12

decembrie
2012
24 pagini
an XII
nr. 165
www.timpul.ro
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I
Festivalul filmului rom=nesc de la Londra
un fotoreportaj de Liviu Antonesei
Bazinul
Bedros Horasangian
Despre cunoa[terea atributelor divine
Tiberiu Br\ilean
P`n\ c`nd o s\ tot repet\m ca papagalii:
to]i am consim]it, to]i am fost vinova]i,
deci nu e nimeni vinovat?
Interviu cu Flori B\l\nescu, realizat de Alexandru Petria
Num\r ilustrat cu fotografii de Francisc Cucutianu Num\r ilustrat cu fotografii de Francisc Cucutianu
decembrie 2012
2
Agora
TIMPUL
www.timpul.ro
BOGDAN
C|LINESCU
Criz\ [i Cr\ciunul la Paris
Un turist la Paris de Cr\ciun nu `[i poate
`nchipui c\ Fran]a se afl\ `ntr-o criz\ econo-
mic\ foarte grav\. Luminile [i abunden]a din
magazine `l cople[esc. Iar francezii nu au f\-
cut niciodat\ economii de Cr\ciun. ~n aceas-
t\ perioad\, ei cheltuiesc mai mult `n dou\
s\pt\m`ni dec`t `n 6 luni. De[i str`n[i la buget,
nu se poate s\ nu cumpere un curcan, somon
afumat, stridii [i foie gras. Pl\cerea de a
m`nca foie gras este `nc\ un mister pentru
mine (a[a cum nu am `n]eles niciodat\ de ce
[ampania e considerat\ o b\utur\ rafinat\). E
un fel de pateu de ficat de ra]\ sau de g`sc\
(dup\ ce pas\rea e torturat\ cu dib\cie, fiind
`mbuibat\ zile de-a r`ndul p`n\ ce ficatul `i
explodeaz\). Bine`n]eles, e mult mai gustos
dec`t pateul clasic pe care `l cunoa[tem, `ns\
r\m`ne tot o crem\ de pus pe p`ine. Intere-
sant c\ ap\r\torii naturii [i ai animalelor nu
protesteaz\ la suferin]ele g`[telor. Foie gras-ul
face parte din patrimoniul sf`nt al francezilor
[i nimeni nu poate s\ `l interzic\. ~nc\ o do-
vad\ c\, `n vacan]a de iarn\, criza se `ntre-
rupe sejurul la ski. Sta]iunile (foarte nume-
roase at`t `n Alpi, c`t [i `n Pirinei) s`nt luate
cu asalt. Nici nu e vorba de economii chiar
dac\ o s\pt\m`n\ la ski este, `n medie, de 2-3
ori mai scump\ dec`t o s\pt\m`n\ la mare, `n
vacan]a de var\. O familie cu doi sau trei
copii, ce trebuie s\ `nchirieze materialul de
ski [i s\ pl\teasc\ accesul la piste pentru to]i
membrii familiei (f\r\ s\ mai vorbim de
costul transportului), cheltuie[te, `n medie,
2500-3000 de euro `ntr-o s\pt\m`n\. ~ntre 15
[i 31 decembrie, criza s-a `ntrerupt `n Fran]a.
Spectacolul politic
La sf`r[itul lunii noiembrie [i la `nceputul
lui decembrie am avut parte, `n Fran]a, de un
spectacol teribil. Doi candida]i la pre[edin]ia
UMP-ului (Union pour la Majorit Prsi-
dentielle), fostul prim-ministru, Franois
Fillon [i Jean-Franois Cop, s-au `njurat or-
be[te, fiecare contest`nd rezultatele alegeri-
lor organizate de membrii acestui partid. Cei
doi candida]i s-au comportat precum doi
copii `n curtea [colii ce `[i disput\ o ma[inu]\
sau mingea de fotbal. Timp de c`teva s\pt\-
m`ni, au uitat c\ rolul lor este opozi]ia la
guvernul socialist, au uitat c\ `n Fran]a s`nt
peste trei milioane de [omeri [i c\ rolul lor
principal este acela de a da solu]ii pentru
redresarea economiei. Acest sinistru spec-
tacol ne-a reamintit de ce liberalii nu au `n-
credere `n politicieni. Scopul omului politic
este `ntotdeauna acela de a fi ales sau reales.
S`ntem nevoi]i s\ `i accept\m pentru c\ s`nt
ale[i democratic, `ns\ societatea civil\ este
cea care ar trebui ascultat\.
Din presa francez\
Un laborator de analize medicale apar]i-
n`nd sectorului [tiin]ific de stat a studiat con-
secin]ele hr\nirii unui grup de [obolani cu
porumb OGM (modificat genetic). Rezulta-
tele raportului dup\ c`teva luni, [obolanii
devin monstruo[i [i dezvolt\ cangrene teri-
bile au fost trimise la pres\, care le-a pu-
blicat cu ochii `nchi[i. S\pt\m`nalul Le
Nouvel Observateur le-a anun]at pe copert\,
posturile de radio (Europe 1, RMC, RTL) [i
de televiziune (TF 1, France 2) au vorbit
dramatic despre acest raport. Doar cotidia-
nele Le Figaro [i Le Monde au fost mai
precaute [i au a[teptat mai multe detalii cu
privire la rezultate. P`n\ la urm\ s-a dovedit
c\ raportul este o escrocherie [i c\ autorul lui
e un recidivist, care a publicat `n trecut studii
de o probitate [tiin]ific\ dubioas\. Mai mult,
s-a dovedit c\ raportul a fost finan]at, `n parte,
de grupul de supermagazine Carrefour ([i
Auchan) ce vrea s\ fac\ publicitate propriilor
produse bio. Circul la care am asistat este
un excelent exemplu (ar trebui studiat `n
[colile de ziaristic\) de orbire ideologic\ `n
lumea ziari[tilor francezi.
Antrenorul echipei de rugby a Fran]ei
(care a ob]inut trei victorii consecutive) de-
clar\ `n Figaro: Am schimbat sistemul de
conducere `n s`nul echipei. Modelul la
Ceau[escu nu func]iona
(Paris, decembrie 2012)
Note inutile
OVIDIU PECICAN
Autorii rom=ni care s-au ilustrat `n dome-
niul filosofiei istoriei au urnit aceast\ activi-
tate resim]ind ini]ial un disconfort radical.
~ntr-un anumit moment al biografiei fiec\-
ruia, din motive diverse ce pot fi, de fapt,
simple circumstan]e care au catalizat o reac-
]ie, adev\rate pretexte, `ntr-un anumit sens
, autorii rom=ni care s-au ocupat de filo-
sofia istoriei s-au trezit `mpin[i c\tre reflec-
]ia de acest fel, fie c\ erau istorici pe care, de
la un punct `ncolo, factologia procesualit\]ii
istorice nu `i mai satisf\cea integral, fie c\
erau filosofi [i teoreticieni care, preocupa]i
altminteri de alte teme specifice (cosmolo-
gie, teoria valorilor etc.), s-au sim]it con-
str`n[i, sub un aspect sau altul, s\ acorde
aten]ie [i problematicii conexe explic\rii re-
constituirii [i trecutului. De aceea, se cuvine
explorat ce anume putea determina la un
asemenea popas `n filosofia istoriei oameni
apar]in`nd `n mod curent unor c`mpuri di-
verse de interes profesional, fie c\ este vorba
despre motiva]ii venind din imediat deci
apar]in`nd unei proximit\]i spa]iotemporale
, fie c\ este vorba despre un orizont al inac-
tualit\]ii fertile, provocatoare.
Acest sentiment de presiune difuz\, a-
ceast\ stare de tensiune iscat\ `ntre procedu-
rile standard ale profesiei sau/ [i voca]iei, pe
de o parte, [i noul impuls, pe de alta, `[i avea
o cauz\ precis\. El provenea din sesizarea
unei st\ri de inadecvare `ntre ei ca persoane
[i lume, `ntre ]ara lor [i contextul istoric ge-
neral, `ntre cultura proprie [i celelalte cul-
turi, mai `naintate. Inadecvarea, adic\ dis-
crepan]a, ruptura, lipsa de armonizare dintre
dou\ niveluri diferite (individual [i general,
propriu [i colectiv, `ntre o statalitate recent
afirmat\ [i altele cu tradi]ie, `ntre evolu]ii or-
ganice [i evolu]ii `n salt, `ntre o cultur\ mic\
[i altele mari etc.) are ipostaze multiple [i
poate fi detectat\ `n diverse planuri ale exis-
ten]ei. Metafizic ori teologic, `ntreaga civi-
liza]ie uman\ este rezultatul unei inadecv\ri,
dac\ se ia `n considerare nara]iunea biblic\
despre izgonirea din Paradis a cuplului pri-
mordial. C\derea `n istorie, cum s-a numit
acest proces al intr\rii omului sub zodia
timpului, a perisabilit\]ii [i a finitudinii vie]ii
umane este, mitologic vorbind, rezultatul
unui cutremur ontologic, al unei rupturi to-
tale de regim existen]ial. ~n mic, ea poate fi
echivalat\ prin trecerea crisalidei la stadiul
de fluture sau a f\tului protejat `n p`ntecele
mamei, vreme de nou\ luni prin expulzare
matern\ la stadiul de fiin]\ autonom\. Am-
bele exemple r\m`n `ns\, desigur, palide `n
raport cu trecerea de la o existen]\ poten]ial
perfect\, edenic\, la cea supus\ tuturor tipu-
rilor de perisabilitate. Aici, trauma este infinit
mai mare, ruptura de nivel este de un drama-
tism cosmic ceea ce i-a [i determinat pe unii
g`nditori s\ vorbeasc\ despre tragedia omu-
lui [i, `n general, a fost interpretat\ ca o
dec\dere din condi]ia privilegiat\ inaugural\.
Nu este de mirare c\, pe acest fundal
avraamic caracteristic, deci, nu numai
cre[tinismului, ci existent, `n primul r`nd, `n
fundalul iudaismului [i, apoi, `ntr-o ordine
cronologic\, [i al islamului , ruptura trau-
matic\ este socotit\ o condi]ie sine qua non
a existen]ei omului istoric, influen]`nd difuz
sau expres reflec]ia asupra lumii [i vie]ii. O
asemenea realitate a preg\tit sensibilitatea di-
ver[ilor g`nditori pentru o receptivitate spe-
cific\, `nc\ din antichitate, gener`nd reflec]ii
de mare anvergur\, precum cele din cartea
Ecleziastului [i cea a lui Iov, gener`nd curente
filosofice, precum scepticismul [i cinismul, [i
revenind cu for]\ `n modernitate prin inter-
mediul existen]ialismelor de diverse facturi.
Fa]\ de acest orizont foarte larg `ns\, au
existat expresii istorice ale inadecv\rii tr\ite,
mai mult sau mai pu]in, de majorit\]i socie-
tale, chiar dac\ formulate individual, de mem-
bri ai elitelor c\rtur\re[ti ori politice. ~n mer-
sul `nainte al societ\]ii rom=ne[ti din epoca
modern\ [i contemporan\, trauma, ca rezul-
tat al inadecv\rilor istorice, a fost o perma-
nen]\, urmare a decupl\rii de la modernitatea
tehnologic\ occidental\ odat\ cu levantini-
zarea treptat\ de dup\ instituirea domniilor
fanariote (1711 `n Moldova, 1716 `n }ara
Rom=neasc\). Recuplarea la Occident, efec-
tuat\ `n prip\, `n numai c`teva decenii (prima
etap\: 1821-1829; a doua etap\: 1829-1848;
a treia etap\: 1849-1859; a patra etap\:
1859-1866; a cincea etap\: 1866-1877; a [a-
sea etap\: 1877-1878; a [aptea etap\: 1879-
1918), a marcat pe toate planurile efortul
adaptativ al unei `ntregi societ\]i, isc`nd fai-
moasa dezbatere dac\ evolu]iile rom=ne[ti ar
trebui f\cute organic [i treptat, lent [i temei-
nic (teza conservatoare) ori `n mod volunta-
rist [i dintr-o dat\, alert [i `n salturi (teza li-
beral\). Filosofii istoriei s-au situat, explicit
sau implicit, [i `n raport cu aceast\ prioritate
a epocii, pe anumite pozi]ii, diferind de la
caz la caz. Dar, fie c\ au f\cut-o cu trimitere
direct\ la chestiune sau nu, `nsu[i faptul de-
dic\rii lor unui areal cum era acesta a `nsem-
nat, la drept vorbind, o reac]ie psihologic\
creativ\, la situa]ia dat\; una de mare alti-
tudine intelectual\, situat\ la un nivel de
generalitate [i de abstrac]iune remarcabil.
~n fapt, tentativa de a descifra legile evo-
lu]iei sociale, ale dinamicilor unor epoci,
`ncercarea de a `n]elege regulile dup\ care
ac]ioneaz\, `n mod principial repetitiv,
actorii scenei social-politice [i institu]ionale
(]\ri, state, popoare, civiliza]ii, culturi) sur-
vin doar `n mintea acelora dintre intelectuali
care socotesc c\ istoria are sau trebuie s\
aib\ un sens; unul mai `nalt. Se poate `ns\
`nt`mpla ca punctul de pornire s\ marcheze
[i un e[ec, anume convingerea c\ istoria nu are
sens, c\ e o `nv\lm\[eal\ aleatorie de fapte, o
expresie a nimicului. ~n oricare dintre cazurile
avute `n vedere, preocuparea pentru o anume
filozofie a istoriei se cuvine repertorizat\.
Ipoteza mea este c\, de fiecare dat\ c`nd
un autor rom=n s-a manifestat `n c`mpul fi-
losofiei istoriei, el se afla `ntr-o inadecvare
accentuat\ cu contextul, fie din punctul de
vedere al timpului un contratimp momen-
tan de natur\ istoric\, a[adar , fie din cel al
locului. Astfel, se constat\ c\ Hasdeu venea
din Rusia ]arist\, iar momentul era de alert\
statal\, c\ci statul abia se redimensiona, `[i
schimba conducerea (trec`nd de la domnitor
la rege) [i lupt`nd pentru independen]\, deci
pentru dob`ndirea unei fizionomii statal-
identitare stabile. La fel, A. D. Xenopol
asista la evenimente de anvergur\ similar\,
fiind, `n plus, depeizat pentru a studia `n
str\in\tate [i aspir`nd, `n acela[i timp, s\
alc\tuiasc\ o prim\ sintez\ la zi a istoriei ro-
m=nilor. Nicolae Iorga a fost socotit, pe bun\
dreptate, p`n\ `n 1918, vocea cea mai auto-
rizat\ a ap\r\rii integrit\]ii ]\rii [i a chem\rii
la arme `n folosul acesteia, `ntr-un moment
c`nd cucerirea german\ amenin]a s\ dizolve
statul rom=n [i dinastia. Totodat\, Iorga stu-
diase [i el `n str\in\tate, sesiz`nd, la r`ndul
lui, discrepan]a flagrant\ dintre ]ara lui [i
metropolele europene unde `l duseser\ stu-
diile. Mircea Eliade, antrenat `n tentativele
extremei drepte de a redimensiona Rom=nia
Mare, a fost, `n 1940, martorul dezmembr\-
rii ]\rii [i a implic\rii ei `n apocalipsa r\zboi-
nic\ a celui de Al Doilea R\zboi Mondial.
Destinul lui a pendulat, `nc\ din tinere]e,
`ntre orizontul de acas\ [i alte orizonturi, mai
`ndep\rtate, fie din Vest (Italia, Elve]ia, vizitate
devreme), fie din Est (India, ulterior SUA).
Ioan Petru Culianu a dezvoltat o personali-
tate renascentist\, lu`ndu-l ca model pe
Eliade, `ns\ a avut de suportat ruptura exi-
lului, trauma `ndep\rt\rii din spa]iul amnio-
tic de acas\. Tot `n exil, ca urmare a unei
rupturi istorice asumate biografic, s-a spe-
cializat [i Neagu Djuvara `n studiul filosofiei
istoriei la Paris, elabor`nd, sub `ndrumarea
lui Raymond Aron, o nou\ teorie.
~n cazul tuturor acestor autori, contextul
geopolitic [i-a spus cuv`ntul, marc`ndu-le
mai vizibil sau mai discret vie]ile [i, impli-
cit, influen]`ndu-le opera. Din acest punct de
vedere, se poate socoti, a[adar, c\ aporturile
lor `n zona filosofiei istoriei se datoreaz\ unor
traume de rezonan]\ istoric\ pe care biogra-
fiile lor le-au intersectat, situa]ie care, psiho-
logic, i-a presat pe fiecare `n parte s\ `[i pun\
`ntreb\ri cu privire la legile func]ion\rii isto-
riei [i s\ `ncerce s\ dea r\spunsuri proprii.
Inadecvarea creatoare
CAPRICORN
3
decembrie 2012
Agora
TIMPUL
www.timpul.ro
DORIN TUDORAN
S\ presupunem c\:
USL chiar c`[tig\ alegerile cu o majoritate
confortabil\; pre[edintele Traian B\sescu
recunoa[te rezultatele alegerilor; tot pre[edin-
tele accept\ c\ au dreptate cei care sus]in c\,
dincolo de ce crede Domnia sa despre dl
Victor Ponta, trebuie s\-l desemneze pe pre[e-
dintele PSD s\ formeze noul cabinet; `l de-
semneaz\; dl Ponta se apuc\ de formarea
guvernului; dl Dan Voiculescu se apuc\ de
destupatul sticlelor de [ampanie; domnul
Adrian N\stase `[i freac\ palmele a libertate [i
gata de num\ratul ou\lelor adunate la Cornu
`n vremea c`t Domnia sa era `n cantonament
la Rahova; c`nd, ]ac-pac!, la Bruxelles ia cu-
v`ntul europarlamentarul Monica Macovei.
S\ presupunem c\:
dna Monica Macovei, consecvent\ cum o
[tim, trage, `n plen, mai multe semnale de
alarm\ pre[edintele Rom=niei a desemnat ca
prim ministru un plagiator, un mincinos or-
dinar, un complotist `mpotriva statului de
drept, un instigator la lovitur\ de stat, un du[-
man de moarte al Justi]iei, un ho] care (`mpre-
un\ cu ga[ca sa) a falsificat peste dou\ mili-
oane de voturi la referendumul din 29 iulie,
un terorist care `[i `nsu[e[te prerogative prezi-
den]iale, un cheguevarist s`ngeros, o sc`n-
teie a r\zboiului civil de peste var\, o unealt\
a postului de radio Vocea Rusiei; pe cale de
consecin]\, un pre[edinte care desemneaz\ un
asemenea premier este un tr\d\tor de ]ar\ [i
un du[man crunt al valorilor Europei.
S\ presupunem c\:
dl Jos Manuel Barroso, dna Viviane
Reding & Comp o iau, ca de obicei, `n serios
pe dna Monica Macovei; s`nt `mpietri]i la au-
zul acestor ve[ti despre o ]ar\ membr\ `n UE;
dup\ c`teva ore se dezpietresc; `i cheam\ la
ordine pe cei doi politicieni rom=ni pre[e-
dintele Traian B\sescu [i premierul Victor
Ponta [i le freac\ ridichea; apoi le pun sub
ochi proasp\t-ap\rutul num\r al revistei
Nature (edi]ia `n limba rom=n\) `n care este
dezv\luit jalnicul lor plagiat politic dup\ ]\ri
cu veche experien]\ `ntr-ale coabit\rii poli-
tice, ba chiar [i `ntr-ale concubinajului politic;
le cer am`ndurora s\ demisioneze pe loc, altfel
li se confisc\ pa[apoartele diplomatice [i s`nt
trimi[i pe insula Elba s\ joace table p`n\ la
venirea Apocalipsei.
S\ presupunem c\:
dl Mark Gitenstein afl\, tot de la dna Monica
Macovei, gurul s\u `n materie de justi]ie `n
Rom=nia, de lovitura de stat comis\ de cuplul
B\sescu-Ponta; de[i nu mai este ambasadorul
Statelor Unite `n Rom=nia, dl Gitenstein,
mare iubitor al statului de drept, `napoiaz\
pre[edintelui B\sescu, tot prin dna Macovei,
decora]ia primit\ de cur`nd la Cotroceni;
Washingtonul `l trimite `nc\ o dat\ la Bucure[ti
pe dl Philip Gordon, dar cu cine s\ vorbeasc\
subsecretarul de stat american, `n lipsa demi-
siona]ilor B\sescu & Ponta?
S\ presupunem c\:
dnii Mihail George Neam]u, Mihai R\zvan
Ungureanu [i Adrian Papahagi au devenit par-
lamentari; Statele Unite r\m`n, ca `ntotdea-
una, cu ochii pe viitorul prietenilor; a[adar, dl
Gordon nu poate discuta dec`t cu viitorul Ro-
m=niei; `nt`lnirea cu dnii Neam]u, Ungureanu
[i Papahagi are loc `n v\zul electoratului; se
declar\ mult a[teptata reconciliere na]ional\;
`n locul ramurii de m\slin, parlamentarul
Neam]u ofer\ funia de usturoi; `n loc de sar-
male, care nu corespund standardelor de
igien\ din ]\rile Uniunii Europene, parlamen-
tarul Ungureanu ofer\ fripturi de v\cu]\
Kobe, patruped bine crescut pe paji[tea per-
sonal\ din regiunea Kansai, insula Honshu;
din p\cate, discul cu Perini]a e defect, a[a c\
parlamentarul Papahagi `i [opte[te parlamen-
tarului Neam]u: Mih\i]\, acum e momentul
potrivit s-o arzi p-aia cu Ridic\-te, Gheor-
ghe, Ridic\-te, Ioane!; incoruptibilul Mi-
h\i]\ se ridic\; [i o arde:
Mai `nt`i de toate: Dumnezeu e viu [i
Dumnezeu e mare. Allahu akbar! ar spune
cre[tinii libanezi. Atotputernicul l-a pedepsit
pe Gigi Becali din Pipera pentru toate tr\s-
n\ile spuse `n ultima vreme despre Neagu
Djuvara [i al]i oameni respectabili ai socie-
t\]ii civile. Steaua a pierdut umilitor. ~n locul
toiagului lui Moise, Bunul Dumnezeu a folosit
crampoanele celor de la VfB Stuttgart
***
S\ presupunem c\:
dup\ un asemenea chiolhan ecumenic, dna
Monica Macovei, consecvent\ cum o [tim [i
mai catolic\ ca Papa, cere pedepsirea drastic\
a celor vinova]i; c\ prezint\ nota de plat\ [i
anexele aferente.
S\ presupunem c\:
nedumeri]i, participan]ii la petrecere [i te-
lespectatorii `nc`nta]i de spectacolul Recon-
cilierii na]ionale, al Coabit\rii dintre UE [i
statul de drept din Rom=nia [i al ~nt\ririi par-
teneriatului super-strategic cu SUA `ntreab\:
Care vinova]i? Vinova]i de ce anume?
De aici `nainte nu vreau s\ mai presupunem
nimic. Dar am o recomandare expres\ pentru
USL: s\ se ab]in\ de la c`[tigarea alegerilor.
Ar fi o dovad\ de bun sim] [i ar constitui
proba peremptorie c\, datorit\ eforturilor PDL,
statul de drept `n Rom=nia e bine mersi. Altfel,
volumul de politologie sincer-aplicat\ Ponto-
cra]ia lui B\sescu: nomenklaturica [i privile-
giu]ele mele vs. privilegiile incredibile [i dita-
mai nomenklatura altora va fi lansat de Cr\-
ciun, de c\tre cei mai pricepu]i designeri de t`r-
guri de t`rguri, la Supert`rgul de t`rguri Igitur.
Gaudeamus!
P.S. Nu m\ `ntreba]i nimic despre dl Crin
Antonescu. Pare-se c\ dup\ 9 decembrie se va
duce s\ trag\ un pui de somn, p`n\ `naintea
alegerile preziden]iale din 2014. Ce-i vor vedea
ochii, c`nd se va trezi, e greu de presupus [i e
strict o problem\ personal\ a liderului liberal.
Simple presupuneri
IONU} POPA
Gunoierii societ\]ii, acei nenoroci]i care
se ocup\ cu salubrizare f\r\ voia lor. Ei fac
cur\]enie dup\ al]ii, fac cur\]enie f\r\ s\ do-
reasc\, unii chiar f\r\ s\ con[tientizeze, dar
se angajeaz\ `n aceste cazne fiind obliga]i de
circumstan]e. Fac cur\]enie [i pentru ei, [i
pentru al]ii. Mizeria e mult\, e mare, nici
chiar v`nturile cele mai puternice nu o pot
m\tura, [i crede]i c\ p\m`ntul nu a `ncercat
s\-[i cure]e propria suprafa]\? Cine s`nt a-
ce[ti gunoieri, cine s`nt gunoaiele? ~n unele
cazuri, gunoierul [i gunoiul s`nt dou\ cate-
gorii reductibile la o singur\ entitate uman\:
acestea s`nt [i cele mai demne cazuri din c`te
am putea `nt`lni. S\-]i po]i aspira propriul
gunoi, s\ po]i [terge praful din propria odaie,
aceasta este calea c\tre respectul de sine.
Nu-l l\sa pe gunoier s\-]i fac\ munca te vei
sim]i debusolat, nu vei [ti de unde s\ iei gu-
noiul [i unde s\-l duci, aceasta este calea c\-
tre autodetestare. Omul, de pild\, este un fe-
nomen paradoxal: fiecare celul\ din `ntregul
numit umanitate se simte prima, singura [i
ultima, dar exist\ `ntotdeauna o alta c`nd
apar dificult\]i. {i gunoiul `[i manifest\ in-
dividualitatea `ntr-un mod similar. Deci
anumite fragmente din existen]a unora s`nt
antrenate de problemele [i nevoile altora.
Totu[i, ce `n]elegem, mai exact, prin gunoa-
ie? Gunoaiele s`nt acele idei alterate, acele
idei ale c\ror termene de valabilitate au fost
dep\[ite, dar care nu au fost schimbate, de
multe ori nici m\car `ngrijite `nainte de alte-
rare. {i cel mai r\u gunoi este acela care se
`mpotrive[te, este acel demon pe care exor-
cizarea `l hr\ne[te, `l excit\, ajung`nd, `ntr-un
final, s\-i finan]eze traiul de microb `nc\p\-
]`nat. {i cu c`t gunoaiele care ajung s\ patro-
neze con[tiin]a prolifereaz\, cu at`t aceasta
va ar\ta tot mai mult ca un jgheab arhiplin [i
va deveni, `n consecin]\, nefunc]ional\.
Atunci chibzui]ii vor `mbr\ca hainele de gu-
noieri [i vor trece la ac]iune. Ace[tia `[i vor
arunca vorbele ca ni[te s\ge]i `n aglomerarea
de mizerie [i vor depune toate eforturile pen-
tru `nl\turarea gunoiului din con[tiin]\, f\-
c`ndu-l s\ alunece din incinta cutiei craniene
prin urechi aceast\ alunecare constituie
procesul invers celui de ascultare. Se spune
c\ unii nu mai au urechi s\ aud\: totu[i, ei le
posed\ fizic, dar nu mai au nici un control
asupra lor tocmai din cauza faptului c\ gu-
noaiele `mpiedic\ ideile curate s\ p\trund\ `n
con[tiin]\. A[adar, chibzuin]a nu a fost nicio-
dat\ mai jignit\, mai umilit\. S\ coboare
pentru ca altul s\ urce este un ciclu dure-
ros. Dar a te `n\l]a din propriul mald\r de gu-
noi presupune autodep\[ire. A te `n\l]a f\r\
s\ calci pe capetele gunoierilor, care stau unul
peste altul, form`nd o scar\ vie, trebuie s\ fie
o bucurie f\r\ margini. Da]i-i aripi con[tiin-
]ei [i v`nt gunoaielor care v\ `mp`nzesc vi-
ziunile [i v\ blocheaz\ ascensiunea c\tre
fericire. Gunoierii societ\]ii, acei nenoroci]i
care se ocup\ cu salubrizarea f\r\ voia lor.
Ace[tia `[i au statuile `n alte sfere, nea-
ccesibile ochiului liber. Societatea va ridica
un Rai pe spinarea lor ruginit\, pe con[tiin]a
lor care `[i arunc\ aripile dup\ cei c\z`nd `n
gol, c\ci luptele vor continua p`n\ `n mo-
mentul `n care gunoaiele cele mai grele vor
da na[tere unei g\uri negre care ne va `nghi]i
pe to]i ca un aspirator de praf.
Teoria teoriilor
Toate teoriile graviteaz\ `n jurul princi-
piului conform c\ruia, desprins\ de obiect [i
de puterea de persuasiune la nivel macro,
nicio teorie nu este, `n esen]\, bun\ sau rea.
Marele avantaj al teoriilor rezid\ `n como-
ditatea maselor de a nu `ncerca s\ le reprime
[i, totodat\, `n neputin]a acestora de a ini]ia
transform\ri `n profunzime. Prin urmare,
r\d\cinile pe care o teorie le ad`nce[te `n
con[tiin]a `ntregului vor fi cu at`t mai greu
de extirpat cu c`t lungimea oric\rei `ncreng\-
turi va fi mai mare dec`t r\bdarea de-a eli-
bera spa]iul de vechi pentru a face loc ele-
mentelor noi. Singurul medicament viabil
este timpul. Avem timp, `ns\ nici timpul nu
concur\ la `nl\turarea r\nilor [i mucegaiuri-
lor pe care o teorie le c`[tig\ la concur-
sul infailibil al b\tr`ne]ii fenomenelor. El
doar `ndepline[te rolul de ferm\ pentru fur-
nicile aduc\toare de hran\. {i oamenii sacri-
fic\ adev\rul pentru ceva proasp\t? Fire[te
c\ nu. Ceea ce este adev\rat elibereaz\
prin `ncorsetare [i aduce o pl\cere artificial\,
o siguran]\ c\ un ceva se `ndreapt\ cu pa[i
siguri c\tre un alt ceva. Un g`nd reconfor-
tant `n b\taia v`ntului. Adev\rul oamenilor
privi]i ca stelele colierelor pe care le poart\
al]ii la g`t (nebunii ce-n teorii `[i [lefuiesc
colierele pentru a str\luci) este siguran]a, de-
aceea purt\torii de diademe s`nt `ntr-o per-
manent\ c\utare a adev\rului, sau a adev\-
rurilor, a altor adev\ruri chiar, [i mai fru-
moase, [i mai atent `mpachetate totul pen-
tru a str\luci. {i care teorie este mai apreciat\
dac\ nu aceea dospit\ pe m\sura stelelor, din
existen]a lor pentru existen]a lor? Exist\
mul]i indivizi care se `mbrac\ `n piei de ani-
male sau `n materiale textile cu speran]a c\
vor deveni ceea ce vor s\ ajung\: fiin]e deo-
sebite. S`nt, pe de alt\ parte, indivizi care se
`mbrac\ `n laude, se hr\nesc din lumina ste-
lelor pe care le st\p`nesc. Adev\rata `n]elep-
ciune i-a `nv\]at s\ ascund\ motivul `n spa-
tele imaginii. Ce poate fi mai sublim de at`t?
Stelele nu mestec\, ele doar `nghit. Stelele
nu se `nal]\, ci revars\ `n\l]ime asupra celor
care le-au subjugat. Stelele s`nt reflectoare [i
proiecteaz\ asupra teoriilor lumina necesar\
vizibilit\]ii acestora. ~n practic\, orice teorie
pretinde sudoare [i orice pic\tur\ de sudoare
relev\ na[terea for]at\ pe care o bucat\ de
carne este nevoit\ s\ o suporte. Dac\ oame-
nii s-ar na[te `n teorie, practica ar fi mult mai
u[oar\ [i mai valoroas\ din punct de vedere
estetic. Dar realitatea este cu totul alta: teo-
ria `[i are ob`r[ia `n practic\, [i nu invers. De
aceea s`ntem `ndrept\]i]i s\ consider\m c\
ipocrizia umanit\]ii este indisolubil legat\ de
coeziunea elementelor acesteia, c\ci sc`rba
nedisimulat\ [i-ar `ngropa p\rintele `n p\-
m`ntul pe care `l pream\re[te, cu tot cu
teoriile sale. A[adar, cei care au teoretizat
sc`rba [i nemul]umirea nu au f\cut dec`t s\
ajute la ridicarea unei pl\smuiri f\r\ margini,
c\ci acum oasele f\r\ carne nu mai pot pre-
dica dec`t t\cerea, transmis\ ca teorie su-
prem\ prin axa timpului.
Gunoierii societ\]ii
Agora
TIMPUL
4
decembrie 2012
www.timpul.ro
POLEMICI CORDIALE
ADRIAN NI}|
Experimentele mentale se desf\[oar\ `n la-
boratorul min]ii. Dincolo de acest cr`mpei de
metafor\ este greu de spus exact ce s`nt ele. Le
recunoa[tem atunci c`nd le vedem: ele s`nt re-
prezentabile, presupun manipul\ri mentale, nu
s`nt numai consecin]e ale unui calcul teoretic,
s`nt adesea imposibil de executat ca experi-
mente reale, fie pentru c\ ne lipse[te tehnologia
relevant\, fie pentru c\ s`nt pur [i simplu im-
posibile `n principiu.
O defini]ie simpl\ ar fi c\ experimentele
mentale s`nt situa]ii imaginare care fac apel fie
la intui]iile despre lumea fizic\, fie la intui]ii cu
privire la folosirea adecvat\ a conceptelor eva-
luative sau descriptive. Ca exemple paradig-
matice s`nt considerate experimentul lui Galilei
despre c\derea corpurilor [i experimentul lui
Searle despre camera chinezeasc\. Aefectua un
experiment mental `nseamn\ a analiza un sce-
nariu ipotetic `n scopul de a confirma sau in-
firma o teorie sau o ipotez\.
~ntr-un text din 1969, Sydney Shoemaker
prezint\ un ingenios experiment mental pentru
a analiza problema posibilit\]ii existen]ei unui
timp f\r\ schimbare (Sydney Shoemaker,
Time without change, Journal of Philosophy,
66 (1969), reluat `n Robin Le Poidevin, M.
MacBeath (eds.), The philosophy of Time, Ox-
ford University Press, 1993, pp. 63-79). El a-
rat\ c\ oamenii pot avea bune temeiuri s\ crea-
d\ c\ exist\ intervale de timp f\r\ schimbare, c\
ar putea avea credin]e bine `ntemeiate cu pri-
vire la faptul c`nd au ap\rut `n trecut astfel de
intervale de timp [i cu privire la faptul c`nd vor
ap\rea `n viitor. Chiar dac\ fizica actual\ ne
arat\ o lume `n care astfel de perioade de timp
nu apar, putem presupune c\ exist\ lumi po-
sibile `n care legile fizicii s`nt drastic diferite de
cele din lumea noastr\, astfel `nc`t este posibil
s\ avem de-a face cu intervale de timp `n care
nu se produce nici o schimbare.
Shoemaker imagineaz\ un experiment men-
tal, s\-l numim experimentul `nghe]ului, `n care
avem o lume posibil\ Wai c\rei locuitori ocup\
trei regiuni: A, B [i C. Aceste regiuni s`nt sepa-
rate prin grani]e naturale, dar este posibil ca
locuitorii s\ treac\ dintr-o parte `n alta, dup\
cum este posibil ca ceea ce se petrece `ntr-o re-
giune s\ fie v\zut de locuitorii celorlalte re-
giuni. Se constat\ c\ periodic are loc un feno-
men numit ,,`nghe] local, `n care toate pro-
cesele ce apar `ntr-o regiune se opresc complet;
nu mai exist\ nici o mi[care, nici o transfor-
mare, nici o cre[tere etc. Acest fenomen este
constatat, desigur, de locuitorii celorlalte re-
giuni. Este evident c\ `n timpul `nghe]ului, este
imposibil pentru cineva din celelalte regiuni s\
intre `n regiunea `nghe]at\, ci numai dup\ ce
`nghe]ul se `ncheie. Atunci c`nd locuitorii ce-
lorlalte regiuni intr\ aici imediat dup\ sf`r[itul
`nghe]ului, ei vor g\si c\ orice este ca [i cum ar
fi fost dac\ perioada de `nghe] nu ar fi ap\rut:
berea este la fel de rece ca [i acum un an etc. Se
pot face chiar m\sur\tori precise pentru a se
constata c\ lucrurile s`nt exact la fel. Din cauza
aceasta, oamenii dintr-o regiune supus\ `nghe-
]ului nu s`nt con[tien]i de acest fenomen. Ei afl\
de fenomen de la locuitorii celorlalte regiuni,
care se poate `nt`mpla s\ surprind\ `nceputul
acestui fenomen. Un om ce a fost oprit `n mij-
locul unei propozi]ii de `nceputul `nghe]ului va
continua enun]ul la sf`r[itul acestuia, iar nici el
[i nici ascult\torii lui nu vor fi con[tien]i c\ a
existat vreo `ntrerupere. Desigur, schimb\rile
proceselor apar la sf`r[itul perioadei de `nghe]
instantaneu, astfel `nc`t obiectele [i persoanele
par s\ se mi[te `ntr-un fel discontinuu, sau c\
dispar, sau c\ apar brusc, sau c\ se maturizeaz\
cu un an etc. De exemplu, o plant\ cu un regim
de vegeta]ie de un an, [i care la `nceputul `nghe-
]ului era crescut\ de doi centimetri, apare la
sf`r[itul `nghe]ului instantaneu la `n\l]imea unei
plante mature. Un bebelu[ de c`teva zile la `nce-
putul `nghe]ului va deveni instantaneu la sf`r-
[itul acestuia de un an [i c`teva zile.
Shoemaker arat\ c\ teza c\ poate exista un
timp gol are ca supozi]ie teza c\ exist\ ceva
care se schimb\ `ntr-un anumit interval [i nu c\
orice trebuie s\ se schimbe `ntr-un anumit in-
terval. S\ presupunem c\ locuitorii pot desco-
peri, din ceea ce se `nt`mpl\ `n regiunile ne`n-
ghe]ate, c\ un `nghe] local dureaz\ mereu ace-
la[i interval de timp, [i anume un an. S\ presu-
punem c\ `nghe]urile dureaz\ toate acela[i in-
terval de timp [i c\ apar la intervale regulate: `n
regiunea A `nghe]ul local apare la fiecare trei
ani, `n regiunea B `nghe]ul local apare la fiecare
patru ani, iar `n regiunea C la fiecare cinci ani.
