprijin solid fn viafS, pentru a putea continua si inaintez tn siguranj3, Poate las pe cineva si tmi consume toati energia “el sau ea ma calcd pe ciledie’. Ma simt tot timpul supravegheat de seful meu. Ma agi} de trecut. Ma simt un nimic. Existenja mea este foarte nesatisficatoare si am de multe ori senzafia ci mi roade stomacul, deoarece sunt © mulfime de lucruri care nu imi convin gi pe care imi este greu si le diger. Port greutatea pe umerii mei, nestiind cum sé imi exprim limitele gi fiind deconectat de puterea mea interioara. Ma simt obligat si frénez tot timpul, si ma opresc. In ccazul in care este afectat calcaneul (osul voluminos, care formeazi calcaiul), fSnseamn’ c& tralese o reevaluare intensa a rafiunii mele de a fi si ma intreb cine sunt cu adevarat. Imi trdiesc propria viatd sau o imit pe a altcuiva? Care este situasia fata de care sunt recalcitrant, de care vreau sé fug si din care vreau si ma extrag? Accept] si am fncredere in mine si avansez In deplind siguranja. Imi ocup locul cuvenit. Las la 0 parte trecutul si ma intore spre viltor, ascult’ndu-mi vocea interioar&, care stie foarte bine de ce anume am nevoie. 214, CALDURA (acces de CALDURA...) Vezi: FEBRA Accesele de cildura pot aparea in urma expunerii prelungite la soare, fie la plaj, le practicnd un sport in aer liber, i urma unet incalzir excesive farna sau cand sunt {ntr-o incdpere mica si neaerisita, Pot si resimt o slabiciune muscular& general, pielea uscatd si care arde, fafa cenusie i ochii cu cearcane. Pe plan metafizic, cildura poate fl asociati fie cu iubirea cand este vorba de vindecare, deoarece exist mai multd energie care circul fie cu furia atunci cnd este vorba despre febra si arsuri. in acest az, accesul de cAldur’ reprezinta culpabilitate fafa de iubire si este in legaturd cu un sentiment de lips’ de respect de sine. Am nevoie s& iubese si si fu iubit, dar nu reusesc sa gasesc modalitatea de a face acest lucru, de a umple acest gol interior care exista in mine si de a neutraliza aceasta insatisfactie. Ma simt lipsit de afectiunea care este disponibils, dar care nu ajunge pana la mine, Poate fi vorba despre parinjii mei, care loculese aproape de mine, dar care nu imi acorda semne de afectiune. Pot compensa ‘aceasta lupt’, de exemplu, printr-o expunere prelungitd la soare, care imi confer tu oarecare confort pe moment, Intreg corpul imi araté nevoia urgent de a ‘implini aceasta iubire. Accept|¥ si vd cum pot s& amplific respectul de sine sau cum pot integra 0 situafie care m-a afectat cand eram copil si care acum iese la suprafasS. tubes Viata gi viata imi dla randul ei iubire. w ti Jacques Marte! 248. CALDURI (a avea...) vezi: MENOPAUZA 216, CASCAT Cascatul este "un reflex de imitare naturals", mai mult sau mai pusin acceptatly {in societate, in functie de obiceiurile fieciruia, Este "natural" deoarece nu exists un tratament medical pentru 2-1 ingrji, Este 0 “imitare” deoarece are loc in mod impulsiv si inconstient, in cazul unel perscane care vede pe altcineva clscand. Este un semn de somnolena, de oboseal8, de epuizare si exprima faptul c& am nevole si Imi refac forgele. Poate fi gi un semn de insatisfacjie alimentara, mi se fntémplé s& case, cand nu am méncat destul sau dacé digestia mea este prea lent. Cine ma plictiseste si pe cine nu diger fn viaja mea ? Sau ma plictisesc atat de tare incat nu ma mai suport pe mine insumi? MA plictisesc st exprim acest Jucru, in mod inconstient, cind sunt singur si m3 uit a televizor sau cfnd sunt cu cineva care nu imi place, "Vreau sa fiu lsat in pace !” Imi exprim insatisfactia Vreau si resping inamicul, vreau si ma apr, Nu vreau ca cellalti sé se apropie prea tare de mine! Cscatul face parte din viata si fl accept|¥ cu iubire si deschidere, Este important sa lasi sa se exprime aceastd forma de expresie corporala, care mal de mult era criticat de educatie. Renunf la rezistenfa mea si fi las pe cellalt st se apropie de mine si s& se ocupe de mine. 217. CEAFA (... rigid) Vezi si COLOANA VERTEBRALA, GAT Ceafa este regiunea corpului pe unde trec toate energiile (undele) pentra a se repartiza apoi in intreg corpul. Ceafa se afli in varful coloanel vertebrale. Coloana este susfinerea, structura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot al capului. Ceafa ma ajuta si vad toate fajetele unei situati Dacé este flexibila, pot fi pe deplin deschis fafa de cei din jurul meu si pot face fat3 exigentelor. Corespunde increderii mele in mine. Dacd imi este teama ca mi se va intdmpla ceva réu, imprevizibil, ceafa va fi afectat ih acest caz. Sau dacé trdiesc 0 nedreptate sau vad undeva o nedreptate, ceafa va reacfiona, Este posibil si ma aflu intr-un moment al viefil in care nu mai stiu Incotro s8 m& indrept. Exist multe surprize gi elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial si am tendinga de a juca rolul martirulul, Ceafa rigid este semnul unui refirz sau al unel acumuléri de energie. Capul nu se mai poate Intoarce in diferite direc, Pot avea impresia c& nu am susfinere si am tendinsa de a fi Incdpafanat si rigid in felul meu de a gandi si de a face lucrurile cum vreau eu. Acest lucru ma face sa fi pasiv, si evit si merg tnainte si s& actionez. Trebuie s& las si circule aceste ganduri, care imi blocheaz mintea si care nu cer decat si fle indeplinite de corpul meu fizic. Am impresia ci nu am toate calititile necesare_pentni a-mi realiza doringele si idelle, care risca s& rman fn stare de "proiect” sau de “vis nerealizat". Daca ceafa mea, ca pivot, se sprijind de valorile sau principille exterioare, va fi mal slabit. Geafa Imi ajuta capal sa priveasca diferitele opfiunt ale vies sau diferitele imagini care apar in fafa mea. Este important sd privesc ci ‘Moree Dinar Bofors Afectunlor- Court subtle oeImbolnd 25 iubire aceste imagini, fara si critic sau si judec, in Iibertate, ca pe un fluviu care lasé apa s& circule intr-o migcare continua, fard contrngeri sau restricfi. Accept|¥ diferitele senzafii care vin spre mine si le las A circule liber. Accept] de asemenea, toate bogifile ce se afl’ tn mine, nu mai mai ocup de ceea ce cred cellalsi despre mine, deoarece acum sunt constient de tot potensialul care exist in mine, 218, CEARCANE (LA OCHI...) Vezi: ocH?— cEARCANE 219. CECITATE Veet: Oct [DURERI DE...) 220. CEFALEE Vert CAP [DURERIDE..] zai. CELULITA Celulita este caracterizata prin inflamarea jesutului celular subcutanat. Celulita este de obicei de natura feminina (desi apare sila barbaji) si se manifesta prin refinerea apel si cresterea distribuirii neregulate a toxinelor si a grisimilor in zona feselor, coapselor, pe abdomen, ceafs, spate etc. Celulita are legiturd cu anxietatea, cu aspecte din mine pe care le retin, cu emofii refulate, regrete si resentimente pe care le pastrez, Este legata de angajamentul fasa de mine tnsdmni sau fafa de altcineva, Imi este teama si ma angajez pe deplin in relatie cu persoana pe care o lubesc si refuz si merg mai departe. Aceast teama igi poate avea originea fntr-o situafie de abandon pe care am trait-o, Refuz si imi revad o parte din copiliie, deoarece am fost ranita si marcati de anumite évenimente traumatizante, care ma afecteaz’ nc si astizi si care imi infréneazd creativitatea si Inimav mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei decét la barbati, deoarece femeile sunt preocupate mult mai devreme, din copilirie chiar de aparensi, de siluet3, pe care o doresc perfect8, conform normélor societii. In caaul celulitel, ca femeie, ma simt ca o “portocala strivit3", Ma consider urata, inferioard si am tendinga de a dezvolta relagii de dependensa cu ceilali, Aspectul estetic este extrem de important. Imi retin partea creativa si ma intoxic pe mine ‘nsim, imi fnchid toata aceasta energie care vrea si se exprime, fie prin arta, fie prin comunicare sau sexualitate. Crupa de cal fmi'arati cét de mult ma simt obligat& si veghez asupra copiilor mei (sau cei pe care fi consider ca pe copiti mei) pentru ca ej sa aiba tot ce este mai bun. imi arata cat de mult vreau si {mi protejez puterea in calitate de femele (feminitatea) si c&t de team imi este c& voi 4 abandonat’, Celulita fmi araté modul pasiv in care imi traiesc viaja. M& las, manipulata de ceilali fn loc sa fiu mai activa in alegerile si fn acfiunile mele, Am 0 nesiguranga foarte mare, imi este teama ci imi voi pierde "oaza mea de liniste”. Accept]¥ si identific sentimentele care ma fmpiedica s& merg mai departe si sie integrez treptat fn viaja mea de zi cu zl. imi recunosc adevarata valoare, imi manifest creativitatea, Astfel las energia si circule liber fn corpul meu, w 16 Socqus Morte! 222. CHARCOT (boala lu... SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA Boala lui Charcot sau scleroza lateral’ amfotroficd, este 0. boalé degenerativa a sistemului nervos care afecteaz mal ales birbajl, Daca sufair de aceast& boali, mi devalorizez.tot timpul si ajung si cred c& nu pot indeplini nimic fn viafé si c& nu vol avansa niciodat pe plan profesional. Stagnez cu ved suferinge, pe care le pistrez cu griji, pe care le limentez si le ntrefin de-a lungul anilor. Imi produc astfel o violenga interioard, totul ma nelinisteste, ma sint In nesiguranga, devin hipertensionat si nervos. Nu am incredere in niment si mai ales in mine. Cred cé sunt supravegheat, urmérit, si ci cineva ma fileazd. Ma otravesc cu atitudinile mele negative si sunt foarte inflexibil Accept |¥ s& cer ajutor, si am incredere fntr-un terapeut care ma poate ajuta ‘88 mai reduc din surplusul de sufering pe care tl car dupa mine. ‘Accept|¥ sé imi creez viafa intr-un mod poztiv. Recunosc faptul cd sunt filnga unic& si am tot potentialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi le fixez, Daci fmi reconstruiese o imagine pozitiva despre mine, corpul meu va face lafel. 223, CHEAG DE SANGE vei si iNGE COAGULAT, TROMBOZA 224, CHERATITA Vezi: OCHI— CHERATITA 225, CHIST Vezisi: OVARE [AFECITUNTELE...J, TUMORA Un chist este o cavitate aflata intr-un organ sau fesut. Contine o substanga lichid’, ‘moale sau uneori solids, limitata printr-un perete propriv. Un chist poate aparea atunci cand am remuscari fafd de un proiect, o dorinfd, pe care nu o pot realiza Ma "umflu’, acumulez informatii tot felul de cunostinfe, pentru un proiect pe care nu fl pot duce la termen: acestea au rmas prizoniere in corpul meu $1 in mintea mea si devin “un chist care blocheaza energia vitala”. Riman atasat de anumite experiente din trecut. Am o durere tot tinpul, provenita din refuzul de a ierta. Chistul poate corespunde de asemenea unei solidificiri de atitudini i de ‘modele mentale, care s-au acumulat inconstient intr-o anumita perioada. Acestea {mi pot folosi ca bariera de protectie, ma pistreaza inchis tntr-un cadru bine delimitat si mA protejeazd pentru a mu face fa anumitor persoane sau situasi Sau au rolul de a imi pune o frana, de a ma impiedica sé merg fnainte, deoarece ‘mi este greu sa fiu deschis in fafa altor opinit. Ego-ul meu poate fl foarte rant si ranchiuna mea se intireste pentru a deveni un chist. Sentimentul meu de neputingS ma face si ma imbib de toata aceasti durere, aceasta urd uneori $1 chiar dorinfa de a ma rizbuna pe cineva, Vreau si imi fie recunoscut potensialul dar acest lucru Intarzie sa se intample, Joc rolul vietimei mule timp, dar acum sunt constient de faptul ci doar eu singur imi pot crea viata asa cum vreau. Sunt in cfutarea puterii mele creatoare, Am tendinga de a mii inchide in mine si refulez % chareot Geen Martin: neurlog france (1625-883). A contrbut, pin stale sale despre ile scare pmo, In cezvolcea patlogel nevease 31 2 descopetlocavares ma multcr cers cerebral respasabl 6 fun specie MoreleDieono ol BolorsAfectunlor Cowl subie oe bonded » totul in interiorul meu pana cdnd ajung la un prea plin $i acesta se transform: hist. Evit un conflict in loc si fi fac fap. Cand traiesc gio fried puternic’ sau un peticol de moarte, chistul poate deveni canceros. Accept|¥ sa las energia sa circule liber prin mine. Am incredere in Faptul c& ‘mi pot realiza proiectele si caut solutille pentru a face totul si "curga’ in viaja mea, Ma fert, ma fubesc, ma indrept spre viitor, sunt impacat. Indr&znese s& spun adevarul. imi eliberez toate acele emofiiinchistate. Prin gandurile mele negative, ‘mi atrag evenimente negative, de acum inainte, voi semina doar ganduri frumoase si cuvinte frumoase pentru ca, pang la urma, s& creez viata la care visez. Sunt creatorul viefii mele si merg mal departe cu incredere. 226, CHLAMYDIA (infectie cu ...) Vert: BOL! VENERICE 227, CICATRICE Vezt PIELE— cicATRICE 228, CICLU MENSTRUAL (dureri de...) vert: MENSTRUATIE [DURERIDE..J 229, CIFOZA Vest: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE An), SPATE [DURERE DE... 230, CINEPATIE VectRAUDE TRANSPORT 231, CINETOZA vezi: RAUDE TRANSPORT 232. CIRCULATIE SANGUINA Vect: SANGE— CIRCULATIESANGUINA 233. CIROZA (,.a ficatubui) Veet FICAT— COROZA [A FICATULL] 234, CISTITA veci: vezicl — cistrra 235, CISTOCEL vert: PROLAPSUS 236. CIUPERCI veri-prcioaRE —Micozd 237, CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) Vect DROGURI 238, CLAUDICATIE (mers schioptat) Vez! s:SISTEMLOCOMOTOR Claudicatia se caracterizeazi printr-o neregulé a mersului. Cauza poate fi ‘musculara, neurologic&, legati de o paralizie sau de amorfeala unui picior, a unui sgenunchi sau sold. In acest caz, ceea ce este sigur este faptul 3, in viata mea lucrurile nu "merg” asa cum a5 vrea eu, mai ales pe plan sexual, Exist ceva ce ‘schioapata’, Sunt in dificultate intr-o situatie in care trebuie sa acfionez sau sa jau o decizie. Vreau si merg inainte, dar exist’ frici care m& impiedica s& avansez fntr-un mod armonios. Daci merg cu picioarele inapoi, ma indrept spre 0 ‘irectie, dar nu vreau si fac acest lueru Accept|¥ si imi identific fricile $i astfel pot aduce mai mult armonie in viafa ‘mea gi voi avea un mers mai regulat- w 8 Jacques Morel 239, CLAUSTROFOBIE Vezisi: ANGOASA Claustrofobie provine de Ia cuvantul din limba lating “claustra” care inseamna fnchidere, De la acest cuvant deriva claustralis-claustrale, cu sensul "ceva care inchide”. Cand sufir de o astfel de afectiune inseamn& c& exista o fricd irasionala dea fi sufocat sau prins Intr-un spafiu inchis (ascensor, avion, pester sau tunel) jn care nu am niciun control asupra a ceea ce se intampla, Din aceast’ cauza suf de claustrofobie, angoasa de a trai in locuri "inchise” singur sau cu alte persoane, ‘Angoasa isi poate avea orginea fn momentul nasterii mele, cand a trebuit s& tree prin "tunelul” colului uterin. Este posibil sa fi captat frica mamei mele din acel ‘moment, Frica poate proveni, de asemenea, din momentul in care ma aflam in uter, un loc fnchis si sigur, far contractile m-au forjat si fes, lucru care mi-a stdrnit o fric& puternic& fap de necunoscut, de ceea ce s-ar putea intampla, Cand ‘mi aflu din nou fntr-un spafiu inchis imi reaminiese frica aceea puternic& pe care am inscris-o in mine. Am impresia c& sunt prlzonier si inchis intr-o situagie in care sunt complet neputincios. Ce trebuie s& fac? Verific mai int8i dac’ aceasta frici nu provine dintr-o credingé pe care o am, dintr-o fixafie mental’, care provine din primii ani de vial. De obicei, aceasta fobie provine dintr-o “team sexuall" care a apsrut fn timpul copilériei, Nu Inseamn& neapairat cd am trait 0 situatie de abuz sexual in copilarie, ci mai degrab& de faptul ci acea fica a fost inzegistratd in memoria mea afectiva si m-am simgit prins sau mi-a fost teama ci voi fi prins in acea situatie, cu caracter sexual, Astizi imi refin frecvent pulsiunile sexuale, ueru care imi alimenteazaculpabilitates ‘Acceptl¥ si trec la acfiune si si md eliberes de aceasta culpabilitate prin aijloacele care imi convin cel mai bine. Adeseori este indicaté 0 psihoterapie pentru a curija memoria emotional si a mi zjuta s& am o libertate interioard mai mare, De asemenca, pot sa imi pun intrebarea: cénd ma simt prins si ma sufoc, este posibil si imi reprim emoile sis mi simt prizonierul acestora ? Am nevole sé imi exprim creativitatea, dar emotifle mi impiedicé? Am nevote si respit, am nevole de spatiu, dar oare imi dau dreptul s& exist, si. m& afirm, si ‘cup Tocul care fini revine ? Dacd reusesc sa imi respect nevoile, dacé imi ocup locul care mi se cuvine si ma respect pe mine sipe celal nu voi mai avea nevole % fag si ma voi simti bine oriunde m-as afia. Accept |¥ si imi reiau locul pe care I-am abandonat. Affrm cine suot. Imi recapat spatiul vital. Imi recunosc toate emotile pe care le tralesc, fara s& ma Judec. Imi exprim Iatura creativi: acest lucra ma ajuti st trdiesc la nivelul inimlty mele sisi fu cu adevratin contact cu esenta mea divina. ‘240. CLAVICULA (durere de... fracturd a...) Vets: UMERL, OASE— FRACTURA Clavicula este un os lung, in forma de S alungit, situat intre uma si stern, deasupra toracelui. Deoarece clavicula este legata direct de umar, o durere de clavicul’ inseamn’ o furie fata de responsabiliatile care mi se atribuie si fay de care pot avea un sentiment de supunere gi de obligafie. Uneori pot incerca si Maree conor olor Afecunlor-Couzle suite oe imbolndse 19 cexprim idef bune, dar nu reusesc sa le materializez. Cel mai adesea, o fractur’i de dlavicula apare fo urma unel céziturl pe umar si arati faptul c& tralese 0 presiune puternicé in leg’turd cu responsabilitatile mele. Emotia acumulata ma face s& cred ci ma voi "rape” sub greutatea responsabilitatilor mele si acest lucru ma revolt. Vreau si fug, s& evader. Dar nu pot nici si vorbese, nici s& reactionez. M& simt supus tn fata unor decizii care mi-au fost impuse. Reanalizez imaginea autoritasit, Ma aflu intr-un impas, sunt fnfepenit tn fafa unui zid. Viaga mu mai curge in mine: fi opun rezistenta sau o resping ! ‘Accept{¥ si privesc situatiile cu obiectivitate si incep sé infeleg faptul c& viata nu imi poate da mai multa responsabilitate decat pot duce. Am Incredere si mi strduiese sa gasesc solufii sau un alt punct de vedere care ma va ajuta s& {mi gestionez mai bine viata, 241, CLEPTOMANIE Vers: DEPENDENTA, NEVROZA Daca; intr-un mod compulsiv, sunt tentat s& comit furturi firé un motiv uttlitar, sufar de cleptomanie, raiesc o tensiune care provine dintr-un gol interior, legat de un sentiment de culpabilitate, Astfel, pentru mine, scopul scuz4 mijloacele si este ca si cum mi-as fixa provocarea de a-mi insusi ceva ce este interzis. Dupi ce fac acest lucru ma simt eliberat, chiar daca pot avea si remuscati. Este posibil ca, Incongtient, s& sper c& voi fi prins asupra faptului, deoarece pentru mine este 0 modalitate de a atrage atentia. Faptal de a face un gest interzis este pentru mine o modalitate de a-mi manifesta revolta fafa de autoritate si de a “brava”, Aceast autoritate, pe care nu o acceptam{y in copilirie, era fie cea a tatilui meu, fie a mamei mele sau a unel persoane care se ocupa de educafia mea. Gandurile sunt atat de dezordonate fncdt, acest lucru se manifesta prin lipsa unui control asupra gesturilor, Imi folosesc carisma pentru a sustrage sau a-mi procura lucruri care nu tmi aparjin, in loc sao folosesc pentru a transmiite un mesaj pozitlv si de sperangi, prin cuvintele mele, de exemphu, Accept|¥ sti urmez o terapie pentru a putea identifica acel gol interior sau acea revolta faja de autoritate si de a putea aduce iubire in acea situatie. Astfel voi trai o mai mare pace interioara si ceilalti “se vor purta mai frumos cu mine". 242, COAGULARE DEFICITARA veri: SANGE COAGULAT 243, COAPSE (in general) Vezis:PICIOARE / IN GENERAL] /[DURERE DE..] Coapsele contin grupul de muschi care reprezinta miscarea s1 forta de a merge Inainte. Coapsele puternice indicd o persoana bine Inradicinata fn paméant, care are mari rezerve de energie pe care le poate folosi pentru evotutia sa spiritual’, Aceste “rezervoare” naturale indic’, de asemenea, starea de spirit. Astfel, daca stau inactiv prea mult timp, rise s8 acumulez rezerve inutile. Pot sa vreau s& fac ceva, dar nu pot sau nu vreau sa ma forjez si fac lucruri care nu imi convin. Imi este team sé imi ocup locul cuvenit, consider nedrepte mai multe situatii pe care leram trait in copitarie, mai ales fafa de parinjii mei, pe care nu i-am acceptat]}¥ si fat de care am multe resentimente, Este posibil sd fl fost obligat s& ma despart w Jacques Mert de cineva drag, Iar faptul de a-mi lipsi ceva poate fi ceva inspaimantator pentru mine! Prin urmare fac “rezerve"! Continui si vehiculez aceste ganduri inconstiente si si transport tot acest material in exces, in coapse. Adeseori am impresia c& “este prea tarziu’ pentru a face sau a spune ceva, "M-am desconsiprat: s-a descoperit un secret sau o informatie pe care ag fi vrut si le pastrez pentru mine. Simt furie, resentiment si frustrare deoarece am impresia ca lucrez fra prea mare succes. Dac& am coapse groase, “grasute" (si foarte lipite tuna de alta) imi blochez inconstient energia din acel loc gi sexualitatea mea risc Ase schimbe deoarece energia stagneazi la nivelal bazinului. Pot si am impre ‘c& astfel pot fi atins mai pusin si c¥ imi pot ascunde emofiile cele mai profunde sub acea griisime sau muschl. Poate exista un soi de baraj de rezistenf mentala care m& Impiedic& si imi exprim din plin sau s& imi gasesc directia potrivita. A sosit timpul s& mi ellberez gi sa las si treaca aceasta energle a iubirii care vrea ‘si se exprime. ‘Accept]¥ si las si curgi aceast& energie spre coapse si spre picioare care au nevoie de ea, lucru care mi va ajuta s& prind radicini fn pamant, s& flu mai solid si-am astfel un echilibru mai mare intre partea mea spiritual si cea fizicd ‘Acest lucru ma ajuth s& dispara depresia de care sufir. Corpul meu se echilibreaza si ma eliberez de ranchiuna acumalata din copilarie, Chiar daci, uneori am impresia c& sunt Inchis, imi analizez bunurile materiale si le accept|¥ pentru aceea ce sunt fn aceast4 lume, adici niste instrumente care servesc universul. 244, COAPSE (durere de.) Vert: PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA 245. COASTE Coastele fac parte din cutia toracic8. Ele protejeaza inima si phiménii (organe vitale) impotrivaloviturilor,a rinilorexterioare sia agresiunilor. O coast rupté sau sucita indici faptul c& protectia mea este diminuaté si sunt ‘vulnerabil in fafa presiunilor exterioare, a fubiril, a autonomiei mele gia doringei de spatiu. Mi-am depisit limitele si m-am lisat“Iaghitit” de ceilalji, MA simt prins intre mine insumi (partea spiritual s1 emotionali) si lumea fizicd tn care traiesc Mi simt fragil si deschis la toate formele de atac. Pot si am impresia c& nu defin controlul asupra viefii mele, ci nu mai am resurse si sunt expus pericolelor. Contuziile apar in momentele de oboseald mare si de slabiciune, mai ales cand te simi ranit de viaf’: este o urma fizicd a unel epuizari interioare. Vreau s&-mi sip durerea gi supSrarea... Dac fmi rup sau sucesc 0 coasté, inseamna adeseori ci trdiesc o situafie aparte cu cineva din familia mea. Este vorba de obicel de 0 situafie in care m& compar cu altcineva: nu ma simt la tnalfime, la acelasi nivel. MA subestimez sau am impresia c& ceilati sunt cel care ma subestimeaza. "Oare sunt respectat si iubit cu adevarat?” In functie de amplasarea coastel afectate am ‘mat multe indicii despre persoana in cauza. Dac este vorba despre coastele fnferioare este posibil si existe un conflict cu un copil sau un nepot ‘in cazul in care este afectata coasta laterala, mijlocie, este vorba ‘Moree Diclnar Bolo 5 Afectunlor «Count ube oe imbondi “ conflictuala fn relagie cu un frate, o sora sau var/verisoara, iar tn cazul coastelor supertoare este vorba despre relatia cu un parinte sau un bunic (ascendenfi). Dac partea din fafé sau sternul sunt afectate inseamni c& exist ceva legat de viltorul meu, care creeazi o tensiune sau ma nelinisteste, de ‘exemplu fn fafa unor situafii in care proiectele mele nu se pot realiza din cauza ‘unor interdicsit din partea unor autoritfi. Daca este afectati partea centrala sau lateral, situatia este fn prezent. lar daca este vorba despre partea din spate, posterioara Inseamna ci exist’ sentimente din trecutul meu care incd ma afecteaza foarte tare. Identifc situatile care creeaz o presiune puternicd. Mi Imtreb care este persoana sau situatia care a exercitat o presiune atat de mare asupra mea sat a coastelor mele incdt sunt pe punctul de a se rupe (fractur& sau entorsa). Trebuie si ma Indepirtez, sii ma detagez de acea sursi de presiune, deoarece nu mai suport, Trebule si ma intreb cine imi impune aceast’ presiune: ceilalfl sau eu fnsumi? ... Imi caut locul in societate si tralesc o dualitate intre imaginea pe care trebuie si o afisez si ceea ce sunt cu adevarat. Raman la acest nivel superficial sau decid sa traiesc conform valorilor mele profunde? Incerc si "am 0 cota" bund fn fata celorlalti? Nu am Incredere in mine si am tendinja de a mi revolta, Sunt mai degraba rigid, in loc si tmi ascult vocea interioara si triese intr-un mod spontan. Accept]¥ si privesc evenimentele cu simplitate, si exprim sincer ceea ce simt, ascultnduci in acelasi timp si pe cellalti, Acum stiu 3, comunicarea este un instrument care ma ajutd si m4 respect, respectandu-i in acelasi timp pe ceili Tncetez s& ma mai compar cu ceilalfi si accept|¥ sf flu eu insumi. Sunt singura persoand care poate avea putere asupra mea! 246. COATE (IN GENERAL) Verisi:ARTICULATI Coatele reprezinta libertatea de migcare, flexibilitatea, usurinfa de a schimba dlirecfia tn situa not sau tn experientele de viaj. Se refera la ambigie, posesiune, munca si lene. Reprezintd articulatia supla si flexibilé a brafelor, care face posibild creativitatea si exprimarea gratioasd a gesturilor mele cotidiene, care ma ajuta si trec de la doringa la realizarea acestela. Coatele mi ajutd la primirea ideilor noi, laa cduta in interiorul meu pentru a alege directile cele mai potrivite pentru mine, Daci am coate puternice si flexibile, pot s indeplinesc sarcini importante. O durere sau rigiditate a coatelor thseamna o lips de Mexibilitate, frica de a ma simi "prins” sau inghesuit intr-o situatie neplicutd. Coatele flind legate de actiune, reflect faptul cf, pot fi rigid si pot judeca oamenil care au un mod de gandire diferit de al meu si care pot si ma fac’ s& {mi reanalizez propriile mele obiceluri. Am nevoie sé fiu ordonat si atunci cénd rutina mea este afectati, confuza, coatele mele vor reactiona. Este posibil si fmi fle teama ci sunt Incompetent Intr-un domeniu important pentru mine si, prin urmare, si nu imi pot susjine familia. Ma opun s& aleg 0 noua directie si imi blochez, inconstient energia infmiiv, lucru care afecteaza articulajia cotului. M& simt obligat sé fac lucruri fmpotriva voinfet mele. Ma retrag i mine insumi, deoarece nu am fncredere fn camenii din jurul meu. Raman la idelle mele vechi, in loc si fu w wae Jacques Mortal deschis la idei nol. Ma agaf de ceea ce am, deoarece imi este teama de noutate si de necunoscut, Chiar dac& uneori imi este team s4 ma las influenfat, ma simt ‘impins de citre o alta persoani, trebuie sa ,stréng coatele pentru a mi proteja’, Coatele sintoase mi ajuta s& pot strange pe cineva in brate, cu putere. ‘Accept]¥ s& aduc mai mult energie pentru a face cea ce vreau si indrznesc si imi exprim mai mult emotille. Astfel viata si schimbarile ei ‘numeroase mi se par mai usor de acceptat|¥. Mé abandonez mai usor si viata are grija de mine asa cum merit. Raman deschis fati de iubire, cea ce ma ajuté si trilesc. Tralesc experientele cotidiene fara agresivitate, cu. flexibilitate si deschiderea spiritului, Accept|¥ si caut fn interiorul meu pentru a gisi toate rispunsurile la Intrebirile mele si accept|¥ nolle direcyii pe care le ia viaja mea cca pe nite provocari pe care le am de trecut, stiind c&, cadourile vor fi la fel de ‘mati ca $i eforturile depuse. 