Indicatii ca sa gatesti corect lintea.

Dupa fierbere o poti servi in supe, salate sau preparate cu orez ori legume
1. Intinde lintea pe un prosop de bucatarie curat si alege eventualele bobite mai negre si deformate sau alte urme de mizerie. Pune-o apoi intr-o strecuratoare si clateste-o cu apa rece. 2. Urmatorul pas este prepararea. Lintea nu are nevoie sa stea la inmuiat. Pentru a gati o ceasca de linte uscata, foloseste o ceasca si jumatate de apa sau de supa de legume. 3. Pune apa intr-o oala si adauga diverse condimente: ierburi, usturoi, ghimbir, tumeric sau ceapa, in functie de dorinte. Poti fierbe insa lintea si simpla. Nu adauga insa sare la inceput pentru ca inmoaie lintea prea tare, ci asteapta pana aceasta fierbe. 4. Dupa ce apa a fiert, adauga lintea. Las-o pe foc doua-trei minute si apoi redu intensitatea focului. Gateste-o pana cand se inmoaie. Lintea verde si cea maro are nevoie cam de 45 de minute ca sa fiarba, iar cea rosie, de vreo 25 de minute. 5. Este indicat sa gusti lintea pe parcurs ce o gatesti, astfel incat sa nu o inmoi prea tare pentru ca se poate transforma intr-o pasta si nu mai poate fi folosita la salate sau alte preparate cu orez, quinoa sau cu alte legume etc. 6. Lintea fiarta poate fi consumata si ca atare, atata timp cat o asezonezi cu diverse condimente: ulei de masline, suc de lamaie, ierburi proaspete. Poate fi pastrata in frigider in jur de o saptamana dupa ce a fost fiarta.

CARDAMON Alte denumiri: Cardamom, Small Cardamom, Thai Cardamom. Cardamomul este una dintre cele mai vechi i preioase mirodenii din lume. Din acest motiv este i una dintre cele mai scumpe, dup ofran i vanilie. Normanzii l-au adus n Frana n secolul XI, pentru mireasma sa bogat i aroma puternic de lmie. Astzi este folosit la aromarea pilafurilor i la mncrurile pe baz de curry. n rile arabe este adugat la cafele sau ceaiuri dulci i puternice, ca semn de generozitate i ospitalitate. Nordeuropenii aromeaz pinile, preparatele de patiserie i dulciurile, oferind un gust deosebit budicincilor, ngheatelor sau altor deserturi cu orez sau fructe coapte. Cantitate/ linguri (5 ml): 4,4 g semine ntregi; 3,5 g semine mcinate. Cantitate recomandat (pentru 500 g):

Carne roie: 2 lingurie semine (10 ml) Carne alb: 2 lingurie semine (10 ml) Vegetale: 1 linguri (7 ml) Carbohidrai: 1 linguri (5 ml)

Compatibil cu: Ienibahar, Chimen, Chili, Coriandru, Mutar, Fenicul, Boia, Ghimbir, Piper, Anason Stelat, Scorioar, Nucoar, Vanilie, Lemn Dulce, Coaj de Portocal, Lemongrass, Tamarind, Turmeric. Potrivit pentru: preparate de patiserie, prjituri, biscuii, budinci, preparate pe baz de curry, orez, mncruri din boabe, saramur de hering, punch-uri, vinuri fierte, ocazional cu fructe de mare sau crnuri, n special la cafeaua turceasc.

NUCSOARA Este originar din sudul Indiei, Ceylon i Malaysia (Malaezia) i se cultiv n India i n Guatelama. Asemntoare trestiei, nucoara este o plant peren care atinge nlimi de 1,5 metri. Are flori glbui din care se dezvolt fructe mici i vezi, sub form de psti, care se recolteaz de abia n cel de al treilea an de dezvoltare. Nucoara propriu-zis, folosit n buctrie, este smna acestor fructe, ea este cea care conine uleiurile aromatice i pentru a le conserva se pstreaz n pstaie i dup culegere. Seminete sunt relativ rotunde, lemnoase, de forma unei castane. Nucoara are o arom foarte fin, dulce i iute totodat. Un amestec complex care las un post gust de portocal, lmie i camfor. La noi se folosete mai mult la aromarea vinului fiert sau a turtei dulci, iar n rile de origine la amestecurile de curry. n doze mici, nucoara particip la definitivarea unor reete de prjituri, mncruri cu carne, murturi, crnai, pateuri i lichioruri, dar i n unele sortimente de whiskey.n Orientul ndeprtat exist tipuri de cafea i ceai aromatizate cu nucoar, iar n proximitatea noastr grecii folosesc nucoara n amestec cu scorioara n musacale sau sosuri pentru chiftele. Nucoara se folosete, de regul, mcinat fin i i elibereaz cel mai bine aroma n timpul procesului de prjire motiv pentru care se folosete la nceputul procesului de gtire.