Rezult\ c\ exist\ ni[te ,,`nghe]uri simultane
AB la fiecare 12 ani, AC la fiecare 15 ani [i BC
la fiecare 20 de ani. Mai mult, exist\ un,,`nghe]
total la fiecare 60 de ani. Deoarece aceste trei
regiuni s`nt singurele din aceast\ lume posibil\,
a spune c\ exist\ `nghe]uri locale `n mod simul-
tan `n toate cele trei regiunile la fiecare 60 de
ani `nseamn\ a spune c\ fiecare al 60-lea an
reprezint\ un `nghe] total cu durata de un an. ~n
acest fel, locuitorii din aceast\ lume posibil\,
extrem de diferit\ de lumea noastr\, crede
Shoemaker, au bune temeiuri s\ cread\ c\ exis-
t\ anumite intervale de timp `n care nu are loc
nici o schimbare.
Este evident c\ experimentul mental ima-
ginat de Sydney Shoemaker ne pune `n evi-
den]\ o lume posibil\ W extrem de diferit\ de
lumea `n care tr\im noi. Avem aici `n vedere cel
pu]in dou\ perspective: `n privin]a legilor [i
principiilor logice [i `n privin]a structurii topo-
logice a timpului. S\ `ncepem cu principiile
logice. Se pare c\ lumea imaginat\ de Shoe-
maker este o lume caracterizat\ nu de principiul
noncontradic]iei, ci de un principiu, s\-l nu-
mim, al contradic]iei. ~n lumea W contradic]ia
func]ioneaz\ din plin la toate nivelurile, nu
numai la un nivel cuantic, cum este cazul lumii
noastre. Din experiment rezult\ c\ regiunea
supus\ `nghe]ului (s\ presupunem c\ e vorba de
regiunea A; `n celelalte regiuni nu s`nt pe mo-
ment `nghe]uri) are toate fenomenele [i proce-
sele exact la fel cum erau `nainte de `nghe].
Chiar [i dac\ facem m\sur\tori precise, vom
afla c\ nu s-a schimbat nimic. Pe de alt\ parte,
dac\ privim din alt\ regiune (`n cazul de fa]\,
din B sau C) vom vedea c\ exist\ schimb\ri,
vom vedea cum bebelu[ul de c`teva zile devine
de un an, cum planta cre[te brusc etc. Probabil
c\ autorul vrea s\ spun\ c\ trebuie s\ facem o
distinc]ie `ntre dou\ perspective: una a unui
locuitor din regiunea supus\ `nghe]ului, caz `n
care nu am avea schimb\ri, [i alta a unui lo-
cuitor dintr-o regiune nesupus\ pe moment
`nghe]ului, caz `n care am avea de-a face cu
schimb\ri. S\ accept\m c\ acesta este punctul
de vedere al lui Shoemaker, [i c\, pentru mo-
ment, nu avem obiec]ii `n privin]a lui. Dar chiar
[i a[a, observ\m c\ regiunea A are [i nu are
schimb\ri `n acela[i timp [i sub acela[i raport.
Explica]ia este c\ nu perspectiva din care este
privit\ regiunea este ceea ce ne face s\ tragem
o concluzie cu privire la felul de a fi al acestei
regiuni, ci ceea ce se petrece efectiv `n acea
regiune. Shoemaker vrea s\ apere posibilitatea
existen]ei unui interval de timp f\r\ schimb\ri.
Dar aceast\ `ncercare ne arat\ nu numai o lume
stranie, bizar\, ci o lume imposibil\, adic\ o
lume ce are caracteristici contradictorii.
Pe de alt\ parte, [i la nivelul structurii topo-
logice a timpului vom `nt`lni caracteristici con-
tradictorii. Ni se spune c\ `n regiunea supus\
`nghe]ului se trece brusc de la ceva la altceva,
cu alte cuvinte c\ timpul este discontinuu (dis-
cret). ~n schimb, `n regiunile nesupuse schim-
b\rii, timpul pare s\ fie continuu. Problema este
c\ fiecare regiune este supus\ unui `nghe], deci
`n fiecare regiune timpul este at`t continuu, c`t
[i discontinuu.
S\ ne imagin\m acum c\ `nghe]ul `ncepe `n
regiune A pe 1 ianuarie 2007, ora 0, [i dureaz\
p`n\ pe 31 decembrie 2007, ora 24. Un locuitor
din regiunea B observ\ c\ `n A cineva `ns\-
m`n]eaz\ o plant\ care are `n ultima zi a anului
2007, ora 24, o lungime de 2 cm. Locuitorul din
B trece dup\ un an, m\surat cu ceasul lui, la
locul unde se afl\ planta [i constat\, la trecerea
`n noul an c\ planta brusc cre[te la `n\l]imea de
maturitate, ca [i c`nd ar avea un an. Deci, el
vede timp de un an o lume `nghe]at\, `n care
planta are 2 cm, apoi `n prima secund\ a anului
2008 vede cum planta devine de c`teva zeci de
cm. Problema care apare acum este legat\ de
ceea ce se `nt`mpl\ `n secunda de dup\ `nghe]
cu lumea A. Dac\ e posibil ca planta s\ fac\
acest salt prin timp, atunci `nseamn\ c\ `n
prima secund\ a anului 2008 timpul are o alt\
structur\ dec`t a avut p`n\ atunci. ~n acea secun-
d\ se petrec `n mod accelerat toate fenomenele
care ar fi trebuit s\ se petreac\ un an `ntreg.
Deci, timpul apare ca fiind neomogen. Avem
astfel dou\ feluri de timp, unul `n care eveni-
mentele se petrec cu ,,vitez\ obi[nuit\ cum e
cazul cu timpul din B [i altul `n care eveni-
mentele se petrec cu vitez\ mai mare cum e
cazul cu prima secund\ din 2008 `n regiunea A.
A[adar, `n regiunea A timpul este simultan
omogen [i neomogen. Cum exist\ `nghe]uri `n
fiecare regiune, putem generaliza [i spune c\
timpul este simultan omogen [i neomogen `n
lumea posibil\ W.
Autorul se poate ap\ra [i spune c\ nu a vrut
s\ sus]in\ c\ timpul ar fi diferit `n prima secun-
d\ a anului 2008 `n raport cu secundele anteri-
oare, ci c\ schimb\rile ce apar `n raport cu felul
cum erau fenomenele [i procesele din regiunea
supus\ `nghe]ului se produc `n mod brusc, ,,`n
mod instantaneu. Vom r\spunde c\ dac\ ne
vom concentra supra termenului ,,instantaneu
va trebui s\ `n]elegem c\ este absolut necesar s\
detaliem acest aspect pentru a `n]elege cum
stau lucrurile. S\ ne imagin\m acum c\ avem
`nregistrat pe o pelicul\ cinematografic\ tot ce
se petrece `n regiunea A, B [i C, deci o pelicul\
`mp\r]it\ orizontal `n trei regiuni, corespun-
z\tor celor trei regiuni ale lumii. S\ presupu-
nem c\ `nghe]ul are loc `n A. Ce vom vedea pe
film? Pentru a ap\ra omogenitatea timpului,
Shoemaker vrea s\ spun\ c\ vom vedea `n A
aceea[i imagine timp de un an, apoi `n prima
secund\ a anului 2008 vom vedea planta c\ are
o dezvoltare matur\, cu alte cuvinte pe ultima
secven]\ din anul 2007 planta apare de 2 cm, iar
pe prima secven]\ din anul 2008 planta apare la
`n\l]imea matur\. Tot la fel s-ar petrece lucru-
rile cu `nghe]ul simultan `n dou\ regiuni, dar [i
cu `nghe]ul total.
S\ admitem pentru moment c\ Shoemaker
[i-a ap\rat cu bine teza omogenit\]ii. S\ men]i-
nem analogia cu filmul [i s\ ridic\m urm\toarea
problem\: apari]ia unui `nghe] total d\ peste
cap toate aceste afirma]ii ale lui Shoemaker.
Explica]ia este c\ `n cazul unui `nghe] total nu
are cine s\ vad\ c\ s-a petrecut, nu mai exist\
spectatori care s\ pun\ `n eviden]\ `nghe]ul.
Dac\ se va spune c\ se va deduce, din perio-
dicitatea apari]iei `nghe]urilor, atunci `nseamn\
c\ simultan lumea W ascult\ de o ra]ionalitate
obi[nuit\, tipic\ lumii noastre, [i simultan de o
ra]ionalitate atipic\, proprie lumii W. Am avea
astfel o lume care simultan ascult\ de principiul
identit\]ii [i nu ascult\ de principiul identit\]ii,
simultan ascult\ de principiul noncontradic]iei
[i simultan de principiul contradic]iei etc. O lu-
me `n care timpul apare at`t continuu, c`t [i
discontinuu etc.
Probabil c\ principala obiec]ie `ndreptat\
`mpotriva analogiei cu filmul este c\ o lume nu
este ca un film, ci este mult, infinit de mult mai
complex\. Dar dorind acum s\ discut\m acest
aspect, s\ ne imagin\m c\ lumea Weste o `nc\-
pere `mp\r]it\ `n trei, desp\r]it\ de geamuri, cu
u[i [i ferestre `ntre cele trei regiuni, locuit\ de
doi oameni fiecare [i cu numai c`teva obiecte `n
fiecare regiune. Deci, avem o lume W extrem
de s\rac\. Avem camere de filmat `n fiecare re-
giune [i un montor care suprapune imaginile
pentru a ne da o singur\ pelicul\ pe care este
`nregistrat ceea ce se `nt`mpl\ `n cele trei regi-
uni simultan. Problema care apare este c\ exist\
o diferen]\ semnificativ\ `ntre structura topolo-
gic\ a timpului din cele trei regiuni ale lumii W
[i structura topologic\ a timpului propriu peli-
culei. Pelicula ne arat\ un timp continuu, omo-
gen, liniar, infinit (aici este o problem\; cum
pelicula este finit\, ar trebui s\ credem c\ tim-
pul este finit), neramificat [i unidimensional.
Este oare timpul din cele trei regiuni la fel? P\-
rerea mea este c\ nu este a[a: din cele spuse mai
sus, timpul apare `n fiecare regiune continuu [i
discontinuu, omogen [i neomogen, infinit,
neramificat [i unidimensional. Concluzia este
evident\: analogia cu pelicula este bun\ pentru
a ne ar\ta anumite aspecte neclare, dar defor-
meaz\ `n mod fundamental felul de a privi lu-
crurile. Analogia func]ioneaz\, de exemplu, `n
cazul analiz\rii problemei omogenit\]ii, dar nu
func]ioneaz\ `n cazul analiz\rii problemei
continuit\]ii sau infinit\]ii.
Experimentul mental al `nghe]ului
5
Agora
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
C\t\lin Dorian Florescu, Jacob se ho-
t\r\[te s\ iubeasc\, edi]ie cartonat\, tra-
ducere [i note de Mariana B\rbulescu,
Editura Polirom, 2012, 352 p.
O carte despre via]a [i suferin]a, unde
istoria european\ [i pove[tile personale se
contopesc `ntr-o mare epopee. ~n Banat,
un amestec de neamuri format din ro-
m=ni, nem]i, francezi, s`rbi, unguri tr\iesc
`mpreun\ de secole. Aici s-a inventat sis-
temul binelui f\cut din iubire: ~nc\
nimeni nu refuzase vreodat\ s\ dea ajutor
[i nu se `mpotrivise vreodat\ acelui lucru
care definea via]a de aici: `ndatorirea bi-
nelui f\cut din iubire. Asta era datoria fa]\
de ceilal]i. Datoria `i ]inea pe to]i `mpreu-
n\. A[adar, [i Jacob iube[te `ns\ [i
pentru c\ a[a `i st\ `n fire. El `[i iube[te
m\runta via]\, mizer\ [i dur\; `nva]\ s\-[i
iubeasc\ tat\l, care `ns\ `l tr\deaz\ mereu;
le iube[te pe Katica, s`rboaica, [i pe Ra-
mina, ]iganca cea gras\, `ns\ una este
ucis\ [i cealalt\ deportat\. O poveste des-
pre duritate [i s\r\cie, dar [i despre sensi-
bilitate [i tandre]e, o poveste emo]ionant\
[i palpitant\ `n care iubirea devine o art\ a
supravie]uirii.
Noul s\u roman `l catapulteaz\ pe
C\t\lin Dorian Florescu `n prima linie a
literaturii germane... Nu s`nt mul]i cei
care povestesc cu at`ta for]\, sensibilitate
senzorial\ [i c\ldur\, at`t de amplu,
cuprinz`nd secole, at`t de calm [i f\r\
team\, ezit`nd la fel de pu]in at`t c`nd se
confrunt\ cu brutalitatea [i cruzimea, c`t [i
`n fa]a ging\[iei [i a triste]ii. Ce povesti-
tor! Florescu este atent la fiecare detaliu,
la fiecare nuan]\ [i las\ imaginea obice-
iurilor rurale s\ `nvie, ca `ntr-un tablou de
Bruegel, cu toate groz\viile [i frumuse]ile
lor El a scris un roman impun\tor des-
pre un secol brutal [i despre o via]\ lipsit\
de speran]\, un roman care `ns\ nu se
scufund\ nicic`nd `n dezn\dejde. Este o
adev\rat\ carte a iubirii. (Elke Heidenreich,
Frankfurter Allgemeine Zeitung)
Romanul r\sp`nde[te parfumul aspru
al unei vie]i pline p`n\ la refuz cu orori `n-
grozitoare [i uimitoare frumuse]i, cu de-
zastre care `i schimb\ cursul [i cu fericiri
pa[nice. Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\
este o poveste ce are dimensiunile exis-
ten]ei. S`nt unele romane care povestesc
via]a, [i asta e bine. {i mai s`nt altele care
povestesc via]a [i ne `nva]\ ce este
umilin]a: `n fa]a bog\]iei, a stupidit\]ii [i a
nebuniei vie]ii, `n fa]a micilor lucruri mari
de zi cu zi, un sac de cartofi, o noapte
ploioas\, o na[tere pe mormanul de gunoi.
Un astfel de roman a scris Florescu. Se
cite[te incredibil de bine, mai ales de c\tre
cei ce [tiu s\ pre]uiasc\ o proz\ suculent-
senzorial\. (Berliner Zeitung)
GABRIEL
ANDREESCU
La 22 noiembrie a.c., `n catedra Facult\]ii
de {tiin]e Politice a SNSPA, a avut loc pre-
zentarea tezei de doctorat Prostitu]ie [i geo-
grafie moral\. Provocarea prostitu]iei ilegale
`n Rom=nia a Alinei T\riceanu
1
. Autoarea fi-
naliza, al\turi de excursul teoretic, investi-
ga]ii de teren al c\ror con]inut a produs
emo]ie. Cum ar\tau realit\]ile care o trans-
portaser\ pe doctorand\ dincolo de terenul
scolasticii academice [i peste rigorile
distan]ei epistemice?
Voi sintetiza un singur capitol, cel ce tra-
teaz\ tema prostitu]iei stradale. Folosesc [i
eu termenii prostitu]ie [i prostituat\ `n-
truc`t, `n Rom=nia, prestarea contra cost de
servicii sexuale este un delict. C`nd acest tip
de activitate reprezint\ o surs\ legitim\ de
venituri, cum se `nt`mpl\ `n mai multe ]\ri
europene (Olanda, Germania, Marea Brita-
nie [.a.), termenii anteriori s`nt de evitat [i `n-
locui]i cu munc\ sexual\, comer] sexual
etc. Nu m\ voi opri `ns\ asupra subiectului.
Tipuri de violen]e
Majoritatea prostituatelor cu care Alina
T\riceanu a vorbit fuseser\, noteaz\ ea ca un
fapt statistic, victime. Cea mai banal\, dac\
se poate spune a[a ceva, este amendarea prin
`nc\lcarea procedurilor. Nici una dintre pros-
tituatele intervievate de doctorand\ nu fusese
sanc]ionat\ `n urma unui flagrant, cum cere
legea. Aplicarea amenzii urma unei scurte
evalu\ri din priviri. Erau suficien]i pantofii cu
toc `nalt, ciorapii plas\, fustele foarte scurte,
machiajul strident, prezen]a `n zone cunos-
cute pentru practicarea prostitu]iei, orele `na-
intate. O metod\ frecvent\ a poli]iei const\ `n
aplicarea consecutiv\ de amenzi unei acele-
ia[i practicante. Dintre multele exemple
documentate de Alina T\riceanu amintesc
cazul unei prostituate care a primit 54 de a-
menzi. Nu le-a pl\tit, a fost arestat\, b\tut\ la
sec]ie, i s-au luat banii ascun[i `n cizme.
Nu este deci vorba doar de h\r]uire prin
sanc]iuni arbitrare. Amendarea [i t`lh\rirea
reprezint\ partea soft a vie]ii unei prostituate
de strad\, dac\ ne putem permite o astfel de
formul\. Cele mai multe suport\ violen]a
sever\ a clien]ilor, proxene]ilor [i poli]i[tilor.
Ultimii ocup\ pozi]ia principal\ `n acest lan]
trofic al brutalit\]ii. S`nt oameni de ordine
care folosesc violen]a `n mod sistematic [i
premeditat. C`nd dau frecvent de o prosti-
tuat\, o re]in c`te o noapte sau c`teva ore pe
noapte, o bat sau o violeaz\. La anumite sec]ii
nu exist\ aresturi. ~n astfel de cazuri, iarna,
femeile s`nt `nc\tu[ate `n parcare, afar\,
c`teva ore, `n `mbr\c\minte sumar\.
Poli]i[tii au inventat procedura zebrei,
menit\ s\ scoat\ pentru o perioad\ prostituata
din activitate. Pentru a `nzebra o femeie, o
lovesc cu pumnii, cu picioarele, cu ghiulul de
pe degete `ntors cu v`rful spre interiorul pal-
mei astfel `nc`t, prin lovire, s\ produc\ lezi-
uni. }inta principal\ este fa]a de[i nu se
opresc doar la at`t. Zebrele nu mai pot ie[i
pe strad\ din cauza urmelor. Vor trebui s\
a[tepte refacerea, care poate dura s\pt\m`ni.
Dificultatea
victimelor de a se ap\ra
Se pune `ntrebarea, de ce victimele unor
astfel de orori nu depun pl`ngere la sec]iile
de poli]ie. Faptul c\ ce fac este incriminat de
codul penal nu scuz\ `nc\lcarea procedurilor
de probare a infrac]iunii, ori negarea dreptu-
rilor pe care le au. ~n cazul lor, locul comun
c\ un suspect trebuie tratat ca prezumtiv ne-
vinovat, iar dac\ justi]ia `l g\se[te respon-
sabil, nimic nu poate fi ad\ugat detaliilor
specifice ale pedepsei, este tr\dat `n
totalitate.
C`nd prostituatele `ncearc\ s\ depun\ re-
clama]ii, s`nt refuzate. Majoritatea au un ni-
vel de educa]ie ce nu le permite s\ se des-
curce cu drepturile lor de fiin]e umane. Ori-
cum, institu]ia [tie s\ se apere. Alina T\ri-
ceanu a documentat cazul unei femei cu
[coal\, singur\, cu un copil, care oferea pres-
ta]ii sexuale pentru a face fa]\ s\r\ciei. ~ntr-o
sear\, poli]i[tii i-au luat cu for]a banii [i bu-
nurile, ea a mers la sec]ie pentru a depune
pl`ngere, a fost `nt`mpinat\ cu cuvintele curv\
[i panaram\, a fost apoi b\tut\ `ntr-una din
`nc\perile sec]iei. Poli]i[tii au preg\tit [i m\-
suri preventive: toate prostituatele din zona
frecventat\ de colega lor educat\ au fost a-
duse la sec]ie [i molestate. Grupul s-a re-
voltat `mpotriva femeii ce dorise s\ depun\
pl`ngerea. Aceasta a trebuit s\ renun]e.
Folosirea b\t\ii de c\tre unii poli]i[ti este
o practic\ obi[nuit\. Aceste metode le fac pe
prostituate s\ nu mearg\ la poli]ie pentru a se
pl`nge de clien]ii care le lovesc [i t`lh\resc. ~n
principiu, ar trebui s\ fie ap\rate de proxenet,
dar [i posibilit\]ile acestuia s`nt limitate. {i
ce mai pot face c`nd `nsu[i proxenetul `[i re-
vars\ frustr\rile asupra lor?
Oportunismul standardelor
Asemenea lucruri se `nt`mpl\ `n Rom=nia
`n secolul al XXI-lea. Cele enumerate mai
sus se numesc `n limbajul dreptului trata-
mente inumane, degradante, privare de liber-
tate, privarea de la un proces corect de fapt,
practicile enumerate `ncalc\ aproape toate
drepturile. Doar c\ `n context, astfel de cu-
vinte s`nt prea abstracte. Ne afl\m `n fa]a
cruzimii pure, a pornirilor bestiale, a mani-
fest\rilor s\lbatice. Excep]ional\ `n docu-
mentarea Alinei T\riceanu este relevarea
caracterului cvasigeneral [i institu]ional al
fenomenului. ~n Rom=nia de ast\zi, mii de
femei s`nt tratate ca fiin]e subumane. De
fapt, ast\zi [i animalele s`nt protejate `mpo-
triva unor asemenea cruzimi. Cineva care
sistematic bate un animal, care caut\ s\ `l
r\neasc\, s\ `i lase urme, are de pl\tit `n ]ara
aceasta o amend\. ~n societ\]i ceva mai de-
cente, pentru violen]e `ndreptate asupra unui
animal de calibrul celor suportate de pros-
tituate se face `nchisoare.
~n raport cu cele povestite, prima `ntre-
bare ar privi locul pe care-l are `n societatea
rom=neasc\ cruzimea. Totu[i, nu tema cru-
zimii `n sine este aici subiectul, ci contextul
unor astfel de manifest\ri: uria[a disparitate
de standarde cu care s`nt tratate lucrurile la
noi. Iat\ pentru compara]ie, [i un alt tip de
comportament fa]\ de cei certa]i cu legea.
S\ lu\m cazul lui R\zvan Teme[an, fostul
director al Bancorex [i groparul ei. Este prin-
cipalul responsabil al trecerii a c`teva mili-
arde de dolari ale statului `n buzunarele unor
privilegia]i, `n principal, al unor fo[ti ofi]eri
de securitate. Conform sus]inerilor, `nsu[i
R\zvan Teme[an a fost ofi]er DIE. La 26 sep-
tembrie 1997, Bancorex a `naintat o pl`ngere
penal\ `mpotriva fostului director pentru
fraud\ [i abuz `n serviciu. La 9 decembrie
1999, a fost arestat. Mandatul procurorului
se termina la 7 ianuarie 2000.
Nu doar R\zvan Teme[an a fost respon-
sabil golind buzunarele rom=nilor, ci [i statul
a fost g\sit vinovat `n ce-l prive[te. Mai `nt`i,
se pare c\ scoaterea lui afar\ din serviciu nu
a urmat perfect procedurile. Teme[an a in-
trodus o ac]iune `mpotriva B\ncii Bancorex
cer`nd desp\gubiri pentru demitere ilegal\.
La 3 martie 2003, Tribunalul Municipiului
Bucure[ti a acordat bancherului printr-o
decizie definitiv\ circa 136.000 de dolari
(daune pecuniare, prin pierderea de c`[tiguri,
[i non-pecuniare).
{i arestarea lui a avut c`teva hibe. Nu i s-a
dat suficient timp pentru a analiza motivele
arest\rii. Apoi, pentru o perioad\, `ntre 7
ianuarie [i 15 februarie 2000, a r\mas `n arest
de[i ie[ise de sub autoritatea deciziei judec\-
tore[ti. Firesc, s-a adresat justi]iei. Domnul
Teme[an s-a pl`ns c\ cele amintite i-au pro-
dus suferin]e morale, sociale [i profesionale,
i-au `nc\lcat demnitatea, onoarea [i liberta-
tea. La 9 aprilie 2004, Teme[an a cerut daune
de 10.000.000.000 lei vechi. Rapid, la 24
septembrie 2004, Tribunalul Municipiului
Bucure[ti i-a acordat 250.000.000 lei daune
non-pecuniare.
R\zvan Teme[an, a mers mai departe. S-a
adresat Cur]ii Europene a Drepturilor Omu-
lui. Curtea a considerat c\ durata proceduri-
lor a fost excesiv\ [i nu a respectat cerin]a
termenului rezonabil, motiv pentru care a
cerut statului rom=n s\-i mai pl\teasc\ 1600
de euro cu titlu de satisfac]ie echitabila.
Dreptate [i pentru Nu]u
C\m\taru
Un alt caz notoriu: Nu]u C\m\taru. El [i
fratele s\u, Sile C\m\taru, au fost acuza]i
pentru infrac]iuni de maxim\ gravitate: se-
chestr\ri de persoane, t`lh\rii, impunerea
unor taxe de protec]ie. ~ntre altele, f\cea tra-
fic cu femei care, dac\ nu ascultau de ordi-
nele lui, erau b\tute crunt. Dar nesocotirea,
chiar [i acestui mafiot de anvergur\, a unor
drepturi nederogabile, avea s\ fie pl\tit\ de
autorit\]i. Procesul intentat lui pentru jaf [i
`nc\lcarea propriet\]ii a durat din 1996 p`n\
`n 2004. C\m\taru a hot\r`t s\ se pl`ng\ la
CEDO [i a putut. ~n anul 2010, Curtea de la
Strasbourg a stabilit c\ procesul s\u a durat
prea mult. Statul rom=n a fost condamnat
moral [i obligat s\-i pl\teasc\ daune de peste
3.000 de euro.
S\ privim acum la cele dou\ serii de ca-
zuri. Cea a inculpa]ilor tip R\zvan Teme[an,
Nu]u C\m\taru etc. [i cea a prostituatelor din
Rom=nia. Primii, cu fapte grele `n spate, au
posibilitatea s\-[i strige tare drepturile [i s\
ob]in\ satisfac]ie pentru cele mai fine dera-
p\ri de la standarde. Faptul c\ infrac]iunile,
c`t de grave, nu anuleaz\ vinova]ilor condi]ia
lor de oameni, [i deci drepturile, constituie
prob\ de civiliza]ie.
~n acela[i timp, fiin]ele care practic\ mun-
ca sexual\ s`nt tratate ca `n plin Ev Mediu.
Teme de genul prezum]ia de nevinov\]ie,
proceduri excesive [i altele de acest gen
nici m\car nu se ridic\, de vreme ce prosti-
tuatele nu pot ajunge `n fa]a instan]elor cu
pl`ngerile lor. Nu m\ refer la problema incri-
min\rii muncii sexuale, ci la reac]ia societ\]ii
la tipul specific de delict. Ne lovim nu de
cazuri unice, care ies din practicile obi[nuite,
excep]ii prezente `n orice societate. Ci avem
`n fa]\ chiar starea de normalitate `n privin-
]a trat\rii femeilor ce v`nd servicii sexuale.
At`ta timp c`t practicile s`nt larg r\sp`ndite [i
institu]ionalizate, ce se `nt`mpl\ vorbe[te
despre un viciu de ad`ncime `n `n]elegerea [i
distribu]ia drept\]ii la nivelul `ntregii comu-
nit\]i. Voi numi o societate `n care exist\
asimetrii at`t de flagrante o societate opor-
tunist\. Despre c`t de oportunist\ este socie-
tatea rom=neasc\ voi argumenta `n c`teva
numere viitoare.
1
Coordonatoarea tezei de doctorat este
Mihaela Miroiu.
Societatea oportunist\ (I)
BURSA C|R}ILOR
Cronici din tranzi]ie
TIMPUL
6
decembrie 2012
www.timpul.ro
ALIONA GRATI
Dintr-o `nt`mplare fericit\, am citit cartea ~n
m`inile tale de Flori B\l\nescu (Ed. Blumenthal,
Bucure[ti, 2012) la o distan]\ temporal\ mic\
fa]\ de lectura altelor dou\, care s-au dovedit
`nrudite tematic cu aceasta chiar dac\ s-au
produs `n genul medita]iei teoretice: cerceta-
rea de postdoctorat a Tatianei Ciocoi Anotim-
purile Persefonei. Proza feminin\ din Italia
secolului al XX-lea (Chi[in\u, CEPUSM,
2011), al c\rei capitol introductiv a[eaz\ `ntr-
un echilibru al bunului-sim] varii teorii, de la
feminismul radical la Gender Studies, autoa-
rea adun`nd un complex instrumentar aplicat
mai apoi cu suple]e pe produc]iile romane[ti
ale italiencelor, [i fascinantul studiu de litera-
tur\ comparat\ al Mihaelei Ursa, Eroticon.
Tratat despre fic]iunea amoroas\ (Cartea Ro-
m=neasc\, 2012), una din achizi]iile mele de la
T`rgul de carte Gaudeamus din anul curent.
Aceste c\r]i au rezonat imediat cu orizontul
meu de a[teptare, mai `nt`i, pentru c\ mi-au
reactivat o mai veche preocupare privind re-
prezent\rile feminit\]ii, proiectate de scrii-
toare `n cultura modernit\]ii [i, mai ales, pen-
tru pl\cerea de a descoperi `n ele un discurs al
feminit\]ii elegant [i infinit nuan]at. Le-am v\-
zut `nrudite nu neap\rat pe motiv c\ ultimele
dou\ mi-ar oferi sugestii metodologice de lec-
tur\ pentru prima, de[i nu le pot nega influ-
en]a. Eu le percep `ntr-un perimetru comun
din considerentul c\ autoarele au g\sit cele
mai conving\toare [i lipsite de ostenta]ie mo-
dalit\]i de expresie a feminit\]ii lor, pe care o
transpun pluridimensional `n text, prin con-
cursul a cel pu]in trei calit\]i mai evidente:
capacitatea deductiv\ legat\ `n mod inexorabil
de subiectivitatea lor, care presupune c\ fe-
meile tr\iesc experien]e cultural-antropolo-
gice diferite fa]\ de cele ale b\rba]ilor, erudi]ia
[i, `n mod sigur, talentul de scriitor cu gust [i
cultur\ aparte. Fertiliz`ndu-se reciproc `n g`n-
direa mea, un roman-jurnal, o lucrare teoretic\
despre critica feminist\/feminin\ [i alta ce ]ine
de poetica istorico-comparativ\ profileaz\,
`mpreun\ [i separat, o spectaculoas\ hologra-
m\ a feminit\]ii `n literatur\. Faptul c\ estetica
nu g\se[te un loc pentru categoria femininului
[i c\ diferen]a sexual\ la nivel epistemologic
nu e v\zut\ cu ochi buni peste tot nu le sperie,
cum nu le preocup\ nici pericolul marginali-
z\rii. Nu trebuie s\ ne mire nici poten]ialitatea
subversiv\ a discursului pozi]ionat, cel pu]in
bivocal al autoarelor `ntre]in`nd un dialog-
confruntare cu tradi]ia occidental\ patriarhal\.
Prejudec\]ile culturii misogine dup\ care ima-
gologia feminin\ s-ar reduce la dou\ etichete
subordonatoare: de mater gloriosa (femeia
pur\) sau de vamp\ diabolic\ (eternul r\u
feminin) sunt spulberate, trecute din start
drept manifest\ri ale multiplelor angoase
legate de alteritate, de Cel\lalt (Mihaela
Ursa) care se vor dep\[ite `n postmodernitatea
cultural\. Cu fiecare enun] `nregistrat de ele,
spa]iul gol dintre cele dou\ abuzuri se umple
dezinvolt [i progresiv cu un bogat patrimoniu
simbolic feminin.
Un dialog despre feminitate `n variile ei
ipostaze ne pune la dispozi]ie Flori B\l\nescu,
la(n)s`ndu-se `ndr\zne] `n m`inile noastre.
Gestul `[i g\se[te reciprocitate, c\ci dup\ c`te-
va zeci de pagini realiz\m c\ noi `n[ine ne-am
l\sat prin[i `n m`inile autoarei. F\r\ a fi me-
naja]i cu vreun preambul preg\titor, ne pome-
nim martori fascina]i ai unui lung [i sus]inut
dialog `n monolog, realizat dup\ modelul
narativ al maestrului s\u Paul Goma [i, din
proprie dorin]\, devenim receptorii empatici ai
unei depozi]ii privind condi]ia de a fi femeie
`ntr-un context social-politic generator de
fracturi ontologice [i sf`[ieri de identitate.
Proiectat pe fundalul epocii postdecem-
briste, romanul se construie[te ca un jurnal
intim [i poetic retrospectiv, cu resorturi psi-
hologice [i psihanalitice, anun]`nd chiar de la
`nceput inten]ia autoarei de a jalona pe harta
feminit\]ii un traseu personal: am a[teptat
at`ta s\ v\ spun cum este femeia, c`t de com-
plicat\ [i de tandr\ este harta ei. Un obiectiv
dificil pentru c\ ea nu are de g`nd s\ se insta-
leze confortabil `ntr-o inven]ie literar\, uzur-
p`nd femeia real\, chiar dac\ tenta]ia de a o
rescrie [i a o recompune fictiv este foarte
mare. Ceea ce se caut\ este expresia cea mai
autentic\ a femeii `n c\utarea identit\]ii fiin-
]iale, ancestrale, personale [i culturale. ~n
acela[i timp, femeia proiectat\ ar trebui s\ aib\
o acut\ con[tiin]\ etic\, pozi]ionat\ asupra
unui [ir de probleme umane contemporane.
~ntr-o scriitur\ personal\ cu referen]ialitate la
propria-i temelie `n fiin]\, Flori proiecteaz\ un
personaj pl\m\dit din dramele vii ale biogra-
fiei umane [i ale autobiografiei personale: a[a
m-am trezit `ntr-o zi spun`ndu-mi: sunt fe-
meie. {i am `n]eles ce `nseamn\ asta. {i m-am
cam speriat. M\ bosumflu, cu noduri `n g`t,
c`nd sunt certat\, m\ `mbotichez, m\ revolt `n
mine, m\ cert, m\ automutilez simbolic, `ns\
m\ `ntorc mereu, tot eu, chiar atunci c`nd am
dreptate. Devoalarea femeii din sine ia forma
succesiunii mozaicale de jurnal, specie emi-
namente confesiv\, acumul`nd sub presiunea
impulsurilor con[tiin]ei o sum\ de experien]e,
autoevalu\ri [i reflec]ii personale aparent
nesistematizate.
Dup\ cum am mai spus, cel mai viguros
parcurs al c\r]ii este cel psihanalitic, atunci
c`nd investigarea feminit\]ii se produce `ntr-
un exerci]iu de anamnez\, prin parcurgerea
unui excurs psihanalitic complet, cu excav\ri
`n sine p`n\ la dimensiunea original\, nemisti-
ficat\: Trebuie mai `nt`i s\ o scriu (harta-carte
a feminit\]ii, nota mea), s\ ha[urez, s\ defri[ez
ar cu ar, s\ sap ad`nc, `n trepte, p`n\ dau de apa
limpede [i calm\. Chiar de la `nceput ni se
afi[eaz\ o identitate teribil\, construit\ necru-
]\tor pe funda]ia unui sacrificiu uman fr\]io-
rul nen\scut, antedus, pe care `l prelunge[te
`n existen]\, purt`nd, pe de o parte, stigmatul
celor nedori]ii, chinui]ii, crescu]i de mil\,
numai [i numai din voia Domnului, nu a omu-
lui [i mo[tenind implacabil, pe de alt\ parte,
renun]\rile, culpele, dramele [i visele mamei
sale. Este o condi]ie ereditar\ tr\it\ ca un su-
pliciu asumat, ca o autoexilare `n suferin]a de-
vastatoare (automutilarea simbolic\), dar
necesar\ pentru salvarea propriului destin.
Volantul confesiunii `l constituie tocmai diso-
lu]ia acestei crize prin reiterarea unei existen]e
suspendate `ntre diferite ipostaze paradoxale:
Fiin]a mea este vesel\, trist\, bucuroas\, cris-
pat\, depresiv\, uneori nevrotic\ [i iar ferici-
t\. Ceea ce-i reu[e[te scriitoarei cel mai bine
este descrierea concis\, dar `n infinite nuan]e
ale propriilor angoase ontologice, `n special
ale celor legate de rela]ia mam\-fiic\. De re-
marcat capacitatea de a surprinde cele mai
subtile mecanisme psihologice, aflate pe mu-
chie: durerea de a se [ti un accident, un
rezultat al interven]iei str\ine (\ia care atunci
ne-au n\scut for]at), dar [i bucuria de a
ajunge o nesperat\ compensa]ie pentru ma-
m\, frica visceral\ de a-[i continua via]a dup\
separarea de mama disp\rut\ [i responsabili-
tatea `n raport cu fiin]a procreat\, triste]ea greu
st\p`nit\ `n evoc\rile despre mam\, dar [i vo-
luptatea peregrin\rilor imaginare `n paradisul
copil\riei etc.
Harta lui Flori surprinde cu fidelitate spec-
tacolul fenomenelor variabile ale sensibilit\]ii
sale interioare. Dezideratul nefalsific\rii o de-
termin\ pe diarist\ s\ nu menajeze nici expre-
siile, nici conven]iile pentru a da lumii un
autentic jurnal existen]ial al femeii contempo-
rane. ~n scen\ este pus\ s\ joace o suceal\ de
fiin]\, ciudat\ sintez\ dintre femeie [i copil\,
emancipat\ [i fecioar\, eretic\ [i evlavioas\,
amant\ [i sor\ sau fat\ neprih\nit\ etc. Femeia
din ea are momente de oboseal\ paralizant\,
st\ri de inhibi]ie, de excluziune, dar [i momen-
te de ancorare activ\ `n mi[carea umanit\]ii,
afi[`nd atitudini etice intransigente [i juc`nd
rolul femeii libere, emancipate, puternice. ~n
acela[i timp, ea poate tr\i inocen]a unei fe-
cioare [i poate adopta seriozitatea de jivin\
social\, poate fi `ntr-o zi femeie [i a doua zi
b\rbat, poate iubi toat\ via]a un singur
b\rbat, s\ nasc\, s\ fac\ avorturi, dar poate fi
[i sexoas\, alunecoas\.