247. COATE—EPICONDILITA, Cunoscut& mai mult sub denumirea de tennis.elbow, in medicina sportiva epicondilita este o inflamatie la nivelul articulagiei cotului. Coatele tmi confers flexibilitatea necesara in schimbarea directilor. In cazul unet inflamatii, trebuie 4 constientizez fat de ce anume sau de ce opun o anumita rezistenta. Este posibil si fu frustrat din cauza unor evenimente repetitive care apar in viata mea si am impresia c& trebuie s& amortizez loviturile primite. Pot avea impresia c& fac ‘un efort mai mare decat ceialfi pentru a indepliri sarcinile cotidiene sau pentrua atinge anumite rezultate si nu primesc increderea pe care o merit. Sunt foarte impulsiv in actiunile mele. Deoarece am tendinja de a uita lectille Invayate tn trecut, am tendinja de a face aceleasi greseli. Epicondilita poate fi o indicatie a faptulul cd existd ceva ce nu reusese si realizez sau ceva ce sunt obligat si fac 51 nu Imi convine acest hucru. Tralesc multd furie fafa de o situatie si imi vine si lovesc pe cineva, dar ma abtin. ‘Accept|¥ si renunf la vechile mele det si la vechile mele modele pentru a alege cea mai bund directie pentru evolusia mea. AcceptL¥, de asemenca, sa las si circule iubirea tn evenimentele care apar in viaja mea. 248, COCAINA (consum de...) Veet: DROGURI 249, COCCIS Vert: SPATE [DURERE DE..J 250. COCOSAT Veet umeRILASATT 251, COLUTERIN (cancer de...) Vert: CANCER LA UTER [COLSI CORP] 252, COLESTEROL vezi: ANGE — COLESTEROL 253. COLICANEFRETICA Colica nefretica este o durere violent in zona lombar&, care iradiaza spre vezic& si coapse, provocat de o obstructie a uretrel. Se datoreaz, de obicel, migrari unui calcul sau a unul corp strain de la rinichi spe vezic&, prin uretre. Moree Deano Bb Aecunr- Covel sve ole Fnbendvie va Se manifesta frecvent atunci cdnd traiesc o situafie fn care am fost foarte abitut in cauza a ceea ce am vazut, am aflat, am auzit etc. Aceasté situafie ma copleseste atét de tare incat toate valorile mele sunt pe care s se prabuseascd brusc. Exist ceva care a rimas blocat si fmi face rau. Reanalizer totul si, de multe ori, este vorba despre relatia cu partenerul meu. Oare sunt mulfumnit de viata mea de cuplu? Simt ci tmi pierd spaiul vital sau ma simt inselat, tradat. Imi este Intinatd bunStatea si acest Iucru ma irita foarte tare. M3 simt debusolat $1 tulburat. Imi acord timp pentru a observa ce anume este blocat in relagia mea de ‘cuplu sau in relatile mele afective. Care este principalairitare pe care o traiesc si pe care nui o mai pot tolera ? In ce situatie mi-am facut iluzii ? Accept|¥ s&-mi privesc oblectiv viata. Imi redefinese valorile si prioritafile si ‘ndraznese s8 mit le afirm. Astfel imi ocup locul care mi se cuvine, primul loc ! 254, COLICI Ves: ivresrins—couscr 255. COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE —COLITA 256. COLITA HEMORAGICA vest: restive —courrit 257, COLOANA VERTEBRALA (in general) vezi si:SPATE Conform clasirilor occidentale, exist 33 de vertebre ale coloanei, ordine, incepand de sus: 7 cervicalets, mai mici 12 dorsale¥, mai dese Slombare” S sacrett, sudate, care formeaza un triunght spre partea inferioar’ 4 care formeaza coccisul, sudate si atrofiate. Coloana vertebral’, asemenea unui stilp, reprezint sprijinul, protectia si situatia din viaja mea. Este stdlpul meu fizic si intern. Fara ea m-ag pribusi Coloana vertebrala simbolizeaza, de asemenea, energia mea fundamental $i spiritual. Reprezinté flexibilitatea si rezistenta mea fafa de diferitele evenimente din viat&. Imi conferd libertatea de a m& misca, de a ma intoarce intr-un mod flexibil spre directiile dorite. Deviajile coloanei (scolioza, lordoza etc) sunt legate de partea profunda a intregulul sistem energetic. In timpul unui blocaj apar dureri fizice. Exist sentimente de neputinf’, 0 greutate prea mare de purtat, o nevoie afectiva sau emofionalé nesatisficutd etc, care mA fac si ma simt atacat in integritatea mea si in rezistenfa mea. Este ca si cum ag primi lovituri din spate, Am impresia cé eu sunt stlpul familiei, la serviciu si in orice situatie sau grup in care sunt implicat. Ce se va intampla cu ceilalfi daca eu nu sunt acolo ? Se in urmatearea 7 ine el cv atin dorucre nse eaten, Lombar nit mb care eran lh "Sacre un cudnt care face refer caea co ete via seu ceva care impure un respect fate mare fn seat cz exe vr dese oc care leach enero Kua, eer ptt care plese dn partes eos © ‘cine suc pnd vt capt, pon a adv tran w socqus Hartel we va prabusi totul ? Coloana vertebrala este legata de toate celelalte aspecte ale fingei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central si prin sistemul sanguin central, Fiecare gand, sentiment, situaie, raspuns si impresie sunt *gravate™ fn coloana vertebral, la fel ca si fn parle corpulul afecate. In acest ‘caz, observ care este partea afectata si identific cavza blocajului. _ Oricare ar fi situasia, accept] s8 rimin deschis fafi de cauza initial si integrarea va fi mai armonioas8, Voi reclidi noua persoand care vreau sa devin, 258. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) (in general) 0 deviatie a coloanet vertebral simbolizeazd mal ales o revistens Ia. trl viata din plin, Am impresia c, in timpul copilatiei, nu m-am bucurat de sprijinu pirinjilor, de o structur’ formatoare. Am fost zdruncinat in convingerile mele profunde. La varsta adulta, felul in care m8 sustin in via, dificultatea mea de a lisa viafa si mA susfind si de a renunta la vechile idei se manifest printr-o deviatie a coloanei vertebrale, care se curbeazi spre o parte, spre fafa sau spre spate. : : ‘Accept|¥ si imi iau viata in mfini si "si ma fin drept’ in faya viesil, cu incredere si cu determinare. 259, COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — COCOSAT Vezi: UMERILASATI 260. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — GFOZA Cifoza este o deviatie a coloanel vertebrale curbate anormal spre spate, de obicei la nivelul omoplatilor. fn afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor si a adolescentilor este datorati de multe ori unel boli de crestere, boala Scheuermann’, Daci sufar de aceast boala vol remarca faptul ci, corpul meu se adund fn fafS, ca si cum ar vrea s3 revin’ la poziia de fetus. Oare de cine sau de ce anume vreau si ma protejez? Vreau si mi apropil de mama, deoarece nu mi fngelege sau mA reneaga’? Ma simt foarte mic, simt c& nu mA ridic la fnalsimea familiei mele sau a sarcinilor pe care a5 vrea s 'e indeplinesc. Vreau s& pastrez totul pentru mine, din frica de lips. imi indoi spinarea deoarece sunt timid si ca semn de nerecunoastere a ceea ce sunt sau pentru c& sunt tot timpul in alert, ma simt inferior, ncapabil si imi jau locul care mi se cuvine si s& tratesc cu bucurie, ‘Accept|¥ s4 ma simt in siguranta chiar si in prezenga altor persoane: sunt in stare si imi ocup locul, s8 fmi definesc limitele si sé trec de provocatile pe care viata mi le propune. imi pastrez spatele drept si ma recunosc ca flind unic si divin, Invaf astfl s& ma iubesc mai mult si sunt mandru de realizarile mele. Inv si fi muljumese acestel piri divine prezenta fs adancul inimii¥ mele, pentru ‘curajul pe care fl am, deoarece stiu ci am defin toate rspunsurile atunci cénd sunt conectat cu sufletul meu. 261. COLOANA VERTEBRALA — DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA * poala ut Scheuermann a fost cescopet de Olga Schaumann, mecle neuclog Ganez, crea desc nut 199), les caasirsce coz! la veenc de alcrle decease ‘Morse Dclorarl Boos! Afectunor-Courle subtle ole Imbolndvn us 262. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) —LORDOZA Lordoza este curbarea fiziologica a coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara. ‘In acest caz am o dificultate tn a sta fn picioare deoarece imi este rugine de ceea ce sunt, nu mA iubesc, De multe ori traiesc o situafie de supunere fafa de tatal meu sau fa§& de cineva care reprezinta o autoritate pentru mine, deoarece ma subestimez. in fafa acelel persoane, ma simt inferior, nu ma simt demn de a fi copilul lui. Ma simt zdrobit de cella, am foarte pufina incredere tn mine $i sunt incapabil si imi exprim ideile si opiniile. Vreau si fiu liber, Imi tndoi spatele impotriva voingei mele, am impresia c& sunt moale $i incapabil s4 mise lucrurile fnainte, Lucrurile nu avanseazit destal de repede si rezultatele intarzie s& pari. ‘Am tendinfa si m& devalorizez. Ma simt imparjit intre a fi activ sia avea fncredere sau a nu asculta ceca ce vor cellalti si imi spun, Ma simt in siguranga cand m& agi de vechile mele idel. Nu Indraznese si schimb ordinea stabilita a lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb fn interiorul meu si furia m& roade pe dinduntru, Refuz ajutorul celorlalfi Astfel Imi este mai greu s& imi ating obiectivele 51am tendinja de a trai mai multe esecur ‘Trebule si invat sa ma lubesc. Accept] s& Imi ocup locul cuvenit deoarece flecare dintre noi are un rol de jucat fn univers. Invat si imi exprim ideile gi parerile liber si ma simt mai bine cu mine insumi Fiecare lucru soseste Ia ‘momentul potrivit. Indrznesc s& stau drept, in picioare si am incredere in mine. MA simt in siguranta deoarece vocea mea interioard imi spune ce si fac pentru a- mifibine, 263. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) —SCOLIOZA Scolioza este o deviatie laterala a coloanei vertebrale, Atunci cand sunt atent la a, am impresia c& port pe umeri o sarcin& foarte grea, $i pentru ci este o sarcind pe care nu o pot Indeplini, tratesc neputing§ si disperare. Responsabilitatile mele mi sperie si sunt indecis cu privire la directia in care si merg. Energia se blocheaza si scolioza este manifestarea fizic’ a acestui lucru. Poate apirea din adolescensa: cand imi caut inc o identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil si prea t€nar pentru a fi adult, far viafa si responsabilittile ei mi se par uriage. Refuz acest corp, aceasta via, refuz s& cresc...Am tendinga si ma compar cu frasit si surorile mele (mai ales daca am un geamzin sau o geamana), cu verti verigoarele mele. Deoarece am impresia ci sunt mai buni dec&t mine, ma devalorizez si acest lucru se exprim’ prin scolioza. Ma compar negativ cu ceilali si aceastd atitudine s8 afecteaz mult. Imi este teamA de a fi judecat. Ma sime tot ‘impul forfat s& fac ceva. Am impresia c& trebuie sé fiu stalpul familiei, si fia onoarea el, mandria ei. Totusi, pentru coloana mea, care reprezint3 catargul unei nave, este prea mult. Ma aplec spre dreapta sau spre stanga pentru a ma compara cu alfi, Pot sa ma indepartez de ceilalfi pentru a m& proteja si a evita loviturile. Cu toate acestea, tn sina mea am nevole si mi apropii de ceilalti, dar nu {ndriiznesc s& fac primii pasi, Pot si ma simt plerdut, deoarece am nevoie de w Jocques Morte! puncte de refering, de repere, pentru a ma defini ca individ, Acestea sunt de bicet personificate de citre tatil meu, mama mea sau de cdtre oameni care au 0 influenf’ mai mare asupra mea (un profesor, o bond etc.) Dacd aceste referinge ‘nu imt convin sau sunt dezamagit de ele, coloana mea vertebral (care nu se simte sustinutd) se va curba. Nu vreau si ma sprijin pe mine fnsumi, ma simt foarte fragil Coloana mea se afunda ca si lumea mea interioara. Traiesc tn functie de ceilalji Prefer s& mA sterg, s& evit in loc si imi asum riscul de a ma afirma. Scolioza este legati de dorinta de a fugi de o situafie sau de cineva. ‘Accept,¥ si traiesc in prezent, adic’ in flecare zi. Constientizer faptul ci viata imi oferd multe de invajat si traiesc in armonie cu medtul meu, Imi reg&sese bucuria gi, fn ficare 2i, imi dau seama ci am puterea si capacitatea de a infrunta fiecare provocare! Devin parte integranta din propria mea viafi. Incetez sma mai compar cu celali deoarece fiecare dintre noi suntem diferti si unici, 264. COLON (cancer de...) Vet: CANCER DE COLON 265. COMA Vert: ACCIDENT, CREIER— SINCOPA, LESIN: Coma poate surveni tn urma unui accident si constitule o alterare parfiali sau totald a starif constiente. Este postbil ca, chiar inainte de a intra in starea de coma s& fl avut o experiensé in care am vizut moartea venind spre mine, casi cur "mi-ar fi sunat ceasul” si, cAnd care am intélnit constient moartea, a survenit coma, pentru a alunga moartea in ultimul moment. Constiinga se deconecteaza. Adeseori, dupa ce apare revenirea din starea de com, memoria a sters momentele de traumatism. Este ca si cum ag fi din now in siguranga, dupa ce am fost in pericol. Un accident poate fi provocat de culpabilitatea legat’ de fuga fat de o persoana sau o situafie, Daci imi este greu si rezoly situafia legat’ de culpabilitate, mai refugiez in coma. Este posibil si ‘ma simt neputincios in a rezolva o situatie, deoarece sunt prea destabilizat, lucru care mi face furios. Am nevoie s& fac schimbari importante fn viata mea, dar ni sunt capabil. Acum ma pot odihni in pestera mea unde nimeni nu ma poate deranja sau si imi spun’ ce si fac. Regisesc un oarecare sentiment de libertate, 0 stare Tn care nu am de dat socoteala nim&nui, deocamdati... Coma vine de la cuvantul grec "koma’, care inseamn "somn profund’. Aceasta stare este legat de dorinta intensa de a fugi de o situatie sau de o persoan’. Imi este atat de rau interior incat ma retrag In mine, deoarece traiesc multé disperare, singurdtate sau frustrare. Vreau si devin insensibil fafa de difcultatile viet. M& protejez prin acest somn adanc, Devin insensibil la tot ceea ce se intampld in jurul meu. Prefer si traiesc aceastd stare de inconstienta total pand cand viata mea va deveni mal plicuti. Am o decizic de luat: si traiesc sau s& plec. Aceeasi decizie apare sin cazul unel come diabetice, provocaté de un exces de glucoza fh singe si, mai ales jn creier. Tristefea mea este atit de mare incat vreau s fug din lumea in care triiesc. Furia mea este la fel de mare. Chiar daci starea de coma poate dura 0 perioadti lungi de timp (s4ptméni, luni sau ani) este foarte important pentru cel apropiafi si imi manifeste iubire, afecsiume si si imi spuna cd mie imi aparsine “Moree Octanar al Bll 5 Afectuner- Covel subtle oe mba “7 decizia de a pleca sau de a raméne aici, Cel apropiati trebuie si traiascd detasarea necesara pentru a evita sa resin’ fmpotriva voingei sale persoana aflat& in coma. Cand ma aflu in coma, creierul meu poate fi activ in asa masura fncdt pot auzi ‘oamenii care vorbesc sau le pot simfi prezenga si impresiile pe care le degaja, chiar daca eu, in acel moment, nu ma pot misca sau exprima. Este posibil ca frica de moarte si mi regina aici, in stare de inconstient’. Trebuie si ma asigur gi s& {mi spun, in cazul acesta, cd pot sé plec in sigurant’, daca imi doresc acest lucru. Dac pot percepe energiile unei persoane, cind este in stare de coms, pot observa ci exist 0 rupturd important a liniilor energetice, in funcyie de adancimea stitii de coma. Astfel, ar fi indicat s& existe un tratament energetic, pentru a regla situatia si a readuce persoana aflati in coma AICI $l ACUM. Este important si ma asigur si s& imi spun c& voi avea tot ajutorul de care am nevoie. Accept{¥ s& atn toate capacitiile si calitaile necesare pentru a duce la capat toate proiectele mele. Stiu ci schimbarile necesare din viaga mea se vor petrece lin, pentru binele meu si al celor din jurul meu! 266, COMEDOANE vezi: PELE PUNCTENEGRE 267. COMOTIE (...a retinel) Veet Ocu!— comoTiA RETINEL 268, COMOTIE CEREBRALA Ver: CREIER [COMOTTE] 269. COMPULSIE NERVOASA Compulsia este o tulburare de comportament caracterizati printr-o doringa dea face anumite acte la care subiectul nu poate revista fir’ SX intre in angoas’, Compulsia nervoasi poate fl legata de sexualitate, hran’, alcool, cumpératuri, exces de curdfenie etc. Compulsia nervoasa se raporteazi la un aspect al personalitajii mele pe care fl judec ca fiind negativ, care tmi displace att de mult, Incdt refuz sé fl vad. fl refulez.adnc in mine. Atta timp cAt refuz s8 Tl vid gi sa fl accept|¥, viaja imi va aduce tot mai multe situafii in care va trebui s& ma confrunt cu acest aspect al personalitatii mele, ____ Cand am o compulste nervoasi, observ ceea ce m-a deranjat si accept] ¥ 58 4i fac fata in loc si fug. Accept sa fiu o fiinfa umand, cu puterile mele, cu slibiciunile,calitagite si defectele mele. Constientizez faptul c& sunt cel mai critic judecitor al meu si ma iert si inva si ma Iubese. Faptul de ama acceptal¥ asa cum sunt ma va ajuta si ma dezvolt armonios si nu va mai trebuie si ma descare prin compulsie. 270, CONDUCTE LACRIMALE Vezi:LACRIMT 271. CONGENITAL Veci: MALFORMATI CONGENITALE, BOLI EREDITARE 272. CONGESTIE (... la creier / ..ficat / ... nas / .. plimani) Veet = ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C] ie Delis Congestia reprezinti sistemul de apirare al corpului pus in functiune pentru a éspunde atacurilor repetate Impotriva unei parti din corp. Exist’ mai multe parti w a Jocqes Mert! care pot fi congestionate. La ficat: reprezint4 critica refulati, starea de iritare interioard pe care o acumulez, deoarece nu reugesc s& o exprim verbal. Pot tri nemulgumire, suparare sau deceptie. La nas (sinusurile); care este situatia sau persoana pe care nu o pot “miros!” si care ma {nfurie? La pkimani (pneumopatie): mi simt sufocat de relatille mele familiare, le cu parinsii mei, fie cu parteneral, cu partenera sat copiii etc. Relatille mele de familie sunt armonioase, asa cum ag dori sa fie? Oare fmi fac prea multe grij? La creier {accident vascular cerebral): ma simt depasit, ru mai stiu cum s& reactionez in fafa anumitor persoane sau situatil Crelerul meu nu mai functioneazé la fel de clar si repede ca gi inainte. In acest caz este indicat si nu consumam deloc alcool sau droguri. Indiferent care este partea corpului afectata de congestie, tn urma acesteia rezultd o frustrare, iritare si furie fafa de ceilalti si fafa de mine insumi M& aflu intr-o situatie de tenstune continu. Emofiile mele sunt congestionate. ‘imi este teama de mine insumi, deoarece am impresia c& exist’ ceva rau in interiorul meu. Bvit si fiu impulsiv si 98 imi tréiesc viafa prea spontan, Totus exist avantajul de a imi da frau liber creativtatii deoarece pulsiunile mele naturale Incearc s& se elibereze. Am tendinja de a acorda multd atentie vietil mele spirituale si prea putin nevoilor mele firice. Am nevoie de odihn’, de vacanti, dar nu imi permit acest lucru, imi acord timp pentru a verifica ceea ce ‘mi deranjeazi In prezent fn viata mea si fmi asum responsabilitatea tn acea situatie, a ,rrr—~—r,.—=Cis—stiSC:«2:siaCw;szsVSsésa.zaCézaN$# ‘exprima ceea ce simt si fac acest Iucru fara sl atac pe cellalf, Deoarece fmi exprim sentimentele nu acumulez nici frustrare, nici ura. Cand sunt deschis si receptiv si ceilalti sunt la fel fat de mine, Ma simt din nou in armonie cu mine ‘nsumi si cu cei din jurul meu, Astfel dobandese un nou echilibru, atat in viata fizica cat $i tn cea spiritual’, 273. CONJUNCTIVITA vezi: oct — coNjUNCTIVITA 274, CONSTIPATIE Vert INTESTINE — CONSTIPATIE 278, CONTUZII Veet: PIELE—VANATAT 276, COPILCIANOTIC (ALBASTRU) Aparisia unut copil cianotic este legat de o maiformatie a intmity copilulut, in stadiu embrionar, care duce la repunerea in circulatie a séngelut putin oxigenat (sange de culoare albastra) in marea circulate arterial, ara sa mai treacd prin pimani pentru a primi oxigen (Sangele rosu}, Daca sunt un copil clanotic (bebelus) este posibil sa fi captat fricd foarte mare, in pantecele mame, frica el de a se deschide fafa de iubirea lumii exterioare. Acest lucru poate proveni dintt- ‘rand profunda si din "retragerea in sine” in legtur’ cu tubirea, cauzata de un eveniment care i-a zdrobit inimay. Nu trebule si o fac pe mama mea responsabili de starea mea. Prin legea finitatilor, am venit In aceastd familie deoarece aveam de depigit provociri asemindtoare, legate de fubire. Nu fac ‘Moree Disinar ol Bolo si Afctur- Covzle subtle mbol dri 19 decit si manifest mai concret pe plan fizic constientizarea pe care trebule si 0 fac si mama mea si eu, ne vorn putea ajuta reciproc in acest caz. Accept] incepdnd de acum faptul c& fubirea este insisi viafa si puterea mea de a iubi, tot mai mare, va forma un cerc de iubire care mi va proteja in lumea exterioar’, 277. COPIL.HIPERACTIV Vect HIPERACTIVITATE 278, COPILMORT LA NASTERE Veri:NASTERE—AVORT 279. CORIZA Veet: RACEALA [LA CREIER.. 280, CORONAR Vezi:INIMy — TROMBOZA CORONARIANA 281, CORP (in general) Veet: ANEKAT 202. CORZI VOCALE Veet GAT—LARINGITi, CANCER LA LARINGE, VOCE RAGUSEALA 283. COSURI (pe corp) vec: PIELE—cosuR! 294. CRAMPA SCRIITORULUI Vezi si: DEGETE (IN GENERAL), MAINI (IN GENERAL), INCHELETURA MAINTE Este senzafia de a avea o greutate sau furnicatur tn degete, cauzate de compresia nervului median din canalu! carpian, situat in zona de la articulajia mainli ‘Am o tensiune interioara foarte mare i atunci cdnd scriu, fac efortur foarte mari Pe cine vreau s& impresionez? Pe cine vreau s conving? Pe mine sau pe ceilalf? Sunt pretentios $i ideile mele de marire mA fac si flu o persoan’ foarte ambifioasa. Este posibil sé port o mascé, care imi ascunde adevira personalitate, ceea ce ma protejeaza tmpotriva judecttii celorlalsi. Acest lucru provine din faptul ci am prea pufind tncredere tm mine insumi $i mA simt incapabll si ‘ndeplinese lucruri importante. Ma Intreb, de asemenea, in legatura cu cisatoria si care este pozitia mea fat& de ea. Indoiala pe care o intretin fat’ de capacitatea mea de a-mi exprima creativitatea ma fac s& abdic, s& fmi abandonez obiectivele. Nu am decat tncerc&ri, fn timp ce o parte din mine a abandonat deja. Deoarece durerea se poate accentua dimineafa sau noaptea, cAnd inci sunt conectat cu lumea mea interloard, aceasta durere Imi reaminteste schimbiirile pe care trebue stile fac fn interior pentru a fi mai flexibil.Incepnd de acum, fac lucrurile in mod natural si fmiacord timp si fiu cu adevirat eu insumi, Nu am nimic de demonstrat nimanu Accept] s& ma {ubesc asa cum sunt, far artifcil $i ramanand complet liber 1m atitudinile mele. Este primul pas spre o realizare important3, Implinirea de sine 288. CRAMPE Crampa este contractia involuntard, dureroasi si trecitoare a unui mugchi sau a tunei grupe de muschi. Crampele indicd o tensiune mare, o crispare interloara ‘uneori excesiva. Retin energia divind si o impiedic s& circule in mine, deoarece al acques tral mi simtstrivit,limitat. Ma obstinez si ma agit deo frica, 0 rand interioard sau un stres care nu mai sunt benefice pentru mine. Unele dintre modelele mele mentale au nevoie si fie reintegrate. In prezent traiesc multé tensiune si presiune, care pot fi insofite de un sentiment de neputingd fafa de ceva sau fafa de o situasie, Ma fntreb ce si fac si care este cea mai bund solufie pentru mine. $1 pentru c& imi este fric&, m& cramponez, ma agit de idei fixe. Trdiesc o anumita supunere, ma simt obligat s& ma “cobor tn fafa anumitor perscane, pentru a evita s8 fiu ri Imi este atat de fricd de viata Incdt Imi blochez total energia, o inchid intr-un anumit loc. As vrea s& ma refugiez fn interiorul meu. Anxietatea ma determina si vreau si evit sau si fug de o situafie, Daca este vo-ba despre o anxietate pe care 0 twalesc In timpul zilei, cat sunt acasd, este posibil ca, th timpul nopfii si am crampe, care ma trezesc si imi amintesc 4 ar trebui sa fug. In functie de locul in care se localizeaza crampa, primesc un indiciu despre ceea ce trebuie sa schimb; © crampa la laba piciorului, indica directia in care trebuie s& merg. O cramp la partea de sus a piciorului Indic felul fn care avansez in viagd. O crampa la mang aratd un aspect legat de actiunile si de faptele mele. Sunt constient de durerile interioare care ma coplesesc si realizez.c& pot schimba acest lucru. ‘Accept|¥ si ma relaxez si si ma deschid in fafa energiet divine. {mi acord ‘timpul necesar pentru a m& opri sia reflecta, Acest moment de pauza ma ajut’ sa iau lucrurile mai incet si fntr-un alt mod, si ma simt mai bine in pielea mea. 286, CRAMPE ABDOMINALE Vezis ABDOMEN ‘Abdomenul este legat de chakra intuitiel si a creativitatil. Crampa abdominal indica, de asemenea, o fricd de a-mi urma intuifig, refuzul de a ma lasa purtat pe deplin de creativitatea mea, blocind astfel energia divin’ din acel loc, in apropierea buricului sau mai jos, Prin urmare opresc orice proces care ma ajuti si vad lucrurile care m& ajutd s& avansez normal Imi este tot timpul teama si descopar un vitor mai bun pentru mine. Vreau s& controler totul, deoarece imi este teama si experimenter, lucruri noi. Ma astept la tot ceea ce este mal rau, sé mi se intmple lucruri ingrozitoare, ‘Accept|¥ s& m& deschid si si am Incredere tn viatS. Astfel, ma pot lisa condus de intuifia mea si fmi pot folosi creativitatea pentru a merge in directia ‘are imi convine, in armonie cu ceea ce sunt. 267, CRAMPEMUSCULARE (in general) Crampa de origine musculara indica faptul cd retin ceva ce nu vreau si las si plece. Este o tensiune interioara puternici care se exprima printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor. Muschit reprezint& energia, viafa, forya, "Blochez” astfel viata si nu las s& plece idetle vechi care se schimba si se transforma in corpul aflat in evolutie. Am fnc& vechi idei preconcepute si le vehiculez in actiunile mele 2ilnice. Sunt “sub tensiune" si imi pun tot timpul mii de intrebar. Atentia mea este indreptata spre anumite griji care imi consuma atit de mult din ‘energie incdt ajung si flu deconectat de corpul meu fizic. Este important si verific care parte a corpului este afectata de crampe. Morse Deoner allo Aectuntor- Couri suleae bon ‘st Acceptly incepaind de acum si ma las condus de inimay, sa fiu mai deschis fas& de nolle posibilitati care ma pot ajuta sii avansez. Nu pot schimba trecutul, dar pot schimba interpretarea mea asupra evenimentelor. Sunt tot mai constient de frumusefile din prezent. Meditatia este o tehnica de reechilibrare energeticd care ajuté la inlaturarea tensiunilor inutile si la armonizarea corpurilor mele energetice. 288, CRANIU Vect CREIER—COMOTIE CERBBRALA, 0S — FRACTURA [0SOASA..J 289, CRAPATURI veci:PlELE—crapAruRt 290, CREIER (in general) Este centrala energetic, unitatea centrala de tratare a tuturor informariilor a ‘minunatei masinaril umane: creferul are 30 de miliarde de neuron, fiecare avand ‘o putere speciala, Este centrul comenzilor, care are legaturd cu autonomia mea si controlul asupra viesii mele. Crelerul este legat de cea de a saptea chakra sau centru de energie (chakra coloanel vertebrale) si de glanda pineals, denumita si epifiza. Creierul are dowd emisfere distincte. Emisfera dreapta, Yin, la chinezi, reprezint& latura ferinin& (Introvertit’), creativitatea, totalltatea sttuajilor (vederea de ansamblu asupra lucrurilor), intuitia, percepfia si arta, este emisfera receptoare. Este allmentata de faptele trite. Este orientata spre a fl. Emisfera stangi, Yang, este cea care di, care “domina’, este extrovertits, agresiva, raflonali, logicd, care analizeaza totul. Este legata de perceptia lumii exterioare, a conceptelor, a numerelor si a cuvintelor, de ratiune. Gestioneaza "cium" au loc evenimentele, elaboreazi planuri detaliate, Este alimentati de cunostintele dobandite, Este orientata spre timp, fapte si a face. Fiecare emisfera controleaza jumitatea opus’ a corpului (emisfera dreapt’ controleaz’ partea stang si Invers). Incrucigarea fibrelor nervoase spre partea opus are loc la nivelul bulbultit rahidian (deasupra gétului) si coboard de-a lungul maduvei spindrii Acest lucru explicé de ce oamenii care au un accident vascular pe partea sting’, vor avea apot o paralizie pe partea dreapté (AV.C. accidentul vascular cerebral). Exist un punct de intersecfe 5 la nivelul nervilor optic ai ochior, sedtul chakrel celui de-al treilea ochi, situat la radacina,nasului, intre sprancene. Un sistem echilibrat trebuie s& respecte functionarea global a celor doua emisfere. Creierul reprezinté sediul ganduritor, al ideilor, al cunoasterii, FUL. SUPERIOR, central universului, identificarea cu orice form’ divin. Socrate spunea: "Cunoaste-te pe tine insut si vei cunoaste Universul sel” 291. CREIER (abcesla...) Cand apare un abces la ereler, acesta provine dintr-o infectie a sinusurilor sau a Uurechii mijlocii sau a oricaret alte parji a corpului. Acesta indica furia pe care o simt fa} de asumarea proprie! mele viefi si frica de a-mi pierde controlul asupra autonomiel mele. Am o dificultate in a analiza toate elementele din viaja mea eoarece totul se schimba foarte repede si eu mi ambalez repede. = Jacques Martel Accept |¥ si am tneredere th puterea divind din interiorul meu care ma conduce spre solulii ce ma vor ajuta si-mi descopiir adevaratul potential 292. CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.C) Vez! st: INFARCT [iv (GENERAL), SANGE/ [IN GENERAL ] / ARTERE / CIRCULATIA SANGUINA, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSTUNE Acest tip de accident este legat de circulatia sAngelui si de vasele de sange. Este efectul unei hemoragii sau a unei ocluzii cauzcte de un cheag, provenind din artere sau de la inimav. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta in mai multe situafti, legate toate de tubire. Acest gen de accident este 0 reactie foarte puternic3, un mu categoric adresat unui echilibru care indica in ce aspect se ‘manifesta acea frica in viata mea, Pot avea impresia cd imi pierd mijloacele de a- mi conduce viata. In cazul aecidentelor cerebrale hemoragice, este vorba despre o arterd care se sparge, lucru care prodice o inundare cu snge a unei parti a creferului. Este posibil si traiesc o tensiune atat de mare in mediul familial sau profesional, care acumulata ajunge s8 se elibereze prin aceasti sagnire a bucuriei de a trai (séngele), care simbolizeaz toata durerea pe care 0 trdiesc in aceasta situatie. Indiferent in care parte a creierului se produce accidentul, in partea dreapt (intwitiva) sau sténgt (rasionala), accept]¥ sé identific mesajul pe care mil transmite corpul, sé restabilesc pacea cu mine insumi sis ma restabilesc ct m: repede, Imi vizualizez creierul scaldandu-se intr-o baie de lumina alba si auri pentru a-mi ajuta toate celulele nervoase si se regenereze si si fi reia functiile intr-o nou manier’, pentru ca eu si imi regiisesc cat mai repede stnstatea. 