Origine:

Prezentare:

Arom:

Utilizare:

Preparare:

SEMINTE SUSAN

Pe cat de micute sunt, pe atat de mare putere au semintele de susan: contin multe minerale necesare vegetarienilor, in special calciu si fier, dar si vitamine esentiale, si pot fi usor integrate intr-o multime de preparate. In plus, semintele de susan sunt ieftine si se gasesc peste tot. Tu cat de des folosesti semintele de susan in bucatarie? Daca nu prea ai gatit pana acum cu seminte de susan, iti dam cateva motive ca sa o faci, mai ales daca esti vegetariana! Pentru cei care nu consuma carne, micutele seminte de susan sunt o sursa pretioasa de cativa nutrienti importanti.

Semintele de susan contin calciu si fier, minerale esentiale pentru vegetarieni

Doar un sfert de ceasca de seminte de susan contine 35% din necesarul zilnic de calciu si 29% din necesarul zilnic de fier. Calciul este un nutrient de care vegetarienii au nevoie pentru a-si mentine oasele sanatoase (in lipsa acestuia oasele isi pot pierde din densitate si devin din ce in ce mai fragile), iar fierul este un fel de combustibil pentru organism pentru ca-l ajuta sa-si mentina nivelul de energie ridicat si tine la distanta durerile de cap si starile proaste de dispozitie. In semintele de susan se mai regasesc insa si alte minerale: cuprul ofera nu mai putin de 73% din necesarul zilnic (intr-un sfert de ceasca), apoi mai exista si mangan, magneziu, fosfor, zinc, seleniu. Dintre vitamine cele mai importante pe care le gasim in semintele de susan sunt cele din grupa B-urilor: niacina, tiamina (B1), acid folic, piridoxina (B6) si riboflavina. Pe langa toti acesti nutrienti, semintele de susan mai contin niste compusi unici, care se numesc sesamol si sesaminol, niste antioxidanti puternici care lupta cu radicalii liberi.

Semintele de susan negre au o aroma mai intensa decat cele deschise la culoare si contin mult mai mult calciu
Nu vreau sa te plictisesc cu prea multe informatii nutritionale insa e bine sa stii ca semintele de susan sunt o sursa neasteptata de doua minerale de care ai nevoie in dieta vegetariana. Si acum putin istorie: semintele de susan se numara printre cele mai vechi plante cultivate din lume, atat pentru ulei, cat si pentru diversele intrebuintari culinare. Uleiul de susan este unul dintre primele uleiuri din lume folosite la gatit. Semintele de susan dateaza din anul 3.000 inaintea erei noastre fiind cultivate in Assyria, Iraqul de astazi; in India, susanul a fost cultivat inca de acum 4.000 de ani (femeile din Babylon faceau o mixtura cu miere si seminte de susan pe care o foloseau pentru a-si mentine sanatatea si tineretea pielii, iar soldatii romani mancau aceasta mixture pentru a avea mai multa energie si putere). In prezent, cele mai mari tari exportatoare de susan sunt China si India.

Cel mai cunoscut tip de seminte de susan au o culoare ivorie, deschisa, insa exista si seminte de susan maro, negre si rosii. Au un gust de nuca, dulceag, care se intensifica daca sunt usor prajite. Semintele de susan de culoare neagra sunt insa mai puternice ca si aroma. Un lucru intresant de stiut este ca semintele de susan de culoare neagra contin cu 60% mai mult calciu decat cele albe (acestea din urma au fost dezbracate de cateva straturi de invelis).

Cum poti sa gatesti cu seminte de susan?

In multe feluri: poti sa presari delicioasele seminte in aluatul de paine, cookies sau briose, salate, legume inabusite, supe, dressinguri sau chiar inghetata. Poti chiar sa-ti faci acasa propria pasta de tahini, folosita pentru hummus. Iata cum: pui in blender cam patru linguri de seminte de susan si le macini bine, iar apoi adaugi o lingurita de ulei de masline, o jumatate de ceasca de apa si un praf de sare si amesteci din nou. Ca sa intensifici gustul semintelor de susan, este recomandat sa le prajesti putin in ulei de masline: toarna o picatura-doua de ulei de masline intr-o tigaie, lasa-l sa se incinga foarte putin (zece secunde) si adauga suficiente seminte astfel incat sa acopere fundul tigaii. Amesteca semintele de susan cu o lingura de lemn, fiind foarte atenta la culoare; cum devin putin maronii inseamna ca s-au facut (dureaza in jur de un minut-doua). Lasa-le sa se raceasca si apoi transfera-le intr-un borcan. Le poti presara si peste gustari cu iaurt si fructe!