Configurat ca produs autobiografic, jurna-
lului nu-i lipsesc momentele de contextuali-
zare [i ancorare `n realitatea imediat\. Con-
[tiin]a-i treaz\ scruteaz\ cu aten]ie o societate
alienat\, `nchis\ `ntr-o ordine imposibil de
transgresat. Nemul]umirile `i hr\nesc lu\rile
de atitudine, `nd`rjirile zilnice. Responsabili-
tatea cet\]eneasc\ `i porunce[te s\ convoace
tribunalul istoriei `n care se va delibera asupra
str`mb\t\]ilor operate de epoca comunist\ [i
postcomunist\ `n tagma intelectualilor, `n r`n-
durile b\ie]ilor [i fetelor vesele, dezinhibate,
c\p\t`nd bilet de voie deopotriv\ pentru a se
salva prin cultur\ `n epoca ceau[ist\ [i pentru
a se autointitula victime ale comunismului
ulterior. Cu o voin]\ de nestr\mutat, cercet\-
toarea de la Institutul Na]ional pentru Studiul
Totalitarismului cere exhibarea compromisu-
rilor, culpelor [i amneziilor comode.
Lumea exterioar\ `i d\ruie[te momente de
eleva]ie, dar `i genereaz\ [i sup\r\ri. S`nt des-
crise locuri [i evenimente, se fac comentarii pe
marginea unor publica]ii, emisiuni tv [i radio.
Pe alocuri, ni se furnizeaz\ fr`nturi dintr-un
jurnal al lecturilor recente `n care se reg\sesc
reflec]ii asupra unor c\r]i scrise de femei ca
Herta Mller sau Gabriela Adame[teanu.
Evocarea unor femei reale cu roluri deosebite
`n via]a ei, cum sunt mama, Ana-Maria Goma,
sora Aurelia, `i modeleaz\ discursul `n expre-
sii calde, rafinat-nostalgice. Se pun `ntreb\ri,
se fac analize, se formuleaz\ diagnostice `n
compozi]ii eseistice memorabile despre iubire,
b\rbat, divinitate, adev\r, virtute etc., cum este
[i acest excurs pe tema existen]ei marginale:
M\ `ntreb dac\ nu sunt ferici]i cu adev\rat
numai aceia care tr\iesc `n marginea milei
pentru aproapele, `n miezul dorului fierbinte [i
ira]ional pentru cel dorit, mamele, femeile
simple care gre[esc deseori raportat la mora-
vurile `mburghezite ale bunei false educa]ii ,
dar numai al\turi de care sim]i c\ldura vie a
fiin]ei umane, ta]ii care se fac luntre [i punte,
so]iile care rabd\ [i `nfrunt\ mizeriile etc. etc.
[i dac\ nu cumva aceia care au preten]ia c\ vor
s\ lase ceva de ne[ters, de neevitat `n istoria
omenirii, sunt cele mai jalnice fiin]e, a[a
febrile, cum jinduiesc ele perfectissim dup\
perfec]iune.
C`nd Artemis `[i tempereaz\ av`nturile, ni
se arat\ o Floare-Albastr\ `n momentele-i ar-
tistice productive, eliberate de fidelitatea de-
voratoare fa]\ de adev\r. Estomparea amintiri-
lor [i escapadele `n imaginar `i dau posibili-
tatea diaristei s\-[i prelungeasc\ existen]a `n
fic]iune, s\ o retu[eze dup\ bunul s\u plac.
{i atunci ne odihnim urm\rind-o `n momentele
de gra]ie ale poeziei sau ale reflec]iei asupra
poeziei, o privim cum se plimb\ imaginar `n
curtea mamei sau se scald\ `n Oceanul
Iluziilor tremur`nd valuri spre Golful Femeii,
o admir\m `n curajul de a reinterpreta mitul
Facerii Femeii: Nu [tiu cum sunt altele, dar
eu n-am prins via]\ dintr-o coast\, dintr-un os.
S`nt ce are Dumnezeu mai moale, mai cati-
felat, mai parfumat. Cobor`toare direct\ din
El, doar tu e[ti din lut. Te-a f\cut pe tine pentru
c\ se plictisea. Lumea `i va fi p\r`nd prea `n-
cremenit\, pe nem\sura Lui. Asuflat [i ]i-a dat
via]\. L-or fi cuprins regretele la un moment
dat, [i-o fi zic`nd: m\ plictisesc, dar n-am
dreptul, chiar dac\ are cine s\ m\ judece, s\
fac fiin]e vii din ap\ [i p\m`nt [i s\ spun c\
sunt asemeni mie. Trebuie s\-i dau b\rbatului
ceva din mine, s\ nu se poat\ desp\r]i nicio-
dat\ de f\r`ma aceasta, s\-[i aminteasc\ `n veci
de Mine, `mpreun`ndu-se `ntru Mine. A[a `mi
imaginez eu Facerea Femeii. AtoateSt\p`ni-
torul [i-a `nfipt m`na `n vintre [i a scos o sc`n-
teioar\ s`ngerie. Peste care a suflat, a pre-
schimbat-o `n ce avea mai frumos [i mai ispi-
titor Gr\dina Sa. I-a a[ezat sub m\r [i le-a
spus: cinsti]i-v\ `ntru Mine, dup\ mintea [i
sufletul pe care `l ve]i putea duce. De atunci eu
nasc pui vii `ntru Domnul, ~l cinstesc pe El [i
te iubesc pe tine, B\rbatul meu, nu m\ despart
de tine. Iat\ un alt Dumnezeu, mai viu, `ntr-
un scenariu de atragere magic\ a spiritului de
partea materiei, ferit de interpret\rile apoca-
liptice ale culturii patriarhale: Iubirea... firi-
[orul str\veziu. ~l v\d pe zeul meu, pe care `l
simt cu p\cat, pentru c\ nu intru prea des `n
biseric\, nu m\ spovedesc, nu pup m`na
popii... ne`ng\duit\ de om voi fi, c\ci eu nu-l
v\d cu plete lungi [i albe. Adesea `i ghicesc
virilitatea cu greu st\p`nit\, lucrat\, o sfio[enie
`ndelung jucat\, de mii de ani, de c`nd e
lumea. El vrea s\ fie ~n]eleptul `n]elep]ilor. De
multe ori `l cert `n g`nd: pe cine duci Tu? Dac\
nu clocote[ti de senzualitate, noi ai cui copii
suntem?.
E nevoie de o hart\ cu valoare compensa-
torie, care s\ proiecteze `n literatur\, `n ter-
meni pozitivi, corpul [i sexualitatea femeii vii,
sim]indu-se bine `n pielea ei. Arta lui Flori
const\ `n capacitatea de a transforma `n cu-
vinte magma psihic\ [i fizic\ a unei femei vii
[i de a oglindi `n limbaj orgoliul propriei cul-
turi sexuale, care a dep\[it fantasmele mytho-
sului arhaic: Nu s`nt nici habotnic\, nici
bigoto-burghezo-rural\ etc. s`nt femeie [i m\
simt bine n pielea mea atunci c`nd s`nt dulce,
rea, tandr\, aspr\, desf\cut\ ca o petunie,
str`ns\ ca o agurid\, atunci c`nd te iubesc-[i-te-
ur\sc din rarunchi.
Fiind expresia fugii de ideile fixe, parcur-
sul lui Flori B\l\nescu `n c\utarea feminit\]ii
se arat\ a fi neregulat, cu discontinuit\]i [i
re`ntoarceri obsesive, [erpuind pe panta
abrupt\ a st\rilor suflete[ti schimb\toare [i al
reflec]iilor libere, nedogmatice. Spa]iul carto-
grafiat de ea arat\ ca un peisaj tratat alternativ
de v`nturi uraganice [i brize reconfortante, pri-
menit cu s`nger`nde magme vulcanice sau
albastre r`uri toropitoare. Libertatea succesiu-
nii cromatice [i termice a lumii interioare este
sus]inut\ [i de o scriitur\ ne`ngr\dit\ de ca-
noane literare [i norme, spre exemplu de
punctua]ie, cu lungi cascade de cuvine sau cu
elipse, suspansuri, intervale [i jonc]iuni nea[-
teptate, cu glis\ri `n diferite modalit\]i de
transpunere a subiectului: nara]iune, descriere,
poezie, eseu, litanie, reflec]ie teoretic\. Drept
liant al fulminantelor ipostaze ontologice sau
artistice apare autenticitatea [i originalitatea
desenului estetic ale acestei timide uraganice
(vorba lui Paul Goma) care este Flori B\l\nescu.
Uraganul Flori tras`nd harta feminit\]ii
7
Cronici din tranzi]ie
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
MIRCEA
GHEORGHE
E un fapt curent ca eseurile [tiin]ifice [i
e vorba despre eseurile inteligente [i scrise cu
o bun\ cunoa[tere a subiectului tratat s\
spun\ concomitent mai mult [i mai pu]in de-
c`t vrea autorul, s\ sugereze contraargumente
la ceea ce sus]ine acesta [i s\ ofere `n final
piste de reflexie care le prelungesc audien]a
dincolo de cercul speciali[tilor `n domeniu.
A[a se `nt`mpl\ [i cu cartea psihologului ca-
nadian Dan Freeman, Le cerveau du bien et
du mal, ap\rut\ deja de c`]iva ani (Editura
Quebecor, 2007).
Trebuie, de altfel, remarcat c\ autorul a
conceput-o, dup\ cum `nsu[i m\rturise[te,
`ntr-un context de urgen]\, de acutizare a
tuturor problemelor individuale [i generale
aparent insolubile (poluare, conflicte, tero-
rism, rasism, supraconsum, violen]\ etc.) [i
acest context a devenit `n zilele noastre [i mai
constr`ng\tor: [...] cu c`t observ fiin]a uma-
n\, scrie Dan Freeman, cu at`t mai mult ea m\
decep]ioneaz\ [i m\ tem c\ lipsa ei de `n]elep-
ciune o va conduce c\tre propria-i distrugere.
Prostiile pe care le comite `n fiecare zi s`nt
at`t de numeroase [i mai nebune[ti unele dec`t
altele `nc`t am vrut s\ aflu unde se g\se[te
eroarea. Nu s`nt primul care-[i pune aceast\
`ntrebare nelini[titoare.
1
Eroarea se afl\, potrivit psihologului ca-
nadian, `n modul de func]ionare al creierului
[i `n ignorarea unora dintre mecanismele sale
care au avut un rol benefic `n preistoria omu-
lui, dar care, odat\ cu intrarea acestuia `n isto-
rie [i mai t`rziu `n era [tiin]ific\ [i tehnolo-
gic\, au devenit o mo[tenire otr\vit\ [i o surs\
de comportamente autodistructive. Cunoa[te-
rea lor, sper\ psihologul, ar favoriza amelio-
rarea con[tiin]ei `n sens pozitiv. Subtitlul c\r-
]ii {apte anomalii ale creierului omenesc [i
[apte motive pentru a dezvolta o nou\ con-
[tiin]\ sugereaz\ lucrarea lui Constantin
Noica, {ase maladii ale spiritului contempo-
ran, dar apropierea se opre[te aici. Maladiile
de care vorbe[te Noica catholit\, todetit\,
horetit\, ahoretie, atodetie, acatholie s`nt
filozofice [i, mai mult dec`t gravitatea lor,
impresioneaz\ pasiunea speculativ\ a auto-
rului. La Dan Freeman, `n schimb, este vorba
de boli disfunc]ii, anomalii concrete, ac-
cesibile `n]elegerii comune, din aria bunului
sim], documentate prin cercet\ri interdisci-
plinare, statistici [i experien]e de laborator.
Ele pot furniza explica]ii plauzibile nu doar
pentru un trecut problematic [i `nc\ obsesiv,
ci [i sugestii pentru ceea ce ne-ar putea re-
zerva viitorul. Punctul de ireversibilitate este
tot mai aproape, ne avertizeaz\ profetic psi-
hologul, [i trebuie s\ facem ceva.
Prima anomalie, pe care ne-o descrie Dan
Freeman, se refer\ la componenta emotiv\ a
naturii umane. Pe urma psihologului ameri-
can Paul Eckman, Dan Freeman men]ioneaz\
[apte emo]ii umane, fundamentale `n toate
culturile [i civiliza]iile: teama, furia, triste-
]ea, dispre]ul, dezgustul, surpriza [i bucuria.
Singura pozitiv\ este bucuria dar, `n func]ie
de circumstan]e, i se poate al\tura [i surpriza.
Creierul uman este apt s\ resimt\ a[adar mai
ales emo]ii negative [i, la nivelul unui grup,
acestea s`nt mai frecvente [i mai intense fa]\
de membrii altui grup. Faptul acesta s-ar afla
la baza tendin]elor rasiste.
Emo]iile secundare, precum compasiunea,
am\r\ciunea, ru[inea, culpabilitatea, dispe-
rarea s`nt percepute cu mai mult\ acuitate `n
interiorul grupului. ~n cazul unor mari drame
colective, compasiunea este mai puternic\
pentru victimele din interiorul grupului dec`t
pentru victimele apar]in`nd altor grupuri.
Lipsa de empatie pentru suferin]a victimelor
din afara grupului face posibil, `n plan general,
sprijinul popular pentru r\zboaie purtate pe
teritoriul altor ]\ri sau pentru atacuri teroriste
contra altor grupuri sau comunit\]i etc.
A doua anomalie este, autorul `nsu[i o re-
cunoa[te, un adev\r unanim cunoscut: creie-
rul (prin nucleul s\u amigdalian) este progra-
mat s\-i fac\ pe oameni s\ mint\! Dan
Freeman consider\ `ns\ semnificativ de
analizat minciuna incon[tient\, diferen]a `ntre
ceea ce oamenii afirm\ cu bun\ credin]\ [i
ceea ce exist\ `n subcon[tientul lor. A[a, de
exemplu, un cercet\tor de la Departamentul
de psihologie de la Harvard a stabilit printr-
un test c\ procentajul celor care manifestau
explicit [i conving\tor atitudini antirasiste [i
deschise `n ceea ce prive[te homosexualitatea
se inversa la nivelul subcon[tientului: 88%
aveau prejudec\]i implicite favoriz`nd albii [i
defavoriz`nd negrii [i 83% aveau prejudec\]i
implicite contra homosexualilor. ~ntr-un mod
asem\n\tor stau lucrurile [i cu antisemitismul.
Atreia anomalie se refer\ la conformismul
social sau, cum scrie autorul, la a percepe lu-
mea ca majoritatea. Teste `n laborator efec-
tuate asupra unor grupuri restr`nse au stabilit
c\ aproximativ o treime dintre indivizi `[i
ajusteaz\ r\spunsurile dup\ opinia majorit\]ii,
`n mod normal, [i trei sferturi, ocazional. {i
chiar dac\ opinia majorit\]ii este evident ero-
nat\, rezultatele r\m`n acelea[i, aceasta `n-
truc`t, potrivit unor examene f\cute asupra
modului de func]ionare a creierului `n timpul
testului, presiunea social\ poate altera per-
cep]ia realit\]ii la nivel individual.
Aceast\ anomalie este una dintre cele mai
grave fiindc\ se afl\ la baza unor mari tra-
gedii colective [i Dan Freeman `ndeamn\ la o
dezvoltare a lucidit\]ii, la autoexaminarea
permanent\ a opiniilor proprii, dac\ s`nt cu
adev\rat personale sau induse de majoritate.
At`t numai c\ autoexaminarea, dezvolta-
rea lucidit\]ii presupune un grad rezonabil de
presiune social\. ~n condi]ii de presiune ex-
trem\, cum a fost cazul `n Germania nazist\
sau `n unele ]\ri din lumea comunist\, ea nu
mai este posibil\ dec`t `n mod excep]ional.
De aici a rezultat for]a regimurilor totalitare
care nu au fost mult timp contestate pe fa]\
fiindc\ reu[iser\, cu mitingurile lor uria[e, cu
b\ile de mul]ime [i cu de[\n]atul cult al per-
sonalit\]ii rezervat liderilor lor, s\ instituie o
presiune social\ omniprezen]\ [i descurajant\
pentru opozan]i.
Pe de alt\ parte, regula voin]ei majoritare
reprezint\ esen]a democra]iei. Dar majorita-
tea aceasta poate deveni periculoas\ pentru
progresul social c`nd hot\r`rile ei s`nt luate `n
condi]iile unei presiuni ori manipul\ri con-
certate din partea mediei [i a politicienilor. {i
desigur, din acest motiv asist\m ast\zi la si-
tua]ii `n care societ\]i aspir`nd la democra]ie
voteaz\ democratic, dar incon[tient pentru
evolu]ii antidemocratice.
Dan Freeman nu uit\ s\ aduc\ `n discu]ie
a[a-numi]ii neuroni oglind\ descoperi]i `n
1995 (Giacomo Rizzolato, Universitatea din
Parma). Prin neuroni oglind\, neurobiologii
identific\ neuronii motori care se activeaz\ `n
creierul unei persoane `n timp ce aceasta ob-
serv\ mi[carea unei alte persoane. Activarea
neuronilor oglind\, produs\ [i cu ocazia altor
activit\]i este preludiul unei mi[c\ri/ unor
activit\]i similare [i dac\, pe de o parte,
conduce la conformism social, pe de alta, ea
este motorul `nv\]\rii [i al achizi]iilor sociale
[i culturale.
A patra anomalie a creierului const\ `n
predominarea dezechilibrelor mintale. Pri-
mul lucru care frapeaz\ s`nt datele statistice.
Un studiu asupra a 1200 de persoane, ini]iat
de un institut de psihiatrie din Anglia, a dez-
v\luit c\ aproximativ o treime din popula]ie
manifest\ semne de paranoia. De asemenea,
`ntr-un comunicat al OSM din anul 2000 se
men]ioneaz\ c\ procentajul celor care sufer\
sau au suferit de-a lungul vie]ii de o boal\
mintal\ era de 48% `n Statele Unite, 40% `n
Olanda, 48% `n Germania, 37% `n Canada,
36% `n Brazilia, 20% `n Mexic, 12% `n Tur-
cia. Dezechilibrele analizate succint s`nt de-
penden]ele de orice fel, nu doar de droguri,
ci [i de alimenta]ie, de supraconsum, de In-
ternet, de cump\rat etc. [i violen]a, at`t cea
vizibil\, mediatizat\ (acte de terorism, r\z-
boaie, tulbur\ri sociale etc.) c`t, mai ales, cea
invizibil\ marelui public, violen]a familial\.
O cifr\ este cutremur\toare: `n Quebec, 40%
dintre copiii mici care mor s`nt uci[i de
p\rin]ii lor.
Aceast\ din urm\ violen]\ fa]\ de copii [i
de tineri `n familiile disfunc]ionale este cea
care `l indigneaz\ cel mai tare pe psihologul
canadian [i solu]ia pe care o sugereaz\ pentru
pre`nt`mpinarea ei este departe de corectitu-
dinea politic\ obi[nuit\. Viitorii p\rin]i ar
trebui s\ demonstreze, `nainte de a procrea,
capacitatea lor de a-[i trata cum trebuie even-
tualii copii, competen]a, la fel ca in[ii care
se instaleaz\ la volanul unei ma[ini, care pi-
loteaz\ un avion, care opereaz\ ma[in\rii
specializate sau care practic\ interven]ii
chirurgicale.
Cu a cincea anomalie, automatismul g`n-
dirii, Dan Freeman intr\ pe teritoriul unui
subiect vast: ata[amentul incon[tient al omu-
lui fa]\ de ideile [i opiniile sale deja formate,
reticen]a lui de a-[i re`nnoi g`ndirea, limitele
sale structurale.
Autorul sus]ine c\ expunerea repetat\ a
creierului la solicit\ri [i la fluxuri de infor-
ma]ii asem\n\toare conduce la formarea unor
automatisme neurale. Automatismele neura-
le, la r`ndul lor, determin\ formarea incon-
[tient\ a unor opinii induse din exterior, sta-
bile, dificil de schimbat.
Rezult\ de aici dou\ fenomene: unul pe
care Dan Freeman nu-l nume[te ca atare, dar
`l descrie, [i anume sp\larea creierului, [i al
doilea, idealizarea tradi]iilor, a trecutului [i a
valorilor lui, `n opozi]ie cu prezentul (`nainte
era mai bine). Tot automatismului g`ndirii `i
este redevabil [i comportamentul de consu-
mator reflex de noi produse tehnologice. Nu
o deschidere `n raport cu noul este cauza
acestui comportament, ci convingerea indivi-
dului vizat, format\ prin strategii de marke-
ting cu ac]iune subliminal\, c\ el are nevoie
de tot ce i se spune `n mod repetat c\ este
important pentru el. De aici, acumularea de
automobile, de bunuri inutile, de gadgeturi de
ultima mod\.
Cu a [asea anomalie, luarea de decizii sub
influen]a emo]iilor, Dan Freeman revine la
rolul creierului emo]ional. Ne afl\m din
nou `n c`mpul bunului sim] care ne spune c\
emo]iile perturb\ capacitatea de analiz\ a in-
forma]iilor [i, `n consecin]\, luarea unor de-
cizii corecte. Acest fapt influen]eaz\ [i capa-
citatea de risc. Cercet\ri conduse de psihologi
americani au stabilit c\ emotivii au o rezis-
ten]\ la risc mai mic\, fapt ce-i `mpiedic\ s\
ia hot\r`ri cu un oarecare coeficient de im-
previzibil pe termen lung. Dar, `n schimb, po-
sibilitatea unui avantaj, a unei pl\ceri sau a
unui c`[tig imediat `i emo]ioneaz\ [i-i deter-
min\ s\ ia hot\r`ri imediate, f\r\ s\ sesizeze
consecin]ele defavorabile pe termen lung.
Acestei fragilit\]i a analizei sub inciden]a
emo]iilor i se datoreaz\ multe dintre compor-
tamentele patologice sau pur [i simplu anti-
sociale: pasiunea incontrolabil\ pentru jocu-
rile de noroc, consumul de droguri, furturile,
violurile etc. Exist\, observ\ Dan Freeman,
o industrie bazat\ pe asemenea sl\biciuni
care aduce miliarde de dolari celor care
profit\ de ele. Re]eta e simpl\: s\ generezi o
emo]ie suficient de puternic\ pentru a suscita
o hot\r`re impulsiv\ [i imediat\.
Ultima anomalie se leag\ tot de universul e-
motiv, dar de data aceasta ac]iunea este invers\:
pierderea c`nd intr\ `n joc interese egoiste.
Dan Freeman relateaz\ mai multe dileme
morale experimentale de tip personal [i im-
personal pentru a ajunge la concluzia c\
istoria este plin\ de exemple `n care morala
personal\ a fost `nc\lcat\ `n beneficiul majo-
rit\]ilor [i contra minorit\]ilor. Dar nu e vorba
nici `n concluzia sa [i nici `n dilemele morale
folosite ca exemple de interese egoiste, ci
doar de alegeri ra]ionale, uneori extrem de
dificile, `ntre morala personal\ [i un interes
colectiv. Interesant `ns\ [i problematic, `n
aceast\ preeminen]\ a calculului ra]ional, este
fenomenul de dezangajare moral\ a oame-
nilor. Ei au capacitatea de a justifica totul. Se
invoc\ noble]ea cauzei, se folosesc eufe-
misme pentru a diminua rezonan]a faptei ori
se deplaseaz\ responsabilitatea c\tre o auto-
ritate superioar\.
***
Recomand\rile lui Dan Freeman pentru
dep\[irea consecin]elor `n via]a social\ ale
fiec\reia dintre anomaliile discutate s`nt de
regul\ `n spiritul g`ndirii pozitive [i al
tendin]elor politice din ultimii ani ai epocii
Bush, c`nd antiamericanismul era la mod\.
Din acest motiv cele mai multe s`nt previ-
zibile [i mai pu]in interesante. Dar este poate
vorba de o strategie pentru ca mesajul esen-
]ial s\ treac\ totu[i `n psihologia popular\.
C\ci spre a men]ine treaz interesul cititorilor
fa]\ de cercet\rile complexe [i interesante pe
care le descrie, Dan Freeman apeleaz\, am
putea spune, la una dintre anomaliile decor-
ticate: a cincea, automatizarea g`ndirii. ~n-
demnurile repetate ad nauseam s\ ne eman-
cip\m de sub tirania mecanismelor neurale
sf`r[esc prin a inculca ideea, satisf\c\toare
pentru mul]i, c\ nu s`ntem responsabili pentru
ce facem r\u sau gre[it. Dar victime ale cre-
ierului nostru, tara]i [i bolnavi, avem totu[i
obliga]ia s\ facem un efort individual de
autovindecare. El trebuie s\ `nceap\ prin
interogarea b\nuitoare a marelui autocrat
care ne conduce creierul.
1
Printre mul]i al]ii, Edgar Morin, `n Le paradigme
perdu: la nature humaine (1973), pentru care homo
sapiens, datorit\ creierului s\u enorm [i imprevizibil, este
`n egal\ m\sur\ [i homo demens.
Despre anomaliile creierului
Cronici din tranzi]ie
TIMPUL
8
www.timpul.ro decembrie 2012
MIHAIL
VAKULOVSKI
`l vezi zi de zi, nu-l vei mai vedea niciodat\
Pentru poetul Radu Vancu familia e la fel de
important\ ca [i pentru poezia lui Cristian
Popescu. Doar c\ dac\ la Cristi Popescu e o
lume suprarealist\ aproape magic\, la Radu
Vancu toate s`nt mult mai serioase [i mai pe
bune. Radu Vancu spune c\ poezia sa e o art\ de
familie. Cel mai important personaj al s\u este
tat\l care-i b`ntuie toate c\r]ile, dar de la
Sebastian `n vis [i fiul s\u Sebastian a devenit
la fel de prezent, astfel poetul Radu Vancu
transform`ndu-l pe cet\]eanul Radu Vancu din
fiu `n tat\. Secretul [i tema! s`nt dezv\luite
tot de Radu Vancu, `n unul din poemele eseis-
tice din Fr`nghia `nflorit\: Fie c\-i vorba de
tata [i de mine fie c\-i vorba de mine/ [i de
Sebastian, toate poemele astea s`nt b`ntuite de/
fantasma unui b\rbat `ndr\gostit de fiul s\u.
Oricum, exist\ un lucru pe care-mi vine greu
s\-l `n]eleg: atunci c`nd eram destr\mat, `n anii
de dup\ moartea lui, scriam poeme de dragoste
policolore & diafane, dintre care destule au
ajuns `n Epistole pentru Camelia. Sigur, pe
l`ng\ dragoste, atunci am avut vodca [i jurna-
lele lui Kierkegaard. Pentru ca acum c`nd,
dac\ n-a[ avea prejudec\]i, a[ spune-n gura
mare c\ s`nt fericit s\ scriu poeme tanatofore,
cu mor]i dragi care-mi vorbesc `n somn. E
drept, destule dintre poemele astea s`nt cumva
comice, cu mor]ii spun`nd lucruri tr\snite `ntr-o
scenografie colorat\ ca-n Walt Disney. Troli
c`nt`nd cu voci de soprane printre morminte.
Un musical cu un cimitir care `ncepe s\ vor-
beasc\ prin somn
O carte despre rela]ia dintre dou\ persoane
pe care le desparte moartea uneia dintre ele, dar
[i despre via]a celui viu (mesajul transmis de
tat\l s\u pentru mama sa este fermec\tor:
spune-i tu, te rog,/ c\ m\ g`ndesc la ea ca la
voi./ {i mai spune-i a[a: Veroni,// c`nd r`deai,
aerul se umplea de fluturi./ C`nd t\ceai, era o
`ntindere uria[\ de z\pezi/ pe care oameni agili
t`rau foci `ns`ngerate// din care urmau s\ fac\
untur\/ pentru lum`n\rile nop]ilor boreale de
amor./ C`nd f\ceam amor, foci cu ochi tri[ti ne
priveau,// b\teau din l\bu]ele lor caraghioase/
p`n\ c`nd movili]ele de gr\sime ce erau/ se f\-
ceau lumin\.// C`nd r`zi, `ngerii `[i deschid ari-
pile de fluturi albino[i/ [i te privim to]i tremu-
r`nd, at`t de frumoas\,/ `nc`t Dumnezeu te tran-
scrie pe curat `n jurnal). Primul poem `ncepe
exact ca [i jum\tate din poemele c\r]ii: Ce-]i
spune unul dintre mor]ii t\i/ cei mai dragi, cel
mai iubit dintre mor]i,/ c`nd te las\ inima s\-l
visezi, cealalt\ jum\tate fiind compus\ din
poeme eseistic-teoretizante scrise `ntre paran-
teze, ca un fel de jurnal al p\r]ii profund poetice
transmise de dincolo prin vise. Textualism,
metatextualism, poeme despre poezie, amintiri
despre al]i mor]i dragi dec`t personajul prin-
cipal, cum ar fi, de exemplu, Mircea Iv\nescu.
Fr`nghia `nflorit\ este una dintre c\r]ile acelea
din care `]i tot vine s\ citezi, mai ales c\ Radu
nu prea las\ loc pentru abera]ii criticilor literari.
Iat\ ce spune, de exemplu, despre poezie un
personaj la fel de prezent ca [i tat\l de din-
colo: Dac\ gura lumii macin\ orice, p`n\ [i
mor]ii, poezia e chiar mai a naibii dec`t gura
lumii: ea nu numai c\ macin\, dar [i diger\
orice. Nimic nu-i prea tare sau prea complex
pentru sucurile ei gastrice. Buc\]ele zaharate de
lirism candel, fibre a]oase de epic\ muscular\,
ciozv`rte greu de p\truns decupate din carcasa
[tiin]elor (cosmologie, mecanic\ cuantic\, bio-
logie molecular\, zoologie, sociologie, econo-
mie), picante sosuri `n ebuli]ie stoarse din me-
todologia [i patologia sexual\, proteine deduse
din variile legume ale showbizului, gr\soase [i
mucede ciuperci ale b`rfei culturale totul e
ingurgitabil [i apoi m\run]it, ars [i transformat
`n energie
Fr`nghia `nflorit\ e ca un fel de Facebook
care face posibil\ comunicarea `ntre poetul care
nu are `n fa]\ un laptop, ci un pat pe care se
`ntinde ca `ntr-o ma[in\ a timpului care-i trimite
mesajele mor]ilor lui cei mai dragi `n form\ de
vise, `n care tat\l sinucis (noi, sinuciga[ii, ne-
am trezit fiecare/ a[a cum ne-am f\cut felul/
Unul cu un cu]it `n inim\,// altul cu glon]ul `n
creier,/ altul cu venele deschise./ ~ns\ se lu-
creaz\ din greu la imagine), cel mai drag mort,
`i poveste[te cum se simt dincolo c`nd noi `i
vis\m (Noi, cei visa]i de voi, ne `nro[im de
fericire,/ ne coacem la c\ldura visului vostru,/
se umfl\ `ncet-`ncet carnea pe oase// p`n\ c`nd,
poc! ca o floricic\ de porumb/ `nflore[te carnea
`n care am `nv\]at s\ ur`m,/ s\rind din tigaia de
sicrie [i pocnind// de capacul cerului () unora
li se risipe[te carnea de pe ei ca puful de p\p\-
die,/ altora s`ngele mai proasp\t li se face balon
frumos colorat.// El trece c`nt`nd prin nori de
p\p\die [i baloane s`ngerii,/ iar noi, mor]ii vi-
sa]i [i `nc\ ne`nflori]i,/ a[tept\m plini de fericire
& groaz\ visele voastre viitoare) sau `[i
amintesc `nt`mpl\ri din timpul vie]ii (Dragule,
`]i mai aduci aminte ziua aia).
Radu Vancu g\se[te un final oarecum firesc
pentru Fr`nghia `nflorit\: tat\l din vis `l roag\
s\ nu-l mai viseze at`ta [i s\-[i vad\ de Paradisul
s\u: Dragule, a[a cum ai `n]eles deja,/ prea
u[or te las\ inima s\ m\ visezi./ Dup\ cum poa-
te vei fi `n]eles deja// c\ aproape `ntotdeauna se
`nt`mpl\ a[a:/ viii s`nt cei care se `ntorc [i
b`ntuie mor]ii / stai lini[tit `n bunul [i b\tr`nul
t\u cadavru// [i deodat\ intr\ viul `n lumea ta/
pe nepus\ mas\, ca un frate `ntors/ c`nd nimeni
nu-l mai a[tepta// dintr-un r\zboi din care ni-
meni, niciodat\,/ nu s-a mai auzit s\ fi sc\pat cu
via]\./ Intr\ `n lumea nou\ de parc-ar izbi u[a
cr`[mei// de perete [i-ar striga: un r`nd la toat\
lumea!,/ te prive[te apoi cu privirea aia hipno-
tic\/ [i halucinat\ la care se ajunge// abia dup\
o noapte iluminat\/ de patru jum\t\]i de vodc\/
turnate direct peste inima arz`nd// cu tot mai
mare v`lv\taie de magneziu/ `n pieptul deja
transparent/ [i casabil. Te prive[te deci ilumi-
nat// [i te sim]i a[a de fermec\tor/ st`nd `n cada-
vrul t\u/ care face lumile s\ se uneasc\// [i s\
ard\ cu flac\r\, `nc`t greu te ab]ii/ s\ nu strigi [i
tu c`t te ]in pl\m`nii/ goi de aer [i stafidi]i:// un
r`nd la toat\ lumea!, `l prive[ti [i tu/ cu ochii
care [tiu [i ei bine/ ce `nseamn\ nop]ile de
vodc\ necru]\toare/ [i pedepsitoarele v`lv\t\i de
magneziu,/ iar aerul deasupra capetelor voastre/
se aprinde ca o sond\ peste z\c\minte pure.// ~n
miezul v`lv\t\ii, cadavrul t\u fermec\tor/ [i viul
fermec\tor se privesc halucina]i,/ o enclav\ de
iubire `n miezul infernului,// paradisul nostru
de buzunar din infern./ {i ne privim, [i ne pri-
vim,/ ochi halucinat `n ochi halucinat,// `ncre-
meni]i ca desena]i acolo de O M`n\/ juc\u[\
care a vrut s\ a[eze doi oameni ferici]i/ `n cen-
trul unei lumi de fl\c\ri ve[nice.// {i ne privim,
[i ne privim,/ fl\c\rile ne ling duioase cre[tetul,/
un promo la o lume ve[nic\// a c\rei ve[nicie va
dura o noapte,/ ochiul halucinat se va `nchide
cur`nd/ [i se va deschide ochiul cu corp vitros//
& retin\ & cornee & lumin\ fals\/ `n lumea
adev\ratei tale fericiri,/ `n Paradisul CamiSe-
bastian// plin de locuri cu verdea]\ [i tobogane/
[i bave]ici [i nop]i de amor/ [i `ntristare mult\ [i
numai fericire.// Iar am`ndoi vom fi cu c`t mai
ferici]i,/ cu at`t mai devasta]i. Nici dup\ moarte/
nu se supravie]uie[te u[or// unei vie]i duble ca
asta. Cu at`t mai pu]in/ `nainte de ea. Nu m\
mai visa deci, dragule / prea u[or te las\ inima
s\ m\ visezi. Iar urm\torul, ultimul poem, e un
vis f\r\ cuvinte pentru noi, cititorii, dar [i
pentru Cami, un vis doar pentru Radu, cum au
fost [i celelalte vise, de altfel. Fr`nghia `nflorit\
e un experiment foarte tare care a folosit o ex-
perien]\ foarte, foarte dur\, crud\ [i dureroas\,
pe care cei mai mul]i dintre noi ar fi ]inut-o
doar pentru sine [i n-am fi avut curajul s-o
`nflorim vreodat\ `n versuri.
Radu Vancu, Fr`nghia `nflorit\, Casa de
Editur\ Max Blecher, 2012, 78 p.
Fr`nghia `nflorit\
TATUAJE
Debussy,
Ravel, Voces
la Casa Radio
Cea mai nou\ apari]ie discografic\ a
Editurii Casa Radio reune[te dou\ v`r-
furi ale crea]iei muzicale din toate tim-
purile Claude Debussy [i Maurice
Ravel [i o forma]ie cameral\ ce repre-
zint\ un nume de referin]\ `n arta inter-
pretativ\ contemporan\: Cvartetul de
coarde Voces.
Cei doi mari muzicieni celebra]i `n
2012, Debussy 150 de ani de la na[tere
[i Ravel 75 de ani de la dispari]ie, au-
tentici inovatori ai limbajului muzical,
g\sesc `n cei patru arti[ti ie[eni care au
creat binecunoscuta forma]ie cameral\ a
Radiodifuziunii Rom=ne, Voces (Bujor
Prelipcean vioara I, Anton Diaconu
vioara II, Constantin Stanciu viol\,
Dan Prelipcean violoncel), interpre]ii
creativi [i nuan]a]i care `i readuc `n
aten]ia publicului.
Albumul produs `n acest context
aniversar de Editura Casa Radio con]ine
Cvartetul de coarde op.10 `n sol minor
de Claude Debussy [i Cvartetul de
coarde `n fa major de Maurice Ravel,
`nregistrate de cvartetul Voces `n 2002 [i
descrise astfel de muzicologul Grigore
Constantinescu `n bro[ura `nso]itoare:
Dou\ capodopere desprinse din hroni-
cul de secole al muzicii de camer\, ideal
al perfec]iunii, simbolizat prin cvartetul
de coarde, ne s`nt oferite, `n dimensiu-
nile unice ale m\iestriei, de c\tre ace[ti
mari arti[ti care scriu istorie prin t\lm\-
cirile lor. Am putea spune c\, p`n\ la ei
[i de la ei mai departe, impresionismul
din primul sfert de secol XX tr\ie[te, viu
[i conving\tor, conferind dimensiunea
posterit\]ii componisticii lui Debussy [i
Ravel.
CD-ul Voces: Debussy, Ravel va fi
prezentat `n premier\ publicului melo-
man `n pauza recitalului pe care forma-
]ia `l sus]ine mar]i, 11 decembrie 2012,
ora 19, la Sala de concerte Radio.
Detalii pe www.edituracasaradio.ro.