293, CREIER — APOPLEXIE Vert: CREIER— ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C] / SINCOPA, SANGE — HEMORAGIE. Apoplexia (sau atacul cerebral) este un termen popular care descrie hemoragia parenchimatoasa. Apoplexia este suspendarea brusci, mai mult sau mai putin complet’ a tuturor functillor ereieralui, caracterizata prin Pierderea subita a cunostingi sia mobilitafii voluntare, cu pastrarea circulafiet si a respirafiei. Adeseori este rezultatul unei hemoragii cerebrale. de apoplexie este manifestarea nevoii extreme de a rezista viefii $i schimbarilor, respingerii 51 negarii mat multor aspecte ale vei si ale flinfei mele, Tralesc o mare indecizie: evit s& fac schimb&ri tn viafa mea. Vehiculul bucuriet mele de a trai, sangele, nu mal ajunge s& Irige din plin o parte a crelerului. Aceasta parte Inceteazé s& mai functioneze si apoi se instaleaz& paralizia, Sunt nelinistit $i confuz. Devin constient de faptul ci am tendinja de a vrea sd rezolv totul si si controlez totul in locul celorlalti Intru in viefile celorlalfi. Imi depasesc limitele deoarece vreau si fac prea multe. Astfel, imi concentrez toata atentia asupra celorlali, dar mi uit pe mine insumi, De aceea rafuz ca ceilali si se amestece fn viata mea personalé (asa cum fac eu in vifilelor..). Criza de apoplexie apare de obices la 0 varsté mai inaintata, aratd frica mea de a tmbatrani, nesiguranta mea fata de sprijinul pe care fl voi avea din partea familie! mele, atat pe plan ‘Moree Dietlanar Bolo safc Couzte subtle oe nto 183 emosional, cét si pe plan financiar. Dacé opun rezistenfa viefil, sunt de acord si abandonez totul si si rman inchis. Prefer si mor: este mai usor si distrugerea este singura mea salvare, Este infrngerea ! Paralizia ma impiedic’ s4 imi exprim din plin energia vitala si potenfialul creativ. Activitajile mele sunt acum limitate. acai vreau si Imi regasesc bucuria care Imi alimenteaza viata, accept] s& flu deschis tn fafa intuitiei si a iubirii si 4 exprim mai mult ceea ce simt. incep prin a avea tot mai mult’ incredere in viay’. Imi concentrez atentia pe proprile mele valori si pe proprille mele calititi. Las s creasci aceast Viafi in mine. Propovaduind pacea, fubirea si starea de bine, ii ajut pe ceilalti si se simt& mai bine in libertatea si in respectul fiecdruia. 294, CREIER (comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA, Comotia cerebral reprezint’ zguduirea intregului creier in urma unui traumatism cranian, care duce la 0 coma provizorie. Comotia este o forma de fuga, un mijloc bruse 5i direct de a ma opri si de a observa ceea ce se intampla in viata mea. Comotia cerebrala tii arat faptul cd, in mod inconstient, ma agit att de mult de vechile mele idei si atitudini tncdt acestea se izbesc de cele noi care vor siile ia locul. Pot, de asemenea, si mA agat de ceva sau de cineva: atribui celorlalfi responsabilitatea pentru propria mea viaj3. M3 definesc raportat la ceilalti fn loc s& fiu eu insumi Ma simt in siguranfa daca sunt apropiat de cineva, dar acest atasament ajunge si ma sufoce, deoarece, in adancul meu, vreau si imi c propria viafd si nu cea pe care vor ceilafi sa o traiesc. Pot S& imi ingrop le fn alcool, droguri, jocuri de noroc, dar, mai devreme sau mai tat trebul sa fac fafa realitati, Exist un haos in viaja mea, ma simt zdruncinat de cineva sau de propunerile sale. Existé o lupt pentru “a nu mai termina care ma afecteazi foarte puternic. Indirect sunt adus in situatia de a ma opri, de a-mi ‘examina viafa si a vedea in ce directie vreau s& merg. Revin asupra prioritatilor mele. De asemenea, poate am mintea “prea plina de idei’, ma imprastii prea mult, am nevoie si revin pe pamant, Are loc o busculada si apoi apare socul. Comotia survine fn urma unei rani la cap sau a unui accident care “socheaza" capul, creierul si mintea, Corpul meu este temporar “plecat” $i inconstient. Unde am ajuns tn viaga mea? Ce directie trebule s& apuc? Oare mentalul meu merge in toate directille in acelasi timp, rd o orientare real? Accept|¥ si revin pe pamant, in realitate, pentru a regia "in mediul real” si Intr-un mod mai adecvat situatiile pe care le trafesc in prezent. Este posibil s& evit comotia, accepténd| sa fiu foarte deschis fafa de ceea ce se intémplé in viata mea. 95, CREIER — (congestie a creierulul...) Veri:CONGESTIE 296. CREIER — CREUTZFELD-JAKOB* (boala...) SAU BOALA VACII NEBUNE Croutteld-lkob: este vor despre manele mesiclor gaan, Creu Jakob, ox cara au dosrepenns racer aaa alin al 620 ~ a Jocqus Morte! Boala Creutzfeld-Jakob este o afectiune cerebral foarte sever’, mortalé, in cdteva luni, care atinge persoane in jur de cincizeti de ant si mal mult si care este fnsoyita de demena cu daune neurologice majore. Este o boali foarte rar transmisibili la oameni: se numeste si encefalonatie spongiforma umana. Este vorba despre o forma de demenga sau de afectare a functilor “intelectuale” sau cognitive (ale,cunoasterii) persoanel tn cauz8. Este asemandtoare infeciel cu prioni (particule infectioase) transmise prin ingerarea cAraii de vita bolnava, denumits in limba) popular boala vacti nebure. Aceast’ boalé se manifesta atunci cnd ma fntreb ce 3 fac cu viata mea: nu mai stiu incotro s& merg. Imi triesc viata la suprafaf’, ca un automat sau ca an animal. Imi place cand totul este aranjat, cnd nu exista surprize. Evit suferinfa si durerea sub orice forma, Prefer s4 pastrez distanta fata de oameni si fat de propriile mele emosil. Astfel {mi dau la o parte capacitiile si potengialul meu creativ. Fug de o realitate care mi deranjeaz8. De-a lungul anilor am dezvoltat o indiferenta fata de via, in general Imi este in continuare bine cu acest mod de a functiona? Oare viata vrea si fmi dea mai mult, far eu Inchid usile, creznd c& nu merit mai mult? Absenta si superficialitatea in care tralesc Imi fac viata inconfortabild. Ma ascund fn spatele ‘unui titlu, a unui birou, 2 unei c&rfi, a unui sportpe care 1l practic etc. Nu ezit si dau dovadi de o anumita cruzime pentru a ciuta ceea ce vreau. Sunt puti *canibal” si sunt indiferent la réul pe care fl pot provoca altora. Refuz si mi angajez total in viata mea. Fiindu-mi fricd de a f rinit, evit contactele cu oament Nu comunic cu propriile mele emofii si cu persoanele din jurul meu. Prefer s& fu "adormit’ in viafa, iar creferul meu face la fel. In loc s& mA resping pe mine insumi gi pe restul lunnli, accept sa intru in contact, comunicind cu universal din jurul meu. Accept|¥ si-mi las toate simfurile s4 se dezvolte pentru a trai cét mai multe experiente posibile. Oricare ar fiemofiile care vor fasni la suprafata, eu voi fi protejat. Las bucuria de a trai si se instaleze in toate celulele corpului meu si mai ales, in cele ale creferulut. Las la 0 parte mecanismele de fuga si imbratisez viata si toate experienfele pe care vrea 4 mi Je ofere. fntimpinand fntregul meu potential, imi descopar adevirata valoare $i astfel pot indeplini lucruri cu bucurie si cu motivatie si ma pot indrepta spre implinirea de sine. 297, CREIER (durerela.. Problemele la nivelul creierulul indica faptul ca am tendinga de a vrea si cunose ‘cu mintea si cu latura mea rational (emisfera sténga) toate situatiile pe care le triesc, Las lao parte emotille (emisfera dreapta) cu care tmi este frici si intru ia contact, incercdnd si m& conving cé acestea nu folosesc la nimic sau c& sunt mai mult diumatoare decét utile, Am dobandit o mare modul meu de gindire si vreau cu orice pret s& am dreptate | Apar tot felul de informatii si elemente noi, dar eu nu le iau in considerare. Mi simt stdngacl si traiesc o stare de confuzie, Astfel imi este greu sa imi schimb pirerea si s& admit c& este posibil si nu am dreptate, Embolia cerebral indica faptul c& ma simt prins fntr-o Maree Deonor al Dolor Aectunor- Courl suieoe iboats 1 situatie pe care o tot rumeg $i pe care vreau si o evit cu orice pref, chiar dac& acest lucru presupune s& pardsesc aceasta lume. Accept] si las la o parte latura mea prea “matur’, serioas’ si rafionala si s& imi regasesc latura de "copit'cdruia fi place sa rad, s4 se bucure si care straluceste in inocenga sa iin doringa sa de a invata Iucruri noi, 298, CREIER — ECHILIBRU (pierderea echilibrului) SAU AMETEALA Pe plan fizic, echilibrul este mentinut de repartitia greutitil pe corp, ceea ce ne ajut s& ne miscam, fird sa ne aplecim de-o parte side alta. Controlul echilibrului are loc la nivelul urechil interne, in labirint, Cat despre creier, acesta comand miscirile cu ajutorul sistemului vizual, sistemul proprioceptiv’, sistemul vestibular din urechea intern si, mai ales, cu. ajutorul cerebelului, care integreazi toate acfiunile, Cand creierul se simte clatinat si depasit de situatii sau de evenimente, este tras in toate directile in acelasi timp si isl plerde echilibral, Ideile mele se tmprastie 5i nu mai pot géndi limpede, Pierderea echilibrului si amefeala sunt asociate uneori cu hipoglicemia?®: imi lipseste dulceafa din viag3. Acest gen de fugi poate fi asociat’ cu o situatie sau o persoantia cAror evolutie mi se pare prea rapid pentru mine, Vertijul se produce atunci cfnd realitatea mea devine coplesitoare, deoarece am intretinut idei false, care au apSrut in urma asteptarilor mele neimplinite, Astfel tmi pierd sentimentul de echilibru si de armonie, Discern&mantul tmi este afectat si am impresia ci viata mea este "cu susul in jos’, Cu toate ci ameteala poate avea si alte cauze de ordin fizic, precum hipoglicemia (ipsa zahdrului in sénge), hipotensiunea (presiune sanguina sc&zut8), 0 incetinire cardiacd, o problema la nivelul urechii sau un deficit al energiel rinichlului, aceasta afectiune este legat de fugi. Atunci cénd ma simt tras in toate partie, constient sau nu incerc si "ma amefesc” pentru a uita ceea ce traiesc. Energlile mele sunt imprastiate, dezmembrate si acest lucru imi di impresia c# nu mai am putere asupra viefi. Vreau sé fac un ocol mare, dar stiu c& Ja capatul drumului va trebuie sa infrunt lucrurile care ma sperie. Labirintul imi aratd faptul ci ma pierd tn detalil, sarcini si activitati care deocamdat nu sunt importante. Nu mai vid limpede, ma simt ca fntr-un labirint. 0 parte din mine opune rezistenfa schimbarilor care survin. M-am angajat intr-un proces pe care ru il mai pot opri sau macar incetini, Nu mai stép4nesc situatia si acest tucru creeazi o angoasa. Sunt paralizat de incertitudine. indoiala ma determina si ma agit de persoane sau de lucruri. Imi refulez. emofiile si acest lucru ma determin si traiesc intr-un mod superficial. Accept |¥ si devin constient de faptil ci merg fn: prea multe direct acelasi timp si imi acord timpul necesar de a imi redobindi echilibrul. Ascult ‘mesajele pe care mi le transmite corpul si accept|¥ s& imi acord mai mult timp si * Sistem proplocepiv: alt in recep merscop! seal eae ranen ileal deep arcul, ued ‘use posta areal me brmeriatines Wipoglicemie: ips de zh (luoz tn singe ves: SANGE — HIPOGLICENMIE) w 16 Jacques Merit Iucruri dulci. Imi iau ragazul s3 savurez tot ceea ce este frumos gi bun in viata. mi identific clar prioritagile si fmi afirm alegerile cu convingere. Continui si merg mai departe stiind c eu sunt Stépanul vietit mele, Nu mai trebuie s& astept aprobarea celorialji, mai ales pe cea a piriniilar mei. Accept|¥ s8 fu diferit si faptul c& merit s& fu fericit. imi deschid intmav penteu a primi fubire si bucurie {in viaga mea. 299. CREIER - ENCEFALITA Encefalul cuprinde creierul, cerebelul si trunchiul cerebral. Encefalul este partea superioard a sistemului nervos, care controleaz intreg organisinul. Encefalul reprezintd individualitatea mea, la cel mai inalt nivel. Chiar dacd, capul reprezintd, in general, individualitatea, encefalul este individualitatea mea interioara. Cand exist’ o afecfiune inflamatorie la nivelu! encefalulus, denurita encefalita (epidemia de grip’ spaniola din anit 1916-1920 este legendara). Encefalita corespunde unei furii raportate la ceea ce sunt. Spun nu vietii si sschimbarilor pe care mile oferd. Imi este teama ca imi voi pierde individualitatea, ceea ce am dobandit si ceea ce sunt. Imi este teama c& imi vol plerde controlul de sine sau legat de ceea ce mi se intémpta sau mi s2 poate intampla, Ma simt limitat in exprimarea propriei mele persoane. M& simt incapabil cénd nu imi pot analiza viafa si totul este neclar. ‘Accept |¥ si m4 deschid fn fafa unor not aspecte ale fingei mele si si am ‘ncredere in viata. inlocuiesc rigiditatea cu flexibilitate, Incadrarea stricta a unot parfi din mine cu deschiderea, pentru a descoperi noi fatete ale mele. Imi ofer iubirea si injelegerea de care am nevoie si las pacea interioara si se instaleze in 300, CREIER — EPILEPSIE Epilepsia este provocaté de 0 comunicare deficitara si, in toate cazurile, de 0 hiperexcitabilitate intre celulele creierului. {nfluxul nervos acumulat care rezulté creeazi o supraincarcare si formarea unor unde de soc care ataci colelalte parti ale creierului. Crizele de epilepsie pot avea intensitifi diferite. Astfel, pot face parte dintre persoanele care pur si simplu sunt “pe luna” pentru citeva momente, cu pierderea cunostinfel timp de cateva secunde: stare denumitd “rau mai mic", Acest Iucru indica Faptul c& vreau si fug de o situate, deoarece consider c& am responsabilitifi prea mari. Traiesc mult anxietate si nerabdare. Creierul meu se supraincalzeste, deoarece ma concentrez prea mult pe partea rafionala in loc sa traiesc intr-un mod mai spontan. Nu mai am acces la emotiile mele si nu stiu ce s& fac. O erizd de epilepsie scoate in evidenta 0 violent mare indreptata impotriva mea insumi simi arata faptul c& am tendinta de ama pedepsi deoarece mi judec foarte sever. Pot face parte dintre persoanele care igi pierd complet cunostinta si care suferé de convulsit destul de puternice timp de cinci pana la zece minute, stare denumité “marele ru’. Faptul de a trai 0 astfel de situafie inseanma cu siguranga ci eu cred c viaga mu imi aduce decét respingere, violenfa, furie si disperare. Am impresia cd trebuie mereu si ma lupt. Moree Dona loll sAfecrlnlr-Covrle subtle oe mbes 7 Ma simt persecutat, Ma simt vinovat de agresivitatea care creste in mine si 0 refulez. De altfel, imi reprim toate sentimentele care vor s& se exprime. Incertitudinea mé face si am mintea plina de idei, dar toate aceste idef sunt cam Incefosate. Acest Iucru determina 0 mare instabilitate in viafa mea. Am impresia & trilese intr-o Inchisoare, avand sentimentul ci a trebult si mi supun anturajului meu, iar libertatea mea a fost distrus’. Ma simt sub puterea cuiva sau a ceva mai puternic decat mine, Trebuie s& ma lupt cu un inamic pe care uneori nici macar nu fl cunosc. Opun atét de multa rezistent& incdt, corpul meu trebuie si se elibereze de aceasta supraincircare de emofii gi de frustriri. Trdiesc 0 angoasi foarte puternica care ma face s& pierd controlul asupra comenzilor mele. Imi este teama c& voi pierde pe cineva sau ceva ce imi aparine gi ci voi fi separate de acel lucru sau acea persoana. In viata mea sufla un vant de panic3, deoarece am impresia c& nu mai am control asupra viesii mele. Ma protejez prin constientizare. Deoarece relafiile mele cu ceilalfi $i cu societatea sunt foarte dificle, vreau s& mi deconectez total, pentru un timp, pentru “a-mi trage sufletul”, Acest lucru arata dualitatea profunda in care mé aflu si impresia c& sunt prins in eapcan, Imi place s& ma pedepsesc si sim port dur cu mine, In loc si {mi ascult intuisia s s&tréiesc fn prezent, triesc in mintea mea si acord prioritate gandurilor mele si lucrurilor pe care ma oblig sale fac. "Circuitele mele nervoase’ se suprainc&lzese. Vreau atat de mult si imi controlez anturajul incat, corpul meu devine “in afara controlului” tocmai pentru a ma face s& constientizez cd singura stipanire pe care o pot avea este asupra mea insumi, M-am siturat, acest lucru ai solicit prea mult, Resping aceasta viafi care se incipafineaza si ma faca si sufér. Vreau si devin insensibil si m& retrag th mine. Adeseori mi incita disperarea si furia. In acelagi timp ma simt persecutat de viaggio las si indrepte o anumita violensé asupra mea, Respingerea de sine este extrema gi astfel rezulté un conflict de individualitate, in timpul crizei de epilepsie, corpul meu devine inert pentru a protesta impotriva rénilor si convulsiile apar asemenea unor valuri puternice care ma ajuti si scot furla, amaraciunea si agresivitatea atat de indelung reprimate. Nu am alt& solusie decit si ma las purtat de sentimentele Puternice din interiorul meu. Ingrop tn inconstient acele situatii care ma fac si suffr at&t de mult, deoarece tii este team cé ma vor disturba sau mA vor face s sufér, in acel moment, mentalut nu detine niciun control, Am impresia cd ma lupt cuo fantoma. In timpul crizei observ miscarile efectuate, care exprim ceea ce eu ‘nu am putut sau nu am vrut s& manifest inainte, prin cuvinte sau gesturi. Este ca 0 eliberare. Epilepsia le atrage atenjia celor din jurul meu asupra marii mele nevoi de iubire si de atenfie. Cauza profundiia epilepsiei se regiseste adeseori {in copilarie, ajungand chiar pand in timpul perioadei intrauterine. Fiind copil, m- ‘am culpabilizat foarte tare si acest lucru m-a urmart apoi toati viata: a devenit 0 lupta cotidiana. Poate fi vorba, de asemenea, de un abuz (sexual sau de alt natura) sau de un eveniment perceput ca un abuz. sau de o respingere dn trecut sau o situagie din copilarie traita ca o separare, Faptul de a te simi separat de cineva implica o pierdere a contactului pe plan fizic cu acea persoand. Poate fi Vorba despre relafia cu tat’l meu, cu care as fi vrut atat de mult si fu apropiat si = Jocqus tert! si facem multe lucuri impreuna. Sau poate fio sitvatie legat& de propriii mei copii despre care nu mai stiu prea multe sau cu care am pierdut contactul Criza de epilepsle poate fi agadar 0 forma de a absine sau de a cAstiga mai multé atengie sau de a-mi intari sentimentul de superioritate, ar cum epilepsia indica 0 supralncarcare a cireuitului nervos, acest Iucru demonstreazi c’ "acel ceva" cu care am de a face in viata de fiecare zi ocup prea mult loc, se creeaza astfel o situatie in care trebuie si aleg. Acest sentimente de a fi supraincarcat poate fi rezultatul evenimentelor pe care le amplific (le exagerez) in mentalul meu. Aceasta exagerare poate duce la aroganja, care ma determing s& cred ci eu nu sunt oricine. De asemenea, poate exista o tendinta de a abstractiza prea mult sau o adeziune prea mare la domeniul psihic. Astfel evit s8 ma confrunt cu realitatea obiectiva, Epilepsia poate fi, de asemenea, consecinta unel frici foarte puternice pe care o am fas de moarte, boala, frica de a pierde pe cineva etc. De exemple, pot apirea probleme de motricitate, care se adauga fricil mele, ca pentru a ma ‘impiedica s8 merg, daca trebuie si merg lao inmormantare (asociatd cu moartea) si nu vreau si merg. Ma aflu in imposibllitatea de a face ceva imediat! Devin constient de ceea ce se intimpla in mine si accept|¥ si nu imi mat concentrez eforturile doar pe aspectele negative si si vad cit de multa frumusete si fu ‘imi ofer universul. Prin aceste crize de epilepsie, corpul imi spune sii mi trezesc, si nu mai trdiescin inchisoarea mea de ginduri Accept|¥ si ma relaxer si si tmi trafesc viafa din plin, mult mai spontan, Renung sa fi mai controlez pe cellali. Ma eliberez de toate aceste emotii pe care vreau si le impirtsesc cu cellali, stiind cé este singura modalitate de a lesi din {nchisoarea pe care mi-am construit-o. Astfel imivoi gsi adevarul silocul care mi secuvine. 301, CREIER — HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / [ABCES AL..J / ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C] Hemiplegia este paralizia unei jumatafi a corpului (stinga sau dreapta) provocaté de o leziune a creierulut, Poate surveni dupa un soc puternic, atatfizic cat si emotional, precum moartea unei Ainge dragi ("jumatatea mea scumpa"), Iucru care va produce de obicei o stare de disperare profunda si o sensibilitate puternic afectat’, Am impresia ca am fost "impuscat”. 0 alt& cauza poate fio explozie de furie. De exemplu, dack am fost crescut de dow mame, iar acest lucru nu tmi convine deloc. Corpul meu tmi spane c& o parte din mine nu mat poate acjiona, c& nu mai are forfa, Este un sentiment de neputinté fat de 0 situatie contradictorie? Ma simt rupt in dows, ca i cum s-ar smulge ceva din mine ssau ar fi smulsi de Vangé mine o persoandi dragd. Am nevoie s& fiu ajutat tot timpul, deoarece nu imi pot indeplini singur sarcinile cotidiene. Fac hucrurile pe jumatate si mi deranjeaz& acest lucru. Sau poste fi vorba despre faptul c& fmi triesc viata pe jumatate, Partea cuprins& de paralizie indica care parte a creierului este afectata, cea afectiva (partea dreapta) sau partea rasionala (cea stangi). Moree eoner allies Afectunior- Coulee ole itn 19 Accept|¥ si imi acord timp pentru a-mi vindeca rinile, stiind c& orice experienfa, oricat de grea ar f, ma ajuti si devin o persoand mai puternica si mai constient’, 302. CREIER—HIDROCEFALIE Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian in cavitatea creierului. fn acest caz, ma fntreb mereu care este locul meu pe acest pmant. MA simt abandonat $i mi se intampla chiar s& cred ci nu am ajuns pe planeta care trebuie, Port cu mine o tristefe profunda deoarece am impresia c& nu ar fi trebuit si ma nasc. Imi este foarte greu si fac fafa realitaii. Uneori mi se intampli si mi gandesc c& a5 vrea si ma Intorc acolo sus, deoarece nu ma simt fn armonie cu acest mediu. Emofiile mele continua si se congestioneze si sunt la limita de "a se Accept|¥ sa las s& circule gandurile si emotiile mele si astfel si intru in contact cu corpul meu si cu universul din jurul meu, Sunt sigur c& am un rol de jucat aici si accept|¥ sa il descopar gi si mi-l asum. Triesc bucuria momentului prezent! 303. CREIER— HUNTINGTON (boala lu...) sau (COREE a lui...) Vezi crever — TicuRE Boala lui Huntington®3 sau coreea lui Huntington sau coreea ereditara este 0 boala rar, considerata ereditar’, care atinge sistemul nervos si contractia muschilor. Se manifesta de obicel intre 30 si 50 de ani prin miscdrl sacadate sio deteriorare evolutiva a intelectului. Boala provoacd anumite tulburari mentale: impulsivitate, agresivitate sau depresie. Traiesc intr-un desert emosional, mii simt complet deconectat de ceilali, mai ales de partenerul sau partenera mea. ‘Traiesc un gol imens. Sunt bantuit de dorinfele mele pe care le consider de nerealizat. Imi caut identitatea, "Vanez’ relat, mai ales dac& sunt singur, dar sunt doar relasii superficiale. Ceilalti mi se par inaccesibili. $i pentru c& nu imi implinesc doringele, ma simt frustrat, plin de ranchiuna. MA plimb de colo-colo, mi arunc asupra @ tot ce vid, crezand de fiecare dat cA am gisit ceva ce ma va face fericit. Dar nu trdiesc decat o dezamigie dup’ alta, Accept] aici si acum sa devin responsabil de viafa mea. Invat s& ma cunosc, sa imi recunosc emofiile si puterea pe care o am de a-mi schimba viata. In loc s4 astept ceva de la ceilalfi, imi realizez singur obiectivele. In loc s& vreau si ma sprijin de ceilalti, ma conectez la puterea mea interioard. Merg fn propriul meu rtm. Imi ascult simfurile si imi acord timp pentru a savura fiecare moment al viefi, chiar si cele mai marunte lucruri. Acest lucru m& va ajuta si m& reconectez la viafa de aici si fmi va conferi un echilibru mai mare. 304. CREIER — MENINGITA vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP 2 nunington (Gao: mee anorcan (151-116 sit a Now York. A prectetraiina a Long idan $a ‘oor tran! 87 ame cose ere coe. Ceca oesoumiasrpowtt nome, ne San ~ 60 Jocques Mert! Meningita este o infectie a lichidulut cefelorahidian rezultats dintr-o inflamatie a ‘membranel care acoperd crelerul si miduva spindril. Meningita Indica o slabire a sisternului imunitar $i o incapacitate de a se autoprotej Meningita semnaleaz o slabiclune si o incapacitate de a lupta tmpotriva presiunilor exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual, De multe ori ‘nseamna o dificultate de a ma proteja. Flind hipersensibil, traiesc totul mai intens si sunt afectat mai puternic, chiar si de lucruri care par banale altora. Am att de multe ganduri care se ciocnesc unul de altel incat fmi "apasa” creterul. Imi iurese constant meningele. Acestui lucru i se aiaugé toate sentimentele mele de agresivitate, de frustrare pe care sunt incapabil si le exprim, Ma simt agasat dar nu stiu cum si ma apar. O parte din mine este inexistenta, aproape moart, deoarece 0 reneg sau 0 ascund de mine insumi si de ceilali: este partea mea creativa, extravagant, sensibila. Prefer si mi topesc tn mulfime, si tree neobservat. M& simt ca Sntr-o inchisoare, dar in acelasi timp prefer acest lucru decdt si m& privesc in oglinda si si descopar cine sunt cu adevarat. In loc si privesc in inima¥ mea sa vad ce se intimpla, prefer si rmén in minte. Este un ‘mod de a ma proteja. Sunt hipersensibil si am tendinfa de a lua totul asupra mea si de a rezolva problemele intregii planete ! Imi este teami ca imi "voi pierde ‘capul’, ci "mi se tale capul’, ci "imi sare capul” ca atunci cénd tmi este team, de exemplu, c& fmi voi pierde locul de munca, Este posibil ca, in copiliie, s& fi fost prea cocolosit de mama, iar acum trebuie sii m2 apr eu singur. Sau pot simi faptul c& iubirea este respins& in casa in care tréiesc sau ca ceva sau cineva de aici "mid calcd pe nervi”. Aceasta boald este ca un mesaj care imi spune sa ma feresc de loviturile care vin din exterior si si nu ma simt vinovat de acfiunile celorlalti, responsabilizandu-ma in acelasi timp. Altfel spus, este o revolt care amenin}s, sunt constréns si sunt cuprins de spaim. Pentru c& erelerul actioneaza asupra intregulul corp, meningita implica o slabiciune interioaré puternic, care ma atacd in strafundul flinfei mele Pentru cd meningita pune in pericol central de comand a corpulul meu, creierul, trebuie si accept|¥ imediat s& iau decizia de a trai si de a deveni propriul meu st&pan, de a “tine capul sus” si ce a face si sagneasca tn mine ‘aceasta forfé interioaré care m& va ajuta s& continui sf am o viafé pind de experienfe minunate. {nvaf si am tncredere si accept|¥ si descopar comorile care se afla in inima¥ mea. Descopar, de asemenea, toate emotiile pe care le-am refinut atat de mult timp si accept|¥ sa le las sa plece. Descopairtalentele pe care le am, Mi reconectez cu partea mea creativa si artisticd si imi ajut crelerul si respire putin. fi dau ocazia de a se odihni, iar nivelul meu de stres si presiunea interioara se vor diminua, Invat s&"fiu’ in toatd simplitatea, Redevin astfel stapan pe viaja mea, 305. CREIER — PARALIZIE CEREBRALA. Paralizia cerebral& apare adeseori inc& de Ta nastere si se manifesta printr-o anomalie la nivelul ereierului, Tesutul cerebral este paralizat partial sau in fntregime, fn funcfie de natura traumatismului, In acest caz, mi intreb adeseori Morale Oieanar Blo sAfectunilor «Court ube ole mba cy de ce, incd de la nastere sufi de aceasta paralizie, Pot presupune c& este vorba despre o trauma a karmei, anterioara, un model sau o experienta “dinainte de nastere” atat de violent3, un traumatism mental atat de intens fne&t produce o ‘inchidere complet, oprirea oricarei misciti spre viitor, care Impiedici avansarea. fnte-un fel sunt prizonferul propriulut meu trecut, a) unel structuri care ma limiteaza, in loc si ma ajute s evoluez si s& cresc. Ma pot simfi paralizat, forfat s4 merg pe un drum care nu fmi convine. Poate fl vorba si despre asteptarile parinfilor fafa de mine, ale societatii sau chiar ale familiei, ale stramosilor mei, care sper sau au sperat cd astfel vor repara greselile din trecut. Ca si cum eu ag putea “spila onoarea" si "salva blazonul" familie, Oare sunt capabil sa indeplinesc aceasta misiune?... Despre paralizia cerebralai se spune deocamdats ca este o stare ireversibila (spun "deocamdata” deoarece nu putem prevedea medicina viitorului) si nu pot fi eliberat din aceasta stare, in ciuda iubirit neconditionate gi a atenfiet celor din jurul meu. Cand apare o vindecare, aceasta este mai degrab pe plan spiritual 306. CREIER — PARKINSON®: (boala lui...) Vezi si: NERV, TREMURAT Boala lui Parkinson reprezintd deteriorarea centrilor nervosi af ereferului, mai ales in zonele care controleaz8 miscarile. Apare un tremurat care afecteaz’ mai ales mainile si capul. Atunci cAnd tremur si ma scutur inseamma cA resimt (sau vid) un pericol care pandeste o persoand pe care o iubesc sau pe mine insumi si simt o fricd de a pierde controtul (pe care il pierd tot mai mult}, nesigurant3 sau neputinfa de a merge inainte in viafd. Ma simt, de asemenea, incapabil sau neputincios s& merg spre mai bine. Consider c& viata mea este foarte haotica si am nevoie de mai multa stabilitate, dar se pare ca imi este greu si am aceast stare. Clatin din cap in semn de disperare. Imi este team& de viitor, de moarte. ‘Asadar, la ce bun s duc lucrurile pand la capat ? Este posibil, de asemenea, s8 fi trait un traumatism, un abuz sau dificutai care au lasat urme si fata de care am sentimente de durere, de frustrare, cu culpabilitate, de furie, de depresie, care ma epuizeaz’, ma descurajeaza si nu le mai pot face fad. Este posibil si ma fi simit limitat referitor la mediul meu educational prea sever sau in care performanfa era pe primul loc. Probabil am fost un copil prea agitat. Cand sunt perfect sinatos si tremur, acest lucru se intmplé de multe ori deoarece sunt nervos $i imi este teami si indeplinesc o sarcind din cauza lipsei de incredere in mine. Mi-e teama tot timpul cd se va intémpla ce e mai rau. Aceleasi tremuraturi pot s& se manifeste mal frecvent si automat si mai térziu, vor fi diagnosticate ca fiind boala lui Parkinson, Deci, daci sunt atent este posibil si descopar ca am trait multe situafit in care mi se impunea o anumita modalitate de a acfiona, lucru care imi diidea o stare de nervozitate interioara. Bram impiedicat si fiu eu insumi. Putea fi, de asemenea, o situatie in care trebuia sifu retinut. Cand ma simt "cu nervi la <0 wauma harmied antrioarie: pet cel care cred in near, inseam c8 esto eo “osm pen 8 8 eet caucl lat de 3 Patinson Comes: ede (1755 1824 cate a ests ol paral ener ce a3 oa | - Socques Marte! pamint” sl vreau ca durerea s& Inceteze, corpul meu suprafncdrcat nu mal poate suporta si acest lucru determin& reactii permanente ale acestuia#*, Este ca si cum ura pe care am acumulat-o imi face tot corpul s2 se miste. Gestul care mi-a fost interzis vrea sa se manifeste, ca si cum ar vrea s& arate ci sunt ined viu. Am impresia ci ma aflu intr-o masini care stationeaz& si nu poate s& inainteze. ‘Trebuie si fac lucrurile “pe loc” si acest lucru ma iit foarte tare. Ma distrug incet si determin deteriorarea funcpiei nervoase actuale. Neputinja de a misca membrele superioare (mai ales bratele si mainte) isi are adeseori cauza tntr-o situafie pe care o traiesc gi in care vreau si resping pe cineva, ceva sau un eveniment sau, din contra, pe care a5 vrea sa fl ‘strang” si sail retin si ma simt incapabil si fac acest Incru (fe pe plan fic, le pe cel moral. Aceasta situatie poate determina consecinte foarte grave, ajungand chiar pand la moarte. Se poate fntémpla atunci cand partenerul meu este pe punctul de a parasi corpul fizic si vreau sail refin cu toata puterea mea. Am impresia c& am ratat aceastd mi este ca si cum corpul meu a inregistrat un stres si simfind nevoia de a se el ‘ncepe SA se migte, fara "permisiunea” mea, Dacé imi sunt afectate membrele inferioare (coapsele si picioarele), a5 fl vrut ca, datorita lor s resping sau si aduc spre mine persoana, lucrul sau evenimentul tn cauzi. Vreau s8 fug din aceastl situate, In care ma simt depasit si pe cere o percep ca fiind fara iesire ‘Am tendinga de a controla total, far boala imi reaminteste faptul cé nu pot detine controlul asupra celorlalfi, Nu imi mai controlez nici macar propriile mele ‘membre! Vreau cu disperare si fi controlez pe ceilalti, dar sunt constient de faptul ci nu pot fi st&pan decat pe mine tnsumi. ‘Accept|¥ sa redevin responsabil, si invat sa !mi controler viafa MEA si nu pe a ceorlaisi, avand incredere in Viafd si fmi spun c& merit s& traiesc. Mi las ‘ndrumat de iubire. Este mult mai usor sa fi las pe cellati liberi In loc sf vreau sé le demonstrez celorlalfi ceva, accept{¥ s art tuturor universtl meu interior, cu toate emotille care s-au acumulat in el fn timpul acestor ani, Sunt eu fnsumi, cu inimav mea de copil si acum fmi traiesc viata fntr-un mod spontan. 