Analiza unui text liric

1. Repere ale analizei de text liric: -tema; -starile, sentimentele, ideile exprimate; -semnificatia titlului; -compozitia (organizarea versurilor); -marcile eului liric; -realizarea artistica a exprimarii: figure de stil, imagini artistice, structuri sintactice particulare textului, transfigurarea unor imagini in simboluri, determinarea unor nuclee de semnificatie in jurul carora se organizeaza discursul liric, tonul general, etc. -o opinie generala (sau personala) despre poezie. 2. Nivele de interes ale analizei de text liric: -fonetic (aliteratii, asonante); -lexical (campuri lexicale, antonime, sinonime, ar aisme, cuvinte populare); -gramatical (parti de vorbire cu valoare expresiva); -stilistic (figuri de stil); -prozodic (ritm, rima, masura). Aplicatie- Varianta 42-partea a III-a Fragmentul dat face parte din poezia !"ascalita# de $ctavian %oga si are ca tema o descriere a unei fiinte dragi eului liric. &oezia infatiseaza portretul unei invatatoare, denumita generic !dascalita, %oga facand aceasta alegere deoarece dascalita este o figura reprezentativa a satului traditional romanesc. Textul apartine genului liric, intrucat eul liric isi exprima ideile, sentimentele si trairile sufletesti in mod direct, prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Titlul poeziei denumeste persoana evocata si elogiata; este un substantiv comun, un derivat cu sufix feminin de la substantivul !dascal#, denumind generic o categorie sociala. Din punct de vedere formal, fragmentul dat e alcatuit din doua strofe, a cate opt versuri fiecare, cu o masura de 11-12 silabe, rima incrucisata si ritm iambic. Marcile lexico-gramaticale ale prezentei eului liric in text sunt: persoana ' a verbelor :#plang#, a pronumelor si adjectivelor pronominale: !eu#, !noastre#. (tilizarea persoanei a ''-a singular (!tu#, !rasai#, !tu esti#, !ta#) sugereaza adresarea directa. Cele doua strofe ale fragmentului imbina portretul fizic cu cel moral, realizandu-se, astfel, un portret in versuri al tinerei invatatoare. )rasaturile fizice sunt doar sc itate: !balaie dascalita#, !stralucirea oc ilor#, !ca fruntea ta nu-i frunte de zapada,* si mana nu-i atata stiutoare#. Prima strofa prezinta elemente care ii provoaca eului liric amintirea dascalitei: cantecul popular (!un cant pribeag#) sau elemente ale naturii( !un trandafir crescut in

umbra#). +ele doua imagini, auditiva si vizuala, ii produc eului liric un sentiment profound de tristete. + ipul dascalitei ii apre ca un tablou din alte vremuri ( !, vremii noastre dreapta mucenita#), dascalita fiind asezata in randul sfintilor. +u ajutorul enumeratiei, se realizeaza un portret plin de expresivitate, portretul dascalitei fiind detaliat cu ajutorul epitetelor: !dreapta mucenita* +opil blajin, cuminte prea devreme* -fielnica, balaie dascalita#. Strofa a doua incepe printr-o comparatie: !+a stralucirea oc ilor tai limpezi,* &oveste nu-i mai jalnic povestita#. +u o viata atat de pura: !&e buza ta n-a tremurat ispita#, dascalita n-a avut insa un trai usor, caci !rele ursitoare# i-au dat intelepciune, ambitie, inteligenta, arnicie, dar i-au rapit linistea sufleteasca. 'n realizarea portretului dascalitei, autorul foloseste ca modalitate de exprimare descrierea in versuri, in care intalnim o varietate de figuri de stil si imagini artsitice. .imbajul este simplu, imbinand termeni populari ( !blajin#, !pribeag#) cu cei din registrul religios (!mucenita#), poetul reusind sa surprinda o figura importanta a lumii rurale, dascalita, un simbol al vointei fara margini.