E
V
E
N
I
M
E
N
T
9
Recitiri
TIMPUL
www.timpul.ro decembrie 2012
ANDREEA
GRINEA
MIRONESCU
Parcursul lui Paul Zarifopol c\tre defini-
rea specificit\]ii artei, [i, `n particular, a lite-
raturii, este unul complicat, legat mai pu]in
de un program al propriei critici estetice c`t
de felul `n care acesta percepe impresia [i re-
ceptarea estetic\. ~ns\ o ipotez\ de lucru
poate fi excerptat\ din articolul-r\spuns la
Greut\]ile criticii estetice semnalate `n 1928
de G. Ibr\ileanu [i `n care Paul Zarifopol
afirm\ c\ trebuie ob]inute mai `nt`i am\-
nuntele vie]ii artistice propriu-zise, inten]iile
artistice, gustul publicului [i gustul arti[tilor,
conflictele [i compromisurile lor `n tehnica
corespunz\toare ele formeaz\ doar obiectul
care logic se impune istoricului [i criticului
de art\
1
. Nu altceva f\cuse Zarifopol `n stu-
diile sale despre clasici din anii dou\zeci, sub
auspiciile metodei pe care singur o numise
critic\ istoric\.
Pentru Paul Zarifopol, chiar dac\ nu o
afirm\ niciodat\ direct, specificitatea artei nu
este un dat, ci un concept istoric, viziune
care dovede[te o `n]elegere modern\ a ches-
tiunii. Hegelian `n punctul de circumscriere a
st\rilor fundamentale ale spiritului religie,
filosofie, [tiin]\, art\, moral\ Zarifopol a-
trage totu[i aten]ia `n eseul Recapitul\ri
(1930) c\ `n toat\ seria realiz\rilor infinit
diverse [ale acestor st\ri] [exist\] o radical\
disparitate, care `i este spiritului o normal\
[i indispensabil\ condi]ie de putere fe-
cund\
2
. Presupunerea existen]ei unor pira-
mide valorice `ntre aceste forme de mani-
festare, ca [i prejudecata superiorit\]ii unei
arte asupra celorlalte (ca de pild\, pentru
Kant [i Hegel, poezia) este dep\[it\ de ideea
modern\ a anul\rii ierarhiilor `ntre domenii
ale spiritului diferite. La fel se `nt`mpl\ cu
prejudecata teleologic\: Omul are latitu-
dinea de a revolu]iona seriile teleologice cele
mai bine consacrate. Civilizatul a izbutit, de
exemplu, s\ desfac\ erotica de procreare, s\
ob]ie din ea o art\ liber\ de orice scopuri
3
.
Specializ`ndu-se `n tehnica artistic\, civili-
zatul a izbutit acela[i lucru [i `n art\: s\ o
elibereze de orice scopuri, s\ elibereze lite-
ratura de tendin]\. Experien]a estetic\ e
negarea deplin\ a teleologiei comune
4
, pos-
tuleaz\ Zarifopol. Obiectul estetic st\ `n
afar\ de orice trebuin]\ de a fi comparat, sau
derivat, sau `nlocuit. [...] numai un individ cu
o sensibilitate estetic\ prea obtuz\ poate
crede c\ d\ via]\ sau ad`ncime sau supe-
rioritate oarecare obiectului estetic desco-
perind [i enun]`nd a[a numite antecedente
psihologice sau filosofice ale unui asemenea
obiect
5
.
Istoricitatea ideii de art\ pentru art\ este
afirmat\ [i `ntr-un eseu din 1931, Arta [i
publicul: arta pentru art\, precizeaz\ Zari-
fopol, n-a format un episod al literaturii [i al
artei franceze, ci a reprezentat o `nt`mplare
`n procesul de l\murire al spiritului omenesc
`n general
6
. ~ns\ abia `ntr-un eseu despre
Adev\rul poetic (1933) schi]eaz\ Paul Zari-
fopol o scurt\, dar instructiv\ istorie a dru-
mului artei c\tre obiectivare, `n corela]ie cu
emanciparea de sub tutela ideii (morale) de
adev\r. La origini, precizeaz\ Zarifopol,
acele fapte ale oamenilor care mai t`rziu s-
au numit opere de art\, erau forme de comu-
nicare `n ordinea practic\ [s.n.]
7
. Desenele
artei primitive, sculpturile, ca [i cuvintele au,
ini]ial, o func]ie magic\ sau religioas\, `n
interiorul c\reia semnaleaz\ sau amintesc lu-
cruri [i fapte, `n interes practic. Pasul urm\-
tor este f\cut `nspre o estetic\ a imita]iei, cu
consecin]a pe care Jauss o nume[te, relu`nd o
sintagm\ a abatelui Bernard, concupiscentia
oculorum: imitarea lucrurilor prin figurare
plastic\, sau imitarea lor prin cuvinte, a pl\-
cut omului tot mai mult ca imita]ie. Iden-
tific`nd `n aceast\ etap\ o pl\cere a obiecti-
vit\]ii primitive, Paul Zarifopol consider\ c\
imitarea lucrurilor din natur\ `l amuza pe
estetul primitiv, joc de `nlocuire a obiec-
telor [i ca abilitate [a me[terului]
8
. ~n este-
tica popular\, nespecializat\, aceast\ pl\-
cere de a recunoa[te, `n opera de art\, obiec-
tele reale, continu\ s\ aib\ o lung\ carier\,
const`nd `n identificarea eroilor literari cu un
ter] din realitatea imediat\: omul de mijloc
simte mare bucurie c`nd afl\ sigur c\
Zaharia Trahanache, Zoi]ica [i prefectul au
tr\it [i au f\ptuit a[a cum arat\ Caragiale, `n
cutare capital\ de jude], [i-i chema `n
realitate a[a [i a[a
9
.
~n c`mpul specializat al teoriei artei, din
obiectivitatea primitiv\ s-a n\scut teoria
imita]iei: `]i place s\ recuno[ti c\]elul `n
reproducerea lui pe p`nz\. E pl\cerea de a
recunoa[te un lucru, `n transpunere ome-
neasc\; [i pl\cerea de a admira abilitatea
me[terului
10
oarecum `mpotriva obiec]iilor
t`rzii ridicate de Goethe, c\ mopsul reprodus
`n tablou nu are miros. Clasicismul, [i `n
special Boileau, ]in la teoria imita]iei, cu
nuan]a devenit\ celebr\ conform c\reia arta
trebuie s\ aleag\ [i s\ idealizeze. Estetica lui
Schopenhauer, pentru care arta este organul
de revelare a ideilor platoniciene, ca [i con-
cep]iile celorlal]i ideali[ti germani care re`n-
noiesc platonismul, conduc c\tre ideea pe
care Zarifopol o formuleaz\ `n acord cu `nv\-
]\turile clasicismului: arta scoate `n eviden-
]\ modele ideale dup\ care lucreaz\ natura
din o sum\ de lucruri individuale ea alege tot
ce e mai reu[it [i construie[te un tip ideal
11
.
{i pentru I.L. Caragiale, ca [i pentru publicul
s\u, dezideratul este, consider\ Paul Zarifo-
pol, unul de esen]\ clasicist\, const`nd `n a
ar\ta tipul b\rbatului b\tr`n `nsurat cu o fe-
meie t`n\r\ [i `ncornorat `n Zaharia Traha-
nache, iar `n Cet\]eanul pe un naiv om din
popor
12
[i a[a mai departe. ~ns\, judecat
dup\ regulile esteticii clasice, Conu Zaharia
va fi mai pu]in artistic dec`t tipul, fiindc\
este mai local; el reprezint\ un politician
din anume ]ar\ [i timp, nu este `ncornoratul
pur. Judecat `ns\ estetic (a[a cum recomand\
Zarifopol `n studiile introductive la edi]ia
critic\), din perspectiva localismului esen-
]ial [i sub formula artei ca exces, pe care
Zarifopol o vede realizat\ la Caragiale prin
intermediul caricaturii, teatrul dramaturgului
autohton cap\t\ un plus de artisticitate, `n
locul unui minus de reprezentare ideal\.
~n sf`r[it, naturalismul reprezint\ pentru
Paul Zarifopol ultima faz\ a teoriei imita]iei.
Interven]ia programatic\ a lui Zola, repro-
dus\ `n formula arta este un col] al naturii
v\zut printr-un temperament, conduce spre
o dublare a crea]iei [i a pl\cerii artistice,
bazat\ pe originalitate [i receptarea ei oare-
cum empatic\: artistul e obligat s\ fie de
acum `ncolo original, iar publicul trebuie s\
`nve]e a-[i da seama de originalitatea artis-
tului, [i s\ `nve]e a sim]i, din aceasta, o pl\-
cere oarecum suplimentar\
13
. C`t de deose-
bit [i de nou vede un artist (sau altul) lumea
reprezint\, a[a cum o dovede[te corespon-
den]a sa, una dintre temele esteticii flau-
bertiene. ~ns\ cum poate fi observat\ [i cuan-
tificat\ aceast\ diferen]\ specific\ a nout\]ii,
formulat\ alt\dat\ de Zarifopol drept obli-
ga]ia artistului modern de a fi nou [i perso-
nal? Ceea ce Harold Bloom a numit anxie-
tatea influen]ei, iar `n limbajul epocii era
exprimat `n rela]ia tensionat\ dintre tradi]ie [i
originalitate, poate fi dep\[it\ prin speciali-
zare, `ndemn care aminte[te vechiul dezide-
rat burghez de perfec]ionare a me[te[ugului:
trebuin]a de a se cultiva este ea `ns\[i un
scrupul artistic. Exist\ tradi]ie `n art\, ca `n
orice parte a vie]ii istorice, afirm\ Zarifo-
pol, iar emanciparea de tradi]ie porne[te de la
problematizarea cunoa[terii primite: cu-
noa[terea savant\ [s.n.] a ceea ce ai s\ dis-
trugi: aceasta-i leg\tura cu trecutul, e tradi]ia,
e substan]a pe care ai s\-]i aplici inventi-
vitatea
14
.
Desfacerea artei de alte sisteme ale spiri-
tului (`n special de religie [i moral\) este un
fenomen calificat de Paul Zarifopol, `n pri-
mele decenii ale secolului trecut, drept re-
cent, ca dat`nd din prima jum\tate a seco-
lului al XIX-lea. Pe filiera unor prozatori
francezi precum Flaubert [i Gautier, ulterior
prin parnasieni [i simboli[ti, dar [i prin pic-
tura impresioni[tilor, preocupa]i de tehnic\,
aceast\ emancipare s-a afirmat chiar `n arta
care p\rea cea mai robit\ scopurilor teoretice
[i practice
15
, `n arta literar\ (Tehnica artis-
tic\ [i cealalt\ tehnic\, 1930). Efectul acestei
specializ\ri survenite `n dominionul litera-
turii a fost unul considerabil, care a produs
desp\r]irea artei literare de literatur\.
~ns\ nu este aceasta mai degrab\ o pseudo-
desp\r]ire? Nu manifest\ arta literar\ o
irepresibil\ nostalgie dup\ literatur\, a[a
cum critica tehnic\ a lui Paul Zarifopol `[i
submineaz\ mereu domeniul `n favoarea
eseisticii?
Paradoxal, spiritul pe care Zarifopol `l
asociaz\ cu cel al clasei burgheze [i care a
domnit cu o tiranie literar\, artistic\ [i teore-
tic\ `n literatura francez\ `nc\ de la clasici, a
moralizat excesiv me[te[ugul scrisului,
duc`nd sensibilitatea literar\ la o extrem\
`ncordare (Stil clasic, 1915; 1926)
16
. Ceea
ce s-a numit `ns\, oarecum vulgarizator, arta
pentru art\, nu a r\mas un am\nunt al vie]ii
artistice franceze, marc`nd o epoc\ nece-
sar\ spiritului `n general
17
, care este aceea
problematizant\ a modernit\]ii. Clasicii, rea-
minte[te Zarifopol, nu au f\cut art\ pentru
art\: o literatur\ didactic\ din principiu,
guvernat\ de reguli prescrise pentru fiecare
gen, nu izvor\[te din inten]ie artistic\.
Stilul clasic [i artisticitatea naiv\ a aces-
tuia (o artisticitate izolat\ la nivelul formei,
al trat\rii) este una dintre ]intele explica]iei
pe care o `ntreprinde Zarifopol `n articolul-
program din placheta asupra stilului Des-
pre stil. Explica]ii pentru cei str\ini de
subiect (1928). Clasicii, afirmase Zarifopol
indirect alt\dat\ (mai exact, `n Pentru expli-
carea lui La Rochefoucauld), nefiind naturi
contemplative, ci practice, nu au avut un
interes estetic pentru via]\. Sensibilitatea lor
cuminte, primitiv\, `n fond burghez\, preo-
cupat\ mereu de grija pentru bunul ton,
exclude o astfel de curiozitate. Caractere
iscoditoare, precum cel al unor Montaigne,
La Rochefoucauld [i Pascal sunt rare.
Concizia clasic\ afirm\ Zarifopol `n Stilul
clasic (1928) este o consecin]\ literar\ a bu-
nei cre[teri [i a unei discipline pur intelectua-
liste [i cu tendin]\ practic\, izvor`t\ din cel
mai pur spirit burghez
18
. Teoria literar\ a
clasicilor este o pedagogie care se ]ine cu
stricte]e de genuri, a[a cum le mo[tenise de la
Aristotel, prin comentatorii italieni (Philippe
van Tieghem `i aminte[te `n special pe Vida,
Scaliger, Castelvetro), [i de retorica dis-
cursului. ~n acest c`mp, deosebirea sumar\
[i naiv\ `ntre fond [i form\, ca [i `ntre idee
[i expresie, care are ini]ial un rol pur practic
`n teoria discursului, devine opozi]ia clasic\
`ntre fond [i form\, `ntre cuprinsul [i stilul
unei opere. Dintre moderni, Ernest Renan
este cel mai mare epigon al clasicilor, care d\
`n opera sa un triumf caracteristic al acestei
estetici [colare. Din urm\toarea judecat\ a
lui Renan: Ce qui constitue lessence du
talent cest le desir de montrer sa pense
sous un jour avantageux (Ceea ce consti-
tuie esen]a talentului este dorin]a de a-]i `nf\-
]i[a ideile `ntr-o form\ favorabil\), Paul Za-
rifopol extrage dou\ idei despre frumuse]ea
literar\ radical deosebite, `n func]ie de be-
neficiarul pentru care forma este favorabil\:
gloria artistului sau distrac]ia [i `nv\]\tura
u[oar\ a cititorului versus obiectul, adic\
opera de art\. Dar despre avantajele [i deza-
vantajele esteticii clasice vom discuta cu un
alt prilej.
Acknowledgement: Realizarea acestui articol a fost
finan]at\ de Fondul Social European din Rom=nia, prin
Autoritatea de Management pentru Programul Opera]io-
nal Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 [grant POSDRU/88/1.5/S/47646].
1
Despre critica rentabil\, PAL II 1998, p. 131.
2
Recapitul\ri, PAL II 1998, p. 244.
3
Ibidem, p. 245.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
6
Arta [i publicul, PAL II 1998, p. 249.
7
Adev\rul poetic, PAL II 1998, p. 315.
8
Ibidem.
9
Ibidem, p. 317.
10
Ibidem, p. 315.
11
Ibidem, p. 316.
12
Ibidem.
13
Idem, p. 317.
14
R\spunsul... la `ntreb\rile Adev\rului literar,
PAL II 1998, p. 68-69.
15
Tehnica artistic\ [i cealalt\ tehnic\. Varia]ii
`nd\r\tnice pe o tem\ simpl\, PAL II 1998, p. 226.
16
Stil clasic, PAL I 1997, p. 62.
17
Ibidem.
18
Stilul clasic, PAL I 1997, p. 159.
O pledoarie a lui Paul Zarifopol (II)
Proz\
TIMPUL
10
decembrie 2012 www.timpul.ro
BEDROS
HORASANGIAN
Bazinul de `not are dimensiuni olimpice.
E discret luminat, apa mereu schimbat\, ves-
tiarele s`nt lun\, iar du[urile au `ntotdeauna
ap\ cald\. Nu vin pe acolo nici fel de ne-
sp\la]i ca s\ se h`rjoneasc\ [i s\ discute afa-
ceri `n ar\be[te. Prin pere]ii de sticl\ se vede
[i soarele c`nd e s\ fie soare [i frumos. Dac\
plou\ sau e ger instala]iile de `nc\lzire func-
]ioneaz\ perfect. Exist\ [i un p`lc de c`]iva
mesteceni ce se profileaz\ elegant pe gazo-
nul verde ve[nic udat. Parcarea e mare, paz-
nicii voinici.
Au [i gaze lacrimogene la [old.
Toate astea `]i dau o stare bun\.
E bine [i frumos acolo.
La bazin.
Cornelia este o femeie m\ritat\ de 20 de
ani. Fix pe 9 septembrie i-a `mplinit. Nunta
au f\cut-o la Poiana Bra[ov, luna de miere
`n Creta. E limpede pentru toat\ lumea c\
asta se `nt`mpl\ dup\ 1989. So]ul e medic
stomatolog. Cu doctorat, carier\ universi-
tar\, are [i cabinet particular, ore la facul-
tate, amant\ la Spitalul Floreasca, un BMW
Cherokee [i, mai nou, [i-a luat [i motoci-
clet\. De ce ? Avrut s\-i arate unei studente
c\ [tie s\ conduc\ [i el ca un coleg al ei [i
student al lui care o plimb\ cu un Suzuki de
500 cmc. ~i cam place de ea, dar nu au de-
p\[it stadiul micului flirt. M\ rog, la facult\-
]ile cu multe fete nici n-ar fi mare scofal\ s\
se `ncurce pasager cu vreo student\.
Ar intra `n fi[a postului. P\i nu?
Da, este un b\rbat bine. Sau cel pu]in a[a
crede [i se vede el. Cornelia nu are aceea[i
impresie. Faptul c\ e cam fustangiu [i nu e
om de cas\ o apas\ foarte tare. Dar nu este
esen]ial. L-a iubit. S-a obi[nuit. Se accept\
a[a cum s`nt. Reciproc. ~nchid ochii [i cum,
necum c\snicia lor se poate considera una
fericit\. Mereu s`nt da]i ca exemplu de pe-
reche exemplar\.
A[a o fi, dar ea are insomnii.
De ce?
Nu [tie bine. Nu e bine. E ceva nou. {i nu
prea. Poate nici nu mai doarme bine nop]ile.
[i s\ te doar\ [i capul, e chiar sup\r\tor. Nu
doar deranjant. Hm, vorbe, nu mai conteaz\.
Nu cuvintele conteaz\, ci faptul c\ nu mai
dormi [i te doare capul. Nop]ile devin un
co[mar c`nd nu po]i s\ dormi bine. Deschizi
fereastra s\ iei o gur\ de aer proasp\t, `]i faci
un ceai de sun\toare, te scoli, te culci, faci
un du[, deschizi televizorul, numai t`mpenii
la orele astea mici, `nchizi, te g`nde[ti, te
plimbi prin trecut, s\-]i faci o cafea, ar fi
mai r\u, eventual un pahar de vin negru, dar
c`te nu pot s\-]i treac\ prin cap c`nd nu ai
somn. S\ te plimbi cu bicicleta? Noaptea?
Exclus, cu at`tea incidente nepl\cute. Nu, `n
nici un caz. Cu cine s\ vorbe[ti la telefon c`nd
toat\ lumea doarme. P`n\ la urm\, iei pastile.
Te obi[nuie[ti. Oric`t de tare ar str\luci soa-
rele, diminea]a te doare capul, ca dup\ o be-
]ie, dar cel pu]in ai dormit c`teva ore.
Tot e ceva dac\ ai [i de lucru.
Cornelia lucreaz\ la o multina]ional\.
Dou\ licen]e ASE [i Matematic\, la fel ca
senatorul \la, cum `i zice, e albanez, sau ma-
chidon, m\ rog [i un doctorat `i permit s\
ocupe un post de director executiv. Ceea ce
e foarte onorant. Mai ales pentru o femeie.
Mai ales `n Rom=nia. Plus c\ vine [i te duce/
aduce o ma[in\ cu [ofer. E pensionar, zice
el, a lucrat pe la externe, nu are ochi alba[-
tri, dar este extrem de politicos [i manierat.
Da doamn\ director `n sus, sigur doamn\
director `n jos, cum s\ nu-]i plac\ [i s\ te
sim]i bine. Ba tot el te mai ajut\ la cump\-
r\turi [i car\ bagajele `n cas\. Da, Corneliei
`i place s\ se simt\ mereu femeie. Iar cum-
p\r\turile, ei da, ceea ce este o bucurie pen-
tru ea, devine pentru so]ul ei are un nume
frumos, C\lin, s\ recunoa[tem care nu
suport\ plimbatul prin magazine, un calvar.
S\ vezi mutre la el, nici dup\ v`nz\toarele
tinere nu are chef s\ se uite. {i ei, Corneliei,
mai ales ceea ce ei `i place foarte tare, win-
dow-shopping. Adic\ s\ ca[te gura la vitri-
ne. C`nd e s\ cumpere se decide rapid, pac,
pac, pac. Bine`n]eles c\ mare parte din pro-
duse achizi]ionate le duce `napoi cum e obi-
ceiul `n Occident a stat vreo trei ani `n
Germania [i [tie s\ fie `nfipt\ atunci c`nd e
s\ demonstreze c\ e [i ea un cet\]ean euro-
pean vizavi de v`nz\torii no[tri care s`nt ex-
trem de neamabili, ce s\ mai vorbim, dar
Cornelia [tie s\-i pun\ la punct. Dar necazul
ei este `n alt\ parte.
~n bazin `]i trec prin cap multe.
Mai ales dac\ instructorul i-a recoman-
dat, ce recomandare, este obliga]ie, obli-ga-
to-riu, s\ fac\ 44 de bazine.
De ce nu 40 sau 45, nu [tie.
Da.
Are insomnii [i nu e `n apele ei.
De vreun an. Nu are leg\tur\ cu so]ul sau
fata lor de la Roma.
{i atunci ce?
Ei, aici e mai delicat, nu poate spune
chiar totul. Merge la bazin, dac\ nu zilnic,
m\car la dou\ zile o dat\. ~n general foarte
de diminea]\, ca s\ nu fie lume.
Face 44 de ture. La doua zile odat\. Nu
prea [tie ce vrea de la ea, dar e ambi]ioas\,
La al patruzecilea bazin deja nu mai poate,
dar str`nge din din]i, ca atunci c`nd voia s\
fac\ suta `n 11,8 secunde. Nu se las\ ea,
bunicii erau doar din Bucovina. A[a a ajuns
[i doctor `n Economia Mondial\, a[a s-a
m\ritat cu un fustangiu care umbla dup\
toate, doar la ea nu se uita, [i [i-a propus s\-l
seduc\ [i s\-l duc\ `n fa]a altarului. I-a
reu[it. Dar i-a ie[it apoi [i pe nas. Oho! De
unde naiba au mai ap\rut [i g\liganii \[tia?
N-o s\ mai aib\ lini[te cu at`]ia b\rba]i pe
l`ng\ ea. R`d ca pro[tii, ni[te pu[tani! A[a a
f\cut [i un copil c`nd medicii i-au zis c\ are
probleme, dar dac\ ea [i-a pus `n cap ceva
i-a reu[it. Acum vrea s\ doarm\ [i nu reu-
[e[te. Nu e simplu. {i nici prea vesel. Dac\
ai insomnii. {i ar mai fi ceva.
Nimic nu-i prea mai iese, nimic. A `nce-
put s\ ezite, s\ nu mai fie at`t de sigur\ pe
ea, parc\ s-a muiat. Ei fir-ar a dracului de
treab\! Sigur c\ nu se vede, parc\ a devenit
mai ar]\goas\. Ceva nu e `n ordine cu ea.
Ce? Ar fi vrut s\ vorbeasc\ despre toate
astea cu C\lin, dar el nu are timp. Ba ar mai
face [i glume nes\rate cu ea. Ia-]i un amant,
nu crezi c\ ar fi o idee bun\ I-ar r`de `n
nas ve[nic simpaticul C\lin. A mai avut ea
ni[te aventuri pasagere, dar nimic serios.
A[a, de inim\.
Nici timp [i nici stare de a[a ceva nu are.
Ce-ar fi de f\cut?
A r\mas doar cu bazinul. ~i cam place de
un vecin care e violonist `n Orchestra Ra-
dio. Se `nt`lnesc uneori c`nd se plimb\ cu
bicicleta. {i el are biciclet\ [i o nevast\ gra-
vid\. Se [tiu, se salut\, au stat de c`teva ori
de vorb\. Banalit\]i. Dar i-a f\cut pl\cere
cum vorbe[te [i z`mbe[te. E cam t`n\r. Dar [i
ea se ]ine bine. Oare ce-ar zice C\lin dac\
m-a[ `ncurca cu b\iatul \sta? Pur [i simplu
nu ar zice nimic. Ar r`de. E prea ocupat. {i
nu ar crede nimic dec`t dac\ i-ar prinde e-
ventual `n pat. Asta da, ar ie[i scandal, ar
putea s-o [i loveasc\, C\lin are uneori ie[iri
violente. N-a uitat cum s-a b\tut cu un tip
mai voinic dec`t el, la o benzin\rie. Se `n-
sera, era totul at`t de frumos `n jur. Cu soarele
care apunea de-a lungul [oselei. A s\rit ea s\
nu-l omoare, Doamne fere[te, pe dobitocul
\la, C\lin a f\cut judo c`nd era student. E un
b\rbat mu[chiulos [i nici n-a f\cut burt\ ca
to]i \[tia trecu]i de patruzeci de ani.
N-a dormit bine nici ieri noapte. Acum e
`n bazin [i trage tare, mai are doar zece ture
de f\cut. Dar nu mai are putere parc\. {i au
ap\rut [i pu[tanii \[tia, sportivi, se vede c\
s`nt sportivi, baschetbali[ti sau handbali[ti
ce-or fi, care mai de care mai `nalt [i frumos.
Ea e singura femeie din bazin. Se simte
stingher\ cu toate privirile a]intite asupra ei.
Mai trage [i ea c`te un ochi dup\ vreunul din
ei ea `noat\ doar bras, ceea ce `i permite s\
se mai uite [i `n jur [i s\ nu-[i ude p\rul ce
`nseamn\ un corp t`n\r. S`nt to]i ni[te b\ie]i
frumo[i. Se fac c\ n-o bag\ `n seam\, dar
simte cum privirile lor n-o ignor\. Arat\
bine [i la c`t are ea peste 40, nici un pic de
gr\sime pe [olduri, s`nii potrivi]i, costum de
baie elegant ce mai, e o femeie bine. Dar [i
\[tia prea mul]i pe capul ei, cine naiba i-o fi
adus, n-a mai p\]it a[a ceva. E cam jen\, asta
e, nu se simte `n apele ei cu at`tea priviri pe
ea. {i nici noaptea n-a dormit bine. Mai are
doar trei ture. Oare n-o fi gre[it num\r\toa-
rea? O dor deja bra]ele, s\ fac\ pu]in pluta,
asta mai lipsea, nu se poate cu \[tia to]i al\-
turi. Ei z`mbesc, ea se face c\ `i ignor\, dar
z`mbe[te [i ea. Nu mai poate, dar nu vrea s\
arate c\ nu mai poate. Un ultim, efort, uff,
gata, 44 de ture. Iese din bazin [i `[i pune
repede halatul alb de bumbac pe ea. Cordo-
nul, da, uite [i cordonul, se simte mai pu]in
vulnerabil\.
Culmea culmilor, a transpirat, oare de ce?
Sur`de. Un prostovan `nalt [i cu umerii
la]i r`de [i el l`ng\ ea. E bine ca b\rbat, ce
mai, falnic, ar fi spus bunicul Corneliei. Ea
ro[e[te pu]in c`nd `[i d\ seama cum se uit\ la
t`n\rul sportiv.
Ea femeie. El b\rbat.
~nota]i foarte bine, s`nte]i profesionis-
t\ At`tea bazine nu e de colo? Corne-
lia sur`de, surprins\, Oh, nu Nu, am
f\cut doar pu]in atletism la junioare Atre-
cut ceva timp de atunci mai pu]in de 11,8
pe sut\ nu am scos niciodat\
Ea z`mbe[te. Prostovanul z`mbe[te [i el.
Am f\cut [i eu atletism, sur`de prosto-
vanul S\ritura `n lungime, patru ani, tot la
juniori Apoi m-am apucat de volei
Aha, \[tia s`nt voleibali[ti, zice Cornelia, [i
astfel rezolv\ una dintre nedumeririle aces-
tei dimine]i. De parc\ dac\ sportivii ar fi
fost baschetbali[ti sau handbali[ti avea vreo
importan]\. Dar a[a e ea, are apeten]\ pentru
exactitate. Ce cuv`nt, apeten]\, de unde naiba
l-o fi luat. De la C\lin, el vorbe[te `n termeni
din \[tia pre]io[i. M\ rog, e conferen]iar. {i cu
motociclet\, mereu `i vorbe[te de ea.
Fata lor e la Roma, conteaz\ mai pu]in.
Ceilal]i b\ie]i `noat\, care `ncotro, nu e ca la
armat\. La revedere, b\ie]i, strig\ ea cu
putere c`nd d\ s\ plece. Ce i-o fi venit? A[a
cum face c`nd pleac\ de la birou [i secreta-
rele se ridic\ `n picioare. Mereu le-a spus s\
nu se mai ridice, dar ]i-ai g\sit. Acum un loc
de munc\ nu se g\se[te u[or. Bun\ ziua,
doamn\, s\rum`na, `i r\spunde `ncet
prostovanul de l`ng\ ea. Care o dezbrac\ [i de
halat [i de costum de baie a[a insistent cum
prive[te. Oare C\lin de ce nu se mai uit\ ast-
fel la ea? Poate `i va veni o idee bun\ `n timp
ce va face un du[. Ce-o s\ fie cu via]a ei?
{i cu insomniile astea. Acum a uitat de
ele. La bazin e bine.
Bazinul
Poeme de
Liliana
Tirel-Lilit
Sc`ncet de jale se-aude
S`nt un val
~n oceanul plin de durere.
Doar un val ce mu[c\ din al vie]ii mal!
Furtuna sor]ii troiene[te un vis
R\t\cit `n speran]e
~ncerc\nate,
De-a omului nep\sare
{i del\sare!
M\ ung cu mir,
Pentru a estompa
R\utatea
{i indiferen]a
Ce roade
Din trupul
P\rin]ilor
{i al sfin]ilor!
Sub pleoapa cerului,
Sc`ncet de jale se-aude
Prelins `n palma abisului,
Pe ]\rmul abrupt al crezului,
Clipe[te din gene
Timpul
Ce inima-[i vede,
Agoniz`nd
~ntre Zeus [i Geea.
Doare cenu[iul vie]ii
Ce-nbr\]i[eaz\ un suflet, tremur`nd `n
v`ntul sor]ii!
Cioburi de cord
Fa]a-mi arde. Imaginea ta pl`nge.
Joac\ de parc-ar c\lca pe j\ratec.
G`ndul fr\m`nt\ `ntreb\ri desc`ntec
Iar co[marul r`de. Azi va `nvinge.
Te cuib\re[ti `n trans\ la mine-n suflet,
Sculpt`nd un chip `ntr-un rotund violet.
}i-am rezervat un loc `ntr-un ventricul
~n care te zbengui... secol dup\ secol!
,,A fost iubire?, `ntreab\ un g`nd spin.
~l ignor... ascult o sonat\ de Chopin,
Dar se-aude-n g`nd un ]ip\t s\lbatic.
Cioburi de cord cad `n lichid amniotic.
E[ti lumea mea de mister
Ne-am `nt`lnit
C`nd umblam descul]\ prin suflet,
Dorind s\ m\ iert
{i `ncercam s\ trec
Peste zi ca o noapte de mister mai departe.
A fost o iubire dincolo de cuvinte
{i mai simt la miez de noapte
S\rutul cu [oapta sufletului.
Cu m`inile rupeai fragmente din cer,
Deschiz`nd Por]ile Raiului
Iar vorbele erau r`uri `nvelite `n m\tasea
din zori.
Iubirea ta picta dorin]e
{i m\ ascundea prin vise
Ce erau efortul sufletului de-a vorbi cu cerul.
{i desenai curcubeul ce [tergea din inim\
Amprente false de iubire.
R`de iubirea c`nd vine...
Pl`nge iubirea c`nd pleac\.
Arde visul `n palma destinului amar
Iar Marea este gigantica lacrim\
De suspine [i speran]e ce apar [i dispar
~n harta din Cartea Iubirii cu num\r impar!
POEZIE
CORNEL MIHAI
UNGUREANU
I se p\ruse [i alt\dat\ c\, din tot ce spunea,
f\cea [i era ea, Tudor `n]elegea exact opusul.
~ncercase s\ `i explice, s\ se schimbe `n preaj-
ma lui [i pentru el, s\ construiasc\ un spa]iu
de siguran]\ unde s\ nu se mai simt\ `n r\zboi
permanent cu ea. Un e[ec peste altul. Nemer-
nicul `i trimitea `ns\ e-mailuri cu minuni,
buc\]i disecate din poeme furate, uneori c`te
unul `ntreg, CD-uri `mpachetate `n scrisori de
h`rtie, nu mai primise plicuri `n cutia po[tal\
de c`nd era mic\, `i spunea pove[ti simple, o
`ntreba despre c\r]ile copil\riei [i unde vrea
s\ urce, `i preg\tea, ca acum, bun\t\]i, `i d\-
ruia mereu, `n felul lui egoist [i ironic, de la
el avea [i globul vechi de pe birou, `nvelit `n
h\r]i vechi, pe care scria Lumea nu e de
ajuns, iar clipele petrecute `mpreun\, pic\-
turi de ulei volatil, se eternizau ca amintiri.
Isabela `[i suspecta tot mai des prietenii c\ ar
fi `ngeri deghiza]i, i se `nt`mplase [i cu Tudor,
chiar `i p\sa de sufletul ei [i de ea, se vedea `n
privirea scrut\toare, `n felul `n care r`dea, `n
bun\voin]a din spatele tachin\rilor. Sim]ea o
tandre]e bl`nd\ [i exasperat\ c`nd se g`ndea la
el, `i era un surogat de tat\, de Petra, de frate
mai mare, ar fi ales cur\]enie pentru a defi-
ni rela]ia lor, dac\ i-ar fi cerut cineva o for-
mulare `ntr-un cuv`nt, `i d\dea at`t de mult el,
`nc`t a[tepta acela[i lucru de la ceilal]i. ~l pl\-
cea pentru c\ nu m`nuia cuvintele doar ca s\
se apere sau s\ c`[tige, ca al]i b\rba]i, se sim-
]ise `n largul ei c`nd erau `mpreun\, poate [i
pentru c\ maximul pe care voia s\ i-l fac\, dac\
se uita la el, era s\-i `ndrepte ochelarii, dar nu
mai era sigur\ c`t `n]elesese el din grani]ele pe
care ea le desenase, `[i d\dea seama c\, dac\
zg`ria pu]in peretele, ar fi putut s\ g\seasc\
lucruri pe care le ignorase, pentru c\ unde nu
voia s\ vad\ nu vedea [i, f\r\ apropierile din
var\ de Albert [i Victor, ar fi r\mas acela[i
copil `nt`rziat care, `ntr-a zecea, c`nd dormise
cu un coleg `n pat, dup\ un chef `n c\min, nu
`n]elegea de ce acela se tot foie[te `n pat.
Tudor privea filmul [i ei `i veni `n minte
Maura [i dezbaterea lor Eu niciodat\!, pe
care o avuseser\ `n mai, ca fetele care s`nt
verticale [i ele nu, adic\ o dat\ li s-a `nt`m-
plat, dar erau bete [i nici nu le-a pl\cut! Fat\,
niciodat\ nu a[ ie[i s\ m\ pup cu unul `nsu-
rat!, zisese Maura [i ea e definitiv\, c`nd
vrea, t\iase aerul cu palma: Eu niciodat\,
fat\!. Iar la `nceput de iunie, era `ndr\gostit\
p`n\ peste urechi de un domn foarte b\tr`n [i
foarte `nsurat, care avea o fat\ mai mare dec`t
ea, plecaser\ am`ndoi `n weekend la munte,
pe ascuns, cum e mai palpitant. C`nd se `nt`l-
niser\, la `ntoarcere, Maura st\tuse o vreme la
ad\postul unei t\ceri, `n cofet\ria din fa]a li-
ceului, unde petrecuser\ chiulul la mate.
Fat\, lucrurile se mai schimb\!, zisese, `n
cele din urm\, resemnat\, [i-i povestise `nt`l-
nirea `n halta obscur\, cele dou\ nop]i petre-
cute `n cort, cu primejdii ne[tiute fo[nind `n
`ntunericul p\durii, senzualitatea aia boln\vi-
cioas\ care o `nc`nta mai mult dec`t ar fi fost
dispus\ s\ recunoasc\, deliciile senza]iei a-
mestecate de interzis [i de complicitate.
Isabela `[i f\cuse griji auzind c\ b\rbatul `i
spusese, la un moment dat, c\ dac\ s-ar hot\r`
s\ o omoare, nimeni nu va face leg\tura cu el
[i [tie destule poteci neatinse de soare la mar-
ginea c\rora ar putea s\ o `ngroape. Maura,
f\r\ s\ ia cuvintele lui neap\rat ca pe o glum\,
r`sese potolit, Roseti `i f\cuse un curs intensiv
de autoap\rare, `i spusese [i c\ singura ei
[ans\ dac\ i se `nt`mpl\ ceva r\u este elemen-
tul surpriz\: Ete, diafana are la ea un bri-
ceag!. {i da, avea unul.
Isabela nu spusese nimic, niciodat\, nim\-
nui despre Tudor, `l p\strase aproape [i tainic,
`nt`lnirile lor erau secrete pentru to]i amicii
ei, ca [i pentru Eline [i Albert. Altfel, to]i `l
cuno[teau de la televizor, `i citeau editorialele,
o amuzau comentariile lor, uneori `i venise pe
limb\ s\ `l apere, c`nd `i criticau opiniile sau
f\ceau presupuneri despre ce fel de om e, dar
se ab]inuse. Nu voia s\ afle ce ar crede ei, dac\
ar [ti, p\rerile altora pot s\ ucid\ praful de
z`ne din orice rela]ie, nici nu le-ar fi cerut un
sfat, nu f\cea asta dec`t dup\ mult timp, c`nd
problema, oricare ar fi fost, se rezolva `ntr-un
fel sau altul [i o putea privi cu deta[are.