307, CREIER—SINCOPA Sincopa se defineste prin pierderea completa « cunostintel, de scurt durata, dar reversibila. Pierderea cunostinfei provine dintr-o lips’ de oxigenare a creierului, Poate fi consecinga unui stop cardiac, dar nu neapiirat. Poate fi sub forma de asfixiere sau in legaturd cu vasele de sénge care se dilat brusc fn urma unui soc emotional, lisand foarte pufin sange in creier, deci pugin oxigen. Pentru moment, spiritul fmi parseste corpul. Este ca si cum a5 fi ales si ma retrag in mine sis& ma deconectez de la lumea fica, suntrevoltat deoarece nu stiu cum s& fac fa} unei astfel de situatii. Mi-am pierdut speranga de afi eliberat. Vreau si ma retrag din viata deoarece, ceea ce se intampli este prea mult pentru mine. In loc si urmez ceea ce imi spune vocea mea interioar8, prefer s& urmez ceea ce ate inerean de observatc acs bal afectesi males Dita, care au o nau YANG, @ ach, Mert crepe al mule migarea ‘Maree Dietmar woos Afctntor« Couzle subtle mbolnbvii 12 asteaptd ceilalti de la mine. Sincopa este un semn cd trebuie si "mA trezesc” si s& fac ceea ce imi place cu adevirat. Aceasta stare nu poate fi comparata decat cu cea a unui yoghin#, acesta stépaneste o disciplina care fi elibereaza spiritul de toate constrangerile corpului, prin armonizarea migcarli, a ritmului si a respirafi ‘Accept|¥ s& constientizez, lucrurile care m-au determinat si fug astfel de corpul meu fizic. Ce angoas, ce sentiment de panici interioara au provocat 0 asemenea situafie? $tiu c& th orice mprejurare sunt indrumat si protejat si accept|¥ s& ramén pe deplin constient de viata din mine. Imi reiau locul in univers 51 astfel pot respira din plin | 308, CREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vert: CREIER — EPILEPSIE /SINCOPA, verry ‘Sindromul Adams-Stokes® este un accident neurologic datorat unei diminuri bruste a irigirii cerebrale, Deoarece batdile intmll¥ se raresc, este nevoie si ma intreb care este situatia din care vreau si mi sustrag, pe care nu stiu s4 0 gestionez. Am dureri puternice si ma aga de cAteva amintiri dureroase. Imi este fgreu si traiesc momente de bucurie deoarece exist un doliu neterminat (de ordin afectiv sa profesional). Adun multé amaraciune, sunt incipafanat si mu vreau 58 renunt. Resping régazul care m-ar ajuta sé trec mai departe, dar imi este teama de necunoscut. Incete si rationalizez aceasta frica si acceptL sé fac travaliul de doliu pentru acca situafie. Accept |¥ s& las deoparte toate lucrurile pe care nu le pot controla si care sunt nocive pentru mine. imi concentrez atentia pe lucrurile bune din viaja mea, Imi deschid spiritul pentru a acceptal¥ cd trecutul este in spatele meu si aleg s merg tnainte, stiind si vad lectile pe care le am de favagat din experientele mele anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viafa s& circule {in mine si in fiecare dintre neuronii mei, Sunt de acord s& fiu receptiv la nofle situatit in care voi experimenta si voi impartasi bucuria si fericirea, precum $i si dau $i s& primesc iubire. 309. CREIER — STARE VEGETATIVA CRONICA Vezt: CRONICA [BOALA..J Jn aceasta stare nu exist activitate care poate fi depistat3. Traiese fntr-o stare numité "vegetativa’. Creierul meu este afectat in urma unei opriri prelungite a circulatiei fn urma unui traumatism cranian, Cum ereierul corespunde individualitayii mele, traiescfrici puternice sau culpabilitate, atat de intens inet vreau si fug din viaf§. M& simt incapabil si duc proiectele pana la capat, si realizez.ceva important. Deoarece imi consider puterea limitaté vreau si "mi deconectez” de lumea aceasta care mi se pare nedreapt 2 Yosin:« pasar cae a crs un ari say nee seta in cares mse pose pitted cont pn art pers de rp Une pone 9. bon So pt {ten pene vo repr ap ‘daar stoves: Rober fora 9 Geis ie srl pen pr cock n an 827, uma apo de ‘Wlandezul Wiliam Stokes in 1854 ware S ae ae ” Jacques Marte! In aceasta stare accept] ci faptul de a fl incl th viata le permite aproplatilor ‘mei sé pregiteasca treptat plecarea mea din aceasta lume si s8 isi exprime iubirea faa de mine, in timp.ce eu, m& pot pregati in liniste s& parasesc aceasta lume, pentru a trece la o realitate sila un nivel de constiingd supericare. 310, CREIER—TICURI icurile, definite ca fiind executarea spontand de miscari repetitive si ‘involuntare, arata o dereglare a tensiunii nervoase i un dezechilibru la nivetul creferulut, Daca am umul sau mai multe ticuri, este posibil si fu o persoana foarte emotiva, care refuleaz multé agresivitate st care, in copilarie a primit o educafie pe care a perceput-o ca find foarte rigid’ si perfectionista. Prin ticurt tmi exteriorizez nelinistea si suprarea pe care le simt in interioral meu. Este posibil si traiesc o situatie in care ma simt in impas, pironit. Simt ci nu am timp gi cd sunt in pericol Exist ceva pe cale s& explodeze (poate propriile mele emo) sau un secret de familie vrea sa iasa la suprafaf’ Dacd sunt baiat, este posibil si fi fost afectat de actiuni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explica de ce sunt de patru ori mai mulfi baiesi care suferd de ticuri, decat fete. Fetele sunt, in general, mai receptive la autoritate, deci mai pun afectate de acest aspect. Este posibil s& m fi simfit contrariat referitor la anumite miscdri care mi-au fost interzise in copilarie (de exemplu, cdnd nu aveam voie si ma mig, in biserici. Astizi, chiar dac& contrar voingei mele, corpul meu se misc, ca o reactie sau 0 revolt fat de ceea ce mi sa interzis s& fac. Pet chiar sit am impresia c& “Imi pierd fata” inaintea cuiva, ceea ce determina ticuri mai ales la nivelul fete. Fata ‘mea vrea sa respingii pericolul, pe agresor. Am fost iritat, enervat si chiar agasat, iar acum ticurile mele sunt cele care ma agaseaza, Am ticuri la nivelul mandibulei dacé, in copilirie mi s-a spus des "sdinchid gura’, Furia acumulata si ne-exprimata se manifesta prin aceste ticuri, este ca si cum ag vorbi in liniste. Clipitul din ochi neobisnuit poate insemna o experienta din trecut in care “mi se ficea cu ochiul” sau vrea s& arat ci eu caut mereu atentia si privirea celorlali. Accept|¥ si constientizez aceastd stare, si curdt blocajele din trecut sl s& {mt exprim clar nevoile. 311, CREIER (tumord la...) ‘Tumora este o proliferare excesiva a celulelor arormale in ereier. Tumora este legati de emotiile refulate, de remuscari profunde, de suferinte din trecut, pe care le intore fmpotriva mea. Tumora primitiva®, care se dezvolta plecand de la celulele creierului, indica faptul c& centrale mea de tratare a informatillor ‘nregistreaz inci anumite idei, credinte sau scteme mentale care numai au nicio ratiune de a exista! Tumora este rezultatul unui soc emotional foarte puternic, legat de o situatie sau de o persoan pe care am iubit-o mult sau de ceva ce ma facut si suffr foarte mult sau fafa de care mai simt Incd ura, ranchiuna, 1 sovdoa nade sual otra la cancerl genertizt,t secfunea cancer Gin gener) rT Mert Deonrl oles fetnior- Couette lente ws fricd, furie, frustrare, Poate fl vorba despre tatal meu, care mii devalorizeaza. In situafll fn care trebuia mereu si ma depaese pe mine insumi, iar mintea mea se *supraincalzea’, Dacd tumora este situat fn partea superioara a creierului, in joc sau la nivelul hipofizei, iaseamna de obicel c& am trait un soc emotional sau cd Imi este foarte fricd faja de aspecte legate de spiritualitate, de intuit etc. Sunt foarte inedpatinat si refuz si imi schimb felul de a vedea viafa side a trata realitatea prezentd. Exist un conflict mental puternic de a fi aici, in acest moment, de a acceptal¥ viata si tot ceea ce se afla in ea, Sunt rigid si am idet fixe, am o stare de confuzie interioara si am o dificultate in a face bilangul lucrurilor. Plutesc, sunt absent si trdiesc In negatie. Cred ci capacitatea mea intelectual este insuficienta pentru a gisi o soluje lao situasie exact&: trebule si mi depagesc cu orice pres! Am o energie mentala care nu mai .corespunde nevoilor mele profunde si care este opusi dorinselor mele divine, Corpul meu reacjioneaza puternic si astfel apare o proliferare necontrolati a celulelor creierului, Este o stare critic 51 periculoasd si trebuie s& imi schimb atitudinea inchisi tntr-o deschidere a Inimily dac& vreau s4 pun capit acestei tumori. ‘Trebule si constientizez faptul c am de ficut o schimbare radicals in viata mea, far acum este momentul ideal pentru a face aceasta schimbare. Trebuie si mi esprind de trecut si de toatd energia negativa legati de trecut si si imi canalizez atentia doar pe lucrurile pozitive si pe ceea ce vreau si fac cu adevarat din visja Tncepand de acum, accept|v s& vad viafa Intr-un mod mai deschis si mai flexibil. Viaga este tn continua schimbare si evolueazi mereu spre mai bine. Increderea mea personal ma va ajuta s& ating acest jel. Accept|¥ si-mi ascult ‘mai mult vocea interioar’ sd flu mal spontan slas lao parte controlul mentalului meu, CREVASA CUTANATA vezi: PIELE— RIDURI CRIZA CARDIACA vezi: nvimAv — INFARCT [...DEMIOCARD] 312, 313. 314. 315. CROHN (boala lui...) Veci: INTESTINE—CROHN [boala ui. 316. CRONICA (boala cronica...) Cuvntul cronic provine de la "chronos" care tnseamna timp. 0 boali crontcd Poate si se instaleze in luni sau ani de aile. In cazul unel boli, termenul de cronicd sugereazi ceva permanent, ireversibil, care nu se poate diminua sau corecta. Dezvolt o bala cronica atunci cand refuz sa evoluez de team fata de cea ce tmi rezerva vitorul. lndiferent care ar i hoala cronica de care sufic este bine s4 ma Iintreb ce anume am impresia 4 nu pot schimba. In ce aspect al viefii mele am impresia c imi spun: "oricum nu se poate face nimic sau nu se poate schimba ———————————————————————————————— 16 Jacque Morte! ic” Sunt ca o dinamita pe cale s& explodeze. Ma retin atat de mult, am nevole de o solusie pentru a schimba lucrurile, Ce "cadou” fmi ofera aceasta boala sub forma de atengie din partea celor din jurul meu, de resemnare fh ideca de a-mi schimba opinia asupra viefii etc ? Solutia cea mai simpla pentru mine este, fra {ndoialé, s4 mu fac nimic, deoarece se pare ca-nu pot face nimic altceva decat si ma resemnez Provocarea pe care o am de trecut este si accept|¥ si imi iau viata in propriile mAini, si Imi deschid constiinta la ideea ca orice este posibil. Pot sa mii documentez referitor la alte persoane care au suferit de boli cronice si care s-au idecat. Ce demers au urmat? Uneori, atunci cind mijloacele conventionale nu dau rezultate, pot recurge la terapii alternative, energetice sau altele, cu discernamant, pentru a sti care dintre ele m-ar putea ajuta. Plecdnd de la ideea c& orice este posibil, vol gasi mai usor solutiile care, dac& nu imi vor vindeca complet boala, m& vor ajuta si fmi tmbundtdtesc stnitatea fizici, emotionala si mentala, 317. CRUP Veet Gir—Laniwarrd 318. CRUSTA Veet: PreLe — ECZEMA 319, CUADRIPLEGIE Veet paRALizie fv GENERAL.) 320, CULPABILITATE veri: accIDENT 321, CUPEROZA Vezt:PIELE— ACNEEROZACES 322, CURBATURA Curbatura este 0 senzatie de durere, de oboseal’ muscularé dup un efort nuit. Poate fi, de asemenea, etapa inifialé a anumitor infecfi virale (grip8, hepatiti etc). Se manifesta printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor. Curbatura este legati de durerea resimfita atunci cind o nevoie (afectiva sau emosional) nu a fost satisfacut8, $i cum energia acumulata tn muschi se exprima de obicei printr-o migcare sau printr-un gest, imi blochez inconstient aceasti energie la nivelul muschiului. Sunt intr-o reactie interioar& (o durere mentala) si o exprim fizic prin aceasta curbatura. Ma simt abatut, trist fafa de o persoand sau o situatie. Curbatura se situeaz pe mai multe niveluri, iar durerile osoase indicd 0 durere interioara foarte profund’. Acessta durere ma afecteaza pana in adanculfiinfel mele, spatiului meu. ‘Accept|¥ si imi schimb comportamentul, s& ma misc fn directia cea bund, fara si fiu in reactie. Accept|¥ si fiu ceea ce sunt, s& traiesc in prezent, stiind c& viata imi tmplineste nevoile interioare cele mai importante. 323. CUSHING (sindromull lui...) Vez si GLANDESUPRARENALE cusning (Harvey Wil): cowostinag sravean (1869-109) ca a doscis tn aru! 1892, toa tur ae dancer spareate ‘Moree Oionar of Bllor Actor - Covzle subtle ce imbolnviit 17 Reprezintd o consecinfé a unel productii in exces a unui hormon (corticoid) al glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt obezitatea, localizaté la faf3, la gat si trunchi (cocoasa de bizon), hipertenstunea arterial, vergeturile, 0 pilozitate excesiv’, atrofie musculara (labiciune) etc. Existd in acest caz 0 dezordine mental’ si fizica, un dezechilibru care confera sentimentul de a fi invadat de ceilali, de a fi pierdut treptat orice contact cu propria mea fortd, Am un sentiment de neputingd si ma “Inec” intr-un prea plin de idel care mé invadeaz8. Sunt pierdut, nu stiu in ce directie s& merg, Astfel, prin reacfie incere s& vreau, constient sau nu, sa fi distrug pe cei din jurul meu. Cind aceste glande functioneazi anormal, apar 0 serie de simptome, cunoscute sub denumirea de simptom Cushing. imi dau seama de faptul ci, unele parfi ale corpului meu se transforma: fata, g€tul, trunchiul si constat, de asemenea, c& membrele inferioare slabesc. Suffr de un dezechilibru fizic s1 mental, Neputinga mea mi face sd nu mai am constiinfa puterii mele interioare. Este ca si cum ag putea fi atacat tn orice moment, Sunt intr-o stare de supraviefuire si car dupa mine un trecut foarte greu. Este important pentru mine si reiau contactul cu realitatea prin gesturi care m& pot ajuta. Imi folosesc puterea pentru a-mi imbunatati calitatea viefi. Invag s& am incredere in mine. ‘Accept{¥ s& imi ocup locul cuvenit si s& triesc in functie de ceea ce simt si ceea ce sunt. 324 CUTICULE veri: ecEnE—cumIcULE ia Jacques Morte! D 325, DALTONIAN Vezt:Oc111— DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR} 326, DECALCIFIERE Vert: OASE— OSTEOPOROZA Decalcifierea este o diminuare important’ a confinutulul de calciu dintr-un fesut, un organ sau un organism, cea mai frecventé fiind demineralizarea scheletulut, ‘MA simt fragil, am impresia c& sunt urmart de 0 soartd rea. Ma simt tabacit,lovit fn intimitatea mea, ruptin interior de anumite situatii sau persoane. Ajung s ma depreciez, si m& diminuez si am impresia c& imi pierd puterea {ncetul cu incetul. Devin dependent de ceialfi si mu stiu in ce direcyie sé merg. Am impresia c& ratez ceva, cf pierd ceva. Oasele fiind structura corpulut, trebuie s8 {mi revizuiesc viaja in ansamblul ei, modul meu de funcfionare, reactile mele fats de diversele situafii pe care le traiesc in prezent. ‘Accept|¥ si am incredere in mine, si imi recunose calltajile st forta interioard. Aleg s& tr&iesc fn functie de valorile mele profunde, Tnvat si ma pozitionez si preiau controlul asupra vietii mele, stiind c& nimeni nu ma poate atinge. Sunt tot timpul protejat si indrumat, 327. DEFICIENTA DE AUZ Vezt: URECHI-SURDITATE. 328. DEGETE (in general) Degetele reprezinta pretungirea mainilor si instrumentul care ma ajutd si fi ‘manifest actiunile in viata de fiecare zi, Reprezinté actiunea in momentul prezent, detalille cotidiene, dexteritatea si cunoasterea, Prin pipait pot iubi, pot mangii alinta, construi si crea. Degetele mele sunt manifestarea concreti a gndurilor, a sentimentelor mele. O ran la un deget indic& faptul ca incerc s& fac prea multe, ‘ma agi de detalii, merg prea departe sau prea repede. Imi concentrez atengia pe prea multe lucruri si, in acelasi timp, energiile mele sunt disparate, Sunt nerbdator sau deranjat fat de anumite migcari pe care trebuie si le fac. Simful datoriei este foarte incercat. Ma preocupa prea mult sarcinile pe care le am de facut. Uit faptul cd fiecare detaliu mérunt din viata mea, flecare moment este prefios. Culpabilitatea ma face s& imi fie fricd c4 voi fi"lovit peste degete” sau ca “imi vot musca degetele” pentru ci am spus ceve. Sunt nerabdator fafé de cdteva detalii mrunte, ceea ce pune in evidenfd latura mea de perfectionist. Indiferent de natura rani (tdieturd, arsur, basicd etc.) aceasta are legitura cu actiunile mele prezente. De obicei, nivelul ranii si genul de fesut afectat (piele sau os) sunt importante. De exemplu, o téietura pand la os indic& o ran mai profunda decat o simpli inflamagle. Verific care sunt degetele afectate si rspunsul la tntrebarea mea va fi mai clar. Dac imi rup un deget, trebuie si ma intreb in ce aspect din Moree Deana Blo s Actor - Court subtle imboadr 169 viaya mea sau de cine ma simt strivit? Traiesc tn nesigurans3, deoarece imi este teama c& voi plerde ceea ce am. Daci am un deget sau mai multe curbate, este important si observ felul in care sunt curbate degetele si directile pe care mi le atatd. Dacd degetele sunt lipite, m& tntreb dac& m& simt amestecat In toate activitigile pe care le fac sau in toate detalile din flecare zi? Daci sunt prea ‘ndepartate unele de altele, este posbils& existe 0 dizarmonie sau un conflict care mi face s8 am o dificultate tn a-mi echilibra viata afectiva, cea profesional’, viata de familie si cea sexualé (in functie de degetul care este afectat). Degetele care sunt fncovoiate pot indica faptul c& ma retrag in mine insumi sau c& mainile mele se tnchid pentru a inchide pumnul, in semn de furie sau din dorinja de a lovi pe cineva sau ceva. Degetele infepenite indica inflexibilitatea mea fafa de detalille cotidiene, Daca sunt blocate, ma simt paralizat fafa de ceea ce am de spus sau de facut. Imi muse degetele pentru a mi pedepsi fiindei nu sunt capabil sa Indeplinesc o anumitd sarcin’, ceea ce contravine principiilor mele de eticd. ‘ncepand de acum accept] si imi acord timpul necesar pentru a face cate un lucru 0 dat’, deoarece tmi accept{¥ dimensiunea umand si nu mai sunt nerabdator, deoarece astfel avansez prea repede. 329, DEGETE—DEGETUL MARE Degetul mare are legitura cu presiunea, presiunea pe care mi-o plasez pe umeri precum si cea pe care le-o impun celorlalfit Este un deget puternic, care simbolizeazi fora, capacitatea mea de a lua ceva, nevoia mea de putere si care foloseste la a impinge, a judeca, a presa precum si a aprecia acjiunile celorlalji (Gegetul mare ridicat in sus sau in jos) precum si propriile mele actiuni. Este in legitura cu gura si cu gustul. Cand ridic degetul mare in sus si tin mana inchis, imi exprim aprobarea, iar cind degetul este indreptat in jos, fmi exprim dezacordul. Degetul mare are legitura cu intelectul meu, cu comunicarea interpersonala $i cu sensibilitatea mea. Un deget mare snatos arata un echilibru fntre gindurile 51 sentimentele mele. Dac sunt cuprins de angoasé, imi fac tot ‘timpul griji, degetul mare va fi afectat, Dac ma simt "Impins" de ceilali sau de vat, voi avea tendinfa de a ma rani cu usuringd la degetul mare. Pot si ma simt ‘mpins, presat fn lucrurile pe care le am de ficut, dar si obligat s8 ader la anumite moduri de a face ceva, la unele doctrine sau religii, fard s& pot s4 mi opun, lucru care imi poate afecta felul meu de a reacfiona cu ceilalfi. Uneori devin agresiv si reacjionez fas de ceilalsi, deoarece nu fac lucrurile conform valorilor mele profunde Ceea ce vreau cu adevarat sé fac ramane in gandurile mele, fn loc sé imi realizez proiectele pe plan fizic. Degetul mare determin’ gemul de raporturi pe care le am cu ceilalt si cu mine insumi, Dificultatile in acest caz pot fin relatie cu dificultated mea de a lésa la 0 parte problemele din trecut, credinjele mele vechi. ‘Atunci cénd un copil isi suge degetul mare, in situafii in care se simte vulnerabil, dogetul mare reprezintd siguranfa si protecfia. Toate ranile la degetul mare sunt legate de un efort mental prea mare, o acumulare excesiva de idei si de gril, de obicei faté de un copil si o tendingd de a f fn defensiva. Oare comunicarea mea cu ceilalti este sénditoas ? Ti imping prea mult pe ceilalji sau eu ma simt impins de o wo ocques Mert! viafi prea trepidanta ? Ma imping intotdeauna la fund? La fel, atunci cn ma satur prea mult de o anumita situafie, degetul mare va fi afectat. In cazul in care am o fractur’ la degetul mare, inseamnd ci viafa mea trebule s& se schimbe tn ‘mod radical. Acest Iucru imi provoacd o angoasi interioar& foarte mare, deoarece trebuie si fmi schimb obicefurile pe care le am de mult si care au consecinge negative asupra mea. Degetul mare simbolizeazi, de asemenea, viata si supraviesuirea, dorinta de a trai (daca tin degetul mare tn interiorul mainii stranse, sunt o persoand care introvertiti, care poate vrea si moar saul care simte nevoia de a se retrage in sine, pentru a se apara de lumea exterioara). Observ dact imi este teami cé voi muri si nu voi ma avea controlul asupra mea Degetul mare imi reaminteste forta mea interiozrd, valoarea mea, forfele mele originale. Manifesta usuringa mea de a transformatn actiune (pe plan fizic) aceste bogatiiinterioare, care sunt toate dorintele si nevoile mele. Tncepand de acum, voi face totul pentru a fi lmpacat cu mine tnsumi. Observ semnele transmise ‘de degetul mare-si rman vigilent atunci cand se intampli ceva, Las tristefea mea interioard si jas’, Accept|¥ viata i situatille care apar faré si dramatizez, deoarece stiu ca universul va avea grijé de mine! Incetez s& mai flu negativ si accept|¥ sii ma sprijin pe propritle mele forge si valori: acest lucra ma ajuta si m& detagez de dependenele familiale de care eram agatat. NA eliberez de prea-plinul de ginduri si accept] s& fu stapan pe viata mea, 330, DEGETE — DEGETULARATATOR Degetul aratitor este degetul judecaril si al cunoasterti si corespunde mirosului, Reprezintd ego-ul sub toate aspectele sale: autoritate, orgoliu, suficients... In comportamentele mele non-verbale, faptul de a arita degetul sau cu degetul, indicd 0 respingere a autoritafil, fie ea parentali sau de alta natura. Incerc si exprim autoritatea fntr-un mod reactiv, adica in reac autoritate prezente. Frica mea de autoritate poate chiar s& digestive. Imi este teama c& voi fi prins fn capcand, c& nu voi fi recunoscut la adevarata mea valoare. imi este teama de autoritate si nu accept|¥ prezenja acestefa in viafa mea. Vreau ca punctul meu de vedere sé fie respectat cu orice pret Imi folosesc degetul aratétor pentru a-mi impune ideile, intr-un mod destul de autoritar, este modul meu de a-mi afirma "suterea personala” si de a-mi ascunde sentimentul de neputinga. Constientizez faptal c, de obicei fricile mele ‘mi determing si reactionez astfel. Am o mare sensibilitate emotionalA si am nevole si ma simt in siguranfa in viata. imi este team de judecata celorlalti, de faptul c& acestia tsi vor reconsidera relatia cu mine, fie ea de afaceri, amoroasi sau de prietenie, Realizez.faptul cd, a-l acuza pe cellalt sau a dori s& am dreptate cu orice pref, nu duce la nimic. Imi pastrez energiile pentru lucruri mai importante. Oare autoritatea ma deranjeazi cu adevarat? Poate este vorba despre un sentiment de neputinyd sau de nesigurana, care vine din copilarie, fat de autoritatea parentala, Dacd ma devalorizez este posibil s am impresia ci cellalgi ma ignora sau vor s& ma domine, As vrea si fu eu pe primul loc, dar nu se a Morel Digionoro Bolles Afctunlor-Courla subtle ebolni ” ‘tntampld acest Iucru, Sunt dezamagit de mine, dar si de cellalti, O fractura a degetului ardtitor indic& faptul ci ma agit prea mult de anumite persoane sau situafil: nu mai sunt capabil s& m8 controlez, ce ar putea si se intample ? Sunt anxios, chiar panicat, deoarece; in loc s& imi folosese adevarata putere interioars, prefer si folosesc alte trucuri pentru a obfine ceea ce vreau, Inceptnd de acum accept{v formele de autoritate care mA deranjeaz4, stind cS existd pentru a ma ajuta sa evoluez in mod pozitiv. In loc sé fiu frustrat fay’ de cea autoritate, Imi caut adevarata forfd interioars. in loc s& traiesc In mintea mea, accept|¥ si traiesc in inimay mea, Accept|¥ astfel diferitele emofii si sentimente pe care le am, Imi deschid spiritul. Indrazmesc s& ma privesc in oglinda si si am grijai de mine, in loc si fi ardt pe ceilalfi cu degetul. 331, DEGETE—DEGETUL MIJLOCIU Degetul mijlociu, degetul cel mai lung al mainii, reprezint’ creativitatea, sexualitatea, forta si furia, Simbolizeaz4 pipSitul, munca, productivitatea si fertilitatea. O rand sau o durere la acest deget insemni cA viafa mea sexual nu. este asa cum as dori sau ci ma inclin prea usor in fafa destinului, Traiesc 0 suparare sau o tensiune legate de insatisfactie si astfel, treptat apare furia, ‘Aceasti reactie m& fmpiedic& s& imi realizez dorinfele secrete. Partea mea creativa este restransé din cauza unei lipse de incredere. M& nelinistese prea mult si visez mult, n loc s& fmi construiesc viafa intr-un mod real si permanent. Frustrarile mele ma tmpiedic& si merg inainte. Sentimentul meu de inferioritate ma indreapta spre dificultsti la nivelul sexualitati mele, aceasta fiind un mod de a-mi exprima creativitatea. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimate. Am tendinta de a trai cu o atitudine extrema: s& fug de responsabilitat! si si riman pe loc sau 4 fu tentat de aplicarea stricta a regulilor si si vreau s& obin cu orice pref ceva ce imi doresc. Am inca o atitudine infantis, ca si cum nu a5 fi devenit fncd adult, major. Incepand de acum, identific care este aspectul sexualitatii mele sau al creativitafli mele, care este afectat. Care parte din mine vrea si creascé, s& evolueze, acceptind|¥ responsabilitaile care vin cu acest lucru? O fractura a dogetului mijlociu indica o rezistenga si o rigiditate, mal ales fata de pipait, ceea ce determina’o agresivitate interioar& foarte mare. Poate fi un aspect legat de carlera mea, de performangele mele (sexuale, personale, intelectual). Accept{¥ si imi exprim mai mult nevoile, in loc s& fmi arat Furia. Imi dau seama de faptul ci doar fricile mele sunt cele care ma impiedicd s ma exprim. Experientele mele sexuale devin mai bogate in loc si fie doar un mijloc de a umple un gol interior. invay sé tmi creez viata tn fiecare 2i, In loc sa insist pe Imagine gi pe aspectele superficiale, imi fondez viaja pe valorile mele si pe priorititile mele interioare. 