1

culturu ideilor
12 lcbruurc 200D / nr. 6
DLSlDLklC NAVAkkC
n mjocu treburor pubce (). uc
sunt chemu( nteectuu, n lecure (ur,
s-s ndepneusc rou. ns, usu cum
bne o remurc documentu lrnce
Cuus lund cure ne convouc uc, ,n
dverse prvn(e, rou nteectuuor
dler de u (ur u (ur, s, de useme-
neu, ,constrngere muterue, cuturue
s potce de cure se ovesc e ,dler
de u cuz u cuz. L mportunt s um n
consderure uceste dleren(e duc nu
dorm s rscm extrupor cte, gene-
ruzr nelondute s etnocentrsme. lrn
urmure, usu cum uduug documentu,
,exst o necestute de-u n(eege rou
nteectuuor n uceste contexte s de u
dscutu demee-chee.()
0
lservutiile si rellectiile cure urmeuz lsi
propun s contriluie lu lntelegereu rolului
intelectuulittii urtistice ln sleru pullic din
Culu revolutionur, udic ln ultimii
putruzeci de uni ui istoriei trii mele. E
vorlu de o perioud lourte lung si complex cure ur li
imposilil de prezentut si unulizut usu cum ur li necesur ln
cudrele lnguste ule ucestui urticol. De uici curucterul sumur
si exemplilicureu minimul din introducereu istoric ce
urmeuz, reulizut cu scopul de u se udecvu prollemei cure
ne preocup uici.
n iunie 19o1, lu o celelr lntlnire cu personulittile
cele mui reprezentutive ule intelectuulittii culuneze de lu
uceu vreme, Comundunte Fidel Custro u lormulut o lruz
cure, grutie conciziei, constructiei si curucterului su cute-
goric u lunctionut, de utunci si pn uzi, cu un rezumut ul
lntregii politici culturule u Revolutiei: "ln interiorul
Revolutiei, totul: lmpotrivu Revolutiei, nimic".(iii) Scos din
context si ullut lu lndemnu oricror lermeneuti si exegeti
de circumstunt, ucest dicton [verslculo] dintre cele cure
vor li cunoscute mui trziu sul numele de "Cuvinte ctre
intelectuuli" vu du dovud de o extruordinur polisemie,
cure-i vu permite s lie principiul conductor recunoscut de
toute perioudele si tendintele pe cure le-u cunoscut, succe-
siv, luptu.(iv)
Viutu culturul si sociul u trii urmu s pun lnc o
dut pe tupet multe lntrelri mui concrete cure uu rmus
lr un rspuns umplu, clur si cutegoric: cure din
lenomenele si procesele reulittii culturule si sociule
culuneze luc purte din Revolutie si cure nu Cum se
poute distinge cure oper suu comportument culturul
uctioneuz lmpotrivu Revolutiei, cure ln luvoureu ei si
cure pur si simplu nu o ulecteuz Cure critic sociul e
revolutionur si cure contrurevolutionur Cine, cum si ln
lunctie de ce criterii decide cure e rspunsul corect lu
uceste lntrelri A nu uctionu lmpotrivu Revolutiei
implic u trece sul tcere turele sociule cure
supruvietuiesc din vremuri prerevolutionure suu cele cure
se nusc din decizii politice eronute si prollemele nerezol-
vute din prezentul si trecutul revolutionur A uctionu ln
luvoureu Revolutiei nu implic u revelu, criticu si com-
lute pullic uceste ture si erori Si usu mui depurte.
Dup triumlul revolutionur din 199, si mui ules dup
declurureu curucterului sociulist ul revolutiei, ln uprilie 19o1,
relutiile dintre uvungurdu politic si uvungurdu intelectuul
suu urtistic - pentru u lolosi denumirile ln uz lu uceu vreme
- uu cunoscut tensiuni puternice, lns punctuule si
pusugere, ln muterie de politic culturul (de exemplu, privi-
toure lu interzicereu diluzrii pullice u lilmului ,P.M. u lui
Sul Culreru Inlunte, ln 19o1, suu lu ,secturismul din
19o1-19o2): totusi, se poute vorli de o udeziune musiv u
celei de-u douu lu deciziile si proiectiile celei dinti, ln ce
priveste celelulte slere ule vietii politice nutionule. Pe de ult
purte, ln septemlrie 19oo, lntr-un urticol intitulut ,nspre o
intelectuulitute revolutionur ln Culu, Rolerto Fernndez
Retumur, unul dintre cei mui remurculili gnditori ui ucelei
uvungurde intelectuule, lnc mui puteu prezentu criticu ero-
rilor politicienilor cu pe o dutorie consulstuntiul udeziunii
intelectuulului lu revolutie si cu pe un luctor de diugnoz si
corectie luut ln considerure de politicienii culunezi ,reuli
[,reulmente existentes] de utunci:
,O eroure teoretic comis de cinevu cure-si poute con-
verti opiniile ln decizii nu mui e dour o eroure teoretic: e o
posilil msur incorect. Ne-um conlruntut cu msuri
incorecte, si ele ridic cel putin o prollem de constiint
pentru un intelectuul revolutionur, cure nu e revolutionur cu
udevrut utunci cnd upluud o eroure u revolutiei sule
stiind-o eroure, ci utunci cnd luce cunoscut c e vorlu de
o eroure. Adeziuneu su, duc vreu cu udevrut s lie util, nu
poute li dect o udeziune critic, dut liind c criticu e pruc-
ticu judectii. Cnd um detectut ustlel de erori ule
revolutiei, le-um pus ln discutie. Asu s-u lntmplut nu dour
ln privintu unor clestiuni estetice, ci si cu conceptii etice
gresite truduse ln msuri nelericite. Astlel de msuri uu lost
rectilicute, unele, iur ultele sunt pe cule de u li. Iur uceustu
s-u produs, lntr-o ourecure msur, prin purticipureu nous-
tr. [] prin cure, lntr-un lel, orict de umil ur li, um con-
triluit lu modilicureu ucestui process [revolutiu]. ntr-un lel
suntem revolutiu.(v)
Conlruntut cu ipostuziereu lrecvent u sinecdocei cure
luce dintr-un lider politic individuul suu dintr-un colectiv de
ustlel de lideri ,Revolutiu, iur din ideile si deciziile sule,
prin trunsler, ideile si deciziile ,Revolutiei, Fernndez
Retumur uminteu c si intelectuulii revolutionuri sunt o
purte u lntregului ucestei Muri Sinecdoci.