Documentarul se terminase, el `i mai um-
plu un pahar cu Sangria [i Isabela b\u cu sete,
de[i precedentul [i bomboanele cu lichior
f\cuser\ ziua ame]itoare. Mai lu\ totu[i una,
apoi adun\ scame de pe p\tur\, m`ng`ie nas-
turii unei bluze de-a lui, aruncat\ pe col]ul
patului, f\cu un avion [i un coif, dup\ ce-l
`ntreb\ dac\ poat\ s\ rup\ foi din revist\.
Tudor `ncerca s\ nu se holbeze la ea, ar fi
putut s\ o priveasc\ ore `n [ir, `l desf\ta prive-
li[tea [i sim]ea un impuls puternic s\ o m`n-
g`ie, dar se temea, cu alt\ femeie ar fi jucat
ofensiv, pe ea o `nc\rcase `ns\ cu magicul din
inima lui [i nu vedea cum ar fi surmontat
clipa de jen\ de dup\ un refuz, era destul s\
nu existe un singur ingredient al intimit\]ii ca
totul s\ se duc\ de r`p\ [i el mai tr\ise o dat\
furia, r\ceala de dup\ furie, t\cerea. ~ncercase
s\ renun]e la ea, s\-i accepte fuga, `[i propu-
sese de c`teva ori s\ nu-i mai vorbeasc\ nicio-
dat\, nu putuse `ns\ s\ stea departe, revenise.
Isabela se `ndrept\ spre fereastr\. V\zuse
ceva, ca o pas\re neagr\ ce st\tea nemi[cat\
pe cer. Nu poate fi o pas\re, nu se mi[c\ de-
loc, `[i zise, [i se sperie: s-a murd\rit cerul!
Apropiindu-se `[i d\du seama c\ era doar o
pat\ pe geam. Ochii lui Tudor cobor`ser\ pe
silueta ei, c\ut`nd confirmarea c\ dincolo de
materialul vi[iniu ar fi un sutien [i chilo]i bej,
dac\ ar fi fost o iluzie, de ce nu le vedea ro[ii,
galbene sau verzi?
Luna e n\t`ng\, nu poate s\ prind\ min-
gea. Cliff [tie, dar [i el e prostovan, sare dup\
umbre, s\ le `nha]e. Sau poate e inteligent, nu
[tiu cum se consider\ treaba asta, zise ea, ar\-
t`nd spre cei doi c`ini care se jucau `n curte.
El r`se, se ridic\ [i se opri `n picioare, al\-
turi. Voia s\ `i ating\ p\rul, ezita la g`ndul c\
va spune Nuuu! [i, `n cur`nd, va pleca. ~n-
dr\zni s\ `i mi[te `n treac\t un zuluf, ca [i cum
l-ar fi scuturat de praf sau ar fi alungat o musc\.
Po]i s\ `mi faci codi]e, dac\ vrei, `l `n-
demn\, `ntorc`ndu-se `n pat [i a[ez`ndu-se cu
fa]a spre fereastr\.
~i pl\cea s\ i se joace cineva `n p\r sau s\
`i ia m\suri, avea un noian de amintiri cu
Petra, care `i croia rochii noi `n fiecare an,
r\sf\]`nd-o cu timp nesf`r[it pentru probe, re-
tu[uri, detalii [i fandoseli. Dup\ ce rosti cuvin-
tele se `ntreb\ dac\ el nu o va considera provo-
catoare, nu voia s\ lase impresii neconforme,
mai ales c\, `n]elese repede, chestii vagi erau
gata s\ intre `n joc [i grani]ele pe care ea le sta-
bilise, c`ndva, nu mai erau la fel de clare.
A[ezat pe pat, `n spatele ei, Tudor `i alegea
[uvi]e din p\rul [aten [i lung, c`te trei, [i le
`mpletea cu aten]ia `ncordat\ [i sim]urile
z\p\cite de imaginea g`tului delicat [i a lobu-
lui urechii drepte, `n care lucea un mic cercel
auriu, de parfumul pe care `l aspira cu nesa],
de parc\ ar fi vrut s\-l depoziteze `n vreun as-
cunzi[ al pl\m`nilor, de vecin\tatea trupului
ei crud [i senzual. Inima `i b\tea repede [i
tare, i se p\rea c\ `l d\ de gol bubuitul ei, sim-
]ea c\ o for]\ stra[nic\ `l `mpinge s\ n\v\-
leasc\ peste frumuse]ea ei, ca un barbar sau
ca un tigru, cum nu i se `nt`mplase nici m\car
`n fanteziile care se opreau, curios lucru, la
`mbr\]i[\ri [i s\rut\ri, c\ci nu `ncercase nicio-
dat\ s\-[i imagineze ce e sub fusta Isabelei,
nu se g`ndise la ea ca la alte femei, poate [i
pentru c\ `i p\rea at`t de pl\p`nd\.
~i `mpletea codi]e [i, profit`nd de faptul c\
`nchisese ochii, `i spiona din c`nd `n c`nd
chipul, at`t c`t putea dintr-o parte: nas perfect,
pu]in `n v`nt, fire g\lbui, minuscule, `n mus-
ta]\, ridul vag din col]ul gurii, urm\ de z`mbet
frecvent, aluni]a de pe obrazul drept, cuta
u[oar\ din mijlocul frun]ii, buzele minunate.
Abia se ab]inea s\ nu o r\suceasc\ spre el [i o
s\rute, dar cu c`t g`ndul devenea mai concret,
cu at`t era mai speriat [i mai plin de emo]ii,
a[a c\ am`na, cuprins de un soi de la[itate, `n-
cerc`nd s\-[i calmeze r\suflarea, `ncordat,
sim]ind c\ nu e departe de le[in.
Isabela sesiz\ tensiunea pl\cut\ care um-
pluse `nc\perea [i rezona la vibra]ia aia joas\
a aerului, c\ci [i pentru o femeie asta `nseam-
n\ voluptatea, s\ fie de partea cealalt\ a clipei
c`nd un b\rbat e tulburat astfel. ~n]elesese `n
seara de la mare, c`nd `l rugase pe Albert
c\ci Eline atunci se g\sise s\ culce copii `n
camera vecin\, cu pove[ti [i giugiuleli s\-i
prind\ [iretul de la corsetul rochiei bleu, din
p`nz\ topit\, un model f\r\ m`neci [i f\r\ bre-
tele `n care se hot\r`se s\ se duc\ la concertul
de pe plaj\ sim]ise toat\ vara c\ are o che-
mare: s\ fie o domni]\ medieval\ [i se `mbr\-
ca `n consecin]\. De[i era, [i atunci, cu spa-
tele, percepuse tumultul produs, iar secun-
dele trecuser\ greu, alungit, `ntr-o lini[te care
le capta respira]iile perturbate [i orice fo[net.
{tiuse, din clipa aceea, [i c\ rar se `nt`mpl\ ca
b\rba]ii s\ tr\iasc\ astfel de momente f\r\ ca
femeia s\ `[i dea seama sau s\ participe, fu-
sese c`t se poate de prezent\ [i avea s\ simt\
degetul lui Albert pe spate mul]i ani de atunci
`ncolo.
Sangria [i lichiorul din bomboane `i dizol-
var\ unele filtre [i plase de siguran]\, alco-
olul, ca [i febra, `]i d\ un fel de libertate, iar
Isabela se `ntreb\ ce s-ar `nt`mpla dac\ ar
renun]a la argumentele care o f\ceau s\ se
`mpotriveasc\, dac\ s-ar l\sa pur [i simplu
prad\ combina]iei `ntre indecizia ei emo]io-
nal\, poten]ialul lui de abuz [i atrac]ia aceea
de neoprit. Era ca `ntr-un joc cu multe re]ele
electrice, nu [tia ce switch-uri or s\ func]io-
neze, va fi pe nepreg\tite [i pentru ea, dar
avea `ncredere c\ se va aprinde el un bec,
undeva. Nu ]inea s\-[i l\mureasc\ acum de ce
declan[a asta, c`t era curiozitate, demers di-
dactic sau replic\ la dragostea lui, [tia c\ o
dore[te, c\ e s\tul de lucruri care nu li se
`nt`mpl\, [i atunci de ce s\ nu fie prin surprin-
dere [i c`nd `i e lumea mai drag\? Pentru o
clip\, v\z`ndu-i lipsa de `ndr\zneal\, se g`ndi
s\ `i spun\, chiar dac\ era adev\rat doar pe
jum\tate, c\ mai e cineva, din punct de ve-
dere sexual, nu ca s\-l r\neasc\, doar ca s\
d\r`me modul lui de a o vedea ca pe-o icoan\,
se opri `ns\ imediat, nu `i era datoare cu
onestitatea asta, brutal\ [i vanitoas\, dac\
st\tea s\ se g`ndeasc\.
~mi place mult parfumul t\u, zise Tudor.
Oare ce con]ine?
Cum ce con]ine? Pove[ti! Particule
mici de pove[ti colorate!, r\spunse ea cu z`m-
bet t`mp. Dac\ `nve]i s\ le adulmeci, `ncep s\
aib\ sens, s`nt pu]ine cele alese, e greu s\
recuno[ti [i s\ alungi impostorii. Ca la oa-
meni. Dar exist\ [i cele speciale, care `]i arat\
gr\dini `nchise.
{i cum [tii c\ e timpul s\ intri, dac\ vrei
mai mult?, `ntreb\, cobor`ndu-[i m`inile din
p\rul ei, avea deja codi]e `n tot capul.
Depinde. Pe fete, de exemplu, trebuie s\
le prinzi c`nd s`nt gata, zise, f\r\ s\ se `n-
toarc\. {i ele au porniri, noroc c\ au [i fr`ne.
Dar uneori `[i doresc acela[i lucru [i `n clipa
aia trebuie s\ fii pe faz\, ad\ug\.
Ar fi vrut ca el s\ `n]eleag\ c\ nu era
`ncrezut\, atunci se ap\rase [i at`t, nu putea fi
mai explicit\, nici nu era nevoie, el se l\s\ s\
alunece pe podea [i `[i puse capul `n poala ei.
}i-e fric\ s\ c`[tigi, constat\ Isabela, cu
ton serios, pu]in trist [i z`mbet vag, m`ng`in-
du-i p\rul [i amintindu-[i discu]ia cu Petra
despre b\ie]i [i cum s\ fac\ o selec]ie. Tre-
buie neap\rat s\ aleg?, o `ntrebase. Doam-
ne!, se mirase Petra, `mbr\]i[`nd-o, E[ti
exact ca taic\-tu! Ai voca]ie de amant\!, de
multe ori oamenii luau `n serios ceea ce
Isabela le spunea `n glum\.
~ntinse m`na [i apuc\ o pern\, era umplut\
cu lavand\, `[i puse capul pe ea, `ntinz`ndu-se
de-a curmezi[ul patului. Privea tavanul cojit,
p`nza de p\ianjen de deasupra u[ii [i ar fi vrut
s\ fac\ un du[, se sim]ea plin\ de praful dimi-
ne]ii, dar era t`rziu. Gura lui `i atinsese pe r`nd
genunchii rotunzi [i, `n timp ce m`inile `i ridi-
cau foarte `ncet rochia, urca pe coapsele lipite.
(fragment din romanul cu acela[i titlu)
11
Proz\
TIMPUL
www.timpul.ro decembrie 2012
EMIL BRUMARU
~ngerii s`nt din ce `n ce mai pu]ini,
Unii s-au transformat `n rou\, al]ii `n crini,
~n dovleci, `n verande, fla[nete, alaiuri
De fluturi curg`nd ca o miere spre raiuri
P\zite de [erpi cu limbile fin despicate
L`ng\ femei v\zute mereu doar din spate
{i numai acolo unde bucile li se complic\
~ntr-o floare mustoas\ pe care nimeni nu [i-
o explic\,
Ci doar Domnul o `n]elege
~n m\rea]a [i frageda lui f\rdelege
~NGERII {I LUCR|RILE LOR
~ngerii s`nt din ce
`n ce mai pu]ini
B\rba]ii ace[tia pe care `i iubim
Eveniment
TIMPUL
12
decembrie 2012 www.timpul.ro
Cea de-a noua edi]ie a Festivalului Fil-
mului Rom=nesc de la Londra a adus c`teva
schimb\ri. Mai `nt`i, prin retragerea Fun-
da]iei Ion Ra]iu din calitatea de organiza-
tor principal, acesta a fost preluat de Ra-
mona Mitric\, fost director al Funda]iei,
dar [i al Festivalului, `mpreun\ cu scriitorul
britanic Mike Phillips, `n calitate de con-
sultant, [i editura `nfiin]at\ de ei anul tre-
cut, ProFusion. Cum lucrurile au decurs
excelent, pot spune c\ experimentul a fost
reu[it [i putem spera `n continuitatea unei
manifest\ri culturale de excep]ie, care `nce-
pe s\ devin\ tradi]ie `n capitala Marii Bri-
tanii. Adoua schimbare se refer\ la locul de
desf\[urare. Dup\ dou\ edi]ii petrecute `n-
tr-un cinematograf de art\, Festivalul s-a
mutat `n s\lile re]elei Curzon din
Myfair, iar din acest an `n Renoir Cine-
ma, apar]in`nd acelea[i re]ele selecte, doar
c\ situat `n West End. Nu [tiu dac\ a fost o
mutare strategic\ poate c\ da, `n vechiul
cinematograf func]ion`nd o sal\ foarte
mare [i una prea mic\, pe c`nd aici este
vorba de dou\ s\li de circa 200 de locuri
fiecare , cred `ns\ c\ mutarea a fost bene-
fic\, dat fiind faptul c\ s-a vizionat `n fieca-
re sear\ cu casa `nchis\, la spectacolul inau-
gural, cu Dincolo de coline, de Cristian
Mungiu, cu mult\ lume `n picioare. ~n afara
filmului regizat de Cristian Mungiu, `n fes-
tival au mai rulat Principii de via]\, de
Constantin Popescu, Toat\ lumea din fa-
milia noastr\, de Radu Jude, Periferic, de
Bogdan George Apetri, iar `n extensia Fes-
tivalului, `n auditoriumul de la BERD, Me-
dalia de onoare, de C\lin Peter Netzer, cu
Victor Rebengiuc prezent acolo [i ova]io-
nat entuziast. ~n afara maestrului, au mai
participat cinci tinere actri]e talentate din
filmele prezentate: Cosmina Stratan [i
Cristina Fluture, Rodica Laz\r, Mihaela
S`rbu [i Ana Ularu. Excelentul joc al pri-
melor dou\ a fost apreciat prin Premiul de
intepretare feminin\, anul acesta la Cannes,
dar toate cinci mi s-au p\rut extraordinar de
talentate. A[ semnala pe deasupra excelen-
tul joc de mimic\ al Anei Ularu. Dar fetele
noastre nu s`nt doar excelente actri]e ci [i
foarte bune prezen]e `n dialog, dup\ cum au
dovedit-o `n sesiunile de Q/A care au
urmat fiec\rei vizion\ri.
~ns\ valoarea unui Festival nu este dat\
numai de calitatea filmelor, valoarea acto-
rilor [i realizatorilor invita]i [i de num\rul
spectatorilor, ci [i de prezen]a reprezentan-
]ilor acelei p\r]i socotit\ calificat\ a pu-
blicului, adic\ oameni de film, jurnali[ti,
intelectuali cunoscu]i `n general. {i din
acest punct de vedere, senza]ia mea este c\
valoarea festivalului spore[te de la an la an.
Din c`te am reu[it s\ observ `n pauze [i din
ce-am mai aflat pun`nd `ntreb\ri, anul aces-
ta festivalul s-a bucurat de o aten]ie spe-
cial\: Joyce Nettles (director de casting),
Yvonne Deutschman (produc\tor), Zena
Howard (distribu]ie de film), Alistair Leach
(distribu]ie de film), Paul Tickell (regizor),
W. I. Z. (regizor), Lucy Pilkington (jurna-
list), Phillip Bergson (jurnalist), Paul D.
Dasilva Mcij (jurnalist), Jonathan Charles
(jurnalist, director general comunicare
BERD), Lawrence Sherwin (jurnalist, di-
rector comunicare BERD), Jessica Dou-
glas-Home (scriitoare, pre[edinte Mihai
Eminescu Trust), Deborah Cazalet (mem-
bru `n conducerea multor organiza]ii de ca-
ritate), Phillip Jennings (universitar), Yossi
Balanescu (universitar), Bill McAlister
(promotor cultural), Robert Waite (director
programe culturale, Bruce Castle), John
Elsom (dramaturg), Lincoln Crawford
OBE (judec\tor). CNC, sus]in\tor constant
al Festivalului, a fost reprezentat de direc-
torul Eugen {erb\nescu [i Alina S\lcudea-
nu, o adev\rat\ prieten\ a acestuia. ~n seara
celei de-a treia zile, E.S. Ioan Jinga, amba-
sadorul Rom=niei la Londra a oferit un
cocktail. Unde ne-am sim]it cu to]ii, rom=ni
[i englezi, foarte bine.
Edi]ia a IX-a s-a `ncheiat. A[tept cu ne-
r\bdare edi]ia a X-a, a c\rei preg\tire, cum
e [i normal, a [i `nceput!
Festivalul filmului rom=nesc
de la Londra
un fotoreportaj de Liviu Antonesei
13
Eveniment
TIMPUL
www.timpul.ro decembrie 2012
Cinema Curzon Renoir Rodica Laz\r [i Ramona Mitric\
E.S. Ioan Jinga [i Ramona Mitric\ la cocktail Ramona Mitric\ [i Victor Rebengiuc la cocktail
Mike Phillips [i Ana Ularu Mike Phillps [i Rodica Laz\r
Ana Ularu, Mihaela S`rbu [i Rodica Laz\r Ramona Mitric\, Victor Rebengiuc [i fotoreporterul
Proz\
TIMPUL
14
decembrie 2012
www.timpul.ro
LIVIU G. STAN
Se auzir\ trei b\t\i `n u[\. Apoi vocea lui
Ulryk:
Dawid, treze[te-te. ~n aproximativ o or\
trebuie s\ plec\m. Hai, ridic\-te, Laz\re, odat\!
Era pe 12 aprilie 1992, ora 08.00.
Familia Jarek urma s\ plece `n Silesia, `n
ora[ul Katowice, la invita]ia unui bun prieten
din copil\rie de-al lui Ulryk, cu care b\rbatul
nu se mai v\zuse de un car de ani. Aveau s\ pe-
treac\ cu to]ii weekend-ul `ntr-o cas\ de vacan]\
situat\ `n apropierea r`ului Klodnica.
~nc\ din zori, vremea p\rea a anun]a o zi
ideal\ pentru c\l\torit: v`ntul de aprilie sufla
timid, iar un albastru imaculat, f\r\ pat\ de nor,
acoperea cerul. Ca `n The Sheltering Sky...,
g`ndi Dawid, deschiz`nd portiera din spate a
ma[inii, [i memoria i se umplu instantaneu de
muzica coloanei sonore a filmului: arii t`ngui-
toare de viori, exprim`nd barbaria de[ertului.
O luar\ pe autostrada A4, care face leg\tura
dintre Cracovia [i Katowice. La volan se afla
Irena, Ulryk nu avea carnet de [ofer [i nici nu
`[i dorea.
Ulryk introduse `n casetofon o caset\ [i
ap\s\ butonul play. Ascultau Vivaldi, Anotim-
purile. Ma[inile v`j`iau pe l`ng\ ei. Pe bancheta
din spate, copilul adulmeca cu ochii `nchi[i
parfumul pe care hainele mamei `l `mpr\[tiau `n
jur. P\r`nd m`ndru de penajul dob`ndit, puiul de
cioar\ st\tea `n poala lui [i-i ciugulea din c\u[ul
palmei nuci m\run]ite.
De cum deschisese ochii diminea]\, Dawid
sim]ise o puternic\ senza]ie de calm interior.
Rar i se `nt`mplase s\ se trezeasc\ astfel. De
obicei, sf`r[itul somnului l\sa `n el o stare de
iritare, exprimat\ printr-un soi de buim\ceal\
moroc\noas\, pe care nu [i-o putea explica
dec`t prin faptul c\, `n acele clipe de proasp\t\
trezie, avea impresia c\, noaptea, cineva tr\sese
cu ochiul, ca printr-un vizor, `n visele lui. Ob-
serv\ c\ [i p\rin]ii lui se treziser\ binedispu[i.
Cu m`na pe maneta de viteze, mama lui fredona
cu intona]ie de sopran\ ritmul viorii vivaldiene,
iar tat\l s\u, ]in`nd `ntre degete un pix, atent la
fiecare automobil care `i dep\[ea, `[i mi[ca
m`na precum un dirijor.
Ulryk, ce faci?
Dirijez.
Ce dirijezi, aerul?
Nu, ma[inile. Dac\ te vei l\sa pu]in furat\ de
muzic\, ceea ce, evident, nu-]i sugerez, vei ob-
serva c\ ro]ile ma[inilor, fumul din tob\, sem-
naliz\rile, dep\[irile, par a fi toate conectate, ca
`ntr-un mecanism de ceas, la tempoul [i tensiu-
nile ariilor lui Vivaldi [i c\, fiecare `n parte, ro-
]ile, fumul, semnaliz\rile, dep\[irile reprezint\
o expresie unic\ a acestei invazii de somptuo-
zitate [i de nevroz\ pe care o st`rne[te arcu[ul
lui. De fapt, `mi imaginam c\ Vivaldi ne-a
transformat ma[ina `ntr-un fuger globular. Nu-i
a[a, Dawid?
Ulryk se `ntoarse spre copil, iar el, care as-
cultase p`n\ atunci cu gura deschis\ explica]iile
tat\lui, luat pe nepreg\tite, d\du afirmativ din
cap, dar, `n secunda imediat urm\toare, `n min-
te `i ap\rur\ dou\ semne de `ntrebare: Oare a
vrut s\-mi transmit\ un mesaj codat? Oare tata
[tie c\ eu [tiu despre el c\ este spion guver-
namental? Sim]indu-se dator cu un r\spuns,
ridic\ puiul de cioar\ `n dreptul urechii [i le zise
p\rin]ilor:
A]i auzit?
Ce s\ auzim?, `ntreb\ Irena, dep\[ind un tir
care transporta ]evi metalice.
Alexis! Alexis vrea s\ ne comunice ceva!
Da, Alexis, dragule, te rog, zi ce ai de zis, vorbi
copilul cu o modula]ie teatral\ a vocii.
Pe Ulryk `l bufni r`sul. Irena intr\ `n jocul
copilului:
Alexis, st\p`ne, transmite-ne mesajul t\u!
Noi, umilii t\i servitori, te vom pre]ui orice ai
spune.
Sub]iindu-[i vocea, pentru a imita tonul unei
ciori, Dawid le spuse:
Craaaa!... Voi [tia]i c\ ciorile s`nt cele mai
inteligente p\s\ri din lume. Craaa!... Bufni]ele
[i p\s\rile de prad\ s`nt mai proaste dec`t noi,
iar... craaaa!.... papagalii s`nt mai pu]in [me-
cheri [i mai pu]in descurc\re]i?
Irena, se pare c\ avem un micu] p\pu[ar ven-
triloc printre noi, spuse Ulryk, uit`ndu-se cu
bl`nde]e `n ochii copilului.
Cuvintele lui Ulryk `l flatar\, iar urm\torul
gest pe care tat\l s\u `l f\cu, st`rni `n el o emo]ie
tulbur\toare, ce `i provoc\ o irepresibil\ nevoie
de a pl`nge: Ulryk `[i puse palma pe maneta de
viteze peste m`na Irenei [i o str`nse gentil. Lo-
vit\ de o raz\ de soare, verigheta lui emise `n
acea clip\ o str\lucire orbitoare. {i ce dac\ e
spion? E tat\l meu! Dar poate c\, p`n\ la urm\,
nu e spion [i acel b\rbat i-a `nm`nat doar un do-
sar cu facturi, despre care nu vrea s\-i vor-
beasc\ mamei ca s\ nu o supere, g`ndea Dawid
cuprins de remu[c\ri.
Ce-i drept, se uimea de c`t de u[or `i era s\
]in\ `nchis `n el secretul acelei nop]i din Parcul
Jordana.
De c`teva minute, [oseaua se str`mtase, iar
cerul disp\ruse. ~n locul lui, `ntret\indu-[i v`fu-
rile `ntr-o osatur\ ogival\, se `ntindeau cr\cile
proasp\t `nmugurite ale unor copaci uria[i.
{oseaua `i purta printr-o p\dure.
Vou\ nu v\ este foame? Eu, unul, am o foa-
me de lup, le zise Ulryk la un moment dat.
Dac\ dore[ti, putem s\ facem un micu]
picnic, `i spuse Irena.
Ar fi excelent.
Virar\ undeva la st`nga [i oprir\ ma[ina pe
marginea unui drum pres\rat cu pietri[.
Dawid b\g\ puiul de cioar\ `n colivie. Irena
scoase din portbagaj o p\tur\ [i un rucsac cu
m`ncare pe care i-l `nm`n\ lui Ulryk [i plecar\
`n c\utarea unui loc pentru picnic.
Intrar\ `n p\dure. P\m`ntul era umed [i orice
pas dezl\n]uia mirosuri ame]itoare. Copilul a-
vea `n n\ri combina]ii olfactive de mu[chi ver-
de [i urzic\. Era numai ochi [i urechi. Dac\ p\-
rin]ii lui m\r[\luiau f\r\ s\ le pese de ceea ce
s-ar putea afla sub t\lpile lor, el `n schimb p\[ea
cu mare grij\, ca nu cumva s\ striveasc\ vreo
vietate minuscul\ sau vreo floare. Grija aceasta
nu era nou\. Ori de c`te ori ajungea `ntr-o p\du-
re, sim]ea un vag sentiment de st`njeneal\: st`n-
jeneala unui oaspete gigant care se chinuie s\
nu `[i deranjeze microscopicele gazde. Printre
copaci plutea r\coarea. Dawid `[i `nchise geaca
de blugi la toate capsele [i-i ridic\ gulerul.
Puiul de cioar\ privea curios `n toate p\r]ile.
Peste un timp, g\sir\ o poian\.
Propun s\ r\m`nem aici, le zise Ulryk.
Irena `ntinse p\tura, o c\lc\ cu podul palmei
pentru a `ndep\rta cutele, apoi deschise rucsa-
cul [i scoase tac`murile [i m`ncarea: trei cas-
tronele de plastic con]in`nd c`te o por]ie de tor-
tellini cu carne.
M`ncar\ to]i trei `n t\cere, fiecare privind `n
propriul lui castron.
Scuza]i-m\, dar stomacul `mi spune c\ tre-
buie s\ m\ duc la toalet\, spuse Ulryk dup\ ce
`[i termin\ por]ia.
Vin [i eu!, s\ri Dawid `n picioare.
Atunci, haide, dar repede, s\ nu o l\s\m prea
mult singur\ pe mama ta `n pustietatea asta.
Pot s\-l iau [i pe Alexis?
Da, ia-]i [i fr\]iorul de cruce.
Plecar\.
Ulryk mergea `n fa]\, d`nd la o parte cu m`na
[i strivind cu picioarele ierburile mai `nalte
pentru a-[i croi drum, iar Dawid `n spatele lui
cu degetul ar\t\tor f\cut c`rlig `n ag\]\toarea
coliviei. ~[i studia cu aten]ie tat\l: siguran]a pa-
[ilor [i gesturile ferme cu care m`inile lui `n-
fruntau decorul vegetal `i concurau `n imagina-
]ie la conturarea unei siluete ne`nfricate de con-
duc\tor de o[ti `n plin\ exercitare a rangului.
Merser\ astfel vreo cinci minute.
C`t mai mergem? De ce nu ne oprim aici?,
`ntreb\ Dawid.
Ulryk nu-i r\spunse. Copilul observ\ c\ tat\l
lui m\rea din ce `n ce mai mult pasul, l\s`ndu-l
`n urm\.
Stai, a[teapt\-m\! Nu pot s\ merg la fel de
repede ca tine, trebuie s\ am grij\ s\ nu calc
insectele, `i zise, privindu-[i atent v`rfurile
adida[ilor.
C`nd ridic\ capul din p\m`nt, realiz\ cu stu-
poare c\ r\m\sese singur: Ulryk disp\ruse, ca [i
c`nd l-ar fi `nghi]it p\m`ntul. Brusc, `ncepu
panica. Pulsul `i crescu, iar respira]ia i se sub]ie.
Ne[tiind `ncotro s-o apuce, `ncepu s\ strige
dup\ Irena, dar ecoul vocii lui nu primi niciun
r\spuns. Continu\ s\ strige, dar degeaba: minu-
tele se scrugeau [i ea nu `[i f\cea apari]ia. Pa-
nica se transform\ cur`nd `n disperare. {i, de
parc\ i-ar fi sim]it starea `n care se afla, puiul de
cioar\ slobozi un cronc\nit asurzitor.
Taci, las\-m\ s\ m\ g`ndesc!
Nu se mai g`ndi, ci o rupse la fug\, strig`nd
dup\ tat\l s\u din to]i r\runchii. Puiul de cioar\
`[i ie[i din min]i, hurduc\iala cauzat\ de fug\ `l
sperie at`t de tare, `nc`t `ncepu s\ zbur\t\ceasc\,
izbindu-se de gratiile coliviei.
Nu trecu mult timp, [i, secat de energii, se
descoperi captiv `ntr-un labirint: oriunde vedea
cu ochii, copaci, sute, mii, milioane de copaci,
str`mbi [i drep]i, [i nicio c\rare salvatoare,
niciun indicator. Avea ochii umfla]i de pl`ns.
Obosit, se rezem\ cu spatele de trunchiul unui
copac [i alunec\ u[or pe vine, p`n\ c`nd ajunse
cu genunchii la piept. Abia atunci, `n acea pozi-
]ie, percepu, `n mod cople[itor, t\cerea p\durii:
urechile `i fuseser\ invadate de un ]iuit `nde-
p\rtat, ad`nc, strident, care `i p\rea `nsp\im`n-
t\tor. Nemaiput`nd suporta t\cerea din jur, `[i
astup\ urechile. Un singur g`nd avea `n cap [i-i
ataca cu presim]iri tenebre imagina]ia: noaptea,
zgomotele p\durii, pericolele [i siluetele copa-
cilor supu[i de `ntuneric la muta]ii `nfrico[\toa-
re. Se uit\ la puiul de cioar\ [i-i zise:
Alexis, mi-e fric\
Apoi `[i sprijini fruntea pe genunchi [i `n-
chise ochii. Nu peste mult timp, oboseala aler-
g\turii `ncepu s\-[i spun\ cuv`ntul: mo]\i [i,
lent, adormi. {i avu un vis; `n vis, deschise
palma m`inii drepte [i o g\si p\tat\ de s`nge, o
pat\ mare c`t toat\ palma; s`ngele `i p\rea a fi
proasp\t, deoarece i se scurgea peste marginile
palmei; `n pat\ `i ap\ruse un personaj pe care
imagina]ia lui `l aruncase demult `n sectorul
uit\rii; b\ie]elul-care-fuge-dup\-o-pas\re; st`nd
drept [i f\c`ndu-[i ne`ncetat cruce, b\ie]elul-
care-fuge-dup\-o-pas\re `i spuse: Prostule, de
ce dormi `n front?
~ntrebarea sparse visul, f\c`ndu-l s\ tresar\.
C`nd deschise ochii [i `[i ridic\ fruntea `n pozi-
]ie vertical\, s\ri alarmat `n picioare: colivia era
goal\, porti]a deschis\, iar puiul de cioar\ dis-
p\rut `n acela[i mod misterios ca [i tat\l s\u.
Din acest punct `ncolo, disperarea lui atinse pa-
roxismul. Nici bine nu se dezmetici din acea
constatare, c\ auzi, r\sun`nd `ntr-un ecou necu-
prins, strig\tul unei p\s\ri ce sem\na cu un
cronc\nit.
Alexis! Alexis! Tat\, unde e[ti?
Auzi `nc\ o dat\ strig\tul de pas\re, care, din
cauza ecoului, i se p\rea c\ n\puste[te asupra
lui din toate direc]iile, ca o furtun\. O lu\ din
nou la fug\, `ns\ de data aceasta se av`nt\ `n ve-
geta]ie f\r\ s\-i mai pese de insecte [i flori sau
de obstacolele periculoase care puteau a[tepta
camuflate de iarb\. Folosea antebra]ele pentru
a-[i ap\ra fa]a de crengu]e [i de diferitele plante
ag\]\toare care se `nv`rtejeau, `nc`lcite, printre
copaci, ca ni[te creaturi mitologice, cre`nd veri-
tabile capcane. ~ntreaga greutate corporal\ i se
l\sase `nspre t\lpi. Aerul i se sp\rgea de fa]\ [i-i
`ntindea lacrimile spre t`mple. Nu auzea nimic
altceva dec`t propria lui respira]ie, c\p\t`nd
propor]ii din ce `n ce mai mari, devenind din ce
`n ce mai grea cu fiecare secund\, supun`nd
pl\m`nii la un efort istovitor.
Alexis! Alexis!
Deodat\ `ns\, respira]ia lui `ncet\. O piatr\
bine ascuns\ `ntr-un tufi[ de m\ce[e `i deturnase
fuga. C\zut pe burt\, cu falca lipit\ de p\m`ntul
umed [i `nmiresmat al p\durii, copilul privea
acum `ntr-o parte, f\r\ s\ clipeasc\, precum un
cadavru.
Ochi larg deschi[i.
Gura `ntredeschis\, din care se prelingea
saliv\.
Trup moale [i lipsit de vlag\.
O micu]\, imperceptibil\ b\taie de inim\ `n
piept, c`t s\ ]in\ mintea `n stare de veghe, pri-
virea activ\ [i memoria `n expectativ\.
G\sise locul de unde pas\rea strigase spre el.
Era la c`]iva metri `n fa]a lui, printre un num\r
nesemnificativ de copaci, iar tat\l lui era cel ce
f\cuse pas\rea s\ strige, [i pas\rea care striga
era puiul de cioar\.
Puiul se zv`rcolea `n m`na lui Ulryk [i cron-
c\nea pi]ig\iat, `ntr-un mod sf`[ietor. B\rbatul `l
str`ngea de cap. Cu cealalt\ m`n\, c\uta nervos
s\-[i desfac\ siretul de la pantoful drept. ~ncepu
s\ trag\ de cap\tul [iretului `n toate p\r]ile, p`n\
c`nd, dup\ repetate tentative e[uate, acesta ie[i
prin ultimele dou\ orificii ale pantofului. ~ncer-
c\ de dou\ ori s\ lege [iretul de unul dintre pi-
cioarele puiului, `ns\ nu reu[i, pas\rea se zb\tea
prea tare. C\ut`nd parc\ s\-l anestezieze, str`nse
din ochi [i d\du cu puiul de p\m`nt. Ca un ele-
ment complice, p\durea absorbi imediat zgo-
motul produs de trupu[orul puiului. Pas\rea r\-
mase paralizat\, cu o aripioar\, deschis\ aproa-
pe mecanic, tremur`ndu-i imperceptibil. Nu
mai scotea niciun cronc\nit, ci doar un sunet
`nfundat asem\n\tor unui g`lg`it. Respir`nd
sacadat, Ulryk a[tepta. Puiul reu[i `n sf`r[it s\ se
ridice ame]it pe cele dou\ picioare [i d\du s\
fug\, s\-[i ia zborul, dar izbitura `ncasat\ fusese
at`t de puternic\, `nc`t, dup\ prima ]op\itur\,
c\zu `ntr-o parte, rostogolindu-se. Mai `ncerc\
o dat\, dar se duse iar\[i de-a bu[ilea, ca o ju-
c\rie stricat\. ~nghi]ind `n sec, Ulryk se apropie
de pui cu maxim\ precau]ie, chiar tem\tor, cu
pa[i mici, [terg`ndu-[i nervos palmele pe ma-
terialul pantalonilor. Verific\ dac\ mai este `n
via]\, `mpung`ndu-l cu degetul. Tres\ri [i, `n
aceea[i clip\, sim]i `n gur\ un [uvoi de lichid
amar. Scuip\ `ntr-o parte. Puiul `nc\ tr\ia: piep-
tul lui firav se umfla [i se dezumfla `ntr-un ritm
accelerat. Ulryk se l\s\ pe vine, c\ut`nd parc\ s\
fie c`t mai silen]ios posibil, [i, lucr`nd cu preci-
zie `n v`rful degetelor, reu[i `n sf`r[it s\ lege
[iretul de piciorul puiului. ~[i `nf\[ur\ apoi cel\-
lalt cap\t al [iretului `n jurul degetului ar\t\tor
[i ridic\ pas\rea. }in`nd-o ca pe-un ma], o privi
cu aten]ie [i `nghi]i din nou `n sec: puiul avea
un ochi spart [i, ca [i c`nd ar fi cerut de m`ncare,
pliscul c\scat, l\s`nd la iveal\ o limb\ sub]ire [i
v`n\t\. ~n urm\toarea secund\, un trosnet scurt,
ca de oase, goni dintr-un tufi[ un iepure maro-
niu izbise iar\[i pas\rea. Repet\ lovitura, cu [i
mai mult\ for]\, iar de data aceasta un jet spu-
mos [i `ntunecat de s`nge, ce irumpse din burta
puiului, laolalt\ cu un mald\r minuscul de m\-
runtaie, se `mpr\[tie `n iarb\ [i pe figura lui.
Ulryk icni [i, involuntar, sc\p\ un r`g`it. Urm\ o
alt\ lovitur\, iar aerul din jurul lui se umplu de
pene mici [i negre, levit`nd `n direc]ii aleatorii.
Apoi, `nc\ o dat\, trupu[orul strivit al puiului
mai pluti c`teva sutimi de secund\ `n aer, ca un
v`rf de bici, `nainte de-a primi a cincea lovitur\,
care-i f\cu ]\nd\ri craniul micu], arunc`nd din
el, peste o furnic\ ce t`ra prin iarb\ o arip\ de
insect\, o substan]\ v`scoas\.
Aici se opri totul, deoarece Ulryk c\zuse `n
genunchi, vom`nd, pe gur\ [i pe nas.