332, DEGETE — DEGETUL INELARUL Inclarul, nume care vine de la “inel” simbolizeaz alianja sau uniunea si reprezinta legaturile mele afective. Reprezinti vederea $i felul in care sunt in relatie cu mine tnsumi, Inelarul meu este atins dack m& ascund in spatele m Joequet More! celorlalfi fn loc s& imi ocup locul cuvenit, dac& victa mea este plina de dezordine side contradicti. Reprezinté libertatea pe care mi-o acord si felul in care ma aliez cu ceilali. Orice fel de rand la acest deget provine dintr-o supirare sau ‘dintr-o dificultate tn relafiile mele afective: poate fi vorva de relatia cu soful/sofia, cu copiil chiar sau cu parinfi. Sau poate fl vorba despre relatia cu un asociat sau cu cineva cu care am semnat un contract si cu care am o relajie privilegiati. Aceasta rand este manifestarea exterioard a unei réni interioare despre care, probabil nu am vorbit nimanui, Este greu pentru mine si realizez uniunea cu mine fnsumi, si trliesc cu aceasti suparare interioard, care ma copleseste. Poate am tendingade a exagera situajia. Ce anume mA deranjeaza? Este posibil sa sufar de o forma de nedreptate fafi de o persoand sau o situafie ? Deoarece nu mai defin controlul asupra mea, Incerc s& exercit o putere asupra celorlalyi, cnd de fapt ar trebul si accept|¥ s& renunt si astfe, sti ma eliberez. Traiesc incd In funcjie de ceca ce spun ‘sau gandesc ceilalfi despre mine si acest lucru mi afecteaz’. Este posibil si ma simt in pericol si si am tendinga de a ma agita de ceilalfi. Traiesc o riceala la nivelul relafilor mele si ma tratez si pe mine intr-un mod rece si inuman, Fracturarea inelarului inseamn’ faptul ci uit prea mult de mine, fn favoarea celorlalfi. 0 situatie a devenit intolerabild deoarece nu imi acord suficient de mult spatiu pentru a ma implini sia fi eu insumi, ‘Accept|¥ si mi detasez pentru a vedea mai bine situatia. Ce anume ma Smpieddicd s& ma exprim ? Faptul c& presupun reacjia celorlalti? inva si verific si realizez faptul cd tntre a presupune si a sti existd o diferensa foarte mare. Faptul de a verifica ma ajutd s& am relatii mult mat armonioase si si Invas astfel ‘si dialoghez. Accept|¥ si ma fmplinesc, s8 evoluez, si flu fericit find fn acelasi timp in armonie cu cei din jurul meu. 333. DEGETE—DEGETUL MIC Degetul mic este legat direct de inimav. Reprezinté familia si toate aspectele legate de familie, mal ales iubirea, armonia, dar si secretele si minciunile, Este legat de auz si de intuitie. Simbolizeaza infelepciunea, integritatea, adevarul, deschiderea spre mine fnsumi si spre ceilali, comunicarea. De asemenea, poate reprezenta partea mea sireati si pretentioasd, folosit’ pentru a-mi satisfice nevoile personale. Cand ma rinesc la degetul-mic, acest lucru araté faptul c&, pe care ar trebuli si le exteriorizez mai multe, in relatie cu familia ‘mea, o lipsa de armonie in interiorul cuplului sau pur si simplu, lipsa iublril de sine. Fac pe “surdul si nu ascult mereu mesajele pe care mi le transmite intutia ‘Am nevoie de o schimbare la nivelul relafiilor mele cu ceilalti, pentru a fi in armonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinge si aspiratil. O problema la degetul mic, oricare ar fi ea (arsuré, tietura etc) denoté o emotivitate prea mare. Probabil am obiceiul supirator de a ma supara din nimic si emotivitatea ma acapareazi, Devin pretentios si acest lucru ma dezechilibreaza si ma impiedica s& fnfeleg oamenii si evenimentele din viata mea. In loc si ma las Indrumat de {nfelepciunea mea interioard, am tendinfa de a trai in functie de cellalfi, Acest lucru imi dao stare de nesiguranga si de nehotirare. Las la 0 parte intwitia si ma ‘Maree Dcfonar Bolo 5 Afectunlor-Caurle subi oleimbolssirt = las condus de ganduri si de nelinisti interminabile. Daci imi fracturez degetul mic, am nevoie 4 ma eliberez intr-un aspect al viesii mele care poate fi legat de autoritate. Poate fi, de asemenea, un secret pe care fl port de mult timp, care mi roade in interior. ‘Accept{¥ sa privesc evenimentele si situafitle cu simplitatea unui copil. Le dedramatizez si dau dovadi de deschidere, invat si mi afirm si s& comunic, Voi merge fnainte cu mai multa usurinfS. Am nevoie de mult mai mult calm interior. {In loc s& joc un rol si s8 traiesc Intro lume in care aparentele sunt mai importante decat fina, am posiblitatea acum de areven a ucrurile simple sla mine insumi, 334 DEGETE-ARTRITA LA DEGETE Vee: ARTRITA IN GENERAL] Artrita este 0 inflamare dureroasa a articulaiilor, care simbolizeaz’ critica, autopedepsirea, reprobarea, o lips profunda de iubire si chiar un sentiment de neputing3, Degetele (detalile cotidiene) cu artrita indic un sentiment de a nu fi iubit side afi victima evenimentelor din viata mea de 2i cu zi i las pe ceilali si mi conduc’. “Accept¥ s& ma {ubesc si si md iert, deoarece daca eu nu ma iubese, cum ar putea cellalti si md iubeascd’? 335, DEGETE— CUTICULE Cuticula este un strat subsire de piele, un soi de pelicul® care se formeaza la baza Uunghiilor. Cu cat este mai groas& si creste mai repede, cu atat mai mare este tendinfa mea de a fi aspru cu mine Insummi. Ma critic des pentru lucruri marunte, deoarece sunt perfectionist. Accept] s& vid faptul c& sunt o flinf& umand tn evolutie si fac tot ce pot. Incetez sa ma mal judec atat de sever si ma accept aga cum sunt pentru a putea merge mai departe in mod armonios. 336, DEGRTE DELA PICIOARE Degetele de la picioare reprezinta detalile legate de vitor, Sunt © punte de echilibru si ma ajutd si percep solul, deci lumea in general, Daca am o stare de neliniste fas de lume, apar crampe si traiese o culpabilitate, pot sa imi sucesc un deget de la picior, s& ma tai (ceea ce indica o lipsa de bucurie) sau s& ma rénesc mai grav (fracturg, ruptura). Un deget de la picioare sucit, o entorsi benigna indica faptul ci vreau si schimb directia, sé iau 0 decizie, dar mi opun schimbiri, deoarece sunt prea atasat de un lucru, o persoand sau o situafie. Am obosit si am tot timpul responsabilitatea pentru ca totul si fie armonios. O fracturd scoate in evidenfa sentimentul meu de monotonie. Rutina mea zilnic& imi dX 0 stare de sigurang, arn acelag timp, am nevote de schimbare! Pot avea senzatiac& sunt cu capul in noti, ca un artist care traeste in imaginar. Este posibil si vreau, constient sau nu, s& omit detalii importante, iar faptul c& ma ranesc, imi atrage atentia si fu ‘mal vigilent sau poate imi fac prea multe griji pentru lucrurile marunte pe care le am de rezolvat in vitor si acest lucru ma indeparteaz de esenjial. Dac am 0 os docques Martel dificuttate de 2 merge pand la capat sau m-am firat pe ceva sau, dimpotrivs, vreau ‘s& fac lucrurile prea repede, degetele de la picicare vor fi afectate. Tendinta de a brusca tucrurile se exprima adeseori prin faptul c& ma lovesc la unul sau doug degete de la picioare. Dac gandurile mele sunt prea violente, ma lovese tocmai pentru a-mi reaminti acest lucru. Dacé imi scrantesc un deget, inseamnd ci ma simt tot mai prins fata de o directie pe care trebuie si o urmez. Ma simt inghesuit, vreau sa fug, dar stiu {in sinea mea, ci mu aceasta este solutia. Daci existd o deviatie a degetului mare spre cel de-al dotlea deget, inseamn’ ci exist un conflict la un nivel profund, legat de valorile mele. Aceasti deviatie apare de obicei in momentul in care am o relafie cu un partener/& sau un parinte pe care il consider foarte dominant. Fug de responsabilitagile mele i fl las pe celdlalt si ia decizille. Am impresia ci cellalfi se ocupa de treburile mele, desi acest lucru nut fi priveste pe el, desi eu imi reprosez, la randul meu, c& ma amestec ‘n treburile celorlalyi. Deviafia poate disparea daci ma responsabilizez st fmi tralesc astfet viaja din plin. Deoarece degetele de la picioare sunt partea din corpul meu, care merge inainte, degetele indreptate in jos, pot indica o nesiguranfa de a merge inainte, o doringa de a fi fintuit la sol, pentru a evita mersul Inainte. Degetele de la picioare sunt tn acest caz ca niste cArlige si am tendinfa de a sta pe loc. Degetele indreptate in sus indica faptul c& am tendinfa de a trai intr-o manier superficial, intr-un media mai abstract decit cel terestra (concret). Degetele de la picioare chircite indicd o confuzie mare legaté de directia pe care o urmez si absenta libertitii sia claritapit interioare, ceea ce mai determina si vreau si fug. "Degetul in ciocan” (gra digitala) indica un stres si respingerea ideii de a merge fnainte. Poate inseamna, de asemenea, frica de a fi prea abstract sau prea putin structurat. Pentru 2 cunoaste seminificasia metafizicd a fiecdrui deget de la picioare, putem face referire la semnificatia fiecdrui deget, fncepand cu cel mare, pana la cel mic. Este suficient s8 transferdim semnificasia degetelor de la maini, care semnifica detalile din cotidian, la degetele de la picioare, care reprezinta detalile legate de viitor. De multe ori, degetul mare este cel afectat. Acesta reprezinta ego-ul meu, convingerile, teritoriul meu. Cand este atins, ma pot intreba daca traiesc un conflict fafa de obligatiile pe care le am, referitor la legi sau faf& de autoritatea pe care mama o are asupra mea, fie cé este vorba despre mama mea reala (degetul mare de la piciorul drept) sau simbolici (@egetul mare de la piciorul stang). Ma simt obligat si ma supun acestel autoritafi. Dac& degetul mare trece peste degetul al doilea, este posibil si am impresia cd sunt responsabil sau c& trebuie si implinesc nevoile unui frate mai ‘mic (sau sora mai mic) ? Dac& degetul mare este sub cel de-al doilea deget, este posibil s ma simt supus fata de un frate mai mare (sau o sora mai mare). Dack este deviat spre celelalte degete- hallux valgus. ma simt vinovat pentru c& sunt fericit, Ma retrag in mine insumi, nu imi mai gisesc locul in lume. Mi se impun foarte multe lucruri, vreau si ma salvez, dar nu stiu in ce directie sa merg Co Moree yonar Boll Afectontor «Case ube le boli ws Accept|¥ 4 rman deschis si flexibil fap de viitor. Avand incredere tn alegerile si directite pe care trebuie s8 apuc, degetele mele de la picioare vor tn plind forma si sanvitoase. Voi avansa in viat’ cu convingere. 337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI. 338, DEMINERALIZARE GENERALA veri: 0S — DECALCIFIERE Acest termen se foloseste pentru a desemna pierderea de citre schelet a elementelor minerale de care corpul are nevole, precum fosforul, calciul, sodiul, fierul, siliciul, magneziul etc. O demineralizare poate duce la anemic. Se ‘manifesta prin oboseald, o carengi la nivelul oaselor,lipsa de somn, Petele albe de pe unghii sunt un semn de demineralizare. Corpului meu fi lipseste vitalitatea si energia, Imi "plerd” mineralele i imi lipseste tonusul, Oare am tendinga s& cred cc viaga Imi scapa sau cd ratez ceva? Ma ancorez in modele vechi pana intr-atat {ncat ma scufund in ele. Negativismul meu si spiritul meu de victima creeaz’ o scurgere a energiilor mele. Accept|¥ si am incredere in tndrumatorul meu interior si tnvaf si ma restructurez, lau decizille necesare pentru a face schimbirile care se impun pentru a reorganiza anumite aspecte devenite nocive pentru mine si pentru a gusta viaga din plin, Accept] sd imi concentrez atentia doar pe aspectele pozitive ale viesil 339, DEPENDENTA vect: ALCOOLISM, FUMAT, DROGURI Dependenta este legat de un mare gol interior, de o tentativi exterioard de a ‘mplini mai ales o nevoie de iubire de sine sau o lips afectiva legat de unul dintre paringi. Prin dependenta (alcool, droguri, mancare, furnat, sport, sex, ‘munca) vreau si umplu acel gol, acea disperare gi acea tristefe. Viaja mea este dezgolita de sens, nu imi satisface doringele cele mai profunde. Triiesc revolt faa de lamea exterloara si am o dificultate in a-mt ingriji egoul. Nu reusesc si mi lubesc asa cum sunt si aceasta incapacitate temporar se manifest& prin furie gi ranchiund fat de univers. Tréiesc intr-o inchisoare psihologicii in care ma simt sclavul unel substange sau al unui comportament. Dependenta este un soi de substitut care mi ajuté si traiesc temporar intr-o lume fara probleme, Alcoolul {mi confer un anumit extaz si amefeala Fatt de ceeea ce traiese. Drogurile "fara refeta" (cocaina, heroina, hasisul, LSD, PCD, marihuana etc) m& conduc spre senzatii nol cu doringa de a atinge culmi necunoscute ale constiintel. Am Impresia c& ma simt in siguranga si intr-o lume plicuta, dar mai devreme sau mai tarziu ma confrunt cu nesiguranta mea, cu incertitudinile $i frcile mele. Fumatul ma ajutd si imi “afum’ emotille, care sunt ascunse fn fur. Mancarea foloseste la umplerea unei lipse de tandrefe si de fubire. Dependenta de dulciuri in mod special, este un semn c& traiesc un gol fafa de cildura umana sau de tandrefe sia faptului ci imi resping dorintele, Orice forma de dependent antreneazi reactit ale corpului uman, mai mult sau mai putin cunoscute. Aceste forme de abuz sunt fundamental negative si, daca este vorba despre o dependensa puternica oo Joequs More! (Groguri, de exemplu) pot aparea frici necontrolate (nevroze). Dependenta se poate manifesta prin anumite tendinge (sexual, de exemplu) care este greu de controlat. Primul pas important pe care tl pot face este si constientizez situafia in care mi aflu. Acest lucru cere multd iubire si caraj pentru a infrunta si pentra a distruge aceasta forma de sclavie care imi afecteaz’ viata. Identificlipsa pe care © am in viajd, de care incerc sd fug, atunci cind mi "pierd’ in altceva (droguri, de exemplu) sau in cineva. Dorinta mea de a tral este foarte mare, dar am impresia A nu voi reusi. Ma simt'ca cineva care pierde. Nu am locul care mi se cuvine in propria mea viati si in societate. Imi masor fericirea in funcjie de reusitele celorlalyi, Aceast dependent ma face sa traiese un esec dupa altul, lucru care ‘mi confer un sentiment de neputint’. Trebuie si las deoparte partea din mine care se simte vinovata si rusinata din cauza acestei dependente. Faptul de ama judeca gi a ma critica stind c4 trebuie s& fmi schimb comportamentul nu va face decat sd imi amplifice furia pe care o simt si dificultatea dea ma elibera de ea. fi este team de esec, Imi este team de trecutal meu. Accept] sii fiu deschis fata de necunoscut, spre calea care ma va conduce spre obiectivele mele de implinire de sine. Jubirea neconditionatd este inceputul vindecdrii mele. Ii consult pe ceilalt, caut, verific fac primii pasi, Imi imblanzesc emofille interioare, deoarece acestea fac parte din adevarata mea personalitate. Caut si aflu ce fel de metoda de vindecare natura ma poate ajuta sma centrez, sd fiu in armonie si s8 imi sporesc forfele interioare pentru a integra cu dragoste diversele lipsuri pe care le-am avut in copilirie. Imi evaluez, de asemenea, responsabilitatile si reintru fn contact cu flinja divina care sunt. Astfel potiesi din dependensa si deveni autonom deoarece merit si flu respectat si iubit si pentra c& imi accept|¥ din plin valoarea si calititile, care fac din mine o fins excepfionala. 340, DEPIGMENTARE Vesi: PIELE—LEUCODERMIE. 341, DEPOZITEDE CALCIU Calciul este un mineral care corespunde energiei celei mai “rigide” a corpului tuman, oasele, Calciul este legat de energia mentali, de structura mentalé a fingei mele. Depozitul se formeaz atunci cand energia se fixeaz’ si se cristalizeaz’ (ca si pletrele de la fcat) fntr-un loc anume, provocdnd durere si inflamare. De ce se ‘intémpla acest lucru? Deoarece depozitele de calciu provin in general gindurile fixe, din lipsa de suplefe, legat de autoritatea pe care refuz si 0 accepty¥. Consider cf, faptul de a'ma plia la aceast’ exigent din viata mea ma impledicd s& fu complet liber. Modalitatea de a schimba aceste depozite de caleiu in tubire este de a practica deschiderea spirituald si de a pune accentul pe comunicare, pe miscare, pe sport. Accept|¥ si fiu mal deschis fata de ceitakir sufr mai pufin din cauza autoritiii si fmp&rtasesc mai mult cu ceilalfi, Astiel rAmén autonom, liber si plin de infolepciune | Moree Dioner ltl Afecfunlor- Covel subi cle imboindve ” 342, DEPRESIE Veri:NEURASTENIE Depresia nervoasé, numitd de obicei depresie, este o stare patologicé marcati de o tristete profunda, tnsotita de o durere moral, de pierderea stimei de sine 10 Incetinire a funcjllor psihio-motorit. Depresia se traduce prin devalorizare si culpabilitate, care m3 rod in interior, dow elemente Fira de care nu exist depresie. Imediat ce rezolv unul dintre cele doua elemente, voi {esi din depresie. Dacé sunt © persoana depresiva, ma simt nefericit, simt c& nu valorez. nimic. Este posibil chiar s& ma simt vinovat pentru ceea ce sunt. Traiesc in trecut si fi este greu si ‘mi detasez de cl. Prezentul nu exist8, iar viitorul ma sperie. Imi este imposibil si traiesc “aici si acum”. Prefer sa traiesc mereu in trecut, sa privesc mereu fa urma, Actualitatea mi lasd indiferent. Nu am chef s& fac nimic, Pentru a nu fi frustrat, ‘mai ales pe plan sexual, ma privez de toate doringele mele, Nu vreau si mA ocup de mine. Este foarte important sa fac o schimbare in modu! meu de a vedea lucrurile acum, deoarece nu mai este ca in trecut. Depresia este de multe ori o etapa decisiva in viafd (de exemplu, in adotescenta) deoarece ma obliga si ma redefinesc®!, Vreau, cu orice pref si am o viafA diferitd. Sunt bulversat intre idealurile mele (visele mele) si realitate (ceea ce se intampla) intre ceea ce sunt si ceea ce vreau 4 fiu, Exist un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) si individualitatea mea este confuzi. Ma simt limitat in spajful meu si fmt pierd gustul de a trai, esenja existenjei mele. Ma simt inutil, nefericit, obosit, ma simt 0 povarg pentru ceitalfi. Am tendinga de a ma resemna usor si vreau si abandonez totul, sé ma retrag, Imi provoc multa presiune prin faptul ca imi ingrop emofiiile fn adancul meu. Cand presiunea devine prea mare, apare depresia: ceilalfi sunt obligafi sf imi preia unele responsabilitati Aceasta presiune poate proveni de asemenea, de la pSrinfii mei sau de la partener/partenera de viafd, de la seful ‘meu, sau pur si simplu, din societate, Obligatia de a reusi, de a avea o reputatie bund, de a oferi imaginea celul care a reusit in césnicie, in viata de familie, toate acestea contribuie la amplificarea stresului meu, ma intreb tot mai des dact nu am fixat stacheta prea sus si imediat ce intervine un eveniment care rastoarn’ totul, apare depresia. Ma simt presat, neputincios si inferior. Cu alte cuvinte, depresia isi are originea intr-o situafie pe care o traiesc fata de teritoriul meu, adic ceea ce imi aparjine, spatiul meu vital, fie cd este vorba despre perscane (parintii mei, copiii mei, prietenii mei etc), animale (cdinele meu, pestisorii mei etc) sau lucruri (munca mea, casa mea, mobila mea etc) Confictul pe care 1! traiesc poate fi legat de un aspect cu privire la teritoriul meu, pe care ma tem cé fl plerd, de o cearta cu privire la teritoriul meu si care ma deranjeaza (de exemplu, certurile clasice tntre frai si surori) sau de ceva ce am plerdut deja si fap de care imt reprosez anumite cuvinte sau gesturi. lat cdteva 2 ate portant de menonat Fpl c 9 copl pot sf de presi, Ete ml gre deena in acest cz sau engi nu gard ator, dor se nti esl de rece fn eal in exe sunt un coll are so clabizeszs (Sor, cd cb ev sunt cute probiemelce cn faria mea sou dn rela de cup 2 peor me, pot et resie v8 Joes Mert! expresii care arati cum ma pot simfl: Ma sufoct |, Imi fet aerull, Vreau spafi! Uneori simt, de asemenea, o diffcultate in a delimita sau a-mi marca spafiul, teritoriul personal, Ce anume imi aparsine doar mie si ce aparfine celorlalfi? Sun tot timpul nemulgurnit de o situatie care implied adesea un membru al familie mele. Persoanele depresive sunt adeseori foarte influentabile de catre anturajul lo, Simt tot ceea ce se intémpla in jurul meu si acest lucru imi decupleazé sensibilitatea, far de aici provine un sentiment de limitare si impresia de aa fi invadat de citre ceilalji. in loc s& am 0 anumiti detasare, triiese totul de prea aproape, lucru care imi consuma multa energie, inutil. Chiar dac& as lupta, stiu ci as plerde, Am tendinga de a nu termina ceea ce incep. Mi se pare foarte coplesi sentimentul c& tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendinta de autodistrugere. Sunt nostalgic, ma retrag tn carapacea mea, docil ca un caine, pentru a nu deranja pe nimeni, Am impresia c? suffr si voi muri. Rasul nu mal face parte din viata mea. Pot, de asemenea, si am 0 "nevole de atentie’, pentru 2 mi ajuta si ma valotizez, Depresia devine in acest caz un mijloc inconstient Pentru a-i ,manipula” pe cei din jurul meu, Pot consuma multa energie asupra unui project sau pentru ceva care mi place, dar nu este poate cea mai buni solugie pentru mine. Viata va avea grija s& imi ofere altceva, un lucru care poate va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atét de concentrat pe lucrul pe care mi-| doresc incat nu vad tot binele care mi se intampld. Trebuie si ma obignuiesc si am o vedere de ansamblu asupra evenimentelor si si infeleg ci acest lucru este ‘mai bun decat ceea ce imi doream, Depresia postnatala survine la céteva siptimani dupa nastere, uneori cdteva luni, Ma simt descurajat, imi este teami ci nu ma voi descurca $i nu stiu ce si fac. Bebelusul poate a umplut temporar un gol. Acum ma confrunt cu mine ‘ns, cu golul si singuratatea pe care le simt. Deoarece nu cred in posibilitiile mele si fn forfele mele, "nu stiu cum voi reusi". Toate acestea pot fi amplificate de amintiri din propria mea copilirie sau de la nasterea mea, care au fost dureroase. Indiferent care este motivul depresiei, verific incepand de acum cauzele auxiliare starii mele depresive. Poate am trait o presiune tn copilatie ? Care sunt evenimentele importante pe care le-am trit in copilarie care mi fac acum s& imi consider viafa lipsité de sens? Care este drama vietii mele care Inc ma roade in interior ? Este vorba despre pierderea unei finge dragi, a rafiunii mele de a fi sau a direcfiei mele de viaia, pe care nu mai reugesc s& o gisesc? Fuga de responsabiliti side realitate nu-mi feloseste la nimic (sinuciderea, de ‘exemply) chiar dac& acest Iucru pare a fi solugia cea mai usoar’. Este important 4 constat care sunt responsabilitatile mele, deoarece voi avea nevoie de ceva mai puternic decat antidepresivele pentru a alunga depresia: trebuie s8 ajung le coriginea acestela, sé vindec raul din suflet. cat despre deprimare, este 0 tulburare depresiva, 0 perioada de tristeye, de dezgust, de slabiciune, de coplesire, de descurajare. De obicei dureaza pusin (0 zi sau céteva zile), Se mai numeste si depresie sezoniera sau depresie de iarnd, find 0 stare care apare mai ales toamna si lama. Este perioada in care s¢ YY Made nao Bolo Actor Coulee mba co scurteaz ziua, lumina, Am o nevole mare s& mnénc si si dorm, la care se adauga simptomele depresiei. Intunericul care devine mai prezent, imi aminteste partile intunecate ale personalitatii mele precum si situafiile confllctuale in care nu vad “lumina de la capatul tunelului” si pentru care mi se pare c& nu exist solu Privesc tot cea ce mi se intdmpla Intr-un mod negativ. MA simt victima si neputincios, Ma retrag in mine insumi si {ntrerup orice comunicare, c ‘mine insumi, pentru a evita orice analiza si responsalibilizare. ‘Accept{¥ si imi acord un rigaz in viaf&. Privesc cu detagare ceea ce mi se ‘intampla si accept|¥ s& vd care sunt lectiile pe care Je am de invatat. Imi concentrez atentia pe prioritatile mele si fmi dau seama de faptul c& viafa tml oferd multe cadourl. mi acord momente frumoase, timp pentru odihn’, pentru a- ri regisi resursele. Astfel redevin stipan pe viata mea si am energia necesara pentru a-mi duce la capa toate proiectele. Accept{¥ si fiu unic. Am tot ceea ce Imi trebule pentru a-mi schimba destinul «si pot alege, tn mod constient, sé las viermele si se transforme in future. Am de ales intre “a abandona' si’a lupta’. Incerc si rezist si sa vad c& lucrurile se petrec aga cum vreau eu. Devin mal disciplinat, incep lucrurile, cite unul pe rand, avand grid sf termin cea ce am inceput. Flind mai responsabil dobandese mai multé Iibertate si eforturile mele sunt recompensate. Reincep sa fac prolecte, sa vise7, si imi creez viafa aga cum vreau eu, respectind ceea ce sunt ! Nu mai am nevoie de aprobarea celorlalfi Ii las s& tréiasca si fmi acord dreptul si spatiul necesar pentru a m& implini, Nu ma despart de sarcinile pe care le car dup mine decat pentru a le constientiza, Sunt eu insumi, pur si simplu, Dac& incetez s8 mai creez opresiune inutili, depresia va disparea. 343, DERMATITA vezi: PlELE—DERMATITA « 344, DERMATITA SEBOREICA Vect: PIELE — ECZEMA 345, DESHIDRATAREA CORPULUL Deshidratarea celulard este un deficit de apa si sodiu. Este asociat’ cu demineralizarea, Existd undeva o pierdere, o secet. Cum am ajuns si am o lips de api sau de sare in corpul meu? Apa este elementul care cura’, purific, face si circule ceva: fara ap, mor. Oare care parte din mine vrea si moard, care sunt emotiile de care vreau si scap? Care este obsesia care Imi consuma toata ‘energia ? MA distantez de creativitatea mea si de potenfialul meu interior. Nu rai vad solugia si este ca si cum m-ag retrage din via, deoarece durerea este prea intensi. M& las golit de energie, "secituit” de cellalt, deoarece imi concentrez, prea mult atenjia pe ei ‘Accept|¥ s& ma iubesc mai mult, si tmi hriinesc celulele printr-o rand stndtoasi si cu apa. Imi las. toate emojiile si se exprime prin intermediul creativitfii, Am grija de mine, deoarece niment nu poate face acest lucru in locul 346, DESPRINDEREA DINTILOR ect: DIVTT[DURERE DE. 0 Jacques Mert! 347, DIABET Vert: SANGE— DIABET 48. DIAFRAGMA Diafragma este membrana muscular care separ partea superioard (plamént 5 inimay) de partea inferioara (ficat, stomac, intestine etc) a fiinfei mele, Reprezintd respirasia, capacitatea de a ma abandona complet, respirand adnc. Cand diafragma se comprind am senzafia ci ma retrag in mine fnsumi. Am nevole “si fiu" relaxat pentru a putea si respir viata. Diafragma este eficienti atunci cand ma abandonez viefi si nu atunci cad vreau s& controlez totul. Dac apare o anumit& tensiune, acest lucru se intamplé deoarece retin, refulez sau blochez benefice pentru mine. Pot trai anumite situatii care ma impiedic& si imi exprim liber gandurile si sentimentele cele mai profunde. Poate ci modul meu de Viatd m& tmpiedica sa fiu cu adevarat ceea ce sunt, lucru care mi face si respir {ntr-un mod superficial si limitat, Ma simt stramtorat, inchis, 0 parte, un fragment din personalitatea mea este “fird lacat’. Diafragma este legati de primele misc ale foetusului, cénd descopar cd exista si altceva fn afara mea. La varsta adult’, aceasti zona se blocheaz atunci cand schimburile dintre lumea mea Interioara si cea exterioara sunt in conflict, dacd fac, de exemplu, multe lucruri superficiale, fra profunzime. Accept]¥ faptul c& viaja tml aduce multe lucruri bune. Incepnd de acum, nu ‘mal este nevoie si fiu refinut, am incredere, imi acord spatiul de care am nevoie si pot si merg mai departe fn viat’. Diafragma este un muschi foarte important, ‘care atunci cand respir adénc ma ajuta sd intra in contact cu eul meu interior sisi regisesc energia universului, Incepind de acum, vad viafa intr-un mod total diferit. Imi exprim liber, aici si acum, gandurile, sentimentele si emotile profunde, Viaga mea este plina de frenezie si entuziasm ! 