Avalana reprezint o mas important de zpad care se pune n micare i alunec n jos pe versantul unui munte.

O avalan poate duce la vale mii de tone de zpad, precedat de o und de oc care spulber i strivete orice se afl n calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zpad), reprezentnd un curent de gravitate care const din material granular. Aceste fenomene se nscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui i reprezint un pericol pentru populaia montan din numeroase ri ale lumii. Extinderea activitilor turistice i, n special, practicarea sporturilor de iarn determin o cretere a riscului impactului avalanelor asupra societii. Dup modul de formare, avalanele pot fi:

fenomene naturale declanate de o suprancrcare natural de zpad; cauzate de om, declanate de trecerea unui schior, drume sau de alt intervenie uman accidental

Etapele unei avalane Declanarea avalanelor este favorizat de urmtoarele condiii i factori: trsturile stratului de zpad, conformaia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zpezii prin diferite activiti. Etapele principale sunt urmtoarele:

Zpada se desprinde de straturile de nea mai tari i alunec peste acestea. n timp ce prinde vitez, zpada poate ncepe a fi purtat de vnt. Avalana i mrete viteza de deplasare (pn la 353km/h).

Avalane care au ucis

Avalanele din Alpi din timpul Primului Rzboi Mondial au ucis mai mult de 60 de mii de oameni. Un soldat a spus: Cel mai mare duman era natura nsi. n 1916 au czut n 2 zile 4 metri de zpad. Acestea au declanat avalane timp de dou zile care au ucis 10 mii de soldai. Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalane i surpri de teren care n total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stnc de roc i ghea care a ucis pe cei 5 de mii de locuitori ai oraului Ranrahica.

Protecie Pentru evitarea pericolelor legate de avalane, este important cunoaterea precis a arealelor n care se produc. Cartografierea acestor areale i realizarea hrilor de risc permit

luarea celor mai eficiente msuri de atenuare a impactului acestora asupra activitil or umane. n dreptul culoarelor de avalan sunt construite tunele de protecie, iar pe versani sunt amplasate ziduri de protecie, grdulee sau plase de srm. Plantarea unor perdele forestiere de protecie s-a dovedit eficient mai ales pentru protejarea drumurilor pe distane mari.