Stomacul lui se cur\]\ repede de por]ia de
tortellini cu carne. O pan\ i se lipise pe centrul
frun]ii, pe o por]iune stropit\ cu s`nge. R\m`-
n`nd `n continuare `n acea pozi]ie, `[i scoase
c\ma[a din pantaloni, o c\ma[\ alb\ de bumbac,
[i `[i [terse s`ngele de pe fa]\ cu poalele ei, sco-
]`nd ni[te sunete guturale, `n\bu[ite de grosimea
materialului, ca [i c`nd ar fi pl`ns.
Venind de undeva din v`rfurile copacilor,
trei mu[te `ncepur\, b`z`ind, s\ se hr\neasc\ din
s`ngele puiului.
P\durea `[i rec\p\tase lini[tea ei natural\.
(fragment de romanul cu acela[i titlu)
S`nge de pas\re pe haine
15
decembrie 2012 www.timpul.ro
Recitiri
TIMPUL
TIBERIU
BR|ILEAN
Putem cunoa[te Adev\rul? Iisus spune:
Eu s`nt Calea, Adev\rul [i Via]a [i ~nainte
de a exista Avraam, Eu s`nt. Iar `naintea lui
Pilat este `ntrebat Tu e[ti...?. R\spunsul
este acela[i: Eu s`nt. Putem deci cunoa[te
Adev\rul `n m\sura `n care putem spune [i
noi Eu s`nt, `n m\sura `n care ne identi-
fic\m cu Sinele divin, care este real, etern,
indestructibil, nu cunoa[te na[terea [i nu cu-
noa[te moartea. Adev\rul se reveleaz\ dup\
capacitatea de `n]elegere a fiec\ruia. El este
Unu, non-dual, Con[tiin]\ pur\, realizabil `n
stare de s\l\[luire-`n-Sine.
Refuz`nd dualitatea, vom spune c\ Eul nu
exist\. Dac\ am admite [i existen]a eului,
chiar superficial\ sau iluzorie, pe l`ng\ cea a
Sinelui profund, ar `nsemna c\ fiin]a noastr\
e una schizofrenic\. De aceea vom spune c\
nu ne confund\m cu ce e trec\tor `n noi, ci cu
ce este ve[nic, aici [i acum. M\ recunosc `n
Sinele suprem, str\lucitor, orbitor, `n Lumi-
n\. Timpul iese din timp, iar eu r\m`n fericit
s\ tr\iesc `n eternitate. Fiecare poate fi astfel,
doar `nl\tur`nd ideea fals\ c\ nu este realizat,
c`nd Sinele e acolo [i nu a[teapt\ dec`t s\ fie
recunoscut: Iat\, Eu stau la u[\ [i bat. Nu
merit\ s\ te zba]i dec`t pentru ceea ce este
etern. ~n starea lor actual\ de cunoa[tere, oa-
menii numesc asta realizare sau m`ntui-
re, sau eliberare. Adev\rul e `ns\ c\ aceas-
ta este o stare etern\, prezent\ deja, cum spu-
neam, hic et nunc.
Con[tiin]a este cunoa[tere pur\, guvernat\
de Adev\r. Din ea apare mintea [i din minte
apar g`ndurile. {i, o dat\ cu ele, problemele.
Ca s\ reu[im s\ ne men]inem con[tiin]a neal-
terat\, trebuie ca mintea s\ tac\. C`nd mintea
tace `ncepe fiin]area, `ncepe Eu s`nt. Numai
`n t\cerea min]ii `ntrez\rim Adev\rul [i-l a[-
tept\m cu f\cliile aprinse. ~mpreun\, c\ci ni-
meni nu e singur [i ne iubim unii pe al]ii
cum Tat\l ceresc M-a iubit pe Mine. Indi-
vidualismul este r\d\cina a tot ce este futil [i
indezirabil `n via]\. P`n\ [i umbra are nevoie
de lumin\...
Universul se relev\ instantaneu, simultan
cu observatorul. Pove[tile Crea]iei din Sfin-
tele Scripturi vorbesc despre timp, dar nu ca
durat\. Nu [tiu, eu cred `n crea]ie ca `ntr-o
dezv\luire instantanee a subiectului [i obiec-
tului, a multiversului, a Sinelui care se
admir\ pe Sine reflectat `n oglinda ochilor
Beatricei. Tot ce a urmat: energii, for]e, fi-
in]e, materie este `n conformitate cu natura
Crea]iei. E iluzorie iluzia c\ toate acestea s`nt
o iluzie. Toate s`nt, de fapt, manifest\ri ale
Marelui Pesc\ru[. Realitatea este ceea ce
este [i a[a cum este. Transcende orice `ncer-
care de descriere. Vom ilustra acest lucru
printr-un aparent paradox din filosoful hin-
dus Shankara. El a f\cut trei afirma]ii: Brah-
man este real, universul este ireal [i Brahman
este universul.
Cunoa[terea Adev\rului nu poate fi dec`t
direct\, tr\it\. Partea se scald\ `n beatitudinea
`ntregului. Nimic nu poate exista `n afara a-
cestuia, `n mod independent. Poate vreun fi-
losof, sau vreun g`nd r\t\cit, sau iluzia unor
imagini proiectate pe ecranul min]ii noastre.
Dar c`nd observatorul `nsu[i devine ecranul,
r\m`ne doar Adev\rul: Eu s`nt ceea ce s`nt.
***
Adev\rata cunoa[tere trebuie s\ se bazeze
pe [i s\ genereze Dreptate, este deci o cu-
noa[tere normativ\. Ferici]i iubitorii de
dreptate.... Universul `ntreg e structurat cu
ajutorul unor legi de natur\ moral\. Cerul [i
p\m`ntul vor trece, dar nici o liter\ din Lege
nu va c\dea, spune Iisus, `mplinitorul Legii.
Aceasta se aplic\ fiec\ruia dup\ nivelul s\u
spiritual, dar s`nt [i ni[te stele fixe general
umane. Adev\rul, de pild\, nu este relativ, de
aceea dreptatea se face `n Adev\r. Poate c\
Binele este subiectiv dar, ca atribut divin, el
este Absolut.
Dumnezeu, `n `ndurarea Sa, z\vor\[te oa-
menilor cunoa[terea aceasta, pentru a nu se
m`ndri dac\ s`nt virtuo[i [i a nu dezn\d\jdui
dac\ nu s`nt. Omul-`n-lume continu\ s\ fie o
fiin]\ moral\ esen]ialmente, chiar dac\, de
cele mai multe ori, doar `n poten]ialitate. Dar
nu po]i cuteza la o cunoa[tere superioar\, in
divinis, dac\ nu e[ti un om drept. Vei cunoa[-
te tot felul de str`mb\t\]i, pe care degeaba te
vei str\dui s\ le aduni `n diverse formule de
a[a-zis\ coinciden]\ a contrariilor. Odat\
cu morala, lumea noastr\ [i-a pierdut sufle-
tul. Celebrul Axis Mundi este drept [i duce
c\tre Cer, `n vreme ce Anima Mundi r\t\ce[te
`ntr-o cea]\ etic\, `ntr-o noapte de sens. Unii
numesc asta absurd, dar absurdul nu exist\
dec`t `n raport tot cu ni[te legi, reguli sau
convenien]e.
Am scris `n voi `ntreaga cunoa[tere,
zice Domnul. Ce am f\cut cu ea? De ce na-
tura uman\ [i natura `n general s`nt imper-
fecte? De c`te risipiri, care nu pot fi `n]elese
nicicum ca pa[i ai spiritului cum credea
Hegel c\tre con[tiin]a sa des\v`r[it\ de sine,
de c`te nedrept\]i, mai este nevoie? Un om [i
o lume create dup\ chipul [i `ntru asem\narea
Creatorului nu pot fi dec`t un om drept, [i o
lume moral\. Din p\cate, morala a fost alun-
gat\ din cetate, iar oameni drep]i oare c`]i au
mai r\mas s\ ]ie baierele lumii?
Dup\ Goethe, suprema sarcin\ a omului e
de a adora `n lini[te nep\trunsul, iar pentru
Schopenhauer, scopul adev\rat al lumii [i al
omului `l constituie nimicul. Dar, indiferent
cum `l numim, haos, vid, eter, nimic, sau pur
[i simplu nep\truns, acesta nu e anarhic sau
entropic ci un c`mp foarte bine structurat,
plin cum spun orientalii, din care totul de-
vine, o matrice de poten]ialit\]i guvernat\,
adic\ ordonat\ de Con[tiin]\. Vorba poetului:
Din haos toate s-au n\scut [i s-or `ntoarce-n
haos. Astfel, nimicul e totul, viu [i armonic,
fecund.
~ntr-un univers armonic, dreptatea se
petrece firesc, continuu. Sistemele noastre
sociale au avut mereu o bun\ surs\ de inspi-
ra]ie `n aceast\ ordine natural\, armonie di-
vin\, dar au ratat de fiecare dat\. Aceast\
ordine nu trebuie dec`t s\ fie recunoscut\ [i
transpus\ social, astfel ca ce e sus s\ fie [i
jos, ce e `n mare [i `n mic, pentru ca toate s\
fie una, pentru ca omul [i divinitatea s\ devi-
n\ cu adev\rat una, sub `nv\luitoarea muzic\
a sferelor, `ntru aici [i acum.
***
Adev\rata cunoa[tere vine din simpla tr\i-
re a Vie]ii, ca un copil, capabil s\ ne re`nve]e
inocen]a de a fi, dup\ ce am orbec\it o vre-
me, plini de nelini[ti [i smul[i din pacea
unit\]ii, prin obscuritatea nop]ii spirituale, `n
c\utarea sensului vie]ii. Obiectivul profund
al `ntregului demers `l constituie intuirea uni-
t\]ii pierdute c`ndva, in illo tempore, dar care
poate fi recunoscut\ sau m\car intuit\, din-
colo de multiplicitatea infinit\ a formelor ex-
terioare: s`ntem construi]i dup\ acela[i ADN
[i apar]inem aceleia[i Fiin]e.
Numai ignoran]a produce dezordine,
dizarmonie. Deci mai `nt`i trebuie dep\[it\
ignoran]a prin cunoa[tere dinl\untru, intim\.
Aceasta este o mare virtute, ce purific\ sufle-
tul, dac\ e cazul. Originea sa e planul su-
prasensibilului, al esen]elor spirituale, unde
te po]i bucura de contemplarea Ideilor. Dar
pentru asta ne trebuie, cum spunea Plotin, o
alt\ vedere, de fapt o `ntreag\ schimbare de
Sine, produs\ prin renun]area la sclavia sim-
]urilor [i a[teptarea t\cut\ a ivirii lui Unu `n
noi. Atunci vom putea contempla ceea-ce-
este etern. A contempla (theoria) e tot un
mod de a cunoa[te, extatic, `n lumina ne`nse-
rat\ a virtu]ii supreme.
Tindem c\tre o cunoa[tere superioar\,
care s\ mearg\ dincolo de lumea fenome-
nal\ [i de epoca modern\, `ncerc`nd s\ se
reuneasc\ cu existen]a [i elimin`nd contras-
tele dintre subiect [i obiect, dintre Eu [i non-
Eu, reidentific\ri ce trebuie experimentate la
toate nivelurile con[tiin]ei, de la g`ndirea
pur\ p`n\ la obtuza limit\ p\m`ntean\, c\reia
`n]elep]ii vedici `i spuneau bhuta, de unde a
derivat burta, idealul nostru nefiind deloc
unul al bur]ilor pline, ci de slujire a virtu]ilor
sugerate de atributele divine: bine, adev\r,
frumos, dreptate [.a.
Mecanismele mentale care au domnit `n
ultimele secole s`nt pe cale s\ se sting\, iar
societatea noastr\ a atins un prag critic de
reprezentare. Tr\im o metamorfoz\, o trecere
spre un nou Weltanschauung, spre un nou tip
de civiliza]ie, care presupune o regenerare a
Spiritului, inclusiv a spiritului uman, sub pu-
terea jocului Absolutului. C\ci numai zeul
poate recunoa[te zeul, cum sus]ine un pre-
cept vedic. Pentru aceasta avem nevoie [i de
metode noi, dep\[ind parcel\rile [i hiperspe-
cializ\rile actuale, acord`nd egal\ pertinen]\
individului [i comunit\]ii, `ncerc`nd s\ inte-
greze Omul total `ntr-o reprezentare coerent\
a lumii, cu iubire, `ntru cunoa[tere, pentru
via]\ din Domnul, `n Domnul [i Domnul,
cum frumos predica Meister Eckhart.
***
Adev\rata cunoa[tere const\ `n intuirea
Frumuse]ii care va salva lumea. Ea trebuie
intuit\, fiind cel mai adesea un dat interior,
unul infinit. A]i intuit/ admirat vreodat\ fru-
muse]ea non-formal\ a infinitului, ce se dez-
v\luie doar pentru voi, `n t\cerea absolut\?
Trebuie foarte mult\ putere pentru asta, pute-
rea sensibilit\]ii, a lini[tii... Frumuse]ea a-
ceasta exist\ `n sine, egal\ cu sine [i `mpreu-
n\ numai cu sine, ne`mp\rt\[it\ [i ve[nic\,
dincolo de aceast\ lume `n care absurdul a
devenit normalitate, dincolo de Absurdistan...
Exist\ un prototip al frumosului, `n care se
reg\se[te tot ce e frumos, este ideea de fru-
mos c\tre care aspir\ Erosul, `n accep]iunea
lui Platon. Ce frumoas\ poate fi o idee! Ce
frumoas\ poate fi ideea de frumos, bun\oar\.
Pornirea lui Eros `ntru idee simbolizeaz\ ne-
contenita noastr\ str\danie `ntru des\v`r[ire.
Frumosul nu e supus na[terii [i pieirii, nu
cre[te [i nu scade, iar cunoa[terea sa
salvatoare probabil c\ necesit\ mai multe
vie]i. A-l cunoa[te `nseamn\ a ne reaminti. {i
totu[i, Hristos ne `nva]\ c\ putem realiza
totul `ntr-o singur\ via]\, deci inclusiv ideea
de frumos.
Unul dintre cele mai frumoase lucruri e
`n]elepciunea. A[ defini `n]elepciunea drept
cunoa[terea frumosului, z\mislind spirit [i
adev\r. Altul este iubirea. Iubirea este intui-
rea [i `n]elegerea frumosului, deci iubirea
este cunoa[tere, cu dreptate, `n adev\r, astfel
`nc`t atributele divinit\]ii pot fi reduse la
unul, unul interior, infinit. Nu `nt`mpl\tor su-
fletul aspir\ c\tre unu, amintindu-[i originea.
Dar, pentru a-[i `mplini aspira]ia, mai `nt`i
trebuie s\ se g\seasc\ pe sine arz`nd `n iu-
bire. Iube[te numai [i vei tr\i frumuse]ea-
unit\]ii-care-este. Cea care nu doare, cea care
salveaz\, non-alta.
Ur`tul nici nu exist\, nicicum s\-i scrii o
istorie, precum Umberto Eco; ur`tul e fru-
muse]e `n poten]ialitate, `n devenire. Dar nici
frumuse]ea nu are istorie, ea doar este. Ar fi
ca [i cum am scrie o istorie a prezentului
continuu, o istorie a nimicului care ne apro-
pie de fiin]\, a nimicului care nimicnice[te,
cum spunea Heidegger. Nimicul e doar
v\lul fiin]ei, sau v\lul lui Isis. Prin el
poate fi intuit\, [i doar intuit\, frumuse]ea
`ns\[i a fiin]ei, aceasta nefiind vizibil\ en
plein jour. Dar nimicul [i fiin]a au aceea[i
structur\ fundamental\. Ele se urmeaz\
revelatoriu. Limbajul nu ne ajut\ prea mult
aici, pur [i simplu `n]elegem.
Frumuse]ea doar este, dar intuirea frumu-
se]ii e survenire fundamental\, este, `n ace-
la[i timp, un proces [i un fenomen l\untric [i
universal. Fiin]a este starea de neascundere
care survine, cum spunea acela[i
Heidegger. Fiin]area [i omul se reveleaz\.
Astfel, lumea se umple de lumin\ [i omul
istoric asemeni, devenind un loc de
deschidere luminatoare, capabil de
cunoa[tere `ntru fiin]\, de evolu]ie `ntru
frumuse]e. Frumuse]ea `i iese `ntru
`nt`mpinare, pornind din nimic. Ea nu este
instituit\ de om, ea `l instituie pe acesta,
fiind adev\ratul subiect `n survenirea
revel\rii lumii. ~n lumina lui ni se `nr\d\ci-
neaz\ destinul teandric. ~n concluzie, adev\-
rata cunoa[tere const\ `n intuirea frumuse]ii
([i) manifest\rii nimicului.
Despre cunoa[terea atributelor divine
LIVIU FRANGA
Toate-s vechi [i nou\ toate
64) // Este una dintre rezultatele
analizei. [Sebastian Vl\descu, interviu la
{tirile ProTV din 03.05.2010, 19:30]
G`ndirea analitic\ profund\, dar [i intui-
]ia anticipativ\ nu mai pu]in surprinz\toare
prin fine]ea ei au dat peste cap, cum din p\-
cate se vede cu ochiul liber, logica acordului
`n gen [i au avut drept efect o exprimare
v\dit confuz\ a fostei azi oficialit\]i mi-
nisteriale, pe atunci `n deplin\tatea func]ii-
lor, mai pu]in cele gramaticale.
65) M\surile de reducere a cheltuielilor
bugetare incluse `n scrisoarea de inten]ie
transmis\ Fondului Monetar Interna]ional
vor fi valabile cel pu]in p`n\ la sf`r[itul a-
nului, p`n\ la treizeci [i unu a doisprezecea
dou\ mii zece. [Traian B\sescu, Preciz\rile
Pre[edintelui, `n emisiunea {tirile ProTV
din 13.05.2010, emisiune `n direct, 19:45; a
se (re)vedea [i emisiunea Observator de la
Antena 1, 19:45, din aceea[i zi]
Luna calendaristic\ reprezent`nd, din
punct de vedere gramatical, un substantiv de
genul feminin o lun\, dou\ luni , acor-
dul numeralului-adjectiv ordinal nu se poate
face dec`t la feminin: a dou\sprezecea
[lun\, n.n.]. Cu o singur\ condi]ie: s\ cuno[ti
gramatica elementar\ a limbii rom=ne. Ceea
ce nu intr\, pe c`t se pare, nici `n atribu]iile,
nici `n obliga]iile (deci, `n fi[a postului) ale
pre[edintelui actual al Rom=niei.
DETECTOR
Suferin]ele limbii rom=ne
Interviu
TIMPUL
16
decembrie 2012
www.timpul.ro
Alexandru Petria: Flori B\l\nescu, semeni
cu o c\lug\ri]\...
Flori B\l\nescu: M\ faci s\ r`d de unde
reiese asta, din poze? N-a[ crede Dar o tot
spui de la o vreme, pe Facebook, ceva inten-
]ionezi tu. A[a c\ zic: c\lug\ri]a Flori, l`ng\
profetul Paul. M-ai provocat, te-am pro-
vocat (?).
A.P.: Da, e[ti bun\ la casa omului. Ce mi-
ar pl\cea s\ am o Flori peste 20-30 de ani,
care s\ ]in\ cu gheru]ele de scrierile mele.
F.B.: Constat c\ s-au trasat ([i impersona-
lele s`nt bune, uneori, la casa femeii) deja
liniile directoare ale discu]iei. Egocentrismul
la b\rbat, cum ar spune Paul Goma. Alexan-
dru Petria, dac\ ai citit ~n m`inile tale [i alte
m`zg\lituri de-ale mele, istorice, literare
sau publicistice, ai aflat c\ am o mare capa-
citate de a m\ del\sa lesne sacrificiului, dar
nu-mi place, totu[i, s\ fiu tratat\ ca un pan-
dant. Deci, nu s`nt c\lug\ri]\. S`nt doar
dat\-n pa[te, cum spunea Ovidiu Nimigean.
}in cu gheru]ele de scrierile lui Paul
Goma, dar nu numai. ~ns\, aceast\ latur\ a
mea de c\lug\ri]\ (ce-i al t\u, e pus bine: ai
sesizat corect latura sacrificial\) n-a reu[it s\-
mi estompeze p`n\ la dispari]ie micul orgoliu
auctorial. ~l are, implicit, orice om care crede
`n ceva, are convingeri pe care este `n stare s\
le sus]in\ [i argumenteze `n permanen]\. Pe
de alt\ parte, m\ lupt `n micul regat al nedu-
meririlor [i caznelor mele cu vanitatea psiha-
nalizabil\ a scriitorului la rom=n, incapabil
s\-[i m\soare lungul (moral) al nasului. Este
una din preocup\rile mele tematice.
Tocmai redactez volumul 3 al Scrisuri
(1999-2000), care va ap\rea `n 2013 la
Curtea Veche, `n seria de autor. Adunarea `n
volum a textelor publicistice, a scrisorilor, a
unor fragmente de jurnal este o munc\ obli-
gatorie pentru un om cu statutul lui Goma,
mai bine spus, cu statutul pe care ar trebui s\
`l aib\ `n literatura [i istoria noastr\. Pentru
mine, citind ([i redact`nd) volumele de Scre-
suri, a fost evident c\ orice intelectual serios
c\ este scriitor, istoric (literar sau nu), jur-
nalist, sociolog etc. va trebui s\ citeasc\ [i
aceste volume, dac\ este profesionist [i bine
inten]ionat.
A.P.: Ei, doar nu te-ai senilizat `n floarea
v`rstei, asta `n chestiunea orgoliului t\u scrii-
toricesc. Am scris c\ ba]i ritmul marii litera-
turi `n volumul ~n m`inile tale.
F.B.: Po]i bate ritmul marii literaturi tot
restul vie]ii... [i asta s-o [ti]i numai tu cu
prietenii t\i... S\ fim serio[i, nu spun criticii
mereu c\ nu exi[ti `n literatur\ dac\ nu te
bag\ ei? N-ai v\zut c\ nici Goma nu prea e
`n literatura rom=n\? P\i, dac\ nu-l bag\
criticii. Eu m\ mul]umesc s\ m\ `ngrijesc de
scrierile lui Paul Goma. Suf\r de alte defecte,
dar nu de vanitatea de a intra `n acest club.
Detest datul din coate, din coad\ [i a[a mai
departe. Chiar `mi place s\ stau `n margine [i
s\ contemplu lumea asta de talente (unele
bestial de adev\rate), de orgolii clocotinde,
de altruisme sub coaja c\rora puroiaz\ reaua
inten]ie, de fi]e-de-nu-se-poate, de gunoaie
`mpinse sub pre[ `n ultima jum\tate de secol,
care atunci c`nd ies la iveal\ s`nt `mbr\cate
dup\ caz `n haine de gal\, de `mp\ra]i [i `m-
p\r\tese ro[ii, ori de netalenta]i meschini [i
ambi]io[i care au vrut s\ se aranjeze f\c`nd
scandal politic. S`nt pu]ini ([i f\r\ culoar) cei
care au normalitatea (nu curajul, asta e o
categorie de-a dreptul filosofic\ la noi) s\
spun\ c\ X nu este mai pu]in talentat dac\
recunoa[tem c\ a fost [i este `n timpul vie]ii
sale-al\turi-de-al]ii un om cam mic, c\ prin
micimea sa moral\ a afectat vie]ile altora, cu
bun\ [tiin]\. Dac\ e mare talent, opera omului
va fi valabil\ peste 100 de ani. Dar nu pricep
`ncr`ncenarea ap\r\torilor de colaboratori ai
Securit\]ii `n a ar\ta c\ X, Y, Z s`nt at`t de
talenta]i `nc`t nu conteaz\ dec`t posteritatea
prin oper\. Dar trecutul recent, contempora-
neitatea, via]a noastr\? Via]a noastr\, care
ajunge la cap\tul ei s\ `nsemne trecutul
nostru? Istoria adic\?
Ai putea s\ m\ `ntrebi de ce am publicat
([i) o carte de literatur\. C\ scrisul (intim) m\
ajut\ s\ suport realitatea (istoric\) nu este un
motiv suficient pentru a publica. De fapt, nu
este un motiv. At`ta m-au b\tut la cap cei
c`]iva prietenii ai mei s\ public, `nc`t am ce-
dat. Ei s`nt convin[i c\ am ceva de spus [i c\
o spun conving\tor (literar vorbind). Nu [tiu
dac\ [i c`nd repet gestul acesta. {i nu este o
chestiune de senilizare `nainte de vreme, toc-
mai ]i-am r\spuns de ce. Depinde cum cad
accentele `n via]a noastr\.
A.P.: Te-am tachinat cu senilizarea, din
simpatie. Paul Goma este `n literatura ro-
m=n\ [i `n istoria acestei ]\ri. {i `n Rom=nia
literar\ s-a scris recent despre el, dup\ ce
Nicolae Manolescu a promis demult c\ n-o
s\-i mai apar\ numele `n revist\.
F.B.: Am `n]eles tachinarea. Spui vorbe
mari, dar stricto-sensu a[a este. Nu po]i m\-
tura pur [i simplu ceva sau pe cineva care a
creat istorie. ~ntrebarea este dac\ acel ceva
sau cineva este tratat cum se cuvine. {i s\ nu
contabiliz\m micile dar rare! gesturi de
generozitate f\cute de func]ionarii culturali
`n privin]a lui Paul Goma. S\ numim adev\-
rul clipei prezente: Paul Goma este `n exil, cu
statut de refugiat politic, din 20 noiembrie
1977; din aprilie 1977, c`nd era otr\vit `n
deten]ie la Rahova (suferind [i pentru dreptu-
rile constitu]ionale [i individuale ale celor ca-
re azi fac glumi]e strecurate de Securitate
pe seama lui) nu mai este membru al USR,
situa]ie remediat\ `n prim\vara acestui an,
deci, dup\... 35 de ani! S\ mai rostesc eu un
adev\r simplu ca lumina zilei, pe care nu `l
articuleaz\ nimeni public. S`nt `ntrebat\
deseori, pe un ton culpabilizator, de[i s`nt nu-
mai reprezentanta editorial\ a lui Paul Goma,
nu purt\toarea lui de cuv`nt, nici m\car nu
reprezint vreo institu]ie a statului de drept:
Dar de ce nu vine domnul Goma odat\ `n
Rom=nia, c\ Ministerul de Interne spune c\
membrilor familiei Goma nu le-a fost retras\
niciodat\ cet\]enia? M\ rog... eu [tiu s\ citesc
documente... dar asta e o discu]ie mai ampl\,
istoric\, o voi desf\[ura alt\ dat\, `ntr-o carte
pe care sper s\ apuc s\ o scriu. Spun doar c\
`n 2006 secretarul ministrului Justi]iei m-a
sunat (este ilegal, trebuia s\-mi r\spund\ `n
scris) [i a `ncercat s\ m\ capaciteze s\ `l
conving pe Paul Goma s\ fac\ cerere pentru
redob`ndirea cet\]eniei. Dac\ n-am mar-
[at... am primit un r\spuns scris, prin care, ce
surpriz\, eram anun]at\ c\ Paul Goma, con-
form legii cutare, este cet\]ean rom=n. De
ceva timp, r\spund `n felul urm\tor, f\r\ s\
m\ erijez `n vreun purt\tor de cuv`nt, dar e
limpede, prost sau orb s\ fii s\ nu vezi: Dum-
neata ai reveni domnule `n Rom=nia, dup\ 35
de ani de azil politic `n Fran]a, av`nd 77 de
ani, fiind bolnav [i lipsit de posibilit\]i? S\
zicem c\ eu [i prietenii mei am face o chet\ [i
le-am lua bilete de avion, dar de pe aeroport
ar lua-o `ncotro? La st`nga sau la dreapta? {tii
care este reac]ia? Niciuna.
Deci, dup\ faimoasa amenin]are c\ Paul
Goma nu mai calc\ prin Rom=nia literar\, au
mai ap\rut vreo dou\-trei texte DESPRE. ~mi
aduc aminte, sper c\ nu m\ `n[el, unul era al
lui Ion Simu], altele dou\ (unul recent) ale
Nicoletei S\lcudeanu.
Ce facem noi nu este un interviu, `mi pla-
ce s\ cred c\ este o discu]ie. A[a c\ te-a[ `n-
treba [i eu: De ce ai vrut s\ stai de vorb\ cu
mine?
A.P.: De ce am vrut? Pentru c\ ]i-a ap\rut
recent o carte valoroas\, ~n m`inile tale. {i
fiindc\ am fost de multe ori pe acelea[i
baricade `n confrunt\rile din via]a lite-
rar\. Satisf\cut\?
F.B.: Dac\ m\ g`ndesc c\ azi s`ntem `n 13
[i e o zi de mar]i (iar la zodia Berbecului scrie
c\ trebuie s\ fie ziua mea fast\)... nu [tiu c`t
de satisf\cut\ s`nt. M\ `ntreb de ce preo-
cuparea, fie [i metafizic\, a b\rba]ilor este
mereu de a satisface, iar a femeilor de a
mul]umi, de a `mplini b\rba]ii. ~nc\ m\
scarpin (metafizic) pe creier. Nu [tiu dac\ voi
afla r\spunsul vreodat\. C`te ceva din ce s`nt
[i percep eu despre lume [i via]\ am m`zg\lit
`n cartea pe care tocmai ai numit-o. Exist\ o
voluptate a suferin]ei, dup\ cum exist\ o vo-
luptate a depresiei. Dar exist\ [i o voluptate a
libert\]ii. Pe cea din urm\ eu o concep [i
tr\iesc mai ales ca pe o voluptate a drept\]ii.
Fie ea [i imanent\.
C`t am scris eu cartea, c`t m-a scris ea pe
mine... Nu [tiu al]ii cum scriu, eu scriu pe
apucate, nu m-am trezit niciodat\ `n ipostaza
a[ez\rii la mas\, zic`ndu-mi: Azi scriu roman.
Sau jurnal. Sau poezii. Niciodat\. Deci, nu
s`nt scriitoare (?). M\ trezesc `n fiecare dimi-
nea]\ spun`ndu-mi: unde am r\mas cu vocile
pentru enciclopedie, cu interviul cutare, cu
transcrierea memoriilor lui cutare, cu textul
pentru conferin]a aia, cu citirea dosarului pe-
nal sau informativ al lui Y... Aoleu, ce-o fi
f\c`nd P.G., i-o fi venit pensia, s\ nu uit s\-l sun
pe Z. s\-i amintesc de... Dar V.I. o mai avea
slujba aia nenorocit\ care nu-l merit\ [i tot a[a.
Eu n-am scris o carte, am tot notat diverse,
ca s\ pot respira o vreme. Lucruri pe care a[
fi vrut s\ le spun unui prieten foarte apropiat.
Dar prietenii, oric`t de buni, nu au timp [i
dispozi]ie s\ te asculte, chiar [i ei `[i ascult\
deseori propriile preconcep]ii despre tine.
A[a e firea uman\. {i r\m`i cu frustrarea c\ n-
ai avut coeren]\ [i c\, `n orice caz, nu ai spus
p`n\ la cap\t. Prietenii mei m-au ascultat `n-
delung, citind lunga scrisoare c\tre ei. {i at`ta
m-au b\tut la cap s\ public. {i iat\, cartea!
Nu pot scrie disciplinat. La program. Cu
intrig\, desf\[urare [i concluzii...
A.P.: Acum, recunosc c\ am oarece g\r-
g\uni `n cap cu satisfacerea c`nd e vorba de
femei. E o doz\ macho pe care mi-o asum.
S`nt b\rbat, nu dulap [i tu e[ti o femeie cu
personalitate. Prea mult\, chiar. Castratoare,
intimidant\, ar zice unii. Nu sim]i c\ te `m-
pr\[tii, c\-]i neglijezi lucrurile tale ocup`n-
du-te de al]ii?
F.B.: Mi-am pus `ntrebarea asta. Am con-
statat, unu: c\ se scrie mult [i degeaba [i cam
f\r\ rost `n Rom=nia (de[i aud spun`ndu-se
mereu c\ se scrie de fapt prea pu]in, se dau
statistici, se fac compara]ii cu alte ]\ri etc., nu
m\ prive[te afacerea editorial\, ci scrisul `n
P`n\ c`nd o s\ tot repet\m ca papagalii:
to]i am consim]it, to]i am fost vinova]i,
deci nu e nimeni vinovat?
Interviu cu Flori B\l\nescu, realizat de Alexandru Petria
17
Interviu
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
sine), doi: c\ scrisul meu nu schimb\ nimic,
nu clinte[te nimic, deci, omenirea merge mai
departe [i f\r\ scrisul meu, trei: este mai util
s\ m\ `mpr\[tii pentru al]ii. Ceea ce nu `n-
seamn\ c\, unu: chiar nu am nimic cu miez a
spune, doi: c\ mica omenire din jurul meu nu
[i-ar putea clinti traseul m\car o idee pe urma
scrisului [i gesticii mele sinuciga[e, trei: c\
nu [tiu c\ `mpr\[tierea mea e luat\ drept:
naivitate, prostie, n\rozenie, inutilitate, gra-
tuitate etc. Sincer, dac\ a[ fi avut voin]a de a
mai t\ia din priorit\]ile altora sau din vo-
luntariatele mele, a[ fi avut acum c`teva c\r]i
de autor, nu doar coautorate ([i asta spune
c`te ceva despre mine, dar s\ nu uit\m ce
spune despre cei care graviteaz\ `n jurul
meu...), [i aici m\ refer, `n primul r`nd, la
profesie (nu profesiunea mea cultura, ci
istoria), a[ fi avut m\car un roman (care exis-
t\, `n fi[ier..., respins deja de vreo trei sau
patru edituri... mari), ni[te volume de poe-
zie (c\ doar se public\ pe band\ poezie `n ]ara
noastr\) etc. etc. A[ fi fost mai bun\ (`n ochii
mei?). Nu. Nu m\ intereseaz\ c`tu[i de pu]in
s\ dau din coate, am mai spus, m\ repet.
Dar nu pricep, de ce te intimidez?
A.P.: Pe mine nu m\ intimidezi. M\ inci]i,
`mi place. Oare, de fapt, nu e[ti prea orgoli-
oas\? Ce b`zd`ganie e scriitorul? E un
anormal? Ce e de fapt insul care scrie?
F.B.: Dac\ a[ fi orgolioas\ `n sensul su-
gerat de tine, a[ avea ceea ce nu am [i tocmai
explicitasem. Parc\ vrei s\ spui: Ei, care-i
marea [mecherie, te crezi mai bun\, mai de[-
teapt\, mai l\ptoas\ dec`t al]ii/ altele? Adic\
de ce s\ nu publici, noi, \[tia care vrem s\
public\m `]i s`ntem inferiori doar pentru c\
vrem s\ fim recunoscu]i drept scriitori? Nici
g`nd, admir cu oarece frustrare oamenii care
[tiu ce vor [i care, mai ales, s`nt siguri pe [i
de ei. Poate s`nt preten]ioas\ `n materie de
scris-ca-literatur\ (ceea ce nu `nseamn\ c\ am
ni[te criterii imuabile, totu-i subiectiv pe
lumea asta, cine spune altfel minte), poate
s`nt cam maximalist\ pe alocuri, dar nu de-
asta m\ iube[te lumea de nu mai pot... Nu,
drag\ Alexandru Petria, eu s`nt acel ceva care
nu exist\ c`nd vine vorba de literatur\, nici nu
vreau s\ fac tevatur\ pe tema asta.
S\ n-o d\m dup\ corcodu[. S`nt un om
n\scut [i b`ntuit `n epoca lui, de nedumeririle
[i fantomele contemporaneit\]ii sale. Litera-
tura nu este un proiect pentru mine. Dac\ e s\
m\ exprim ceva mai neutru. Dar istoria ei
afect`nd mental [i comportamental c`mpul
social [i istoric este un proiect pentru mine.
Scriu [i literatur\ ca debu[eu.
Ce este insul care scrie? Poate c\ este
individul integral, care tr\ie[te, ce [i cum.
A.P.: Insul integral, mda. E posibil s\ fie
un tic\los. Un turn\tor, un profitor neru[inat,
un criminal. Reu[e[ti s\ cite[ti scrierile
tic\lo[ilor?
F.B.: Numai dac\ prezint\ interes profe-
sional. Citesc mai ales memorii, jurnale, ro-
mane cu iz autobiografic (pentru proiectele
mele). Am fost [i `n situa]ia de a redacta ro-
mane, colabor`nd sau chiar lucr`nd cu norm\
`ntreag\ la edituri. De toat\ m`na [i de toat\
fibra. E destul de greu... Nu m\ `ntreba de ce.
Altfel, exist\ destul\ literatur\ pe p\m`nt.
{i de mult\ vreme nu mai citesc dec`t dac\ e
scris\ de prietenii mei. E un exerci]iu de `n-
tre]inere mintal\ [i sufleteasc\. Nu s`nt critic
literar, nu citesc din datorie sau responsabili-
tate. Am prea multe altele de citit.
Tic\lo[ii, cum le spui tu, ar fi (fost) mai
credibili inclusiv `n literatur\ dac\ dup\
1989 ar fi recunoscut public c\ au semnat
pactul cu Securitatea. Se nume[te onestitate
(uman\ [i intelectual\). Un gest minimal [i
obligatoriu pentru c\in]\. De ce trebuie s\ fim
pu[i azi `n situa]ia de a alege `ntre individ [i
opera lui? M\ refer la contemporanii no[tri,
nu la sonetele lui Michelangelo. Ce e asta?
Ce bine scria, domnule Caraion, ce scriitur\
bazat\, nu mai conteaz\ ce a f\cut sau drama
lui, p`n\ la urm\...? P\i, de ce s\ nu conteze?