349, DIAREE Vezk: INTESTINE —DIAREE 380, DIAREEA CALATORULUI Veci: TESTINE—DIAREE 351, DIFTERIE Verist GAT, LARINGE Difteria este 0 boala infectioasd care mai intl se manifest printr-o angina a mucoaselor, apoi eventual leziuni provocate de toxind la nivelul sistemului nervos (paralizie), al rinichilor sau al inimily. Difteria se caracterizeaza prin formarea unor membrane la nivelul laringelui si al faringelui (g8t) provocdnd o umfkitur’. Am o dificultate la inghitire. Deoarece gatul ma ajuta s& vorbesc, si comunie, acest lucru indic& faptul cX ma retin in timpul comunicatii cu ceilal. ‘Nu reugesc s& exprim ceea ce simt, imi inghit emotille si nevoile, Imi este teama cA mi inec in emoyile retinute, Ma sufoc cu tot c2ea ce nu exprim. Mi sim ridicol ‘i trliesc o angoasé atét de mare. Imi este teamé (sau mi-a fost team) ci nu sunt ‘capabil si "ip" dup ajutor daca sunt in pericol si acest cru revine mereu in visele mele. imi este frici de respingere si interpretez dinainte reacjile celorlalti. Ii las pe ceilali si imi controleze viafa fn tAcere si supunere, imi este ‘greu si imi accept {¥ corpul. Fug de mine tsumi si imi este fricd de moarte, Marcle Donor! olor Aeeontor- Covel subtle ie inbondvi we ‘Trebuie s& constientizez faptul ci am murit deja, in mai multe aspecte ale viefii mele, deoarece nu las curentul natural al vietii si curga in mine si s8 se exprime rin mine, Pri accept faptul cl este esential s8 tml fac cunoscute nevolle si sentimentele {n loc si le sufoc. Trebule s8 ma schimb. Trebuie si ma accept|¥ asa cum sunt si ‘s& invaf s ma iubesc. CAntatul poate fi un mijloc foarte bune de a-mi exersa gitul si de a celebra viaga, Dac ma jubesc gi ma respect, ceitali ma vot fubi si mai vor respecta la réndul lor. 392. DIGESTIE (durere de...) Vezk INDIGESTIE 353, DINTI (ingeneral) Dinfii simbolizeaza decizitle, poarta de intrare solida care mai ajut& sa muse din plin din viata! Realitafile interioare s1.exterioare trec prin dintii mei, care reprezintd unul din mijloacele prin care ma exprim in acest univers. Dini sunt organe anexe foarte dure care reprezinti energia fundamental a flinfei mele, @ integritiii mele. Capacitatea interioara de a primi delle nof, fubirea, hrana spiritual, precum si echilibrul si stabilitatea mea, se manifesta prin dintii sindtogi $i puternici. Dinfii sunt, tntr-o oarecare masura, oglinda fiinfei. Cand mancarea trece prin guré, aceasta transmnite sentimente care pot afecta dinti, pe termen mai lung sau mai scurt. Dintif sunt atinsi mai tntai (chiar dact este vorba, de exemplu, doar de o carie superficial) si apot organul moale care este legat de inte. Astfe, un dinte alterat (o carie de exemplu) indic& 0 slabii aflrmare de sine, o realitate inacceptabila pentru mine si teama de a ma pozifiona in univers, cu toate responsabilitaile pe care le implica acest lucru. Dificultatea mea de ai dobandi autonomia si independenta, de a accede la cea ce imi dorescyse reflects {in durerile de dingi. Chiar daca Imi este greu s& fau anumite decizit bune pentru mine, trebuie s4 fiu deschis tn fafa mijloacelor pe care le am pentru a depasi situafile cele mai delicate. Pentru multe dintre animale, dintil reprezints rijlocul cel mai eficient de a se apara in caz.de atac din exterior. Dac ma simt in pericol si nu stiu cum s& actionez, dintii vor reactiona. Dintit reprezinta, de asemenea, voinfa mea de merge inainte, de a reusi, capacitatea mea de a da viat& gindurilor si emotilor mele. Un conflict puternic, legat de culpabilitatea referitoare la o situajie emofionata reflectat& tn cuvinte, sau orice alt tip de deranjament interior se poate manifesta printr-o reactie a dintilor si chiar a sginglilor. Durerea ia nivelul dingilor sau al gingiilor apare atunci c&nd conflictul nu este rezolvat si, in mod constient sau nu, decid cd “timpul va aranja lucrurile”. Vreau i limite daunele, dar dintii mei vor fi cei care se vor strica. Situatiile nerezolvate, emofiile nexprimate, imi "putrezesc” dingii. Pot deci sa “stréng” din dingi pentru a ma apira de o agresiune exterioars tntr-o situajie care ma face s& reacfionez foarte puternic. Inchid usa, rezist in fara hicrurilor care vor s& intre fn mine sau, din contra, lucrarilor care au nevoie si iasi din interiorul meu. i Jocaues Mort! Incisivii (dinfii din fata) se raporteaza la faptul ce a avea de "trangat” ceva, legat de o alegere, adica de a spune da sau nu, de a face sau nu o anumit actiune ete. Caninil exprima faptul de a putea exercita o anumiti autoritate asupra decizillor pe care le am de luat. Asemenea unor colt, simbolizeaza capacitatea sau obligatia ‘mea de a ma apata singur. Pot fi afectati atunci cmd mai simt “sfiramat” in fata uunet deciaii pe care o am de luat. Muncesc cu mul:i Inversunare si am impresia ca nu fini voi putea atinge scopurile. Premolarii imi aratd gradul meu de acord cu privire la deciaiile mele. Molarii reprezinta gradul meu de mulfumire cu privire la decizile pe care le-am luat sau pe care le voi lua. Smaltul dentar este atins atunci cand am impresia cd nu am dreptul “sé musc" dintr-o situafie, din cauza ‘moralei sau a educatiei primite (sunt prea bine educat pentru a face asa ceva..) De asemenea, pot avea impresia cd sunt “folosit” de catre cei apropiati, deoarece ‘nu am nicio bariera pentru a ma apara. Dentina este afectata atunci c&nd consider c& nu sunt capabil de a “musca” dintr-o situafie, cand nu am incredere fn mine sin capacitasile mele, Realitatea si viafa cotidiana ma apasa greu: vreau si fug de ele. ‘Accept{¥ s& raménd deschis fat de tubire férd sé imi fie team’ c& voi plerde recunostinga celorlalti. Cand am dinfii sinatosi zAmbesc mai mult si sunt mai deschis spre comunicarea non-verbal cu ceifali. Ma iubesc asa cum sunt, cu toate calititile mele, Trebuie si am grij de dinfii mei, care imi “imbraca" personalitatea, Ma ajutd 8 am 0 comunicare clara si precis,fiind capabil sé-mi exprim cu cuvintele potrivite géndurile 51 emotile. Dingii nu au masc&! rimand eu insumi, far si ma judec, find in acelagi timp deschis In fafa eriticilor celorlals, Imi transform gandurile in iubire veritabila si dintii mei rman sndtosl. 354, DINTE (abces la radiicina dintelui...) Deoairece acest abces se afld in fesutul care acoperd radicina dintelui, acest lucru arata furia mea fata de o decizie pe care o am de luat. Cum infecfia este plasat8 in cavitatea central a dintelui, acest lucru indic& o situafie contradictorie pe care 0 traiese, in legatura cu o decizie care ma "roade pe dinduntru’. Este ca un vulcan mic care erupe $i care last s& fasneasci emotiile negative reprimate mult timp, Este posibil si simt 0 durere interioard puternica fafa de hrana afectiva de care am nevoie si pe care am impresia cd nu o am, Daci existi o ruptura afectiva, mal ales in relajie cu mama sau cu copili mei si adun in mine durerea sau dezamagirea, simfindu-mi vinovat de ceea ce se intampl’, abcesul va reapairea, Radacinile mele profunde sunt readuse in discutie, Accept|¥ si iau acea decizie cu cét mai multi iubire si armonie, tinand cont de valorile cele mai elevate care-mi guverneaza viaa, respectdndu-ma pe mine si pe ceilalyi 355, DINTI (carie dentara) Caria dentara este manifestarea unei dureri interioare extreme. Caria ‘manifesta fn exterior ceea ce se intampla in profunziumea persoanei respective, Ceva ma roade pana in adéncul flingei mele. Nu reusesc s& exprim acest ru care (wort Dilenar el ote Afectunor-Caurle soe al fbn ” ma roade si astfel apare inflamatia, Dintele incepe sé se strice si adeseori este ureros, In funcjie de sensibilitatea nervoasa existenta la nivelul dintelui. Cand tensiunea emofionalA devine prea intensi, se transforma la nivel fizic fn earie dentara, care corespunde exact situafiei pe care o traiesc™, Deoarece fiecare dinte reprezintd un aspect particular al personalitati mele sia viefii mele, caria imi araté faptul cd eu refuz sau resping acel aspect si mi autodistrug, Daca dintele respectiv este plombat, emofile legate de el vor fl inchise pan cand voi deveni constient de ele. Structura dintelul este cea mai rigida structura din corpul uman. Caria dentara se referd la aspectul mental, Oare este vorba despre ura, ranchiuna sau remuscarile fata de cineva, in special faji de 0 autoritate ? Este posibil si “imi ardt dinti”atunci cand ma simt atacat. Care este adevarata cauza a durerii mele ? Principala cauza va spori sansele de a opri acest proces de distrugere. Este posibil si imi port pica deoarece tac cu privire la un aspect si astfel imi fac rau mie insumi. Sau poate am trait o situafie fn care voiam si “musc’ pe cineva In pozitie autodefensiva, acyiune pe care nu am flcut-o, eoarece “un copil bine educat nu face astfel de lucruri”. in copilarie aveam adeseori cari, deoarece aveam un “dinte"® impotriva cuiva, Am primit pugind afecjiune (seme de afectiune precum tandrefe, blandefe etc). Ceilalti au ras de ‘ine gi am fost foarte ranit, pana in profunzimea dintior. Este posibil, de asemenea, s traiesc un conflict fn familie tn care fmi asumn cu greu ceea ce primesc de la ceilalti si trebule s& filtrez acest conflict printre dinti prin mestecare. Dinfii mé ajuta sé filtrez si s& aleg ceea ce intr3 fn interiorul meu siasfel, in universul meu, in general. Cu cit am mai multe cari, cu atat mai mult mi rup de mine insumi si ma apropii mai mult, inconstient, de moarte, deoarece fiecare carie manifesta o parte vital din mine care este moarta sau pe cale de a ‘muri si un conflict pe care fl traiesc, care raméine fara solute. Durerea se exprim’ prin earie si poate genera alte dureri fizice, corelate de durerea de dinte. Accept|¥ s& incetez s mai caut cauza fizicd (alimentafie, zahar etc). Imi las, ‘indurile si evolueze si imi schimb modul de a vedea situatille din viata mea. Pot si ma intreb ce “hran” emofionala si rafionala (gandurile mete) nu fmi mai este beneficd si pe care ar f bine si o inloculesc printr-o alt hrani mai stinstoas& si mai echilibraté? Abordez viata cu mai muta pasiune si astfel ajut maselele de ‘inte si se dezvolte 5 si se intdreasca, Va fi mult mai bine pentru mine ! 356, DINTI (durere de...) Problemele dentare sunt legat de decizii, mai ales cand este vorba despre 0 durere de dinti, Aman luarea unei decizii deoarece consecinfele acelei aleger ma sperie, mi dau o stare de nesigurané. Acestui aspect i se adaugi responsabilitatea personald, capacitatea mea de a lua decizii, fara si imi fe teama 2 Vextexpzatile penbu care inten pate - Din, snboiom dor °° "hem un cnt nporva eda" ~ pot ple ves rs pe ceva AL ee wa Jacquet Martel de ceea ce se va intdmpla mai tarziu™, Aceastd nehotarare poate proveni din faptul ci nu am o vedere de ansamblu asupra unet situatil i astfel nu pot trage concluziile adecvate. Dingii mei avanseaza prea mult spre exterior dacd sunt prea gribit in deciziile pe care le iau, cAnd vreeu ca totul si mearga mai repede, Adeseori fac compromisuri pentru ca cellalfi sma lubeascd. Daca dinsii mei sunt otientafi mai mult spre interior am tendinga de a pune fréne, de a ma retrage in ‘mine insumi. Dac am durere foarte puternici, este posibil ca acea durere sf apirut deoarece imi port pic pentru ci nu pot comtunica ceea ce vreau eu, As vyrea si "imi ardt din’, s& "marai" pentru a m&pozitiona, pentru a-mi arta forja si a arita cl exist, Vreau si fiu ascultat, respectat. Dar, dimpotriva, eu “inchid ura’. O afectiune a raddcinii dintelui arata furia pe care o am fafd de o situatie sau un membru al familiei pe care imi este teama c4 il voi pierde. Durerea reapare de obicei in situafile “dureroase” cdnd trebuie sma detasez fafa de o situafie sau fai de o persoand. Daci nu am rezolvat in totalitate o sitvasie, durerea poate persista chiar si dupa extractia dintelui. Durerea fmi araté faptul i, furia pe care o simt este inutili si c8 trebuie si Incetez s8 ma mai stresez.cu privire la aspectul de care se leaga durerea ce dinte. Constientizez faptul c3, daca imi comunica nevoile si doringele, durerile de dingi nu mai au sens s& apara jn copilirie, daci dintii mei cresc cu dificultate, inseamna ci ma simt pierdut, nu stiu pe cine sau pe ce anume s ma sprijin, Traiese angoasi si nesiguranta, Dacd, din contra, nu am nicio sensibilitate, este vorba despre modalitatea mea de a fugi de situatile neplicute, de a inchide urechile la mesajele pe care mile transmite corpul meu. Cand este vorba despre tartru pe dintl, este o forma de agresiune interioard, o reactie care nu a fost rezolvata $i care reapare la suprafaf’. Acest lucru ma poate determina si-mi inéspresc pozitile fap de decizile pe care le am de luat sau pe care le-am luat deja. Traiese pentru cellalti fn loc s& trdiesc in functie de propriile mele aspiratii si de vointa mea personala. Tartrul devine un soi de armur& pentru dinfii mei, pentru a ma proteja de atacurile din exterior. CAnd imi rup un dinte traiesc o confruntare fata de cineva sau ceva mai puternic decat mine si ma incapatanez si continui si ma bat pentru ideile mele sau pentru ceea ce cred. Sunt rigid si merg pana dincolo de capacitatile mele, in cazul in care persist dintii de lapte, tuseamnd c& ma agit de anumite comportamente de copil, deoarece imi este teama s& cresc. Daca imi pierd dinti prematur, am impresia ci ceilalti fau deciziile in locul meu, Nu pot sa “muse din via}a’, Daca ajung si imi pierd dingii (cdnd imbatranesc, de exemplu) poate Insemna faptul ci viafa mea nu fmi mai apartine mie, deoarece ceilalti iau deciziile i locul meu. Nu vreau sa "Imi mai ardt dinfi” renung, fmpotriva vointel mele, la creativitate, la tinerefea mea. Dac unii dintre dinfit mei fnc& nu s-au dezvoltat, Inseamna cA imi este greu si tréiese: nu vid cum a5 putea deveni be ace ot de mate perszane au ck de a merge a dentist. De mute oda vine pe ca mea de tina ‘ce neh per a unt apa! cr era iis, Dar nearer Suu opt de a se era pe ng ml ‘etek ang evo nepcat, ge care woau sf. Ese ur Tu ferent se simfin rat emt 3 Sensi cnd merge a dei. Moree oianar Bios. Afectunlr- Court subeeoeImbondi ms independent, mai ales fafa de mama mea gi cum a5 putea si ma exprim liber, fara sd imi fie teama de consecinte. Desprinderea dingilor are legatura cu frica de a-mi fi descoperit un secret pe care nu Fam spus nimanut. Toate acestea m& rod de-a lungul anilor. Astfel ma pierd si mu mai am nicio limit deoarece, asemenea unui cameleon, vreau prea mult si ma adaptez la ceilalfi pentru a fi tubit si acceptat|¥. A sosit momentul sa imi delimitez.spatiul vital si si ma eliberez de acest secret ‘care mi roade, pentru a face energia sf circule si a”musca” din plin din viaté. ‘Accept{¥ sa gasesc un mijloc de a-mi structura mai mult gandurile si idetle. ‘Astfel imi va'fl mai usor s iau inifiativele cele mai bune referitor la ceea ce teiesc acum si si imi schimb comportamentul. Accept] si fiu constient de ceea ce se intAmpld in viata mea, sa infeleg esenja determinairii care imi gestioneazd universul. Verific partea afectati de problemele dentare si aduc solutia potrivitd. Dac’ sunt afectati dingii din partea de sus, ma géndesc la intuitie si la instinct, in cazul celor de jos, este vorba despre o decizie din planul rafional si logic, ceva de ordinul voingei fizice. 357, DINTI—PROTEZA, IMPLANT DENTAR Proteza dentara imi da iluzia unei vitalitafi puternice. De fapt, la fel ca si dinsit adevarati, da impresia de a fi adevarati, sincera, ca si dinfit reali ! Nimic nu este {ns mai fals! Deoarece vreau si obfin un réspuns clar, merg pana in profunzimea lucrurilor. Sunt capabil si mi traiesc experientele cu curaj si sinceritate, ca si cum ag avea dintit reali ? Sunt determinat s& fiu cea ce sunt cu adevarat, si ma afirm, sf fiu intreg, s& "musc" din viaf& ? Dacai proteza ma raneste {in urma unel asa zise ajustiri proaste) m4 simt si eu rinit, chiar dacd inconstient, de un parinte acaparator, exigent sau care “Imi otriveste” viala: ding de sus, indicd faptul c& este vorba despre tatil meu, partea mea rationals, Yang, iar cef de jos, au legétura cu mama, cu partea afectiva, intuitiva, Yin. Acest lucru ma impiedica s& devin autonom, incetez sa mai traiesc in functie de ceilalti. Accept{¥ s& fu eu tnsumi si mi regisesc satisfactia si fericirea de a ma afirma, 388, DINTI (scragnirea dintilor.. [DURERE DE. Dingii reprezinta deciziile si o anumiti forma de agresivitate, Scrésnirea dinfilor, denumita si bruxism, reprezint’ o furie inconstient, care urca la suprafafi, o furie refulati, care se exprima mai ales noaptea. Am o mare nervozitate interioar, ma abfin din a face sau a spune anumite lucruri. $i pentru c& nu reusesc si iau deciaii clare si precise, scragnirea din dinti este expresia fizicd a tristefil sia agresivitatii mele reprimate fata de o situatie care imi este insuportabild, Asemenea unet ust care scértie, scragnirea dintilor scoate la Jumina frica mea de a ma deschide pentru a lua decizi, iar zgomotul exprim’ o forma de geamat interior, faptul ci ma simt prins ca intr-o vrajii rea. Vorbesc in Ainiste, pentru a elibera ceea ce nu pot exprima prin cuvinte, tot ceea ce a rémas nespus, tot ceea ce am ingropat in interior in timpul zilet. Copiii sunt foarte des — BRUXISM Vez st: AUTORITARISM, MAXILARE m6 Jacques Morte! afectati de bruxism: de la 0 varstd frageda tnvafa diferitele relatit de autoritate 51 Jocurile de putere care exist. Daca imi este fricd sé imi exprim opiniile si ma simt "prea mic" fn fafa pringilor met, a bonei sau a tnvafatorilor, ajung s& scrasnese din dinfi. Indiferent ta ce varsta se manifesti, bruxismul indicé o tensiune interioara puternicd. Traiese o dualitate mare fntre mintea mea st intima mea si pasiunea mea, rezultatal find pasivitatea Accept{¥ si constientizez aceasta stare fara si o refulez si si o exprim asa cum 0 traiesc in prezent. Imi accept|¥ sensibilitatea si emofille care les la suprafafa si realizez faptul ci incertitudinile male m& determina s& tralesc mai mult tensiune interioara decdt faptul de a prelua inifiativele care se impun, Atunci cand fau o decizie, ma eliberez si ma simt mal implinit. 359. DINTI (simbolism al dingilor...} Na, Posjoarea s face cu faa a pesca rin uae: Pray @ ¢ bs) (2) &) Maxilar superior Dreapta {n partea sténga pe maxilarele superioare (dinfii 11-18) si cele inferioare (41-48) {n dreapta persoanei, care corespund crelerului stang (partea rafionala, concret’, material, analitic) In partea dreapti, maxilarele superioare (dintit 21-28) si inferioare (dintit 31-38), in stinga persoanel, care corespunde crelerulul drept (afecsiune, intuigie, doringa, senstbilitate) Moree Diciooar Bolo Afectntor- Courele subtle mbondvil i Deoarece dinfii sunt vii si au un process de evolutie care dureazi mat multi ani, este interesant de observant faptul c, fiecare dintre ei este legat de un sentiment sau de o emofie care, prost gestionat, genereaza o slibire a acelul dinte. Daca existi dinji plerdufi pe partea superioars dreapta (dinsii 11-18) am 0 dificultate tn a-mi gist locul cuvenit. Partea superioara stanga (dintii 21-28) indic& faptul c& am o dificultate in a-mi realiza doringa mea de a fi. Partea inferioard dreapta (dintii 41-48) face referire la dificultatea mea de a-mi construi viata concret. Partea inferioara stanga (dintli 31-38) indica faptul c& ‘nu primese in familie recunoasterea afectiva de care am nevole. Incisivul central superior drept (11) corespunde relatiei cu tatal, partea ‘masculina a fiingei umane, autoritatea, divinitatea. Incisivul central superior stang (21) Incisivul central superior stdng (#21) corespunde mamel, piril feminine din ffinga umand. Dacd exist un spatiu intre cei doi inseamna ci cei dot poli ai mel, tmasculin $i ferninin sunt disoctati, Daca sunt femele, indic& faptul ca am indoleli referitoare la relatia mea de cuplu. Daca sunt barbat, am o dualitate fafi de femei: imi simt atras, dar in acelasi timp descurajat de ele. Existenta unui spatiu intre cei doi incisivi denoti dificultatea mea de a forma un cuplu, atat in exterior cat sin interiorul meu. Dac unul dintre incisivi fl incaleca pe celalalt, cel de dedesubt reprezint& pirintele pe care eu fl consider dominant, iar dintele din interior reprezint parintele pe care eu fl consider dominat, sters. Incisivit centrali inferiori (#31 si #44) fac referire la locul pe care il ocupa concret, in viaja cotidiand, mama si tatil meu sau persoanele care indeplinese acest rol. Algturi se gisesc incisivii laterali (#12, 22, 32, 42). Acestia sunt in relavie cu incisivii centrali. Dac am o dificultate cu. unul dintre paringii mei, sau persoanele care fi reprezinté, incisivii laterali isi vor schimba poztia, dinamica ‘mea sau reacfiile mele fata de principiile masculin si feminin, fiind repuse in discufie. Incisivii laterali sunt sub sau peste cei centrali dacd vreau s8 fiu mai puternic decit paringii mei, si fu mai mult decat ei, independent, nesupus une ‘utoritiji. Vreau s& fl domin pe parinfii met sau el se eclipseaza singuri. Cu cat incisivi lateralt sunt mai avansafi, cu atat am vrut mai mult sa ma distantez mai devreme de pirinfil mel, Aceasta situatie exist faté de mama mea, daca incisivul lateral sting (#22) este deasupra si fafa de tatél meu, daci este vorba despre incisivul drept (#12) care este deasupra celui central #11, Daca incisivil laterali se afla in spatele celor central adopt o atitudine de supunere faja de unul sau améndoi paring sau ma simt supraprotejat. Caninii (#13, 23, 33, 43) apar la momentul pubertafii (pe la 13-14 ani) cand energia sexuald se dezvolt’. Corespund marilor transforma interioare pe care le tiiesc, Dificultafile legate de corpul meu, de sexvalitatea incipient, de ‘capacitatea mea de a face alegeri, vor afecta caninii, Caninul superior drept (#13) este in legaturd cu o schimbare care se vede sau se manifesta in exterior, cu proiectele si cu viziunea asupra vitorului, cu datoriile si obligatille care ma pot face s& nu ma exprim liber. Caninul superior stang (#23) este legat de schimbarile interioare si de supunere, Dac’, de exemplu, am o dificultate legat we Jocgues Mane! de aparitia menstruatiei, este posibil ca acest canin si fie afectat. Caninut inferior stang (#33) find in fata caninului #23, corespunde schimbétilor Iinterioare care se concretizeaza in exterior, in familie, Dac trebuie s& traiesc totul in tacere, caninul #23 va fi afectat. Am tendinga de a trai ca un sclav si de a ‘ma simi obligat s& fi servesc pe ceilalti. Caninul inferior drept (#43) reprezinta determinarea mea si dezvoltarea corpului. Dac, de exemplu m-am oprit din crestere foarte devreme, acest canin va fi afectat. Primi premolari (#14, 24, 34, 44) reprezintd cine sunt, ceea ce vreau. Dac acesti dingi sunt extrasi tn copilaie, eu, copil find, ma voi simti obligat si fac parte din masi, in loc s& flu un individ distinct. Ca si cum colectivitatea ar fi mai importanta decat individul. Ma supun unei autoritaji dstincte fafa de autoritatea mea. Premolarul superior drept (#14) indica felul in care ma exprim in socictate, cu calitatile si bogiyia mea interioar€. Dac& imi este greu si Imi exprim doringele si 4 mA pozifionez, acest dinte este deplasat. Primul premolar superior stdng (#24) este legat de sensibilitatea mea, de latura mea afectiv’ interioara, Dorintele mele netmplinite si visele din copilarie nerealizate, avand legstura cu acest aspect, vor duce la afectarea dintelui #24, Primul premolar infertor stang (#34) indica felul in care imi exprim vointa pe plan concret, n viafa cotidian’, ‘mai ales pe plan afectiv (si tn special fn ceea ce priveste iubirea maternal), in timp ce echivalentul séu drept, (#44) este legat de prietenie si felul in care imi duc la termen profectele. Daca am o dificultate fata de un proiect la care sin, acest dinte va fi afectat Cea de a doua pereche de premolari (#15, 25, 35,45), este legati de dorintele pe care vreau si le realizez si de tridati (in relatie cs tata, mama, in cuplu, tn relafii de prietenie). Este vorba despre toat& creativitatea mea. Daci nu imi pot exprima aceasta creativitate, acest dingi vor fi afectafi Al doilea premolar drept (#15) are legatura cu lucrurile pe care vreau sa le dezvolt in exterior. Faptul de a nu putea avea conii, indiferent de cauza, este un exemplu de ceva ce ag vrea si creez, dar nu se poate realiza. Cel de-al doilea premolar stng (#25) confine abilititile mele particulare, pe care le manifest sau nu, care ma fac s& flu eu cu adevarat. Cuprinde toate posibilitijile mele trecute si viitoare. Al doilea premolar inferior stang, (#35) este legat concret de relatia mea cu in ce fel sunt afectat de energiile ei, ma simt liber sau sufocat de ea? Cu ct ma simt mai acaparat, mai sufocat de mama, ca atat mai inclinatin interior va acest dinte, Al doilea premolar inferior drept (#45), face referire la munca si la tridarea din relayia cu un prieten sau o prieten’. De asemenea, poate fi vorba despre 0 dificultate de a organiza un project concret Primii molari apar (#16, 26, 36, 46) la varsta dé sase sau sapte ani si aratfelul {n care ma pozifionez sau nu si nevoia mea de a fr recunoscut de ceitalfi Primul molar superior din dreapta (#16) are legitura mai ales cu locul pe care vreau si fl ocup fn societate, in exterior, in timp ce, primul molar superior stang vv Maret sonar olor Afectunor- Couzle subtle le indole ws (#26), exprima dacd sunt sau nu recunoscut pe plan afectiv, mai ales de citre pirinsii mei. Pot avea impresia ca nu exist sau cX nu sunt ubit asa cum as vrea eu siatunci molarul #36 va fiafectat. Primul molar inferior drept se raporteaz la munc, intr-un mod foarte concret. Dficultatea de a concretiza un proiect sau de a ajunge intr-un anumit loc de munc&, va avea efecte asupra molarului #46. Acesta este legat de notiunea de dorinfa, de moarte si de renastere. Dac am fost pe punctul de a muri, cénd eram foarte mic, sau daci moartea a fost prezentd Intr-un mod intens, fie c& a murit cineva sau nu, molarul #46 va fi afectat. A doua pereche de molari (#17, 27, 37, 47) apar pe la varsta de doisprezece ani, Fac referire la interacfiunea mea cu ceilalti sila felul in care sunt perceput. Al dotlea molar drept (#17) se raporteaza la viata de zi cu zi si la munca. Daca relafille mele cu ceilalfi nu sunt armonioase, molarul #17 va reactiona. Al doilea molar superior stang (#27) arata raporturile mele interioare cu ceilalsi, dar la nivelul emotiilor. Asteptarile nefmplinite pe care le am de la cellalji vor afecta molarul #27. Al doilea molar inferior stang (#37) va reactiona la randul siu, dac’, in plus, exist’ si o deceptie fafa de o atitudine precisa, persoana respectiva face ceva, pe plan fizic, care va amplifica aceasta deceptie. Al doilea molar inferior drept (#47) se referd la raporturile pe care le am cu celal. Situafile de conflict intens sau cuvinte si gesturi exprimate in aceste situatii, vor face acest molar mai vulnerabil. Miselele de minte (#18, 28, 38, 48) apar in jurul varstel de 21 de ani, varsté la care imi integrez partea spiritual8, Reprezinta lumea in care evoluez, dar si lumea spiritual, misiunea mea, valoarea mea personala si relafia de ajutorare. Latura spirituala este accesibila pe calea mistici, adica mai orientata spre religie si rmisterele sale sau spre cunoasterea ezoteric4. Aleg mai mult calea cunosterii decat calea misticd, in cazul in care maselele de minte lipsesc, Dacd am masele de minte doar pe maxilarul superior, imi este greu si integrez In cotidian cumoasterea mea pe plan spiritual, invizibil. Dacd aceste masele apar doar pe maxilarul inferior, inseamna ca investesc multi energie in activitatile mele cotidiene pentru a reintegra lumea fizic’. Maseaua de minte supertoara idreapta (#18) face referire la forja pe cate 0 am pentru a ma incarna, pentru a ‘ma integra in lume pe toate planurile, Maseaua de minte superioard sténgi (#28) corespunde fricii mele de a nu m3 integra in lume. Respectul meu scizut Faja de mine este Insofit de frica de a fi respins. Maiseaua de minte inferioaré ‘tanga (#38) face referire la capacitatea mea de a-mi exterloriza punctele de vedere si emotiile fata de cei din jurul meu, iar maseaua de minte inferioara drepta (#48) influenfata de capacitatea mea de a ma integra fn lumea fizic’, dea fibine ancorat. 360, DINTI-MASEA DE MINTE INCLUSA vec si: DINTI—SIMBOLISMUL... Mintea, fntelepciunea este o mare calitate, Am fericirea de a o manifesta in aceasta via}. Ma ajuta s& ma deschis in fafa universului si imi confer’ bazele solide pentru tot ceea ce fac. Maselele de minte simbolizeazd aceast’ 190 Jocgus Meret autonomie pe care o castig, de-a lungul anilor. Astfel, © masea de minte care refuza sé ias4, si fsi ocupe locul cuvenit, inseamna, pe plan mental, cA refu2 s8 imi preiau tot spafiul care mi se cuvine si sé am incredere in mine. Pastrez in interior tot ceea ce nu-mi place la mine, pentru afi pe plac celorlali Accept|¥ si Imi ocup constient locul care mi se cuvine pentru a-mi dezvolta toate calitasile divine esentiale in evolutia mea. Astfel pot crea un fundament mai solid pentru viafa mea. Accept|¥ si las natura s& fi urmeze cursul si s& Imi deschid constiinta pentru a evolua si a vedea scaimbirile din mine ! 361. DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA 362. DISCINTERVERTEBRAL Vezt SPATE [DURERSDE..] /LOMBAGO, HERNIE DEDISC Un disc intervertebral este cartilagiul elastic care reuneste vertebrele si care joaci un rol de amortizare. In urma unui traumatism, deplasarea disculul Intervertebral provoaci o durere foarte ascufiti acolo unde are loc. Aceasta provoaci in general comprimarea radacinilor nervului sciatic si o nevralgie foarte dureroasi la acest nerv. In acest caz, triiesc 0 situafie care ma destabilizeaz’, care “mi aruncé la pamant’, Ms simt prins intre dowd situafi, in care au trebuie sa joc rolul de mediator, de "tampon". Trebule si amortizez loviturile si este ceva greu de suportat pentru mine. Mai ales la locul de munca, este posibil si nu ma simt competent in sarcinile care mi se dau de Indeplint, Faptul de « ma critica side a fatat de sever cu mine fnsumi poate antrema o degenerescenti a discurilor (discartroza). Ma simt strivit, casi discurile mele, dar nu fac nimie pentru a schimba situatia, Dac exist si o inflamatie (discita) reactionez exagerat din cauz c& sunt contrariat fntr-o anumita situatie, asemenea unei explosii care detoneaz’. Sunt direct, uuneori cinic sau critic in observatille mele, lucru care las si se vadi furia pe care o traiese, Accept|¥ si fiu resporisabil de mine insuml si de reacjile mele, Mi analizez, fnvas si fmi amortizeze reactile tn fata viefi, in fafa celorlalti si in fafa situatiilor si admit cnd gresesc. Imi rezolv disputele cu mine insumi si ocup locul care mi se cuvine, respectind opinitle celorlalti, Astfel fmi recunosc valoarea si sunt mal obiectiv cu privire la ajutorul pe care fl ofer celotiali. 