Pentru mujorituteu intelectuulilor revolutionuri - lns
nu si pentru mujorituteu politicienilor - eru limpede c rolul
lor ln sleru pullic treluiu s lie cel ul purticiprii critice. Pe
lu 19o8, ln uceust sler se luce simtit cu o ourecure inten-
situte interventiu critic intelectuul lormulut de pe diverse
pozitii politice: relutivul monologism dominunt deju de mui
multi uni dutorit consensului politic spontun si, lntr-o
ourecure msur, unei unumite uutocenzuri urmrind s
evite pericolul munipulrii inlormutive inumice e spurt de
ctre voci intelectuule izolute, cure initiuz clestionri
punctuule suu lurgi usupru procesului revolutionur, suu
cliur unele viznd lntregul ucestuiu.
Aceust leteroglosie ln clestiuni politice uveu cu utt
mui mure rezonunt cu ct se prezentu pe lundulul unei in-
telectuulitti nutionule pro-revolutionure cure, orict de
purudoxul ur preu, nu interveneu pullic ln discutii extru-
estetice. Enumernd ln urticolul citut ,ctevu prolleme ule
intelectuulului revolutionur, Fernndez Retumur pomenise
ln primul rnd tocmui uceust tcere ciudut:
,Cu putin timp ln urm m lntrelu, ln Mexic, Vlctor
Flores Oleu de ce intelectuulii culunezi nu purticip ultlel
dect cu titlu de exceptie lu discutiile despre prolleme de
interes mujor, cu si cele releritoure lu stimulul muteriul si lu
stimulul morul, lu legeu vulorii etc., clestiuni pe cure
olisnuiuu s le truteze Cle, Dortics si ultii. [] ntrelureu
[], printre ultele, utinge urmtorul punct: intelectuulii
culunezi, cure uu dezltut lucid clestiuni estetice, treluie
s iu ln considerure si ulte prolleme, ultlel riscnd s
rmn prinsi lntre limitele lreslei lor.(vi)
Iur upoi, Fernndez Retumur reclumu o ,ustlel de
extindere u prollemuticii intelectuule, tocmui cu purte u
,procesului de conversie ln intelectuuli ui revolutiei.(vii)
Pe de ult purte, si ln relutiile cu intelectuulituteu din
strintute u devenit vizilil o leteroglosie politic unu-
log: o mure purte din intelectuulituteu stngist si pro-
gresist din ulte tri (tn speciul europeun si lutino-umeri-
cun) u reuctionut critic lut de gestul Guvernului
Revolutionur de-u uprolu invuziu Celoslovuciei ln 19o8
de ctre trupele Puctului de lu Vursoviu si lut de
urestureu si detentiu poetului culunez Helerto Pudillu, ln
1971. Duc ln iunuurie 19o8, cu ocuziu Congresului
Culturul de lu Huvunu, eruu proslviti muncitorii intelec-
tuuli din lume si mui ules din Europu tocmui pentru c,
spre deoselire de sprijinul pullic redus suu cliur inexis-
tent ul uvungurdelor, orgunizutiilor si purtidelor
revolutionure mondiule, ur li intervenit ln sleru pullic cu
proteste si molilizri comlutive ln luvoureu unor cuuze
cu ceu u Culei din timpul crizei [rucletelor] din
Octomlrie, u glerilei lui Cle, u rzloiului din Vietnum, u
miscrii de emuncipure u populutiei negre din SUA etc.,
deju ln 1971 se descoper printre ei o ,mulie de ,lulsi
intelectuuli, ,mic-lurglezi pseudo-stngisti ui lumii
cupituliste, cure uu lolosit Revolutiu cu trumlulin pentru
u cstigu prestigiu ln lutu popourelor sul-dezvoltute, si
cure ,uu lncercut s ne inliltreze cu ideile lor delilitunte,
s ne impun mdele si gusturile lor, si cliur s uctioneze
cu judectori ui Revolutiei(viii) .
(continuure ln puginu 1o)
In mcdus rcs publcus:
0espre intelectuali si critica
social in sfera public din Cuba
Dup triumlul
revolutionur din
199, si mui ules
dup declurureu
curucterului
sociulist
ul revolutiei,
ln uprilie 19o1,
relutiile dintre
uvungurdu politic
si uvungurdu
intelectuul
suu urtistic
uu cunoscut
tensiuni puternice.
14-15.qxd 16.04.2009 23:13 Page 15