Ce, tr\im cumva `n cetatea ideal\, unde sin-
gurele noastre ocupa]ii s`nt supravegherea de
pe metereze s\ nu cumva s\ ne ia vreo civi-
liza]ie mai inteligent\ prin surprindere [i,
c`nd nu facem asta, relaxarea pe canapele ce
leviteaz\ printre flori, p`r`uri limpezi, nori[ori
pufo[i tralala, citind LITERATUR|? Cara-
ion a fost un tip cultivat [i talentat. Dar tot el
a fost acela care a cedat `n pu[c\rie, reedu-
c`ndu-se, semn`nd angajament cu Securita-
tea. Nu [tim cum ne-am fi comportat noi `n
locul lui. Acum inventariem numai. Dar NU
Caraion este responsabil de arestarea [i
asasinarea Ecaterinei B\l\cioiu, a[a cum s-a
`ncercat s\ se induc\. {i nu ziari[tii, criticii [i
scriitorii care au s\rit s\ sus]in\ varianta asta
au creditul moral s\ `l acuze pe Caraion
pentru fapte pe care nu le-a f\cut. Dac\ nu
conteaz\ dec`t produsul literar s\ se ocupe
dumnealor de asta. Dar s\ nu mai bage pum-
nul `n gura celor care se ocup\ de istorie. Cri-
ticii (poftim: unii, s\ nu fim acuza]i de gene-
raliz\ri) trag tare pe componenta uman\
doar c`nd le s`nt servite interesele. Da, Cara-
ion spun criticii! este un bun poet. Da,
Caraion, spun eu ([i al]ii) a fost informator
(of, Doamne, ce abject informator a fost!). A
f\cut mult r\u. NU, Caraion nu este autorul
moral al mor]ii `n `nchisoare a mamei Moni-
c\i Lovinescu. Atunci c`nd dau ap\ la moar\
unor scenarii securiste, s\ fac\ bine s\ mai
citeasc\ [i altceva dec`t producte jurnalistice
`ndoielnice ori s\ trag\ aiurea, f\r\ muni]ie,
doar pentru c\ a[a s-au obi[nuit ei...
O coleg\ de-a mea de institut a avut pe-
nibila ocazie s\ fie `ntrebat\ de un domn cum
de afirm\ ea c\ Doina Cornea a f\cut sa-
mizdate, [i c\ din alea vreo sut\ multiplicate
dup\ o carte a lui Eliade de ce nu a ajuns
niciunul [i la el, dac\ e adev\rat c\...? Asta nu
e anecdotic\. P\i, cine era mnealui, m\-n]e-
legi, acu peste 30 de ani? ~n niciun caz pro-
motorul ideologiei optzeciste de azi, ci,
acolo, un t`n\r. Dup\ cum dovede[te istoria
(factual\, cum altfel), nu prea hot\r`t s\-[i
sus]in\ [i apere libertatea de expresie. Nu m\
mai mir\ nimic, am asistat [i la prelegerea
unui t`n\r ambi]ios care a spus, ad-litteram:
`n comunism, onestitatea intelectual\ a fost o
form\ de disiden]\. M-a l\sat f\r\ suflare. Ex-
plicit`nd astfel: scriitorii one[ti intelectual (a
se observa accentul pe intelectual) au scris
c\r]i publicate `n zeci sau sute de mii de
exemplare care au ajuns la zeci sau sute de
mii de cititori. Puhoaiele de cititori, citind
produsele onestit\]ii intelectuale, au putut
astfel s\ reziste prin cultur\, al\turi de... [i a[a
mai departe. Ce nu merge `n imaginea asta?
Nimic. Este postmodernist\.
Dac\ pot s\ empatizez omene[te cu Cara-
ion, nu o pot face cu al]ii. Caraion a trecut
prin pu[c\riile politice, a trecut prin reedu-
carea de la Aiud. Responsabilii morali ai
colabor\rii lui s`nt de c\utat `n conducerea
regimului, ap\rat\ de Securitate. C`nd au reu-
[it s\ se elibereze de spaim\ [i din vinov\]ie
prin a recunoa[te public, s-au m`ntuit. S\ nu
uit\m niciodat\ cauzele [i cronologia. Or, nu
po]i s\ te a[tep]i la `n]elegere [i iertare c`nd
recuno[ti dup\ mai bine de dou\ decenii de
libertate, [i dup\ ce al]ii te-au ar\tat cu de-
getul. Nu po]i s\ contrapui drama ta
semn`nd angajamentul nu ai f\cut dec`t s\ te
pui la ad\post f\c`nd altora r\u, c`[tig`nd
privilegii unei istorii represive c`t malul.
Trebuie s\ ai decen]a s\ nu te compari, tu,
colaborator din interes, cu victimele reale ale
regimului totalitar.
P`n\ c`nd o s\ tot repet\m ca papagalii: to]i
am consim]it, to]i am fost vinova]i, deci nu e
nimeni vinovat?
A.P.: Ce ai vrea s\ se spun\ despre tine
peste ni[te ani mul]i?
F.B.: Habar n-am, nu m\ `ngrijoreaz\
posteritatea (mea), ci prezentul nostru lungit
ca o cium\ din trecutul recent peste con[ti-
in]e. Am sentimentul c\ ]i-am cam stricat in-
terviul. De ce trebuie s\ se spun\ ceva? Cine
s`nt eu ca s\ se spun\? M\ faci deseori s\ r`d.
Doar c\ acum z`mbesc amar.
A.P.: Unei femei frumoase [i inteligente i
se iart\ destule. Dar cred c\ a ie[it ok. Ai mai
vrea s\ spui ceva `n finalul discu]iei?
F.B.: Ca s\ nu pui tu ultimul punct, trebuie
s\ mai spun ceva. Mi s-a creat imaginea de
femeie rea, s\ n-o dezmint: o femeie frumoa-
s\ nu este doar frumoas\ ([i inteligent\ ori
ba), o femeie inteligent\ nu este doar inteli-
gent\ ([i frumoas\ ori ba). Ecoul con[tiin]ei
unui r\zboi `n care ai ales s\ lup]i `mpotriva
valului poate face pentru semenii t\i mai mult
dec`t opera ta. Frumuse]ea [i inteligen]a
s`nt la fel de relative [i trec\toare. Ca via]a.
DUMITRU UNGUREANU
Toat\ lumea [tie ce indic\ termenii din
titlu: o pas\re [i-un pe[te. Mic\, deseori invi-
zibil\, cu zbor `nalt [i tril dulce, at`t de dulce
c\ uneori te ia le[inul ascult`ndu-l, cioc`rlia
f\cea faima c`mpurilor de odinioar\, cultivate
de s\teanul rom=n tradi]ional. Motiv de po-
veste [i titlu de c`ntec popular, celebra noastr\
p\s\ric\ e azi mai pu]in cunoscut\ publicului,
datorit\ lipsei de aderen]\ a omului contem-
poran la via]a c`mpeneasc\. {i asta, paradoxal,
`n ciuda tendin]ei tot mai r\sp`ndite printre
or\[eni de-a migra de la bloc la cas\ pe p\-
m`nt. Dar c`nd la ]ar\ `nseamn\ a locui
`ntr-un cvartal de locuin]e standard, cu facili-
t\]i asigurate, cam greu de rezonat cu natura.
Cioc`rlia, pas\rea amintit\, b`ntuie c`mpii-
le [i se `nal]\ `n zbor c\tre soare, pierz`ndu-[i
silueta sub abajurul cerului. Gestul ei a st`rnit
imagina]ia poporan\. Epica basmelor con-
semneaz\ c\ zbur\toarea, ini]ial, era o fat\ de
`mp\rat, frumoas\, cu p\rul ca spicul copt,
care s-a `ndr\gostit de Soare [i-a pornit s\-l
`nt`lneasc\. Am\gindu-l `n mod pervers (vari-
antele pove[tii detaliaz\ diferit ce [i cum), ea
[i-a atras pedeapsa Mumei Soarelui, ajung`nd
`n stadiul curent. Amatori de teorii conspira-
]ioniste fiind, vom decripta aici scenariul tipic
ac]iunilor subversive, din arsenalul serviciilor
secrete implicate `n b\t\lii, politice sau nu:
agenta blond\ infiltrat\ `nt`i `n anturajul, apoi
`n patul personajului potent, de unde este `nl\-
turat\ brutal. Salubrizarea fiind opera ma-
mei, putem detecta riposta Serviciului de
Securitate al Marelui Lumin\tor.
Calcanul este un pe[te. Mai bine zis, o fa-
milie de pe[ti cu aspect romboidal. Turtit asi-
metric pe lateral, are am`ndoi ochii pe aceea[i
parte a corpului, aripi ca ale unui avion invi-
zibil american [i coada ca de [obolan. Tr\ie[te
pe fundul m\rilor [i oceanelor, se hr\ne[te cu
pe[ti mai mici sau molu[te, iese la suprafa]\
rar, cap\t\ culoarea mediului ambiant pe par-
tea de sus a corpului, cealalt\ parte fiind alb\,
iar ambele prev\zute cu solzi [i ]epi, a[a `nc`t
produce destule b\t\i de cap [i r\ni la palme
celui care vrea s\-l prind\. Nu demult, pesca-
doare turce[ti asediau, la ad\postul nop]ii,
apele noastre teritoriale din Marea Neagr\,
unde popula]ia de calcani e numeroas\. Gur-
manzii nu-l evit\, socotindu-i carnea delica-
tes\. Nu-mi amintesc s\ fi gustat din respec-
tivul pe[te, indiferent cum g\tit. O fi bun, dar
pe mine m\ oripileaz\ imaginea, de care nu
pot s\ scap, a viet\]ii cu ambii ochi pe o sin-
gur\ parte a corpului/ capului.
N-am pus / (slash) pentru efect postmo-
dern. Nici nu m-am apucat de varia]iuni lite-
rare pe teme clasice de factur\ fantastic\, `n
loc s\ scriu un articol de atitudine, violent
polemic. F\r\ s\ am energia de-alt\dat\, nu
abandonez conexiunea la cotidianul societ\]ii
`n care tr\iesc, fie numai privitor ca la tea-
tru (cu men]iunea c\ azi mai to]i s`ntem pri-
vitori la televizoare; teatrul a devenit act cul-
tural de elit\, la fel ca opera vezi la Ia[i
montarea lui Andrei {erban a Indiilor galante,
de Rameau). Nu trebuie s\ ne d\m la o parte,
s\ nu vot\m, s\ nu-i b\g\m `n seam\ pe ace[ti
lideri f\cu]i, nu n\scu]i, politicieni neverte-
bra]i ce imit\ animalele cu oase, indivizi f\r\
scrupule [i f\r\ alt\ `nsu[ire evident\ dec`t
rapacitatea. Mi se pare c\ ei tocmai asta vor,
asta caut\ s\-i l\s\m `n pace, s\ lucreze `n
tihn\. Nu solicita lini[te t\t`nele lor, Ion
Iliescu (recunoscut model de unii; pentru al]ii
persoan\ non-grata, dar ideal copiata, ca s\
fac un joc de cuvinte)?
M-a dezam\git clasa politic\, nu de azi, de
ieri, ci de-acum dou\ decenii, dup\ ce m-am
l\murit, de exemplu, c\ liberali de aprins\
b\t\iozitate verbal\ habar n-aveau c\ Viitorul
fusese un ziar al partidului `n chestie. Or, c`nd
ignoran]ii ajung `n func]ii decizionale, greu
de construit ceva durabil... Azi, din fruntea
grup\rii respective bubuie asurzitor sloganuri
indimenticabile cea mai seac\ hahaler\ pe
care a generat-o mediul politic rom=nesc `n
ultima jum\tate de secol. Po]i fi nep\s\tor fa]\
de-un guraliv, al c\rui discurs traduce o com-
pila]ie de fi]uic\ mototolit\, r\mas\-n buzunar
din june]e, c`nd `i folosea s\ copieze la exa-
menul de istorie? Meritul personajului, dac\ e
vreunul, rezid\ `n capacitatea de memorare a
c`torva sloganuri, cu care (s\) ia fa]a naivilor
din amfiteatru, la proba oral\. Comparat cu el,
prezidentul (referan) dat afar\ de popor [i
b\gat `napoi pe g`t, cu copita, de Europa, vi-
]eaua fecundat\ de Zeus, e profesor! (Fiindc\
divag\m pe teme mitice, o interpretare sucu-
lent\ se ob]ine din analogia Zeus=B\sescu
<=>Europa=Angela+Viviane etc.!) De guvi-
dul ce-n deliru-i direct televizat ne guvernea-
z\ deja cu partidul pro[tilor, ce s\ zic? Nu-mi
ajunge bog\]ia dic]ionarului de argou!
Asem\narea politicienilor cu animalele, de
la Aristotel derivat\, e figur\ de stil obi[nuit\
textelor publicistice. Bietele animale n-au vreo
vin\. Cum s\ define[ti mai plastic o figur\
uman\ strident\, o atitudine fals-cet\]eneasc\,
un gest ce nu face onoare spe]ei umane? La
drept vorbind, umanoidul comite mai multe
fapte rele dec`t diversele specii ale faunei,
inclusiv crima de-a extermina pe unele prin
v`nare [i distrugerea habitatului.
Cioc`rlia este o pas\re cu penaj cenu[iu,
care devine g\lbui c`nd se ridic\ `n zbor spre
soare. Particularitatea ei const\ `n c`ntecul
fermec\tor. Unii consum\ limba cioc`rliei `n
aspic [i carnea rumenit\ `n unt. Mi se pare
gratuit a-i c\uta coresponden]\ `n arealul
politic b\[tina[. S`nt aici tot at`tea cioc`rlii c`te
stele alintate Soarele meu `n momentele
de tandre]e din bedroom traverseaz\ firma-
mentul! B\rba]ii le desemneaz\ plastic, folo-
sind un cuv`nt vulgar `n locul metaforei, de
provenien]\ extrem oriental\, c`nt\re]e la
flautul de jad.
Calcanul e o specie pe c`t de ciudat\, pe
at`t de prezent\ `n politica rom=neasc\. A te
numi Calcan [i-a candida la un loc `n par-
lament, ie[ind la iveal\ din anonimat o dat\ la
patru ani, e perfec]iune tautologic\. M\ uit la
afi[ul unuia cu acest nume ([i-al c\rui al doi-
lea prenume incredibil p`n\ [i-ntr-un moft
caragialesc e Gigel!), pus pe toate gardurile
[i st`lpii urbei, [i nu-mi pot desprinde privirea
de pe el.
Cine vorbea de fascina]ia r\ului?
E un fleac fa]\ de fascina]ia nimicului!
Cioc`rlia [i calcanul
IDEI FLOTANTE
Salonul de literatur\
TIMPUL
18
decembrie 2012 www.timpul.ro
Azi am b\ut cinci beri, dup\ care m-am
culcat. Am avut co[maruri [i m-am trezit dup\
dou\ ore. Era nou\ jumate. Am fost s\-mi
cump\r un PET. Am g\sit Stejar. Eram fericit
c\ am g\sit Stejar. Noaptea era rece. Am m`n-
cat o felie de ca[caval. Am bor`t. M-am culcat.
Nu am visat nimic. Asta e bine.
Azi nu am chef... nici voma de pe piept s\
mi-o [terg. M-am ridicat c\ trebuia s\ m\ pi[.
M-am pi[at f\r\ chef. Dup\, am fost la gar\.
~mi place s\ privesc trenurile. De fiecare dat\
c`nd le aud sun`nd, simt cum m\ trece un tre-
mur. Asta e bine. E bine s\ sim]i c\ tr\ie[ti. A[a
tr\iesc eu. Tremur. ~mi place s\ v\d trenurile.
Ele nu au stare. Cu toate c\ merg `ncet. ~s
frumoase. Cu toate c\ s`nt albastre. ~mi plac. E
frumos la gar\. Aici iubesc totul. Pachetul de
]ig\ri mototolit, [erve]elul folosit, s\rutul unei
mame pe obrazul unui b\ie]el care se str`mb\,
punga aurolacului, toate chio[curile cu fast-
food-uri, geamantanul tipei ro[cate, graful cu
Vadim pre[edinte,chiar [i pe na[i. ~mi place
s\ iubesc totul. E frumos.
Stau p`n\ pleac\ trenul de Bucure[ti Nord.
E preferatul meu. C`teodat\ m\ pi[ `n el. E fru-
mos. Mereu am chef de trenul Bucure[ti Nord.
A[ vrea s\-l visez. Cel mai mult `mi place
trenul personal de Bucure[ti Obor-C\l\ra[i. Ca
s\ ajung s\-l v\d trebuie s\ merg cu \sta de aici
din gar\. Trenul de Bucure[ti Obor-C\l\ra[i e
cel mai frumos tren. Cu el mergeam la bunici.
{i acuma tot acolo merge. Era plin de ]igani.
~mi plac ]iganii. Ei mereu [tiu s\ z`mbeasc\.
Chiar [i c`nd te bat. Mi-am dat seama c\ nu
mai [tiu cum se ajunge din Gara de Nord `n
Obor. Era un autobuz. 43? Nu mai ]in minte.
~mi place `n Obor. }in minte o manea. Mi-a
luat tataia o bere [i ni[te mici. {i era maneaua
asta vine ploaia cu dolari. {i-mi pl\cea ma-
neaua asta. {i acum `mi place. Nu e a[a de rea.
M`ncam mici [i beam bere pe maneaua asta
`ntr-o c`rcium\ din Obor [i tataia m\ privea cu
at`ta dragoste... Asta e trist. E trist, dar e fru-
mos. Vine ploaia cu dolari se adun\ covor de
bani sau ceva de genu [i tataia m\ privea cu
at`ta dragoste... Dar am uitat cum se ajunge la
mamaia [i la tataia [i la tot acel pustiu al copi-
l\riei mele. Asta e trist. Dar `n schimb nu am
uitat cum se bea. Asta e bine, dar e trist.
C`nd trenul de Ia[i-Bucure[ti Nord pleac\
trage dup\ el cinci lacrimi: dou\ din ochiul
drept [i trei din cel st`ng. Le-am num\rat. Am
`ncercat s\-mi re]in lacrimile, dar am pl`ns [i
mai mult. Asta e trist. Borala de pe piept acum
e o crust\. Nu am chef s\ o dau jos. Aia e isto-
rie. {i nu [tiu...
A[tept s\ mor de foame. E u[or c`nd bei.
C`nd bei e u[or s\ mori. C`nd nu ai bani e greu
s\ bei. Atunci m\ pun `n pat. Asta e u[or. Stau
`n pat p`n\ `mi vine s\ m\ pi[. Tr\iesc ca s\ trag
apa. Asta e trist. M\car am trenurile. Asta e
bine. E frumos s\ ai trenuri. Asta `nseamn\ c\
nu stai nici o clip\ locului. Mereu te duci de
colo p`n\ colo. Ba e[ti [erve]elul mototolit, ba
e[ti prenadezul aurolacului. E frumos s\ fii.
Cel mai frumos e s\ fii. Asta e greu.
Trebuie s\ fac ceva cu via]a mea. Asta e
bine. E bine s\ faci ceva cu via]a ta, nu-i a[a?
Adic\ dac\ tot o am de ce s\ nu fac ceva cu ea?
Asta e greu. Nu m\ pricep la origami. Nu pot
face nimic nici dintr-o coal\ de h`rtie. Din
via]a mea ce s\ fac? O coal\ de h`rtie? Cui
trebuie? Via]a mea are [i ea via]a ei. Cine s`nt
eu s\-i spun cum s\ fie? O las s\ fie a[a cum
vrea ea. Asta e r\u, dar m\car e frumos, e
frumos, m\, m\car e frumos!
Eu am trenurile. Lor nu le pas\ de mine. Se
duc `n lumea lor. Asta e bine, dar e trist. Ce
egoist s`nt! Nu au [i trenurile via]a lor? Cine
s`nt eu? |? Cine dracu s`nt eu? Nu m\ pricep
la origami. Mai l\sa]i-m\ dracului `n pace.
Futu-v\-n gur\! Nu m\! Nu scrie corect gra-
matical! Scrie a[a cum sim]i futuv\ngur\! uite
a[a scrie ce pula mea cine s`nt ei s\-]i zic\ cum
s\ scrii d\i dracu de c`ca]i scrie m\ cum sim]i
scrie m\ cum sim]i d\i dracului.
a[a m\ scrie scrie a[a cum te trece pe tine
uite a[a [i la un moment dat po]i s\ faci [i a[a
zzzzzzzziiiiiiilkkkkkkkkkkk nnnnnnn adic\ de
ce s\ nu faci a[a ce nu e voie d\i dracu scrie m\
cum vrei cui pas\ a[a vezi scrie m\ cum vrei
nu eu s`nt de vin\ c\ bei adic\ de s`nt eu de
vin\ c\ bei ce eu team pus s\ bei degeaba m\
tu e[ti soi r\u o dai `n sus [i-n jos da degeaba
c\ tot degeaba e[ti vezi c\ te `ncurci nai habar
e[ti varz\ m\\\\ nai habar ce varz\ e[ti vai de
capu t\u vai de capu vai de curu t\u
***
Azi mi-am amanetat laptopul. Mi-am cum-
p\rat alcool, spirulin\, ]ig\ri [i Xanax, `n caz
c\ voi avea nevoie. M\ trezesc cu taic\-miu la
u[\. A venit s\ m\ vad\. Zice c\ ar\t alb ca
varul. Zice c\ s`nt slab ca b\]ul. Zice c\ ar\t
groaznic. M\ `ntreab\ de ce nu i-am sunat. ~i
zic c\ nu mai am telefon. M\ `ntreab\ de ce nu
am telefon. ~i zic c\ l-am amanetat. M\ `n-
treab\ de ce. ~i zic c\ aveam nevoie de bani.
M\ `ntreab\ de ce nu i-am cerut lui. Ridic din
umeri. M\ `ntreab\ ce dracu am pe piept. ~i zic
c\ vom\. M\ `ntreab\ de ce nu m\ sp\l. ~i zic
c\ nu am chef. Se plimb\ gr\bit prin cas\. In-
specteaz\. M\ `ntreab\ de laptop, de televizor.
~i zic c\ le-am amanetat. M\ `ntreab\ de ce. ~i
zic c\ aveam nevoie de bani. ~mi zice s\ fac
ceva cu via]a mea. ~i zic c\ m\ doare-n cur de
via]a mea. }ip\. Url\. Nu-mi pas\. S`nt pu]in
beat [i am luat romparkine. M\ face drogat,
nesp\lat. }ip\. Url\. M\ doare capul. M\ duc
`n buc\t\rie. Vine dup\ mine. }ip\. Url\. M\
doare capul. Tare. ~mi picur\ con[tiin]a pe
suflet. }ip\. Url\. }ip\. Url\. }ip\. Url\. }ip\.
Url\. Zgomot infernal. Dintr-o dat\ lini[te.
Tata moare. S`ngele se `mpr\[tie `n toat\ bu-
c\t\ria. Tata picur\ de pe lama cu]itului. Alt\
belea. M\ duc `n camer\ [i beau. Voi avea
co[maruri disear\. Sau poate nu. Poate nu
exist\ fantome.
repede repede f\ ceva repede c\ dac\ nu
mori a[a nesp\lat spal\te m\ c`nd `]i spun
aaaaaaau! de ce ]ipi de ce ]ipi aaaaaaaaaau
str`nge mor]ii str`nge mor]ii c`nd `]i spun
spal\te de tot criminalule spal\te puturosule e
vina ta e vina ta m\ e vina ta! boule da cine e[ti
tu s\-mi zici mie ce s\ fac dute dracului s\ m\
pupi `n cur m\ stresa ce era s\ fac dac\ m\
stresa e greu e greu m\ crezi c\ e u[or tu
comentezi zici c\ e u[or dar e greu m\ nici n-
ai idee c`t e de greu.
Azi m-am trezit z`mbind. Mi-au trosnit
obrajii. Lumina soarelui m\ spal\. Mi-e ru[ine
c\ s`nt nesp\lat. Vreau s\ m\ cur\]. S\ cur\]
totul. S\ fie totul curat ca soarele. Soarele
p\teaz\ cerul sau a[a e modelul? M\ duc `n
baie. M\ bag sub du[. Dau drumul la ap\. Nu
curge. Mi-o fi oprit apa. Nu am mai pl\tit
demult. M\ apuc\ setea. Mai am trei lei. M\
duc [i-mi iau o bere. Dup\ mi-e sete [i mai
tare. Mi se face [i foame. M\n`nc spirulin\. O
`nghit cu scuipat. Nu-mi place s\ pl`ng. Dar
c`teodat\ `mi mai vine. M\ golesc de ap\. Apa
e via]\. Via]a e bun\. M\ uit la tata. Pute pu]in.
St\ `ntr-o balt\ de s`nge. Mi-e fric\ s\ nu r\-
ceasc\. Nu s`nt trist. Tata s-a `nt\rit pe lama
cu]itului. Mereu mi-a pl\cut nasul lui. A[a c\ i
l-am t\iat. Am vrut s\-l sp\l. Dar mi-am
amintit. Am l\sat nasul pe mas\, deocamdat\.
M-am r\zg`ndit [i l-am b\gat `n buzunar. Am
plecat la gar\ cu tata.
Trenurile chiuie. Oamenii se urc\ ferici]i. ~i
iubesc. Le z`mbesc. Tat\ cu \la trebuie s\ mer-
gem noi? Nu? Da cu care tat\? Cu \la? Da
unde e tat\? Da de ce nu l-a tras tat\? Da c`nd
`l trage tat\? ~l a[tept cu r\suflarea t\iat\. ~i aud
glasul [i tremur. Simt via]a. Simt praful, pielea
bunicilor, vacile, corcodu[ii, jegul de pe t\lpile
copiilor, mirosul de m\m\lig\ amestecat cu cel
de b\legar ars, izlazul, nem\rginirea. {i-l v\d
cum alunec\ plin de noble]e pe l`ng\ peron. O
clip\ te sperii. Zici c\ nu o s\ opreasc\. A[a
glume[te el. P`n\ la urm\ se opre[te cu-n oftat.
Oamenii se `mbr\]i[eaz\. S`nt bucuro[i c\ a
oprit. E at`ta dragoste c\ atomii se fut. Trenul
pleac\. Acum e cel mai emo]ionant. Porne[te
lent pe [inele absolutului `mping`nd `nainte
spa]iul [i timpul. Trenul deseneaz\ o lume cu
mun]i, r`uri, poduri, st`lpi de curent, case, lanuri
de gr`u sau de floarea soarelui, oi, vaci, garduri
rupte, buruieni, pungi de plastic, sate, un b\tr`n
care se sprijin\ `n toiag [i prive[te zecile de
chipuri `n acela[i timp: o clip\ din infinit.
L-am scos pe tata din buzunar. I-am zis s\
ia o gur\ de aer proasp\t. Am r`s [i i-am fost
recunosc\tor tatei. E at`t de bine s\-l am a-
proape. ~n patru n\ri `ncape [i absolutul dac\-l
`nghesui pu]in.
Azi stau lipit de fereastr\ [i a[tept. Tata nu
vrea s\-mi vorbeasc\. Tace [i pute. Mor]ii te
`n\bu[\ cu solemnitatea lor. Totu[i insist. A[-
tept s\-mi r\spund\. Dar el tace, dur pe lama
cu]itului. T\cerea lui m\ taie. ~mi scobe[te `n
timpane. Sper s\ nu vin\ [i mama la mine. Ar
fi prea mult\ g\l\gie. Vreau doar s\ vorbesc cu
tata. Sincer. De la b\rbat la b\rbat. S\-i explic
totul. Dar spun numai c\caturi. ~i povestesc ce
se `nt`mpl\ afar\. Doi vecini se ceart\ `n mij-
locul str\zii. ~i spun tatei c\ am`ndoi s`nt be]i.
~i spun tatei cum e vremea [i ce am mai f\cut
`n ultimul timp. Mint `ncontinuu s\-i fiu pe
plac. Nu-mi place s\ m\ spovedesc, nici m\car
unui mort. Tata nu are nici o p\rere, dar asta nu
`nseamn\ c\ nu m\ poate judeca. {i sincer nu
am chef. Fac conversa]ie. E felul meu de a-mi
cere iertare: m\ prefac c\ nu s-a `nt`mplat.
nu mai a[tepta c\ nu are nici un rost s\
a[tep]i! se impute treaba nu mai ai nimic a[a c\
po]i s\ iei totul de la `nceput glumesc fire[te nu
mai po]i s\ `ncepi nimic orice `nceput are
nevoie de un [ut cine dracu `]i mai d\ ]ie un [ut
un [ut [i gata te-ai spart ai ajuns la cap\t de
linie [i nu mai ai bani pentru bilet de `ntoarcere
m\ rog da faci ce vrei e via]a ta faci ce vrei cu
ea sau nu faci nimic cu ea m\ rog cum vrei tu
Am `ncercat s\ `nv\] origami. Aveam o
carte care `]i arat\ cum s\ faci diverse figuri.
M-am chinuit, dar din m`inile mele nu a ie[it
niciun porumbel. Am mototolit h`rtia [i mi
s-a p\rut c\ arat\ mai bine dec`t un porum-
bel. Oricine poate face un porumbel, sau un
p\trat sau un avion, dar figura haotic\ pe
care am f\cut-o nu poate fi imitat\. Haosul e
personal. E crea]ia mea, creat\ dintr-un
spasm de frustrare [i asta e cel mai original
lucru pe care-l pot face. E ca [i c`nd mi-am
xeroxat sufletul, dar pentru ca imaginea s\
fie complet\, am aruncat h`rtia `n wc [i am
tras apa. Nu a curs ap\. Am r`s eliberat de
tirania sensului vie]ii mele.
Azi m-am urcat `n trenul de Bucure[ti Nord
f\r\ bilet. M-am a[ezat `ntr-un compartiment
gol. M-am f\cut comod [i am a[teptat s\ por-
neasc\. Trenul porne[te cu o zguduitur\ u[oar\
[i tot sufletul meu bolnav se sparge [i se to-
pe[te `n stomac. Frica, apoi lini[tea. E bine c\
s`nt singur. Privesc pe fereastr\. E noapte [i nu
se vede mare lucru. Scot cutia de Xanax [i iau
toate pastilele. C`nd nu mai am saliv\, le `m-
ping cu degetul pe g`t. Arunc cartonul gol pe
geam [i m\ a[ez c`t mai comod. Trenul m\
duce `napoi `n timp, `n c`mpia `ntins\ unde
plou\ cu soare, `n pustiu, c\tre o profe]ie, la
cap\t de linie. {i e bine. Tata e `n buzunar [i-l
m`ng`i. {i e bine. Cu sufletul digerat, cu grea]a
pe piept [i cu pacea-n stomac, pot spune c\
pentru prima dat\ `n via]\ s`nt fericit. {i e bine.
Cap\t de linie
Bogdan Moisa s-a n\scut la 5 noiembrie 1993 [i este elev `n
clasa a XII-a la Colegiul Na]ional Mihai Eminescu din Ia[i. A
ob]inut o men]iune la Concursul Na]ional de Proz\ Mihail Sado-
veanu, Ia[i, edi]ia I, 2010. Am debutat `n acest an, `n Zona
Literar\, nr. 1-2/2012 [i a mai publicat `n numerele 7-8 [i 9-10.
Proza de fa]\ a fost citit\ la [edin]a de deschidere a Salonului
Literar Zona zero. Al\turi de celelalte proze citite a pus `n evi-
den]\ un talent neobi[nuit de matur, cu o imagina]ie epic\ debor-
dant\ [i un control stilistic cu totul remarcabil. Despre Bogdan
Moisa vom tot auzi `n anii care vin. (Liviu Antonesei)
19
Salonul de literatur\
TIMPUL
www.timpul.ro decembrie 2012
C|T|LIN-MIHAI {TEFAN
~nlemnirea [i `mp\ienjenirea
La na[tere Borealul primi dou\ daruri, dintre care unul dumne-
zeiesc;
de c`nd se ]inea minte se imagina `n tot felul de ipostaze;
cu v`rsta acestea se f\cuser\ tot mai aride [i mai cumplite;
`n\untrul lor sim]ea cum la `nceput `nlemnea,
apoi oscila `ntre cremene [i marmur\ [i reu[ea tot mai greu s\-
[i `ntoarc\ spatele.
Se trezea abia diminea]a `nfrigurat, `n ochi cu p\ianjeni tot mai
bine contura]i
ce se balansau din mijlocul p`nzelor `mp\r\te[ti
p`n\ `ntre cele patru realit\]i.
~ntr-o zi d`ra de nisip din urma sa se opri fulger\tor.
Supranumitul destupat subnumit
~ntr-o zi c`nd Borealul `l `nt`lni `nt`mpl\tor sau nu pe Bre]cu
acesta-i povesti despre unu supranumt [i subnumit, `n acela[i
timp, A. Litrar.
C`nd `i spunea c\ Litraru e destupat la minte
Borealul deja avea `n fa]a ochilor un om cu calota cranian\
lips\.
C`nd `i spunea c\ e plin de bun\voin]\,
Borealul vedea un om care se apleca sacadat `n fa]a auditoriului
ambulant
`n speran]a c\-i vor remarca admirativ mintea,
printre fuioarele de fum nevolnic de deasupra ei,
[i nu vor s\ri cu linguri]ele s\-i `nfulece sinapsele zburdalnice,
a[a cum se-nt`mpla de fapt.
~n fa]a viziunilor sale Borealul se `ntrist\
[i a[tept\ realitatea care-l dezam\gi at`t de nea[teptat
`nc`t `[i dori ca acea strad\ care-a favorizat `nt`lnirea cu Bre]cu
s\ dispar\ din peisajul ora[ului `ntr-al altuia,
unde Litraru s\ devin\ propriul s\u travesti.
}inerea [i re]inerea
Borealul se afla la o mare r\scruce.
A. Litrar ]inea minte ca [i cum [i-o sprijinea cu o m`n\ ori cu
altceva
care-o oprea s\ nu se destrame, adic\ s\ nu se r\sp`ndeasc\?
Dac\ r\sp`ndirea ar fi fost `n\untrul s\u amintirile i-ar fi c\zut,
deci intrat `n s`nge.
Dac\ s-ar fi r\sp`ndit afar\ nu ea ar fi fost cea deversat\,
ci contaminata.
Oare, tot de aceea se str\duia s\ [i re]in\?
Apa [i vasul arid/S\patul [i `mpletirea
Litraru-Litrar obi[nuia s\ reduc\ oamenii la stadiul lichid,
`n fa]a unui auditoriu aflat, pare-se, la stadiul de oarecare baz\;
`i punea `n c\ni `nflorate [i le v\rsa la picioarele celui care
comandase.
Atunci sim]ea setea, sim]ea cum v`ntul ispitei
r\scolea dunele poftelor din fiecare vas de[ertat,
[i o lua de la cap\t.
Dac-ar fi f\cut c`te-o excep]ie s\ bea con]inutul
florile de sub pieile c\nilor s-ar fi `nc\p\]`nat s\ mi[te
chiar de-ar fi primit vreodat\ dinspre el m\car o adiere.
/
Litraru-Litrar obi[nuia s\-[i ia inima `n din]ii meteorei sale*
[i cu instrumente ireal de fanteziste, ]inute `ntr-una dintre
perechile de m`ini,
s\pa `n p\m`ntul aflat sub fiecare, `n speran]a c\ to]i vor
disp\rea,
iar cu cealalt\ pereche se juca cu nervii lor,
`mpletindu-i cu degetele sale boante
p`n\ la deznodare, p`n\ la scoaterea capetelor afar\.
*care `n mers flutura ca `nsufle]it\
de o lepidopter\ Cap-de-mort
Bufnirea [i `nghe]ul
Se poate ca odat\, nici Litraru nu mai [tie c`nd,
s\-l fi bufnit r`sul.
Hohotele i s-au izbit de fa]\, l-au luat `n posesie
[i-ncepu s\ arate ca n\v\lit, scufundat `n ele.
{i mai posibil e ca, la un moment dat, s\-i fi r\mas doar
z`mbetul
care, la auzul unor cuvinte rostite pesemne tot de el `n g`nd,
`nghe]\ sugrumat de zim]ii t\i[urilor lor,
dar nefiind nici el prea gros se topi albicios `n col]urile gurii.
Dac\ ar fi fost fotografiat totul, sunt sigur c\ ar fi ie[it la `nceput
scene reu[ite cu un gabarit dep\[it
care spre sf`r[it s\ fi pierdut din marea lor ponderabilitate.
Luatul [i curmatul zilelor
~i veni r`ndul [i Borealului s\ fie fascinat de luarea vie]ii cuiva
[i chiar avea pe cineva `n vedere: pe Litraru-Litrar.
~[i petrecea zile `n [ir nu f\c`nd scenarii despre luare,
s\v`r[ind [i des\rv`r[ind asta,
ci despre via]a lui f\r\ acea persoan\ `n\untru,
dar mai mult se g`ndea c\ dac\ i le-ar fi luat
[i-ar fi tr\it propriile zile plus ale celuilalt,
[i-ar fi dus propria via]\ [i ar mai fi avut una de rezerv\ pe
deasupra.
Cum orice fascina]ie are un sf`r[it p`n\ [i pentru el,
care u[or c\dea `n astfel de ispite,
a `nceput s\ se `ntrebe, asta `ntr-un [ir de zile cu totul diferit,
totu[i ce ar fi putut face el cu via]a acelui om dac\ i-ar fi luat-o,
ce-ar fi f\cut cu zilele lui odat\ luate-asupra sa?
De men]ionat, c\ de curmat nici nu putea fi vorba pentru c\
orice e curmat
nu mai poate folosi la nimic [i nim\nui.
P`n\ la urm\ `ntr-un al treilea [ir de zile, diferit chiar [i de al
doilea,
s-a hot\r`t c\ niciodat\ nu se va mai g`ndi la a lua via]a sau
zilele cuiva
pentru simplul fapt c\ nu [tie ce-l a[teapt\ nici ale sale proprii,
dar s\ le mai ia [i pe ale altuia `n c`rc\ purt`ndu-l pe acela
ca pe un p\cat nem\rturisit sau ca pe un om neiertat vreodat\!
C`t prive[te via]a lui A. Litrar, nu ar fi putut s\-i curme zilele,
oricum `n urma lor n-ar fi r\mas dec`t usc\ciuni.
{i s\ le dea nu avea cui, nu i-a trecut nim\nui, dar\mite s\-i vin\
[i s\-i r\m`n\ `n g`nd s\ i le cear\.
Totu[i se g`ndea c\ ar fi posibil ca Litraru s\-[i ia via]a la
subsiori
[i s\ plece cu ea pe lumea cealalt\, `ntr-un cotlon pe care-l va
duce `n spate
p`n\ la marea judecat\.
Teascul unui anume g`nd
Se g`ndea destul de des cum reu[ea Litraru-Litrar
s\-[i trag\ victimele de limb\,
cum de acestea se trezeau cu gurile deschise
ar\t`ndu-[i de departe limbile ca ni[te sertare
de unde a[teptau la r`nd s\ sar\ cele mai neb\nuite cuvinte.