363. DISCARTROZA vezi: DISCINTERVERTEBRAL 364, DISLEXIE Dislexia este o dificultate de invafare a cititului sia scrisului, fr si aib& vreo logitura cu deficiensa intelectual si senzorialA sau cu tulburari psihiatrice. Dupa ce am citit cu usuringa primele cuvinte, devin incapabil s& ingeleg ce urmeazi, mi oprese din citit si nu pot relua decat dupa céteva secunde de pauz’. Vreau ca |ucrurite sé avanseze prea repede fh viafa mea, Gandirea mea merge mai repede decit vorbirea. Fie cd traiesc intr-un mediu familial perturba, ie cam fost prea protejat, in ambele cazuri, vreau sé flu pe placul unuia dintre paring mei (sau a ‘unui apropiat) st mi este teama cA mu voi fila indljime, c& nu voi corespunde Moree conor al Bll Aecunior- Coulee oe imbondvir cy cexigengelor lor. Ma simt vulnerabil deoarece nu m& respect si tremur fn fafa dificultatilor. Dislexia este rezultatul unei situafii bulversante pe care 0 traiesc, mai ales daca sunt copil. Dificultatile legate de scris imi amintesc de fipetele pe care le aud la scoala sau acasa si pe care nu le mai suport. Nu stiu cum sa ies din aceasta situatie, a5 vrea sa inceteze cu orice pret! Daca este vorba mai degraba de o difcultate la citi verificin ce situatie am fost obligats& citesc, de exempl in fafa unei sili cu oameni multi, n fata cirora am fost ridiculizat. De fiecare data And citesc, se reactiveazi stresul pe care l-am trait atunci. Am, de asemenea, impresia cf, structurile in care traiesc (regullle de la scoala sau de acasi) sunt prea stricte. MA simt ca un soldafel care trebule sa asculte ordinele, altfel a5 fi pedepsit. Paringii mei ma protejeazd atat de mult incat vad acest lucru ca pe 0 pedeapsa, Dacd sunt parintele unui copil cu o astfel de afectiune, invag.cum s& {mi comunic cererile intr-un mod calm si cu infelegere, in loc s& fip c& sunt dezamagit, daca este cazul sisi folosesc o forma de violent nociva. ‘Accept{¥ s imi acord timpul necesar pentru a face lucrurile pe rand, fara s& tremur, far s4 zdruncin totul. Imi acord timp s& respir, s& ma calmez. Stiu cd sunt o fiinga inteligenta si imi dezvolt vointa fcdnd lucrurile pe etape. Accept|¥ si recunosc iubirea din mine, Imi ofer posibilitatea de a ma iubi si de a accepta |¥ c& aceasti stare este trecatoare, stiu c& imi voi implini felurile. Daca sunt copil, accept|¥ faptul ci am puterea de a decide ce este bun pentru mine. inva si am incredere si si imi redobandesc capacitatea de a invata, deoarece stiu, in sinea ‘mea, ci pot reusi acest lucru, prin curaj, voinfa si tenacitate. De aici fnainte fotosesc lectura ca pe un instrument care fmi deschide usile spre lumea intreaga. Timi asum riscul de ale spune celor in cauza lucrurile care nu imi convin, deoarece ‘vreau si traiesc in pace si armonie, Astfel am mai multd libertate si constientizez faptul ci regulile existi pentru a ma recadra, pentru a ma sprijini si a ma indruma. 365. DISLOCARE Ver: ASE —DISLOCARE 366, DISMENOREE Veet: MENSTRUATIE [DURERIDE..] 367. DISTROFIE MUSCULARA Veet: MUSCHI— DISTROFIE MUSCULARA 368, DIVERTICULITA vezi: INTESTINE —DIVERTICULITA 369, DIZENTERIE Veet: INTESTINE / DIAREE / DIZENTERIE 370, DREPTATE (euam..) i q "eu am, te" este cazul sé ma fntreb: "de ce sunt inchis fap de opinitle celorlalti ? De ce anume vreau s4 ma protejez? Trebuie s& constientizez faptul ci, cel din jurul meu pot mane calmi fafi de mine, pot si pstreze distanja, si fle atengi sf mi ma izbeasca si chiar sé creada ci SUNT BOLNAV. Se spune ca varsta la care vrem si avem tot timpul dreptate este fn jurul varstei de 7 ani. Este posibil ca, o parte din mine sa i rimas copil ? we Jacques More! Accepténd|¥ sa fi ascult pe ceilalyi, oferindu-mi sansa de a-mi schimba parerile gi de a-i asa si pe ceilalfi si tsi exprime propriile pareri, Imi amplific nivelul de iubire, de deschidere, de libertate prin respectul reciproc si 371. DROGURI Veai si: DEPENDENT Un adevarat flagel al umanitatii, drogurile constituie una dintre cele mai dauniitoare forme de evadare a fiintet umane, pentru a supraviefui. Extrase din plante sau substante fabricate sintetic, drogurile asa numite “slabe" (marihuana, hhagig etc) sau “puternice” (PCP, cocaina, heroina etc) sunt adeseori folosite din uurmatoarele motive: disperare, rusine, panic& extrem&, fica de necunoscut si de responsabilitai. Drogul devine un refugiu, ma protejez fata de mine insumi, Deoarece refuz si triesc si si fu responsabil,slabiciunile mele interioare risci si mA indrume spre droguri. Imi este teama si fac fafa realit’ii si sa fac eforturi Vointa mea este adormita si am tot mai pugin tendinga de a lua decizii, Ma las purtat de val... Multe droguri duc la forme de dependenj3 puternice, care nu fac decét s& reflecte “propriile mele dependente' interioare (delicvenga, parinti) absenta, introvertire, nevroz’, compulsie emofionala sau sexual, pe care incerc si le refulez ametindu-mi mentalul. Impresia de a fi separat, chiar "smuls” de © ‘ing’ dragd (parinte,frate, sora, animal etc.) sau dintr-un loc sau o situajie care imi ficeau fericit, ma poate determina si traiescun gol interior pe care vreau sf ‘umplu prin drogurt. Pot suferi in relatie cu un pirinte, cel mai adesea, mama, care este lipsitd de emofii, rece. Acele droguri, care sunt stimulente mii ajuti si *plutesc’, si ating anumite varfuri si sf trdiesc experiente care imi dau iluzia de fericire si prin care evadez. Nu ma pot lipsi de ele si dependenta mea se agraveazi in timp. Primul pas pe cate trebuie si 1l fac este s& constientizez, sincer, fir’ masci: de ce am recurs la aceste droguri? Constientizez faptul ci fntotdeauna exista un motiv. Indiferent care ar fi acest motiv, accept |¥ sa descopar adevarata cauzi. Ma accept] aga cum sunt $i inva sa imi exprim nevoile. Renunsarea la consumul de droguri cere mult curaj: cdutarea linigtitinterioare este motivafia mea, Faptul de ‘a reusi si fu fericit fn orice situatie ma ajutd si imi gasesc pacea interioara si si ma simt fn largul meu tn acest univers imens. Semnificatia cdtorva dintre droguri: Hasis- Marihuana: caut o lume fara probleme, evadez Amfetamina - Cocaina: stimuleaca productivitatea $i, prin urmare, caut succesul, ubirea, recunoasterea LSD - Mescalina, clupercile halucinogene, heroina: caut senzajii puternice si extinderea stiri de constienta, in cazul heroinei, ma intreb pana fn ce punct am ‘idealizat-o pe mama mea sau o femeie important’ din viata mea, pe care 0 consider 0 eroin’, mai cred in continuare acest Iucru sau acea persoand m-2 dezamagit, m-a tridat ? Opiumul: aduce o stare de placere, de toropeala, de lene so falsi impresie de pace interioard. YT ‘Moree Denar at Blior 5 Afectunor~ Caurle subtle oeimbolndvir 193 372, DUODEN Ver! sé INTESTINE [DUREREDE..J Duodenul este partea iniiala si cea mai scurti a intestinulut subsire, dupa pilor, se continu cu jejunul si ileonul, ultima parte. Cea mai mare parte a digestiei si a absorbyiei alimentelor are loc fn intestinul subtire, Duodenul reprezinta sinteza dintee recepfie si integrare. Exist’ o legaturd de echilibru intre a da si a primi. Cand apare o disfunctie a duodenului, ma simt confruntat cu idei noi. Inconstient, ma tndoiesc de mine tnsumi. Imi lipseste Increderea in capacitatea mea de a gestiona orice fel de adaptare. Poate fi vorba despre relafii afective sau legate de familie in cadrul careia ma simt contrariat sau traiesc o nedreptate. Exist ceva sau cineva care ind contrazice si nu suporta acest lucru. Exist o disputa care are nevoie si fie rezolvata si am nevoie de ajutor. Ma simt sfagiat: am impresia cd trebuie s& ma sacrific pentru putinii prieteni pe care fi am si care nu sunt de obicei prea amabili. Un ulcer duodenal este provocat de o mare nesiguransa si o nefncredere fata de ceilalfi. Constientizez. faptul ci cuvantul duoden este format din: "duo". Exist agadar o legitur’ cu relatille Interpersonale, Ma simt ros in interior, am o arsurd interioara, Nu diger aceasta situafie, ma irité si m& Incdpatanez si controler totul fn relatille mele. Ma intreb daca sunt dominat de cineva sau de ceva? imi este team’ ci nu am calitatile necesare pentru a fi jubit asa cum sunt? Constientizez aceste frici si renunt la ideile vechi, Accept|¥ si-mi constientizez,capacitatea de a lasa energiile si curga, fara s opun rezistentS vieti, si constientizez ci am forfa de a avea incredere si capacitatea de a mi adapta, Regisindu-mi pacea interioara, acest foc care ma ardea in interior se va stinge si duodenul meu va fi mai sindtos. 373, DUPUYTREN Veci: MAIvI—BOALA DUPUYTREN 374, DURERE Durerea este unul din mijloacele pe care corpul le foloseste pentru a-mi atrage atengia si a-mi spune cé trebuie si ma opresc si si constientizez faptul ci trebuie si fac schimbiri in viafa mea si in modal meu de a mA percepe sia ma judeca Indiferent despre ce durere este vorba, aceasta are legaturd cu un dezechilibru de ordin emotional sau mental, cu un sentiment profund de culpabilitate sau suferinga, Este 0 forma de angoasi interioara si, deoarece ma simt vinovat Pentru ci am fécut ceva, am spus ceva sau am avut anumite ginduri “nesinatoase” sau “negative” ma pedepsesc inconstient, prin aparitia unei dureri intense. Intrebarea pe care trebuie si mi-o pun este: "Sunt cu adevérat vinovat ?" Si pentru ce ma simt vinovat? Durerea pe care o simt acum nu face decat si mascheze adevarata cauzi: culpabilitatea. Gandurile mele sunt prea puternice si trebuie sé fiu deschis pentru a identifica corect aceste culpabilitij. Nu trebuie si le evit, ci sd le infrunt, deoarece sunt frick pe care voi avea nevoie si le integrez mai devreme sau mai tarziu. Durerea indica, de asemenea, ceva neterminat, fals O amiagire: cred c& am inteles ceva, dar mai am de depasit o etap pentru a gsi adevarul, pentru a ajunge prin urmare la starea de adevar, o stare de bine si far 198 cues ioral durere, Pot sa ma complac in acest disconfort in loc si fac fat& emotiilor. In loc s& vreau si fngrop durerea cu medicamente de toate soiurile, pot si plonjez in urerea mea si s& descopir ceea ce vrea si imi transmita, Astfel, fac fafa fricit cuprinse in aceasta durere. Daca constientizez. acest lucru, voi putea apoi s& ma eliberez de aceste frici. Am nevoie si am incredere sis renunt tn fata unei persoane sau a unei situafii pentru a lisa sé dispara tensiunea interioars, Durerea fizici urmeaza de multe ori, dup& o separare, care imi accentueazi sensibilitatea, Traiesc aceasta situatie foarte brutal. Daci lovesc pe cineva, acest contact dureros, chiar dac& este mai mult emotional, decat fizic, va lisa 0 amprenti si durerea poate aparea atat la persoana care a lovit ct sila cea care a primit lovitura, Durerea de oase indica faptul c& situatia m-a afectat fn adancul fiinfei mele, in timp ce o durere musculara, este mai degraba o durere de ordin mental, Durerea mi conecteaz imediat cu suferinja mea morala si ma obliga si mi opresc si sa simt ceea ce se intmpla in corpul meu. Intr-un anumit sens, este pozitiva, deoarece mé ajuta si ma “conecte7” la interiorul meu, fa sufletul meu si sa devin constient. Cand durerea este cronicd acest lucru tnseamna pur si simply 4, de la aparitia acelei dureri, nu am infruntat adevarata ei cauza, Cu ct aman ‘mai mult constientizarea, cu atat mai des va apirea durerea, pani cdnd va deveni cronica. : Este important si accept|¥ sé verific care este originea durerii mele si s& aman deschis pentru a rezolva adevirata cauz2. Locul in care este localizata durerea tmi arata cauzele reale ale acestela. 378, DURERE CARDIACA vezi: INIMAY— PROBLEMECARDIACE ‘Maree oionar ol Blo 3 Afeclntor- Cavtle subieoe mba 9 E ECHILIBRU (pierderea...) SAU AMETEALA Vezt: CREIER— ECHILIERU PIERDEREA BCHILIBROLUT] ECHIMOZA vezi PIELE — vnaTAI ECLAMPSIE vert: SaRcINA—ECLAMPSIE 376, 377. 378. 379, ECTROPION Vezt PLEOAPE IN GENERAL..J 380. ECZEMA veci: PIELE — ECZEMA 361. EDEM Edemul este o umflaturé cauzati de o retinere de ap’. Umflaturile apar foarte des la glezne si la picioare. Poate aparea si la alte articulagi sau fesuturi conjunctive. Lichidele din corpul meu reprezinta emofille mele. Este posibil si retin sau si refulez sentimentele pe care le am. Sau imi pot nega impulsurile sau simi Umitele si barierele fag de lucrurile pe care mi le doresc, ceea ce mi face sa simt descurajare si dezamigire. Este posibil, de asemenea, s& vreau s& refin ceva sau pe cineva din trecutul meu sau din prezent, de care s& ma agit ca de un colac de salvare. Sau poate fi vorba despre amintiri dureroase, Sunt in conflict cu timpul care trece, trece prea repede. Ma inec in suferinta mea, in decepfia mea, In amaraciunea mea fafa de evenimente. M& simt blocat. Chiar si mecanismul meu de gandire este "Insepenit”. Tin atat de mult cont de sentimentele celorlalfi tncat fac abstractie de sentimentele mele. Caut armonia si incerc din toate puterile sft apropii pe cei care au opinildiferite. imi este fricd si exprim ceea ce simt. Ma simt neputincios si traiesc melancolle, tristete si o mare slabiciune. Cred c& sunt sortit eseculul, ceea ce ma impiedica si merg inainte, Mi-am dezvoltat un complex de inferioritate si imi este foarte fricd, Pot avea sentimentul c& viafa este foarte nedreapta si simt un gol interior imens. Nu pot-acjiona pentru mine Insumi: m& pot cu autoritate fata de ceilalti si am tendinga de a lua deciaii tn locul lor. Deoarece ascund tuturor ceea ce mi se Intémplé, constientizez necesitatea de a-mi exprima urgent nevoile. Edemul indicd faptul c am nevoie de protectle, de team ci voi fi ranit in emofiile mele, Aceasti frica ma face si fug, sf imi construiesc diverse personalitigi pentru a evita si fiu in contact cu ffinja mea profunda, Seducfia este un instrument pe care fl folosesc pentru a primi atentia $i iubirea celorlalti. Semnificatia parjil corpului care este atinsi de edem, ma va ajuta si aflu mai multe informafi, Cand apare ta nivelul picioarelor si al gleznelor, ‘este posibil si am o dorinté puternicd de a merge fntr-o directie diferit, dar ma simt prins, pe plan emosional, in directia in care merg acum, ma simt incapabil si 6 eco atl imi afirm gi sd ma eliberez, Exist situatil in viaja mea, care sunt neclare, mai ales faya de anumite persoane si fmi dau o stare de confuzie. Cand edemul apare ca ‘urmare a une! lovituri, a unei rani sau cind o parte a corpului meu fncearca s8 se refacd, se numeste edem de vindecare. In unele cazuri, corpul adun’ acel lichid pentry a diminua frecarea si a ajuta partea afectata a corpului sé se vindece. Edenmul implica nevoia de a recunoaste si de a descoperi exprimarea emotilor inchise in mine. Tnvit, de asemenea, si ma relaxez pentru a putea avansa si a realiza schimbarile pozitive din viafa mea, Accept|¥ si fu iubit pentru ceea ce sunt, oricare ar fi emotile pe care le am. Accept|¥ si invat si tmi comunic nevolle si Imi dau seama ci este posibil si fac acest lucru fra ca celal s& se simt’ atacai Fiind eu insumi, imi voi regisi bucuria de a tit si, 11 acelasi timp, imi voi recastiga energia. Injelegerea mea fat’ de cellall se va dezvolta, deoarece ma cexprim sima ingeleg mai bine ew insumi, 382, EGOCENTRISM Cand sunt egocentric, am tendinga de a aporta la mine tot ceea ce se int&mpli tn jurul meu. Mi consider centrul lumii. Spre deosebire de o persoand egoista, pot si mA gandesc la cellalfi si si fi ajut, atata timp cit acest lucru este conform intereselor mele. Dac& traiese astfel, este pentru ci am nevoie si fm echilibrez nesiguranta interioara pentru a nu trai o forma de supunere. ‘Accept |¥ si constientizez faptul ci dincolo de mine, exists si cellalji, Pastrénd locul care mi se cuvine in viata mea, pots iau in considerare si punctul de vedere al celorialti. Sunt mai deschis spre sensibilitate. Incetez si mA ocup doar de mine si sunt mai deschis spre comunicare, spre prietenie, spre fubire: ofer si primese 383, EJACULARE PRECOCE Ejacularea precoce sau prematurd poate avea legiturd cu primele experiense sexuale, Atunci cnd:m& masturbez, ma simt vinovat deoarece cred cd este un lucru rau sau interais. $i ma grabesc si ejaculez, Faptul de a-mi trai sexualitatea $1 de a crede ci nu am dreptul si fac acest lucru ma obligi si ma gribesc si si consider c& ceea ce'fac este gresit si cd Incalc anumite reguli, Plicerea de a face ceva interzis a fost intotdeauna atrégatoare si, chiar daca in mod inconstient, fncere si o retraiesc. Pot si tmi'impun anumite presi nervoritate in dorinya mea de perforant. Vreau si imi demonstrez mie si partenerei mele de ce “sunt capabil’, ins am rezultate contrarit si uneori neasteptate. Sau pot avea o dorintd saul un sentiment de posesiune arat de puternic fasa de partenera ‘mea incdt nu reusesc sa il stapdnesc. Contactul cu partenera/partenerul imi poate reactiva frica de avi pierde dragostea si de a fi abandonat sau respins si acest Jucru ma face sé-mi "plerd mijloacele”. Daca nu cumva, in mod inconstient, vreau ima rzbun, si reglez conturile ? ‘Accept|¥ s& ma destind si s8 Mnvig din nou plicerea sexual legatt de ‘masturbare, intr-un mediu liber, fird constrangeri sau culpabilitate, Singur sau cu Moree ona olor 3 Afectunor- Covel subtle ale ibn ” partenerul/partenera, redescopar plicerea masturbarii si intdrzii cit moment ejaculri Devine un joc cre imi face plicere Pot de asemenen ot urmez o forma de psihoterapie, care sa mi ajute s& atenuez aceast’ culpabilitate pe care am triit-o in copilirie sau s&-mi diminuez anxietatea mea de a deveni mai bun si si-mi dezvoltastfel increderea in mine. 384, EMBOLIE Vect ANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE 385. EMBOLIE ARTERIALA Vezi:SANGE-—ARTERE 386, EMBOLIE CEREBRALA Vez! CREIER DURERE DE... 397. EMBOLIE PULMONAR Vezi: PLAMANI [DURERE DE... 388. EMISFERA DREAPTA SI STANGA vezi: CRETER [IN GENERAL] 389, EMOTIVITATE Emotivitatea sau mai degraba, hiperemotivitatea, este o stare in care toate emofile sunt pe cale de a exploda. Oricelucru marunt ma poate tulbura, Cand ma alu Tntr-o astfel de stare, ma simt paraliza, vederea mi se tulburd $i pot chiar 38 Iii pierd echilibrul Traiese o stare de nesigurant, sunt hiperactiv mental gam tendinga de a dramatiza totu Am, de asemenca, tendinja de afi mal pusin activ, danvaltnplin src et reaenpuine pees tearecr eres de fricd. Devin fragil pe plan emosional i Riaic. Am reflexul de a m& izola de lume, pentru: mi proteja. Simptomele fizice legat de hiperemotivitate. sont accelerarea ritmului cardiac, senzatia de sufocare, digestie difclé (ajungind chiar pani la ulcer stomacal),constipate,diare si tensiune muscular8. Deoarcee Iii este fricd de necunoscut, fm dezvoltobiceiuri pentru a diminua angoasa. De ude vine acess agai? Pote feat un trauma sect,» nor nficte repetate, a unui elimat obigault di at jt (afectivl sau materials) ete ys eae Accept |¥ si reintru tn contact cu esenta finfel mele: s& imi wats ete ees te By ce alté tehnicd care ma ajuta si m8 calmen, care mi aduce aici si acum, ma poate ajuta sé reintru fa contact cu Binga mea inteioara s si imi re-echilbrez emofile Astfl, mi voi redescoperi adevaratele nevoi si voi fnvata s& am tncredere, deoarece stiu cd totul vine spre mine intr-un mod perfect, pentru evolugia mea, 390, EMPIEM Vezi-aBces 391, ENCEPALITA vect-crenen— ENCERALITA 492, ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA Vezi: OBOSEALA A [SINDROM DE.. 393, ENDOMETRIOZA 198 Jacques Martel Endometrioza este formarea unor fragmente de mucoasd in exteriorul peretelui Uuterin, Este legati de refuzal inconstient al iatemitagi, Adeseori se intdmplé ca, relatia pe care o am cu mama sau cu mostenirea lsat de ea (atat pe plan fic cat si pe plan emofional) si fie in conflict eu ceea ce sunt eu siTocul pe care vreau sail ocup fn lume. Nu stu cum si ma poztioner fafa de aceasts doamna care a fost atat de {influent in viaja mea, Dacd fi spun ceea ce simt Imi este fricd c& vom avea un confit. Este posibil ca parinfi mei s& se fi iubt, dar eu am negat acest lucru? Dac provin dintr-o familie "destrimati" este posibil simi fie teama cai familia pe care ‘vreau si 0 ofer copilului meu mu va fi perfect’, nu va fi suficient de bund. Este ca st cum cuibul acelui copl arf fn alt parte si nu il potprimi cum se cuvine la mine. Am, ‘hdotelicu privire la relafia mea de cuplu? Imi este teama ca eu sau soful meu aver o alt relatie? Aspiratile si viata mea de cuplu ma pot determina sa fmt fie team cB, ‘un copil va schimba totul in viata noastra? Ma indoiesc de capacitatea mea de a fio ‘mama bund, Poate imi este team sau am impresia c& locuinta, c&minul acelui copil care va veri, va fi fn afara casei mele. De exernplu, daca sti ci, copilul meu va trebui ‘si meargé mult timp fntr-o cresa, pot s& ma tem ci va asocia adevarata sa casi cu acel loc, cu acea persoani cu care isi va petrece majpritatea timpului. Este posibil, de ‘asemenea, si nu accept|¥ Ilumea In care trilesc sau sé nu indriznese si fac parte din ea. Dac nu accept|¥ aceast lume, cum a5 putea duce aici o alt fina uman? ‘Totusi, chiar inainte de a ma naste, am ales sé vin pe lumea aceasta. Ma intreb ce ma determina si fmi fie greu si ma accept|¥ asa cum sunt si si mi canalizer, creativitatea, Ma las condusi de celal, Inghit total fard sd spun nimlc. Am impresia & mu am forf3 pentru a sta fn plcioare, pentru a ma afirma si c& trilesc merew esecuri, Devin agresiva, deoarece stiu ca ma tmpiedic st realizez anumite lucruri $1 Imi este greu si ma’ focalizez pe anumite obiective. Accept|¥ sa constientizez relatia care exista intr fricile mele, indoielile mele, incertitudinea mea si situatia pe care o traiesc si accept|¥ si exprim liber ceea ce ‘simt. Ma afirm in calitate de individ, Recunosc ceeace sunt si nu mail as pe nimeni st abuzeze de mine, Tofi ma vor respecta si astfel, m voi fmplini si mi vot exprima liber creativitatea. 394, ENTERITA Veci: INTESTINE— GASTRO-ENTERITA 395. ENTORSA veel: ARTICULATH—BNTORSA 396, ENUREZIE Vert INCONTINENTA 397, EPICONDILITA vezi: coaTe — EPICONDILITA 398, EPIDEMIE 0 epidemie inseamna rispandirea unei boli contagioase. Este tratata de obicei ca o boala de origine infectioasa. Poate fi usor s& cred c&, daca contactez o astfel de boald tn acelasi timp cu multe alte persoane, acest lucru nu se intampla din cauza emotilor mele, ci mai degrab pentru cé “epidemfa nu crud pe niment”. De fapt, diferenja Intre faptul ci m& imbolnvesc singur sau tmpreun& cu celal, ‘arleDeonar elie Afectuntor- Cause se leila 19 fnseamn’ pur si simplu c& suntem mai multi oameni care triim situaii asemindtoare*, In acelasi fel, pot tri o nesiguranta individuald sau colectiva, cu privire la situafia politics, economica, la mediu, la fel cum pot simi o frie ersonala si fajA de alte persoane, Natura bolil poate si indice ce anume trebuie s& constientizez in viaja mea, Accept J¥ si redau iubirea acclei pari din mine care are nevoie de ea, pentru a-siregasi pacea interioard si armonia. 399, EPIFIZA vezi: GLANDA PINEALA 400. EPIGLOTA vezi si: GAT—LARINGE, BSOFAG Bpiglota este un cartilagiu plat, in forma de “frunza", care imbrac& glota, situat in spatele ridacinii limb, Protejeaza lavingele si este Uber si se miste de sus in jos. Acfioneaza ca 0 trap care se tnchide dup’ inghitire, snd hrana si intre in esofag. Cand membrana se umflé (inflamatia epiglotei) si se mareste, secretd un ‘mucus si poate duce la sufocare. Este important sa se degajeze ciile respiratorii cit mai repede. Exist ceva ce vreau sa retin, osituafie pe care imi este greu si "0 ‘Inghit’. Cand se produce o epiglotita, focul produs de furia acumulat creste in ‘mine, Inghit totul rd s& ma apar, Existé un raport de forge tntre dou persoane, de obicei paringii met si acest lucru ma afecteaza. Imi ascund emofille, car cu mine experientele din trecut. Accept |¥ sé mi studiez si si infeleg ceea ce vreau s& exprim si de ce imi “Inchid trapa” fn mod voluntar. Trebuie s& Imi reconsider intregul mod de functionare, s8 tava si-mi clarific gandurile, s8 imi schimb modul de a comunica, Alegand noi directii fm via, voi lasa la o parte g’ndurile negative si voi putea fn sfarsits& imi concentrez atengia pe lucruri mai pozitive. 401. EPILEPSIE veri cREVER— EPrLEPStE 402, EPISTAXIS Vert NAS [SANGERARENAZALA..J 403. EPUIZARE Vezi: BURNOUT 404, ERECTIE — DISFUNCTM ERECTILE Vezi: mPorENp 405, ERITEM SOLAR Vert: INSOLATIE 406, ERUCTATIE Vezi st STOMAC iv GENERAL...) Eructatia este emisia agomotoasi, pe gurii a gazelor provenite din stomac. Desi {n lumea noastra este considerat un gest foarte nepoliticos, orientali il considera tun semn de apreciere si de mulfumire pentru o masé bund, Eructatia are legatura cu voinga mea de a merge prea repede. Nu imi acord timp pentru a interioriza si a asimila flecare etapa a procesului, fie c& este la nivel personal, fle la nivel profesional. In acest fel evit si imi infrunt fricle. Tensiunea rca din "Exe vorba despre o forming de grup, denunth EGREGORA, care pate negalvs eeu pela 200 Jacques Moral “dizgratios", corpul meu va reactiona, adaugdnd inc4 mai multi greutate, pentru a ma face sé imi dau seama, cit de sever sunt cu mine fnsumi si cat de mult mi distrug, doar prin gandurile rele negative. Faptul de a face sport sau a tine wn regim, nu va fi sufcient pentru a slabi, deoarece trebule s& constientizez adevarcta surs& a excesului meu de greutate, care const’, de obicei, intro situajie de abandon. Fie ci sunt copil, fie ‘cA sunt adult, constientizez. faptul ci, ma resping eu insumi. Este posibil s& am impresia de a ma simfi limitat in diverse aspecce din viata mea sau legat de proiectele mele, Acest sentiment, de a fi limitat, fmi determin corpul si se extindd, prin excesul de grisime. Daci sunt o persoani care acumuleazi gindurl, emofii sau lucruri, corpul meu va "acumula” si el, dar sub forma de grisime. Trebuie si m& Intreb care sunt beneficiile pe care le trag din faptul de a avea un susplus de greutate. Care sunt actvitajil2 pe care le pot evita astfl si ‘care ma sperie ? Care sunt persoanele de care ma tndepartez astfel? Am impresia cam mai pufin control sau mai pufina putere, in anumite aspect din viafa mea {mi convine acest lucru, deoarece am mai pusind responsabilitate si astfel mi implic mai pusin, la nivel personal ? Un alt aspect important, care trebuie luat in considerare este: care este pericolul care ma pandeste, daca ajung la greutatea mea ideal? De exemplu, in cazul unei ferei care, o data ce a pierdut din greutate, va deveni mai atrigitoare in ochii bartatilor si se va afla frecvent in situafii in care va trebuie s& refuze avansurile ecestora. Astfel se va simfi tn pericol de a-si pierde libertatea, spatiu vital, va trebui sa invete s& se afirme, ceea ce poate fi foarte dificil, in anumite cazuri, Faptul de a fi atrigitoare poate, de asemenea, atrage stereotipul “are corp frumos, dar nu are nimic in cap", de unde teama de a nu fi considerati inteligent’. Prin urmare, daca creierul meu a detectat un pericol legat de faptul de a pierde din greutate si de a avea o siluet frumoas4, imediat ce corpul meu se afl in situatia de a apela la rezervele sale de ‘grasime, este tras un semnal de alarma pentru neutraliza ceasti nevoie. Pot simfi o scddere de energie, deoarece toate eforturile corpului sunt folosite pentru a-si pistra greutatea stabila sau chiar pentru ao creste, daci este nevoie. Corpul reir sine. Cue nites net - teu se opune afl ca mine fo anumite stati din vats, Greutatea est de multe o lege de nofunea de frp. neva cae are gretate mat mare este consideratéo persoand “puternic sau “vonis™ Am impresia ef tebe a patemnic pentru a supraviefl 5a reugl n vat Trebuie sf am Un ie al Inpanétor, pentru a ma impune Tn rele mole 5a aunga “prsdaron’?Aceaos este metoda mea dea aciona, pentru ca amen Sl val mt obcerve al usor, altel a5 tece neobserat? Sa vreau sa creer “contra peste” ica sisi are pare dezavantajes, pentru mine? Sau poate, cred ck opis mea are desu groutate” intro anit sitvae Dac srplul mou de prettae e Gatoreacd unui "metabolism lent sguranfa mea ma fae si fa foie potent, ceeace ma impiedica s& actionez, " cept} si mt exprim emofile, si tm recunose valoarea postiltjile mel. Acum sc, oll pe care am impresa cl erSesc tn saga mea, pote umputeu tubes eu sentiente poze fay de mine. Prin apt eam accepts pe mine sia accept pe cell cu ubirea de care nanan mi voi elibera de aceastd durere si de nevoia de protectie. : 519, GRIPA Veet si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FEBRA, MUSCHI sari ooo exponent oe Gripa defineste o stare cauzaté de un virus care produce febri, frisoane, dureri de cap durer muschiulare,strnut,difcltaterespratorie etc. Gripa imi poate 2 corpul mai puternic deci ali liga s8 stau in ate compl map At o raceala si ma obliga sa stau in pat pentru 0 Fiind o boala infectioasa, gripa este legaté de furie, este un semn cd nimfc nu mai FuncSioneazd cum trebuie! E momentul si ma intreb pe cine sau pe ce anume sunt furios? Simptomele cete mal frecvente indic& mai mult ceea ce traiesc in prezent: febra este legati de furle, stamutul de critii, de faptul de a vrea s& scap de cineva sau de ceva ete, Adeseoti este vorba despre o situatie conflictuala pe plan familial: s-a spus ceva sau a existat o situafie pe care “nu o pot inghii" deoarece au fost depisite anumite reguli sau limite. A existat 0 ceartd in care aveam impresia c& spatiul meu vital a fost violat sau cd riscam s& pierd ceva sau pe cineva, care fmi aparsinea. Infleunfa anumitor persoane din anturajul meu m& poate face sii ma indoiesc de judecata mea sau de capacitatea mea de a indeplini anumite sarcini. Daca este vorba despre membrii familiei, este cu att mai greu Pentru mine, deoarece am incercat toat viata s4 tml construiesc propria Personalitate, detasandu-ma de familie. Deoarece vreau to timpul s objin aparecierea lor (mai ales a paringilor mel), pot deveni confuz fafa de cine sunt cu adevarat si ce alegeri am de facut. Am impresia ci sistemul meu de apirare natural a disparut. M& deranjeaza o persoant care reprezint’ un fel de autoritate pentru mine. Multe cazuri de gripa sunt atribuite credinjelor inrédacinate in societate si fricilor, De exemplu: "Mi-a fost atat de frig astizi ! Sigur o si ma imbolnavesc de gripa !" Trebuie sa ma intreb de ce am grip. Oare pentru ci am Revoie de odihna sau de 0 pauzi? Ma oblig sé stau in pat pentru a nu imi Indeplini responsabilitajile la munca sau in familie ? 250 caves Mat! ‘Am o incredere scizuti tn mine, ma las influenjat de ceilalji si poate chiar vin infiltreaza t meu, deoarece sistemul meu Virusul gripal face la fel si se infiltreaza fn corpul meu, deoarece . imunitar este “slAbit’ de “slaba” mea stimd faf’i de mine, Sunt intr-o situatie tn care mé opun, deoarece fac eforturi mari in viata de zi cu 2i si am nevole s& ma dihnese. Gripa poate apiirea, de asemenea, itr-o situafie in care am trait o mare dezamagire,o decepsie sau o frustrare care ma determina si nu mai simt ceea ce se Intdmpla in jurul meu (am nasul congestionat) sau si nu mai simt o persoand si am o respiratie dificil. Totusi, febra fmi elibereaza corpulde toxinele care nu au cum sa iasé altfel. : ‘Accept{¥ si imi exprim emotille si sd las sa Imi curgé lacrimile pentru a-mi decongestiona intreg corpul si pentru a lisa armonia si se instaleze, 520, GRIPA AVIARA verisi:GRIPA _ ipa aviard sau gripa giinilor este extrem de contagioasi pentru anu pins gt poate 8 transmist oamenilor (virus (4 (HSN). Shoptomele sunt asemindtoare cu cele ale gripei obisnuite, dar mult mal grave, Daci ma imbolnavesc de aceast’ grip, ma gasesc intr-o situafie in care sunt prins, fntr-un mediu care nu imi convine deloc. Trebule sa devin "rece", s& m inchid pentru a ‘nu mai simi toati durerea si suferinga pe care le trilesc. Prefer s& fac pe strupul si si ma ascund “sub aripa mamel’. Sunt "méndru ca un cocos” si ceilalti fs} vor arta enervarea; inainte ca eu s& ma scuz sau si fert vorbele sau gesturile cuiva. ‘Traiesc intr-o societate cu care nu sunt de accord, care mi sufoci, ma face agresiv. Am devenit antipatic, intransigent si atac imediat persoanele care Imi {ncalc’ libertatea, care imi distrug spatiul vital. Nu mi simt suficient de puternic pentru a combate situaia in care ma aflu si plang pentru tot cea ce refulez de ‘ult timp, chiar de ant tntregi a wt ‘Accept |¥ si las la o parte toate ideile mele preconcepute. Imi vindec vechile rani, incetez si imi plang de mild si accept si impitigesc lucrurile frumoase din viafi. Sunt mai deschis fa} de lume, cu discermamént, fara sa i judec pe celal ‘Imi fixez limitele, mi respect pe mine si fi respec: pe ceilalf. Astfel imi recapat locul care mi se cuvine. 521. GRIPA SPANIOLA veri: cREIER — ENCEFALITA 522, GURA (in general) Vealst GINGIT Gura reprezinta deschiderea spre via si ma ajuti si intru in contact eu mama, ‘cand ma hrdneste la sn. Este un organ senzorial sensibil sl selectiv. Este poarta de intrare pentru mancare, aer si apa. Datorita a pot vorbi (buze, limba, corzi vocale), pot comunica si exprima emotille si gandurile mele. Este un soi de punte {ntre mine si interiorul meu i universul din jurul meu (realitatea). Simbolizeaz& intimitatea mea, spafiul meu vital, Gura este manifestarea personalitajii mele, a poftelor mele, a doringelor mele, a asteptarilor mele, a tristturilor mele de caracter, a plicerilor viefi. Prin ea pot fi deschis la tot ceea ce este nou: senzafil, ‘Morale Oelonar Bolo Afectunor- Court subtle ele bondi a det si impresit. Astfel, gura reprezinta o cale cu dublu sens, iar dificultigile pe care le traiesc au, de asemenea, un dublu aspect: interior si exterior. Este interesant de observat faptul cd, modul in care mestec alimentele reflecta felul meu de a fi. Daci inghit alimentele, ara s3 le mestec, sunt impulsiv si nu gin cont de detalii, Dac’, din contra, mestec foarte mult, sunt perfectionist, acord o important mare detalillor. Astfel, pot avea impresia c& pot controla situatiile din viaja mea. Nu mal gust viafa: 0 desfac in mii de bucapele si ma gandesc tot timpul la trecut. Atunci cand ménanc cu: inghitituri mari, tmi asum multe responsabilitaji. Pot avea mal multe protecte in acelasi timp. Inghiriturile mici indicd teama de a avea prea multe sarcini de implinit, pe care le consider difcile pentru mine. Accept|¥ si mindinc incet, si gust alimentele pentru ca astfel sit pot gusta viata si bucuriile 523, GURA (afectiuni ale gurii...) vezi si: CANCER LA GURA, SANCRU [IN GENERAL], HERPES [...BUCAL] Gura este poarta aparatului digestiv sal cailor respiratorii pe unde accept|¥ si las 4 Intre tot ceea ce este necesar pentru existenja mea fizic’ (apa, méncare, aer), emotionala si senzoriala (stimuli, doringe, gusturi, pofte, nevol etc) Afectiunile care pot aparea la gurd indicd faptul cd am o anumita ingustime de spirit, cd am idei si opiniirigide si am o difcultate de lua si de a "Inghiti” tot ceea ce este nou (ginduri, dei, sentimente, emofif). Exist o situafie pe care nu o pot “inghiti: cuvinte auzite, care m-au deranjat sau m-au rénit sau cuvinte pe care as fi vrut si le aud si care nu s-au spus. Ma afecteaz’ inegalitaile gi dizarmonia din relatia dintre parinsit mei. Vreau s& ispund, s¥ le dau o replic’, dar nu fac acest lucru, deoarece ma simt rau in aceasta situatie sau pur si simply, nu profit de ocazia potrivit. Raman "prins” cu tot ceea ce am de spus, Gesturile sau vorbele celorlafi, care mi rnesc $i cdrora a5 fi vrut of le raspund, dar nu am avut ocazia, pot provoca afectiuni ale gurl Exist o confruntare fntre mine (ceea ce spun eu) si cei din jurul meu (felul fn care primesc ceea ce spun). Indraznesc si spun lucrurile pe care le trdiesc, cu riscul de a plerde tubirea celorlalti sau sunt capabil s& mi respect in ceea ce sunt sisi Indrdznese s& ma arat, asa cum sunt, celorlalfi? Poate ma simt neinjeles, deoarece nu stiu cum si comunic. Corpul meu transmite mesajul ci, pot transmite idel nesinatoase, prin intermediul gurii, c& trebuie si imi schimb atitudinea fasa de mine insumi si fata de ceilal.. Exemplul tipic este sancrul sau uleerul bucal (herpesul), care apare de obicei in urma unui stres sau a unui traumatism fn timpul sau dup 0 perioad de stres intens sau dupa 0 boali. Acesta indica viziunea mea trist& si nervoasa asupra realitail. Simt o iritatie faj de ceea ce mi-au facut sau mi-au spus ceilali. Ceva sau cineva mi-a lisat un gust amar in gur’, care ma afecteaz’ tne. Sunt tulburat si nu stiu cum si reactionez. ‘Ma simt blocat, ma simt prins in acea situatie neplacut®, pe care o tot analizez de ‘mult timp si am nevoie s& fmi recapat libertatea, s& spun ceea ce am de spus, chiar cu riscul de a nu fi pe placul celorlalf, pentru cd in prezent ma simt invadat . Jacques tere! din toate partile. Poate "am o foame" de iubire, de afecsiune, de cunoastere, de spiritualitate, de libertate etc, Dac& am impresia ci, lucrurile de care am nevote ‘nu sunt accesibile sau nu se pot realiza, gura mea va reacjiona la senzafia de lipsa pe care o simt. Daca apar crapaturi la colgurile guril, este un semn al unui conflict Interior intre a fi protejat de ceilati sau a ma pozitiona si a-mi asculta propria ‘mea autoritate, vocea mea interioar Pot s8 ma sint frustrat, tensionat, agresiv, pentru c& nu indriznesc si imi afirm dezacordul. Daci am gura uscatd, am tendinja de a i nelinistit si prefer si evit realitatea. Ma separ de corpul meu side emofille mele. Avand gura uscat’, evit astfel si inghit lucrurile care nu imi plac. ‘Sunt multe lucruri care imi displac in viaga si nu mai gust placerile viepil. Gura {ncdrcatd indicd faptul c& activitatile cotidiene imi sufocd bucuria de a tral si pofta de a realiza proiectea noi. 0 afecfiune a articulatiilor temporo-mandibulare (care pocnesc, de exemplu) scoate in evidenta frica mea de a-i contrazice pe ceilati, mai ales pe cei cu autoritate. Evit orice confruntare si prefer sé imi refulez lacrimile. Dacd imi rod interiorul obrazului, incerc si scap de un Jucru de care fmi este rusine. : Tin loc sé trdiesc cu teama c&'cineva imi face ra, accept sa am incredere in forfa mea interioara si in capacitatea mea de a gisi solujii fn orice situatie. Tncepand de acum, ma pozifionez. si sunt deschis 5iflexibil la noutate, la armonie, Muse cu pofti din viata. Imi accept tandrefea, blandetea si m& exprim cu ‘ncredere. 524, GURA—AFTA ‘Afta este o leziune superficialé pe mucoasa bucal’, caracterizata printr-o mica protuberany’ alb3, uneori cu o margine rosie, care poate apirea si pe mucoasa genital. Este asociata cu o febra, care nu se exprima. Apare deoarece reactionez usor (sunt sensibil) la cei din jurul meu, la "vibrafile' lor, la contextul unei situa. Sufar in ticere, cu gura inchis8. Afta poate indica, de asemenea, faptul cd Imi este greu sa prind rddcini si cA nu reusesc si ma exprim, si spun ceea ce cred $1 chiar s& reactionez, deoarece cred ci nu am puterea si fac acest lucru. Nu ma simt capabil sa fac Iucruri importante. Nesiguranta mea ma face sa fiu "mut" fay de ceea ce traiese, stiind cé dac& spun unele lucruri, se pot produce schimbari majore in viafa mea sau se pot intoarce impotriva mea. Sime cd am ceva ce mi arde In guri, dar nu pot scoate afard acel Iucru, Sau am simfit o viclenie, la care nu am putut rispunde. Ca si cum a5 fi obligat si diger acel lucrul Poate fi vorba despre ceva ce am traitlegat de sexualitatea mea. Este pposibil ca, in copiliie, si fi trait o situatie in care m-am simsit stanjenit sin care ‘nu am putut reacfiona. lar dacd astazi retraiesc o situasie asemanatoare, tml voi aminti acea situafie, chiar dac’ inconstient si astfel pot aparea aftele. Cuvintele mele sunt fird efect si incomplete deoarece sunt nervos. Raman tcut, faré ca {car si ma gindesc s& m& revolt! $i totusi, nu mai suport, am ajuns la capatul puterilor. Sensibilitatea mea flind foarte mare, port tot felul de mast, joc teatru, de teama ci voi intra in contact cu emofiile mele profunde. Sunt anxios si iritat ‘Morse Dclanar Bol s!Afectuntor-Courle subtle ce mboldvi = Pot si mai culpabilizez, lucru care duce la diminuarea respectulul fag de mine. AS vrea mult sa fac 0 mulfime de lucrur, dar mu reusesc. Constientizez faptul ci, de obicei, refuz orice idee nous, chiar daci aceasta ar putea aduce schimbat pozivite in viaga mea, Daca trilesc 0 nedreptate, dezgust sau o insatisfactie ascunsa (In gura), daca vreau sa "imi golesc inimav’, pot face acest lucru fiind deschis si in armonie cu mine insumi, Trebule fnsd si fmi aleg cuvintele: pentru cfrisc si spun cuvinte grele, false, care vor s3 distrugi, Am responsabilitatea de a imi exprima fara violent altfel acea violent s-ar putea tntoarce tmpotriva mea, lar pentru ci aftele sunt foarte dureroase, imediat ce deschid gura pentru aspune ceva, simt durerea. Daci vreau ca situajia si nu se agraveze, accept|¥ si mA exprim deschis si calm, incepand de acum. inlocuiesc culpabilitatea cu Incredere in capacitiflle mele de adaptare, in injelegerea mea, in intuifia mea, pe care o ascult tot mal ‘ult. Astfel imi potolesc emofil s felul in care le exprim. 2s, GURA — HALENA (respiratie urat mirositoare...) SAU HALITOZA vezi si: GINGI— GINGIVITA, GAT [DURBRE DE..}.NAS [AFECTIUNT ALE...) Halena, denumitd si halitoz, este consecinta direct a dificultiii mele de a trata, pe plan interior si exterior, situaille pe care le trdiesc. Aceasti Poate proveni din faptul ci imi pastrez idelle pe care mu le exprim si care putrezese in loc SA tasd afara. Dificultatea poate proveni si din faptul c& nu reusese si ma decid, in perioadele de schimbiri importante din viafa mea si ideile vechi stragneaza prea mult timp, comparativ cu rapiditatea schimbarilor pe care le triiesc. Verific pana unde pot controla situatile din viaja mea. am impresia ca trebuie s4 fac ceva impotriva vointei mele ? Sau impotriva convingerilor mele? Este important si comunic cu persoanele in cauz’, pentru a le impartisi emotiile mele si a scipa de halena. Halena poate avea legatur’ si cu génduri legat de dezgust, de urd, de rizbunare, pe care le am fmpotriva mea sau a altora sau a vietit ins8i, ganduri de care fini este rusine, Ma opun foarte tare acestor ganduri si otrava pe care o produc se exteriorizeaz’ prin respirajia urat mirositoare, care persist pana cand tmi eliderez emofiile negative si elimin gandurile de rézbunare. Ce ganduri, care ma rod pe dinduntru, imi pot infecta respirafia? Uneori, este vorba de ganduri Inconstiente, Existd ceva pe cale de a putrezi tn interiorul meus au intr-o situatie care implic& o alti persoand. Cand acestea i se intampli des, ar fi bine sii spun, pentru ca ea si poatd constientiza si rezolva acea problema, care poate persista de mai mult timp, Stiind despre ce este vorba, va avea ocazia s& experimenteze iertarea fat& de sine insusi, pentru cd a intrefinut ganduri negative fag de o alt ersoana, pentru cé a avut resentimente fata de aceasta, Este important si nu ul 4, atunci cénd iubireay si sinceritatea vor fi fundamental gandurilor mele, respiratia mea va deveni proaspata, Accept|¥ si ma eliberez de gindurile nesindtoase din trecut, Respir prospesimea gindutilor pozitive, pline de iubirew fas8 de mine gi fat de ceilati a ‘cques Mate! 26, GURA — CERUL GURII, PALAT Cerul gurii (palatul) este plafonul osos al cavitail tucale. Are un rol important in pronuntie si in deglutijie. Este afectat atunci cand cred ca am primit ceva (de exemplu un nou loc de munca) dar acel lucru mi-a fost luat mai tarziu si pentru mine, este o situatie foarte dificil. Simt o frustrare puternicd si o mare dezamigire, deoarece credeam c& acel lucru era al meu, dar mi s-a luat inapoi Sau poate aveam impresia cd fac parte dintr-o familie sau dintr-o organizatie, dar cineva mi-a luat locul. Ca si cum palatal meu nu ar i destul de incdpator pentru a pastra in el tot ceea ce am cucerit, am dobandit. Nu am acces la ceea ce tmi place (un Tucru sau o persoand). Am impresia cd sunt pedepsit in urma unui gest urét pe care lam facut. Traiesc o mare nedreptate. Ma afecteazi o situasie, deoarece sunt in conflict cu legile, cu autoritatea. ‘Trebuie si accept] si ma intreb de ce s-a intimplat acel lucru. Poate aveam prea multe asteptiri ? Trebuie si fac eforturi pentru a recéstiga ceea ce credeam cham pierdut sau poate este mai bine aga’? Acestea sunt intrebarile pe care mi le pot pune, pentru a fi din nou in armonie si pentru ca afectiunile din cerul gurti s& se vindece. 527. GUSA Vezi: GLANDA TIROIDA — GUSA 528, GUST (tulburciri ale gustului) Vedi sc47, Lima, nas ‘Ageuzia este pierderea totald sau partialé a stmpulul gustativ. De obicei se asociaza si cu pierderea mirosului, Oare mai am inc& pofta s& continui ceea ce am de facut? Ce am de schimbat in situafia pe care 9 trliesc? Nu vorbesc despre acest lucru, chiar dacd am sentimentul c& pierd noziunea a ceea ce sunt. Pot avea impresia cA trebuie si inghit o situatie, pe care o consider dezgustatoare: deoarece nu am de ales, mai bine s& nu fac nimic. Este un mecantsm de aparare care mé ajuta si fug de situafiile dezagreabile si sa scap de natura mea profunda, de emotiile mele. Ma protejez de celalt si, in acelasi timp, ma deconectez de la mine tnsumi, de corpul meu, de simpurile mele. Nu mai sunt fn contact cu insumi si cu lumea din jurul meu. Imi micsorez sau imi neutralizez. simful gustativ, pentru a ma proteja. . ‘Accept s& gust viata, sd imi dau voie si am experiente noi, si simt in sfarsit c& traiesc si sa las s mi se vada stralucirea. Am incredere in corpul meu si in natura mea profunds. Am dreptul de a ma afirma si de a spune NU dacé nu imi convine o anumiti situafie. Ma respect tot mat mult si ceilalfi ma vor respecta la randul lor! 529, GUTA Veeisi: ACIDOZA, CALCULI RENALI Guta este o boald metabolic caracterizat& prin acumularea de acid uric in organism, care se manifesta prin articulafii inflamate si dureroase, mal ales articulafia degetului mare de la picior si uneori litiaza renal (calcull renali. ‘tinge si articulafiile de la maint, incheietura miinii, degete, genunchi, glezne si uneori, coate, Acumularea de acid uric simbolizeazi faptul ca retin emosiile ‘Marl iesonar ol ols Afectunlor- Couele ste ale imbolndent 235 negative, care in mod normal, ar trebui eliminate prin urind. Am nevoie de spatiul meu vital, de singurstate, dar fi las pe cei din jur si mé invadeze. Ma simt impins de la spate. in cazul unor animale, modul lor de a-si marca teritoriul este acela de a urina fn acel loc, pentru a stabili granifele, o barierd (de exemplu, tn cazul pisicilor). Este modalitatea lor de a arta celorlalti care este locul ce li se cuvine. Ficénd 0 analogie cu oamenii, stu c& urina (lichidul) reprezint& emotiile mele. acd mu Te pot exprima, se produce un prea-plin de emofi, adic& un prea-plin de licbid in interiorul corpului meu. Emotiile din acest caz sunt frustrarile, decepfile mele si neputinga de a-mi afirma limitele, zona mea de intoleran§z, deoarece vreau sé fiu “baat bun" sau "o fata buna” in ochii celorlalgi. Vreau si nu fiu riticat, judecat si, prin urmare, tac, Cat de mmult ma dezgustd acest hucru! Guta indica o ezitare intre placere si datorie, iar dac& sunt finut la pat, nu mai trebuie si fac nicio alegere. M& simt "prins in trecut” si imi este greu si privesc spre viltor. Corpul meu devine rigid, la fel ca si gandurile mele si atitudinea mea fat de mine si fapa de ceitalti, Faptul de a fi agafat de trecut ma impiedica si avansez, deoarece, pentru ci mi simt prins, nu stiu in cedirecfie si merg. Ma “inec in suferinga’. Pot arta mult nerabdare atunci cénd hucrurile nu se thtémpla asa cum vreau eu. Am nevole si domin, si imi controlez in totalitate viafa, Iucru care uneori poate fi foarte dificil, Pot ajunge la extrema cealalti, devin Impacientat si coleric si incerc si fi domin pe ceilalfi, crezind c& acest lucru va aduce un echilibru tn viaga mea. Guta apare la o persoand foarte ambitioasa si rigid sau, din contra, lao persoand care mu are niciun scop, niciun entuziasm fafa de viitor. Am ambitil foarte limitate si nu trebuie s& imi cer prea mult. Dac fac prea mult efort, guta va "exploda’. Asa c’, sunt cuprins de disperare. Guta indica faptul cd vreau si imi ascund emotivitatea, sensibilitatea si vreau s& par puternic. Nesiguranta ma face s& devin posesiv, si ma simt dat la o parte si neintegrat in familie saw in comunitate etc. Vreau si retin totul. Am o nevoie atat de mare de a- ‘mi demonstra valoarea, ceea ce sunt capabil ! Mi simt vulnerabil fati de proprille mele emosii $i sunt intransigent-fajé de ceea ce eu consider negativ, ru sau gresit: Degetul mare de la picior este afectat atunci c&nd simt ci ma praibusesc, In urma unel vesti care imi afecteazd puternic viata, pe plan existential. lar pentru & guta apare de obicei la barbatii de varst matur3, poate este cazul si invat, daca sunt afectat, si ii las pe ceilati in pace, in loc sa fi controlez, s& fiu mai flexibil fas de mine tnsumi si fat de ceilali, in loc sd flu rigid. Nu voi mal avea nevole de un conflict interior intre plicere si datorie: sunt "obligat” s& fu inactiv sis apreciez o odihna binemeritatd ! Este important pentru mine s& las s4 intre mai mult fubire¥ in mine, pentru a echilibra si a elidera emotille negative, dureroase, care ma ranesc si ma tnfurie, pentru a-ml regis libertatea de miscare si starea de bine, Accept|¥ faptul c& toate emotiile pe care le am fac parte din ceea ce sunt si trebule si le accept, pentru a ma ajuta si fnfeleg sensul pentru care exist in mine. Expriméndule, voi descoperi cu adevirat cine sunt, sunt fn contact cu Puterea mea interioar’ si pot si mi detasez de persoanele de care ma agatam Inainte, 2 Jocqves Martel H 530, H-T-A (hipertensiune arterial) Vert: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE 331. HALENA vezi: GURA —HALENA (RESPIRAJIE URATMIROSITOARE) 532, HALUCINATI vex si: ALCOOLISM, DEPENDENTA,DROGURE (Cand sunt epuizat fizic sau moral, pot si am un scenariu de idei negative, de ‘multe ori false. Sau pot s& pierd contactul cu realitatea, fra si fiu constient, pot smi detasez, corpul si sufletul meu se desprind unul de celalalt. Confruntat cu 0 realitate pe care nu vreau s& o vid, imi inventez.o alta, chiar dac& este falsa 1 astfel mi izolez de lume. Astfel, fmi pot da dreptate si creez propria mea interpretare a realitifii, pe care nu vreau si o accept{¥. Aceste interpretiri, aceste lumi imaginare, create In Intregine de mine insumi, pot s4 scoata la suprafaga propriile mele frici. Poate imi este fricd de latura mea intunecata si negativa si am impresia ci trebuie s& ma apr pentru a nu iesi la suprafay Halucinatiile pe care le vad si care ma sperie nu reprezinta decit parfi ale personalitatii mele, pe care le neg, refuz si le vad. Mai devreme sau mai tarziu, va trebui si le constientizez, pentru a le putea schimba. Dac& neg cine sunt, ma {indepirtez de esenja mea $i nu sunt in contact cu realitatea mea interioara. Am impresia c& viafa trebuie si m& pedepseasci deoarece nu sunt perfect. Am {impresia cd am o dubla personalitate: persoana pe care o iubeste toati lumea si 0 alta, cea negativa, de care vreau si fug. Ma simt neputincios in fafa acesteia, Pot avea halucinatii atunci cand nivelul meu de stress este foarte ridicat si am tendinfa de a-mi crea o povara prea grea. Dac3, de exemplu, caut un act de care am absolut nevoie si a carui pierdere ar inseamna milioane de dolari, creierul meu ar putea crea o imagine acelui document (ca o hologram’), care mi se va pairea foarte reala si care, pentru cAteva momente imi va atenua stresul. Apoi, dupd ce fmi voi da aseama c& a fost doar o halucinatie, voi putea gandi mai limpede si voi putea cere si fiu ajutat s& caut altundeva, in alte locuri, unde este posibil si gisesc acel act. Fir’ acea hhalucinatie as fi continuat si fiu “prizonier” in starea mea de stres: In ceea ce priveste drogurile, acestea creeazi o stare de expansiune a constiinjei. Astfe, persoana in cauz& poate experimenta dimensiuni la care, in mod normal, nu are acces. De ce iau droguri ? Fug de suferinfele mele interioare pe care nu reusesc si Ie tnfrunt fara ajutor ? Pot deveni dependent de orice fel de droguri, Acestea tmi pot da o stare de bine temporaré, dar o dati ce ma "trezesc”, adic’ revin la normal, nu va mai fi acelasi efect. $i atunci unde mai pot ciuta ? In mine. Nu pot pitrunde fn interiorul meu decat cu lubire, prin evolutia mea personald si spiritualS. Spiritualitatea poate, de asemenea, si ma elibereze de lansurile trecutulul si s8 imi redea libertatea si autonomia, Este posibil ca, in urma unui Maree gionar a ole sAfectuntor- Cale ate enol 2 accident, a unui stres puternic sau pur si simplu a dezvoltirii mele personale si spirituale, cel deval treilea ochi al meu si se deschid& tot mai mult si astfel s& ajung s8 vad culori in jurul persoanelor, curensii de energie din spati sau prezenfe translucide (non materiale) in jurul meu. Sau pot avea impresia ci am hhalucinatii mai ales pentru c, sensibilitatea mea este mai mare cfnd am genul acesta de perceptil. Accept|¥ si ma recentrez, si tmi reechilibrez corpul si sufletul. Astfel, voi avea inetedere si vot f tnconjurat de lumina alba si aurie, stiind cd asa este in realitate, acesta este adeviratul "Eu", Accopt]¥ toate emotiile care fac parte din ceea ce sunt, le privesc in fat si le plstrez: ma pot ajuta si descopar ce vreau si schimb in via si sd fac acfiunile necesare pentru a-mi materializa doringele. 533, 534, HEMATOM vezi Sines —HEmaTou 535. HEMATURIE Veet SNGE— HEMATURIE 536. HEMIPLEGIE Vex: REIER — HEMIPLEGIE 537. HEMORAGIE CEREBRALA vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C] 538. HEMOROIZI Vez si: ANUS SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE— CONSTIP, /SANGERARI/ VARICE TENSTUNE ARTERLALA™- HIPERTENSIONE slab Hemoroizii sunt varice, dialtéri ale venelor. Sunt situati in zona anusulul si a rectului, Deoarece pot aparea tn cazuri de constipatie si sarcina, voi verifica acestora si dacé triesc o situatie sau mal multe din aceste descrier Cand apare o durere, aceasta este in legaturd cu un stres, cand exist sAngerdri, acest lucru semnificd 0 pierdere a bucuriei. De multe ori, hemoroizit pot aparea atunci cand am o dificultate in relatie cu mama: poate fi vorba despre un dolit neterminat sau doringa de a nu o vedea plecand. Pot avea 0 mare nevoie de ea, de sfaturile ei si situafia actuala ma face si ma simt abandonat de ea. Hemoroizit indicd o tensiune si o doringa interioard de a forta eliminarea, ca si cum a5 vrea si fac st jas ceva foarte tare si, in acelasi timp refin in mine acel lucru. Contflictul intre a impinge si a refine creeaz un dezechilibru. Venele indic’ un posibil conflict emotional intre actiunea de a respinge si de a impinge si actiunea de a refine si de a bloca emofia in interiorul meu. De exemplu, un astfel de conflict poate apirea la un copil, care se simte abuzat emosional de citre paringil lui (pe care vrea s& fi respinga) si care, in ciuda acestui fapt, fl iubeste si vrea sé rman cui, ti refine, Exist& un conflict interior intre sentimentul de plerdere si nosiunea mea despre fubire, Imi pun sub semnul intrebarii identitatea mea $i afilierile fa, de familie, mai ales fat de tatil meu, munca mea, societatea in general. Am senzafia ci sunt doar un oarecare, printre multi alfi (fara un loc bine precizat), cand de fapt stiu, in adancul meu, c& sunt 0 fiinga minunatd, cu un loc unic in univers. Vreau sa traiesc In anontmat pentru o perioada de timp ? MA simt ca un Impostor ? A vrea si ma substitul cuiva, sith iau locul? Sau, din contr’, poate at Jacques Martel vreau si ma atasez prea mult de familia mea, de rudele mele de s&nge, mai ales de mama, Nu stiu cum 8 ma descurc cu criticile indreptate la adresa mea, mai ales cele din partea partenerului meu. Existi gi alte cauze legate de hemoroizi: un sentiment intens de culpabilitate sau o tensiune mai veche neexprimata sau prost exprimati, pe care prefer si o pastrez pentru mine si pe care 0 traiesc fap de o persoani sau o situajie care m3 deranjeaza foarte tare. Corpul fmi transmite un semnal de alarma, Exist ceva in viata mea, care are nevoie de clarificare, deoarece ma deranjeaz acel lucru. Este ceva ce vrea si erupd, asemenea unui vulcan, Traiesc mult stres, o Incircare cu presiune, de care ma simt vinovat. Poate trebuie si respect anumite termene si imi este greu sé ma relaxez, si am fncredere i pot s& mA simt obligat s4 imi tmplinesc obligajile si responsabilitiile, chiar dac& ceea ce vreau este si imi exprim nevoile pentru a indrepta si acorecta anumite situafii. Am impresia ci sunt controlat si ca trebuie ‘smi supun ? Trebuie s& ma fortez tntr-o situafie care nu tmi place si de care nu pot scipa. Exist o constrangere si resentimente de care a5 vrea si ma eliberez. [Na traiesc decat pe jumatate si as vrea si fug, sé evadez, Presiunea sociala este uriasi ! in plus, port singur aceasta povara, deoareze din cauza orgoliului, nu cer ajutor nimanui, Sau, este posibil si am un sentiment de supunere fata de 0 persoana sau o situatie, in care ma simt diminvat, ca si cum as fi un “gunoi”, Nu reusesc si mi pozitionez si si fini ardt creativitatea si sensibilitatea si cedez locul altcuiva. Traiesc in complezenti, deoarece, chiar daci imi: caut identitatea si ‘vreau si fiu diferit, vreau in acelasi timp ca cellalti si ma iubeasc8, Cand gisesc cauza metafizica a afectiunii mele, constientizez si accept] ¥ aceasta situafie temporard, care ma va ajuta sa gasesc ajutor pentru a mi elibera. Gandurile si actiunile mele sunt sustinute de iubire, Totul se armonizeaza in mine si hemorotzil dispar. Accept|¥ s ma relaxez si tmi asum riscul de a examina cea ce ma deranjeaza. Imi reiau viafa in propritle mAini si las s& plece emofille negative care tmi fac rau. Stabilesc not locuri fn care s& ma simt bine si liber, Sentimentul de neputingd dispare si reiau stapanirea destinului meu. 539, HEMORAGIE vezt since —HEMORAGIE 540, HEPATITA vezi FIcaT—HEPATITA 841, HERNIE Hernia este o tumefactie a fesuturilor mot ale unui organ care iese prin peretele muschilor, acolo unde exist’ un punct slab. Poate fi vorba despre o tumor’ formata de un organ care a iesit, printr-un orificiu natural sau accidental, n afara

You might also like