Pentru c\ nu ajungea la vreun rezultat sau la cea mai m\runt\
vin\
Borealul se plictisea [i `n momentele c`nd `[i smulgea g`ndul de
la el,
Litraru-Litrar se sim]ea gol [i ru[inat p`n\ la Dumnezeu [i-
napoi,
parc\ [tiindu-l pe Boreal c\ un anume ceva nu e `n regula lui sau
a altora.
Poate c\ unul dintre ei se-n[ela.
Vis despre avortul de cuvinte
C`nd `]i st\ pe limb\ un cuv`nt pe care nu vrei s\-l rostuie[ti
nu e bine s\ te mai g`nde[ti la altul acel cuv`nt [i-a[a e p`ndit
de naufragiu
[i orice adiere l\untric\ l-ar putea `mpinge afar\
brodat cu ne`ncredere [i sl\bit cum este.
A[a c\ dac\ te vei opri din g`ndit cuv`ntul va muri pe limb\
[i e posibil ori s\ alunece `napoi de unde a plecat
ori s\ ]i se scurg\ prin col]ul gurii dac\ nu are alte cuvinte de
care s\ se aga]e,
cuvinte r\mase `n sedimentare `napoia buzelor.
Dar dac\ repe]i experimentul de prea multe ori s-ar putea ca
deodat\
s\ nu mai po]i vorbi deoarece pe din\untru gura ]i se c\ptu[e[te
cu le[uri de cuvinte.
{i dac\ vreo cineva-tr\g`ndu-te de limb\-ar avea curiozitatea
s\ le vad\ aliniate ca pentru ~nviere atunci mai este o speran]\.
Spuse E. Lasvu [i disp\ru cu tot cu visul de trei ori pe an al
Borealului,
l\s`ndu-l s\ i se fac\ [i mai mult somn din `nteriorul ochilor `n
toat\ fiin]a.
Trasul de limb\
Borealul `nt`lnise p`n\ atunci oameni care l-au tras de limb\.
~nt`lnise [i pe cei din categoria c\rora o scot pe toat\, l\s`nd
cuvintele s\ zboare
dup\ legi meschine menite s\ calce `n picioare misterul vie]ii, [i
`n special al mor]ii.
Al]ii o scoteau c`te pu]in, ceea ce nu era tocmai r\u, comparativ
cu primii, inimo[i.
Dar mai era [i ultima categorie, care-[i `nghi]eau limba,
`nec`ndu-se `n sinea lor vast\ [i `ndelung exersat\ cu acele
cuvinte
care ar fi trebuit la to]i s\ stea la pl\m\dit,
preg\tite pentru o rostire proiectat\ undeva pe o bolt\ a unei
ebo[e de cer,
[i nu ar\tat\ oglinda odat\ cu detaliile vie]ii care duceau la
liniile din palm\
ca la r\d\cinile unui copac `nsemnat pentru t\iere.
Acum nu [tia rolul cui s\-l fac\. Dar `i juca pe to]i pe degete
orice stil ar fi aplicat,
f\r\ s\-i trag\ de limb\ nici m\car din priviri.
Mersul pe m`ini [i momentele date
De fiecare dat\ c`nd dorea s\ mearg\ pe m`na cuiva
st\p`nul s\u `[i ferea m`inile p\relnic mesianice,
ca `n fa]a unor rigle venite s\ pedepseasc\ teme nef\cute,
[i-l l\sa pe Litraru s\ pluteasc\ `ntr-o deriv\ lipsit\ de haz.*
Se `nt`mplau pe r`nd, la c`te un moment dat,
[i aceste momente aflate `n vecin\tatea crepusculului
erau, `ntr-adev\r, un mare dat.
*de aici `nainte `[i va m`nca unghiile ca s\ nu se zg`rie,
iremedial [i cu totul la vederea Borealului, pe ochi.
B\tutul, sunatul [i spumegatul
Meteora-[i fixa Litrarul cu privirea sa groas\,
de cum inten]iona s\ intre,
st\vilindu-l, ]intuindu-l de sus p`n\ jos ca pe zidul unei cl\diri
demult disp\rut\ din spinarea p\m`ntului amnezic uneori.
Reu[ea s\ deschid\ sacadat, f\r\ prea mult\ convingere,
[i r\m`nea `n u[\ de parc\ ar mai fi fost un rest al ei care-l oprea.
Acolo, `n tocul u[ii, meteora, fie c\ ridica vocea asupra lui, fie
c\ o cobora,
ceea ce nu era mare diferen]\,
`l for]a pe acesta s\ se fac\ mic de tot [i, ridicat sau cobor`t,
s\ stea s\-l bat\ la cap
cu muchia cea mai ascu]it\ a c`te unei fraze apucat\ cu limba
de cel mai sigur dintre capete.
Uneori o f\cea at`t de r\u
`nc`t putea fi v\zut cum se `nf\]i[a vizibil neru[inat,
nu uscat, cum cere orice b\taie adev\rat\*,
ci cu capul `nvine]it, br\zdat de zv`rci literale,
ca de ni[te bice necontenite.
Pe muzica apei care-i suna `n cap
se apuca de gesticulat pe strad\ [i de vorbit singur
p`n\ f\cea la gur\ spumele apei de deasupra
`n care `necase to]i oamenii din ura pe care cu drag le-o purtase
[i care, surprinz\tor, erau vii [i-[i tr\iau furia.
Timp `n care oprea trec\torii [i-i ruga
s\ fac\ pietre pentru inele din spuma limpede.
*uscat p`n\ la deshidratare
Intratul pe sub piele [i ie[itul din fire
A. Litrar `[i f\cuse o obi[nuin]\ din a sta pe capul cuiva
c`nd cu m`inile, c`nd cu picioarele, c`nd cu [ezutul mascat
[i-i c`nta `n toate strunele, mai ales `n cele rupte,
p`n\ ce-i reu[ea arheologic intratul pe sub piele,
aflat fiind mereu `n c\utarea unui alt suflet
dup\ care s\-[i acordeze ceasul uneia din cele dou\ perechi de
m`ini la vedere
pentru a nu intra `n dezacord nici cu timpul nici cu privirea lui.
Odat\ ajuns, reie[ea din discu]ia oricui cu gazda
zona unde se afla niciodat\ nu se mul]umea cu un singur loc
[i-ncerca omniprezen]a.
Acest stil de via]\ nou\ ]inea p`n\ c`nd gazda-[i sim]ea sufletul
sufocat de mediatorul `ntre el [i lumea de-afar\,
[i-[i ie[ea din `ntreaga sa fire sco]`nd-o cu tot cu musafirul
purt\tor al tuturor v\zutelor [i nev\zutelor carii.*
*Litraru a-ncercat acela[i lucru [i cu Borealul,
dar cel din urm\, oric`t [i-ar fi dorit, nu-l putea gusta,
deci nici m`nca sau `nghi]i sub vreo form\, sub orice chip ar fi luat.
V. Pagini din via]a lui A. Litrar
Agora
TIMPUL
20
decembrie 2012
www.timpul.ro
SORIN
BOCANCEA
(continuare din num\rul trecut)
Pres\ de/ ca partid
Ca [i `n vremea comunismului, [i acum
avem pres\ de partid [i, chiar mai mult, presa
ca partid politic. Trustul Intact e redeschi-
z\tor de drumuri, urmat de OTV. Era normal
ca un mo[tenitor al lui Ceau[escu `ntr-ale pu-
terii s\-[i doreasc\ [i el ce a v\zut la cel pe
care l-a slujit [i admirat. Dup\ ce a murit,
Ceau[escu s-a spart `n mai mul]i escu
narcisi[ti, tiranici [i megalomani.
~n presa-partid nu avem jurnali[ti, a[a cum
le place s\ se prezinte, ci propagandi[ti iste-
rici. Este suficient s\ te ui]i c`teva minute la ei
s\ vezi c\ oamenii politici invita]i s`nt mai re-
]inu]i [i mai analitici, iar ei, a[a-zi[ii jurnali[ti,
s`nt angaja]i, url\, jignesc, `[i pun la punct
interlocutorii, condamn\, execut\ public, in-
stig\. Ei nu fac pres\, ci presing; nu au inter-
locutori, ci adversari. ~n fiecare zi vor s\
execute pe cineva, s\ arate tuturor c\ nu-i de
glum\ cu de-al de ei. Vor ca lumea s\ se uite
cu spaim\ la ei, s\ se team\, s\ le recunoasc\
puterea. Fiecare se vrea un g`de.
Pe l`ng\ ace[ti propagandi[ti, cei de la
Sc`nteia erau mici copii, chiar c`nd scriau
articole `n care `nfierau cu ur\ proletar\ du[-
manul de clas\. Ei credeau atunci `ntr-un vii-
tor luminos care `i a[tepta. Pe ei `i chema; pe
ace[tia `i m`n\. ~i m`n\ exponen]ii trecutului
nostru ur`t, de care nu sc\p\m u[or fiindc\ `i
reg\sim [i `n genera]ia t`n\r\.
Minciuna total\
~n perioada comunismului am tr\it `n
minciuna total\. Lucrurile mergeau din ce `n
ce mai prost, iar propaganda ne spunea c\ ele
merg din ce `n ce mai bine, c\ mai e pu]in [i
ie[im la liman. Ca [i cum noi nu vedeam ce se
`nt`mpl\ sau dac\ vedeam nu `n]elegeam.
{i `n aceast\ var\ am avut prezent feno-
menul minciunii totale. Nu m\ refer doar la
nerespectarea cuv`ntului dat de c\tre Pre[e-
dinte (c\ nu va boicota referendumul) [i de
c\tre George Crin Lauren]iu Antonescu (care
a promis c\ se retrage din politic\ dac\ nu
pleac\ B\sescu), fiindc\ declara]iile politice
`[i au propria motiva]ie. Nu le-am crezut de la
`nceput pe niciuna, fiindc\ la noi a declara
una [i a face alta ]ine de o schem\ de pozi-
]ionare politic\. M\ refer la declara]iile celor
din USL care, dup\ ce s-au dat rezultatele, au
ie[it public [i a anun]at c\ Traian B\sescu este
demis de fapt [i urmeaz\ [i opinia formal\ a
Cur]ii Constitu]ionale. Minciun\ pe fa]\, c`nd
datele erau cunoscute. {i acum afirm\ c\ ma-
joritatea popula]iei a votat pentru demitere,
c`nd datele [i realitatea dovedesc contrariul.
Aceea[i re]et\ ca `n cazul plagiatului comis de
V.V. Ponta: `n momentul `n care CNATDCU a
decis c\ este plagiat, a declarat c\ e atac poli-
tic. Iar sinistrul ministru de atunci al educa]iei
a desfiin]at comisia pentru a se crea apoi alta
care a min]it pe fa]\, care a semnat un docu-
ment gata f\cut. A fost ca `n butada aceea:
Am auzit c\ te-a p\lmuit Popescu `n gar\ la
Tecuci! Dar ce, aceea-i gar\?. Domnule
Premier, CNATDCU a constatat c\ a]i plagiat!
Dar ce, aceea e comisie?
Judecarea situa]iei
`n cifre absolute
Pe vremea na]ional-comunismului, pentru
a dovedi c\ `ntregul popor este al\turi de orice
ini]iativ\ a partidului, se invocau masele
largi populare, prezent`ndu-se imagini de pe
la mitinguri. {i `n perioada conflictului, am
putut vedea largi mase populare (de c`teva
zeci sau sute de oameni) filmate de la picioare
(ca s\ par\ mai mul]i), prezentate la Antene ca
fiind poporul. ~ntreb [i eu: de la c`]i pro-
testatari `n sus `ncepe poporul?
Chiar dup\ ce s-au dat rezultatele, s-a re-
petat p`n\ la sa]ietate ideea c\ referendumul a
reu[it, c\ B\sescu a fost demis pe fond, pe
motivul c\ 7,4 milioane de cet\]eni (adic\
poporul) s-au exprimat `n acest sens.
Aceast\ abera]ie a fost preluat\ [i de c\tre oa-
meni cu [coal\, care altceva le predau studen-
]ilor lor. S\ ne amintim: `n sistemele democra-
tice nu se judec\ `n cifre absolute, ci `n pro-
cente. {i ce dac\ au fost 7,4 milioane? Au re-
prezentat doar 40,47% dintre cele `nregistrate
`n listele electorale (adic\ din 18.292.464). Ca
participare, fiindc\ aceasta a fost piatra de `n-
cercare, s-au `nregistrat 8.459.053 de persoa-
ne, reprezent`nd 46,24% din totalul cu drept
de vot, c`nd legea cere participarea a 50%+1.
~n mod fals se tot repet\ c\ 46% dintre rom=ni
au votat `mpotriva lui B\sescu, pentru c\ `n
realitate e vorba de 40,47%. Zece procente
`nseamn\ o diferen]\ major\. Dar, chiar dac\
referendumul ar fi e[uat [i cu 49,99%, dac\ ar
mai fi fost necesare doar 0,01%, dac\ ar fi fost
chiar vreo 9,14 milioane de cet\]eni care ar fi
vrut ca B\sescu s\ plece acas\, acesta trebuia
s\ mearg\ tot la Cotroceni.
Cu ani `n urm\, la ultimele alegeri prezi-
den]iale, T\riceanu a spus c\ B\sescu este un
pre[edinte ilegitim, fiindc\ a fost votat doar
de 5 milioane de rom=ni, restul rom=nilor (care
au avut alt\ op]iune sau nu au fost la vot) do-
rind ca el s\ nu ias\ pre[edinte. Prostia a fost
repetat\ `n to]i ace[ti ani de demagogul [ef al
USL, G.C.L. Antonescu. Haide]i s\ judec\m
situa]ia de la referendum `n aceea[i schem\ [i
s\ le-o trimitem prin po[t\. Acum, doar 7,5
milioane de rom=ni nu l-au vrut pe B\sescu;
ceilal]i (care au avut alt\ op]iune sau nu au fost
la vot), care `nsumeaz\ 10.888.628 de cet\]eni,
l-au vrut. Deci, dup\ ra]ionamentul celor doi
politicieni liberali, B\sescu este legitim.
Ca [i atunci, [i acum judecarea unei situa]ii
de acest gen `n cifre absolute [i nu `n procente
este o eroare. La alegeri, cei ce l-au ales pe
B\sescu au reprezentat peste 50% dintre votu-
rile valabil exprimate, a[a cum prevede legea;
la referendum, cei ce nu l-au vrut pe B\sescu
au reprezentat doar 40,47% dintre cei prezen]i
pe liste, tot dup\ cum prevede legea.
Acela[i tip de ra]ionament cantitativist,
chiar dac\ acum se invoc\ procente [i nu cifre
absolute, este activ [i atunci c`nd se invoc\
ilegitimitatea lui B\sescu invoc`nd sondajele
(schem\ de care a mu[cat [i Pre[edintele, scu-
z`ndu-se c\ dup\ criz\ nu avea cum s\ stea
bine). ~n nici o ]ar\ nu am auzit de faptul c\
unui pre[edinte i se termin\ mandatul `nainte
de termen pentru c\ nu ar sta bine `n sondaje.
Cel mult, poate s\-l piard\ pe urm\torul `n
cursa electoral\, la termen. Haide]i din nou s\
d\m crezare acestui tip de judecat\ [i s\ sus]i-
nem ideea p`n\ la cap\t. Dar, ca s\ ias\ ceva
coerent [i g`ndit p`n\ `n ultimele consecin]e,
trebuie s\ avem r\spunsuri la ni[te `ntreb\ri:
de la ce procent `n jos declan[\m suspendare
sau alegeri anticipate? Apoi: `n care sondaje
ne `ncredem, care s`nt cele autorizate? La
ce intervale de timp s\ se realizeze acestea?
Pentru c\, asemenea pre[edintelui, [i parla-
mentarii [i primarii s`nt ale[i uninominal, pen-
tru a nu discrimina pe nimeni, nu `nseamn\ c\
[i ace[tia trebuie s\ fie demi[i atunci c`nd scad
`n sondaje? Pentru ei la ce intervale se vor
face sondajele? Chiar a[a: oare c`]i parlamen-
tari mai stau bine `n sondaje? Dar Parlamen-
tul? De la `n\l]imea c\ror procente invoc\
parlamentarii [i primarii sondajul ca argument
al unei posibile demisii a Pre[edintelui?
Legitimitatea unui politician `ntr-o demni-
tate public\ este dat\ de lege [i nu de simpatia
de care se bucur\ `n timpul mandatului. At`ta
timp c`t este ales pentru un mandat stabilit
prin lege, dac\ nu `ncalc\ `n mod dovedibil
legea, el trebuie s\-[i termine mandatul la ter-
men, chiar dac\ ar avea perioade `n care ar
avea 1% `ncredere `n sondaje. De asta s-au in-
ventat alegerile care jaloneaz\ sondajele.
Revirimentul populismului
Pe vremea comunismului eram agasa]i de
tot felul de lozinci care se adresau `ntregului
nostru popor [i de boborul silabisit de
Ceau[escu. {i `n primele zile ale Revolu]iei
poporul a fost `n prim plan, prima publica]ie a
evenimentului fiind Sc`nteia Poporului. Apoi,
poporul a tot ales ce a vrut [i cum a putut.
Revenirea `n for]\ a poporului ca personaj
central s-a produs odat\ cu ascensiunea lui
Traian B\sescu. Actualul pre[edintele a f\cut
recurs la popor mai mult dec`t predecesorii s\i
postceau[i[ti. {i schema discursiv\ a dat re-
zultate. Dar, `n ultimul timp, din cauza crizei
economice probabil, Pre[edintele a evitat s\
mai invoce poporul, prefer`nd rom=nii. ~n
vreme de criz\ e bine s\ la[i for]ele chtonice
s\ dormiteze. Sim]ind c\ Pre[edintele este sl\-
bit `n sondaje, adversarii s\i i-au preluat dis-
cursul [i, `n special, personajul favorit, popo-
rul, `n speran]a c\ vor avea c`[tig de cauz\.
Cel pu]in `n ultima jum\tate de an, poporul
a fost invocat cu o frecven]\ demn\ de epoca
de aur. ~n perioada crizei politice, mai mult,
s-a vorbit de popor cu aer de prob\ [tiin]ific\,
invoc`ndu-se cele 7,5 milioane de votan]i.
Numai c\ cei care l-au invocat `n fel [i chip [i
l-au chemat la lupta cea mare nu au identificat
agenda real\ a poporului [i nici nu au structur\
de lideri populi[ti; [i din acest punct de vedere
au fost fal[i, iar poporul i-a sim]it. S\ facem o
scurt\ recapitulare a istoriei poporului din
ultimii 8 ani: (1) Traian B\sescu a chemat po-
porul s\-i ard\ pe corup]i, iar poporul a ve-
nit [i Traian B\sescu a devenit pre[edinte; (2)
s\ ne `ntoarcem la popor!, au strigat 322 de
parlamentari dup\ ce l-au suspendat pe Pre[e-
dinte, iar poporul a venit la `nt`lnire [i Traian
B\sescu a revenit la Cotroceni; (3) `n compe-
ti]ia electoral\, Traian B\sescu a chemat po-
porul s\ se bat\ cu mogulii, poporul a venit [i
Traian B\sescu a c`[tigat al doilea mandat de
pre[edinte; (3) USL a chemat poporul s\ se
bat\ cu Traian B\sescu [i poporul nu a venit
iar Traian B\sescu a revenit la Cotroceni.
Populismul e la `ndem`na tuturor, dar nu
serve[te oricui.
Revirimentul
discursului autohtonist
Punctul forte care i-a legitimat pe liderii
comuni[ti chiar [i fa]\ de intelectualitatea cri-
tic\ a fost na]ionalismul lor, amestecat treptat
`n melanjul ideologic al na]ional-comunismu-
lui. Perceput `n perioada regimului comunist
ca scut de ap\rare fa]\ de Moscova, na]ional-
comunismul a devenit dup\ Revolu]ie o fr`n\
a procesului de integrare european\. Nu e vor-
ba de na]ionalismul firesc [i necesar al oric\rui
stat na]ional, ci de na]ionalismul `n varianta
autohtonismului, a tribalismului ce are drept
consecin]\ izolarea fa]\ de ceilal]i parteneri
interna]ionali pe care `i eticheteaz\ ca str\ini
cu interese malefice pentru fibra na]iunii.
Dup\ aproape un deceniu de atenuare a
acestui tip de discurs, iat\ c\ `n perioada crizei
politice el a revenit `n for]\, afect`nd grav re-
la]iile Rom=niei cu partenerii europeni. Cor-
neliu Vadim Tudor poate fi mul]umit: a l\sat
vrednici urma[i ideologici, chiar dac\ `n alte
partide dec`t PRM. De-a dreptul `nfior\tor a
fost modul `n care cuplul de comici aventu-
rieri politici Antonescu-Ponta s-a refugiat `n
acest tip de discurs ca `ntr-un acas\. P`n\ [i
Ion Iliescu pare mult mai european `n com-
para]ie cu antioccidentalismul celor doi. De
mult\ vreme nu mai auzisem sintagme pre-
cum cancelariile str\ine, amestec `n trebu-
rile interne, nu s`ntem colonie sau rezer-
va]ie [.a. [i nu `mi imaginam c\ un politician
rom=n al prezentului, cu at`t mai pu]in unul
care se prezenta ca exponentul bunului
sim], s\ pun\ `ntr-o rela]ie conflictual\ po-
porul rom=n (imaginat `n spatele lui) cu
Departamentul de Stat al SUA (imaginat `n
spatele Pre[edintelui). Iat\ c\ a fost posibil.
De la G.C.L. Antonescu m\ a[teptam la un
discurs de o asemenea factur\ (ce-i drept, nu
chiar la aceste cote de delirium tremens),
fiindc\ apar]ine unei genera]ii ce a fost afectat\
ideologic de na]ional-comunism; de la V. V.
Ponta, mai pu]in. Dar iat\ c\ v`rsta nu conteaz\,
c\ po]i fi dep\[it ideologic la o v`rst\ fraged\.
Radicalizarea
discursului politic
~n anii comunismului, `n discursul politic
se cerea moartea du[manilor de clas\, `n logi-
ca celebrei sintagme cine nu e cu noi e `mpo-
triva noastr\. Acest radicalism s-a manifestat
[i `n primii ani ai postceau[ismului, c`nd `n
Parlamentul Rom=niei s-a ajuns la adev\rate
`nc\ier\ri. Trecerea de la monolog la dialog a
fost `nso]it\ de violen]e. Treptat, rom=nii au
`nv\]at c\ este loc sub Soare [i pentru dou\
adev\ruri, c\ `n politic\ nu se judec\ `n alb [i
negru.
Din p\cate, dup\ o perioad\ de `mbucur\-
toare ajustare, discursul politic din Rom=nia a
`nceput s\ revin\ la vechile metehne, `nc\ din
iarn\, utiliz`ndu-se expresii suburbane care nu
ar avea ce s\ caute `n nici o form\ de expri-
mare public\ civilizat\. S-a ajuns ca adver-
sarii politici s\ se apeleze `n mod frecvent cu
expresii precum pu[c\riabil, tic\los,
javr\ ordinar\, chelneri, scorpion speriat
[i turbat, nemernic, mafiot, mincinos [i
un tic\los, nesim]it, ho], corupt, tr\-
d\tor [.a.m.d.. Violen]a s-a ab\tut [i asupra
partenerilor externi. Iat\ c`teva mostre: G. C.
L. Antonescu: S\ `l ia `n Germania doamna
Merkel, Germania este o ]ar\ mare, prosper\,
s\ `i dea o buc\]ic\ de p\m`nt acolo lui B\ses-
cu [i PDL-ului, s\ se joace acolo de-a B\-
sescu; T. Chiuariu: E trist c\ magistra]ii au
ajuns batjocura unor politruci ca B\sescu [i
Barroso; V. V. Ponta: nu Merkel voteaz\ la
referendumul de pe 29 iulie, ci poporul ro-
m=n... Ce, s`ntem colonie?. {i ca `nc\ o prob\
de delirium tremens, din nou G. C. L. Anto-
nescu: Traian B\sescu [i ace[ti oameni de
mine nu scap\, dec`t dac\ m\ omoar\, ceea ce
nu e cazul, sper.
Radicalismul se manifest\ [i `n v`nturarea
zilnic\ a ideii imposibilei coabit\ri. P\i,
cum nu se poate coabita? Nu a coabitat
T\riceanu? {i a [i ob]inut un scor `n alegeri cu
care PNL este pu]in probabil c\ se va mai
`nt`lni vreodat\. ~ntr-adev\r, c`nd porne[ti din
start cu aceast\ idee, nu po]i coabita. {i apoi,
de unde ideea c\ actul de guvernare trebuie s\
se fac\ lin, `n asentimentul tuturor tovar\[ilor
coagula]i `n structura de monolit a partidu-
lui? Care mai este rostul separa]iei puterilor
`n stat? Logica ori el, ori noi prezent\ `n
aceast\ pozi]ionare nu are ce c\uta `ntr-o
democra]ie.
~n fine, radicalismul [i-a ar\tat cel mai ur`t
col]ii `n urm\toarea declara]ie comis\ de ace-
la[i G.C.L. Antonescu `n momentul afl\rii
deciziei CCR: Dragi rom=ni, vede]i c\ soarta
Rom=niei e dictat\ pe alte ra]iuni dec`t cele
democratice, manifesta]i-v\ [i ap\ra]i-v\
drepturile de cet\]eni. Face]i-v\ sim]it\ voin]a
[i prezen]a... Nimeni nu poate dicta `n Rom=-
nia ca `ntr-o colonie, to]i cet\]enii con[tien]i,
curajo[i, convin[i de dreptatea lor, trebuie s\
continue lupta... Cet\]enii rom=ni aleg modul
`n care `[i ap\r\ drepturile prin manifest\ri
Vara Varanului (II)
21
Vitraliu
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
civile. Singura mea recomandare e c\ trebuie
s\ fie unele legale, `n rest nu dau eu sugestii.
Dar e o ]ar\ `n care nu e suficient ca oamenii
sa voteze, votul lor poate fi u[or ignorat.
Dup\ care a plecat `n vacan]\ [i nu a venit nici
la deschiderea sesiunii Senatului, al c\rui pre-
[edinte este. ~mpotriva cui s\ protesteze rom=-
nii? ~mpotriva deciziei unei institu]ii care a
constatat c\ referendumul nu poate fi validat
din lips\ de cvorum. Iat\ marca scurtului
regim Antonescu.
Evitarea adev\ratei teme
~ntr-o directiv\ special\ pentru sovietizarea
statelor din sfera de influen]\ a URSS (emis\
de c\tre KGB la 2 iunie 1947), la art. 26 se
prevedea: trebuie popularizate discu]iile cu
muncitorii care se ocup\ de probleme actuale
legate de produc]ie, respectiv cele care critic\
trecutul [i problemele locale. Nu se vor `nl\-
tura cauzele fenomenelor `n discu]ie. {i `n
`ntreaga perioad\ comunist\ a[a s-a `nt`mplat.
S-a b\tut c`mpii pe tot felul de teme conside-
rate vitale pentru noi, de la pacea mondial\ la
situa]ia ]\rilor din lumea a treia, ocult`ndu-se
problemele evidente ale societ\]ii rom=ne[ti [i
tema fundamental\: sistemul `nsu[i era prost.
{i `n prezent avem acela[i comportament.
Politicienii [i al]i vectori de opinie se `nc`l-
cesc `n tot felul de sofisme pe probleme mi-
nore, pe care le prezint\ drept esen]iale, vita-
le, c`nd `n fapt perpetuarea crizei politice are
o cauz\ fundamental\: Constitu]ia. De c`nd
am avut pre[edinte juc\tor au ie[it la iveal\
toate hibele actualei legi fundamentale [i `n
mod episodic se vorbe[te timid de necesitatea
schimb\rii acesteia, pentru ca apoi s\ se ocupe
timpul cu tot felul de bazaconii, indic`ndu-se
drept cauze ale r\ului din politica noastr\
po[eta Elenei Udrea. {i se vorbe[te zile `n [ir
pe astfel de subiecte.
Cine `i `mpiedic\ pe parlamentari s\ modi-
fice Constitu]ia? De ani de zile `[i arunc\
tema unii altora [i tot nu se `nt`mpl\ ceea ce
este necesar s\ se `nt`mple. Motivele mi se par
evidente: o nou\ lege fundamental\, care s\
nu mai con]in\ cel pu]in erorile de acum, ar
veni [i cu reducerea num\rului de parlamen-
tari [i, posibil, cu re`mp\r]irea administrativ-
teritorial\. Asta `nseamn\ locuri mai pu]ine
pentru clientela de partid. De la fiecare partid.
Dec`t s\-[i piard\ privilegiile, parlamen-
tarii no[tri prefer\ s\ lase lucrurile a[a cum
s`nt. De aceea, oric`nd se poate ivi un nou
conflict `ntre institu]iile statului, chiar [i f\r\
Traian B\sescu, `n care iar va fi chemat po-
porul pentru a salva Rom=nia de la o boal\
`ntre]inut\ cu bun\ [tiin]\ [i `n mod ires-
ponsabil de c\tre politicieni.
***
Oric`te derapaje ar fi avut Pre[edintele, ele
nu pot justifica ceea ce au comis actualii gu-
vernan]i `n aceast\ var\. Democra]ia `nseam-
n\ proceduri [i nu `nc\lc\ri ale legii [i instig\ri
la nesupunere civic\. Nu se epuizaser\ c\ile
procedurale corect urmate pentru a se ajunge
la solu]ii extreme propuse, culmea!, chiar de
c\tre guvernare. Nu pot s\-mi explic de ce gu-
vernan]ii, dac\ tot se bucur\ de `ncrederea
poporului, dup\ cum au ar\tat alegerile locale
[i sondajele, nu au ales calea procedurilor. De
aceea g\sesc o explica]ie `n cultura lor poli-
tic\. E greu s\ dispar\ `n dou\ decenii ceea ce
s-a construit `n cinci. {i mult mai dificil e un
asemenea demers c`nd `nc\ nu am condamnat
cu adev\rat comunismul, l\s`ndu-i pe comu-
ni[ti s\ guverneze, s\ ne impun\ mai departe
modul lor de guvernare. Constat din nou
e[ecul anticomunismului, care pare a fi o tem\
dep\[it\, [i consecin]ele sale dezastruoase. E
de ajuns s\ vedem cum din gurile liberalilor
proeuropeni de ieri ies limbile otr\vite ale
uria[ei [op`rle na]ional-comuniste. Acest ata-
vism politico-ideologic nu a ajuns s\-[i tr\ias-
c\ toamna, dup\ cum speram, ci e `nc\ verde,
lucru de care ne-am convins `n aceast\ var\.
~n vara Varanului.
Mihail Vakulovski: Salutare, Ada, [i feli-
cit\ri pentru premiul pe care l-ai c`[tigat acum
c`teva zile la Festivalul de Dramaturgie
Contemporan\ de la Bra[ov, cu piesa-spec-
tacol Insula. De[i ]i-ai `nceput cariera ca
actri]\, acum toat\ lumea te cunoa[te ca [i
c`nt\rea]\. ~n Insula ai reu[it s\ combini `n cel
mai ingenios mod posibil teatrul cu muzica [i
cu poezia [i ai v\zut reac]ia publicului! Ce
`nseamn\ premiul \sta Marele Premiu al
festivalului pentru tine?
Ada Milea: Salutare [i mul]umesc! Ave]i un
public minunat la Bra[ov. Mi s-a p\rut c\ a
savurat din plin umorul naumian pe care am
`ncercat sa-l construim `ntr-o variant\ c`nta-
bil\. M-a bucurat enorm reac]ia publicului, m-a
bucurat reac]ia juriului, m-a bucurat reac]ia ta,
hahaha... M-a bucurat bucuria pe care-a de-
clan[at-o spectacolul nostru `n oameni.
M.V.: Cum ]i-a p\rut reac]ia publicului
bra[ovean ([i `n timpul piesei, [i la premiere)?
A.M.: Mi s-a p\rut c\ e reac]ia la bucuria
despre care tocmai vorbeam. {i cred c\ pu-
blicul s-a r\zbunat d\ruindu-ne o cantitate
uria[\ de aplauze. Afost foarte emo]ionant.
M.V.: {i `n teatrul pe care-l faci (fie cu
pu]ini actori, cum s`nt piesele c`ntate-n clu-
buri, fie `n piesele puse `n scen\ la teatre mari,
cum e Insula), [i-n muzic\, alegi foarte bine
scriitorii [i poe]ii din textele c\rora urmeaz\
s\ joci sau s\ c`n]i (Gogol, Harms, Cervantes,
Gellu Naum, Ion Mure[an). Ce rela]ie ai cu
literatura? Cum alegi textele care ]i se
potrivesc?
A.M.: Nu [tiu... Mereu e altfel, dar mereu
mi se `nt`mpl\ cu scriitori pe care `i admir
enorm.
M.V.: Mai ]ii minte care a fost primul t\u
rol la un teatru amator sau profesionist?
A.M.: }in minte multe roluri care `mi par
primul: Doamna 2, Poporul, Planta Carni-
vor\...
M.V.: C`nd te sim]i mai bine c`nd c`n]i
sau c`nd faci teatru (fie [i pe note)?
A.M.: C`nd se bucur\ publicul ([i nu m\
refer la r`s).
M.V.: Ai v\zut c\ la Bra[ov publicul te-a
aplaudat p`n\ ai c`ntat ceva Ar fi fost minu-
nat s\ c`n]i [i c`teva piese de-ale tale, f\r\
leg\tur\ cu spectacolul, chiar dac\ s-ar fi
`ncurcat planurile }i se `nt`mpl\ s\ c`n]i `n
fa]a publicului ceva din repertoriul t\u dup\
spectacolele de teatru?
A.M.: Ha-ha, partea solo de dup\ Insula era
tot din Insula, dar din varianta `n englez\ (pe
care am f\cut-o `mpreun\ cu dl B\l\nescu). Mi
s-a p\rut important s\ spun c\ exist\ [i s\ ar\t
c\ e complet diferit\. Nu mi se pare bine s\
amestec vechile mele c`ntece cu ceea ce a]i
v\zut [i auzit, pentru c\ a[ distruge atmosfera
[i `mi doresc tare mult ca publicul s\ plece
acas\ cu Gellu Naum.
M.V.: Ai mai multe variante ale piesei
Insula cu Bobo de la F\r\ Zah\r [i cu Ale-
xandru B\l\nescu (`n englez\ [i rom=n\), la
Teatrul Na]ional din Cluj-Napoca Cum ai
f\cut aceast\ pies\ `n care se vede stilul t\u de
la prim\ not\ la ultima silab\? Cum ai reu[it
s\-i `nve]i pe actori s\ c`nte exact `n stilul t\u,
care e inconfundabil [i cam inimitabil, de
fapt?
A.M.: Varianta cu dl B\l\nescu e un fel de
jurnal al lui Robinson, iar cu actorii clujeni [i
cu Bobo a fost posibil\ apari]ia majorit\]ii per-
sonajelor din piesa de teatru scris\ de Gellu
Naum. Varianta cu multe personaje e `n ro-
m=n\ [i `mi place s\ cred c\ e construit\
aproape de actori, nu for]`ndu-i s\ `mi semene,
ha-ha... Vai, sper c\ nu i-am chinuit!
M.V.: Am aflat c\ acum lucrezi la un pro-
iect care se bazeaz\ pe Cartea Alcool de Ion
Mure[an, album din care mai c`n]i la concerte
c`te-o pies\-dou\. Cum se adun\ acest album?
C`nd `l lansezi [i c`nd porne[ti `n turneul de
lansare?
A.M.: Ah, deja e gata! ~mpreun\ cu dl
M\niu]iu, Bobo, Cristi Rigman [i Vava {te-
f\nescu am f\cut la Teatrul de Art\ din Deva
spectacolul Deliruri, care are la baz\ Cartea
Alcool, de Ion Mure[an. S`nt 23 de c`ntece pe
aceste texte ([i doar dou\ s`nt din alt\ carte:
Cartea de iarn\). Demuuult chinuiam
textele lui Ion Mure[an [i mereu mi se p\reau
imposibil de c`ntat. La ora asta `nregistrarea
exist\ [i cred c\ discul va ap\rea `n ianuarie.
(20 noiembrie 2012)
M\ simt cel mai bine c`nd se bucur\
publicul ([i nu m\ refer la r`s)
Interviu cu Ada Milea, realizat de Mihail Vakulovski
Scoic\
~ntre buzele mele fragile
`ntuneric
tu vrei s\ bagi cu for]a un cu]it
`ntre ele
s\ dai drumul cochiliei mele zim]ate
`n ap\ clocotit\
sa-mi ver[i p\r]ile fragede
pe o farfurie
s\ m\ `nghi]i de vie,
s\-mi absorbi sucurile s\rate
`nainte de a-]i `nmuia degetele
`ntr-un bol, [terg`ndu-]i
toate urmele cu un [erve]el
cu miros de l\m`ie.
(O poezie `nc\ nepublicat\)
Consecin]\
Mama ei taie cu forfecu]a din fotoliul
de lang\ focul pe care `nc\ `l folosesc s\ se-nc\lzeasc\.
O afacere proast\, aceast\ fiic\ modest\
c`nd vecinii vorbesc de nepo]i
de[i fata g\te[te [i face cur\]enie [i coase
cu grij\, a[a cum a f\cut-o `ntotdeauna.
{i-a `ngrijit tat\l p`n\ c`nd acesta
a murit, `i viziteaz\ morm`ntul
duc`ndu-i flori `n fiecare s\pt\m`n\, scrie felicit\ri
de Cr\ciun m\tu[ilor ce `nc\ s`nt `n via]\. Are timp
ca `ntre treburi casnice [i num\ratul pastilelor
s\-[i aduc\ aminte de trecut.
Cu toate c\ chipul s\u `n oglind\ nu mai arat\
nici o urm\ de prospe]ime a tinere]ii
singura `nsu[ire care a f\cut-o frumoas\
[tie unde s`nt ascunse scrisorile
legate cu panglic\ vi[inie
sub trusoul s\u ce se `ng\lbene[te.
(Poezia a ob]inut locul doi la competi]ia
Freda Downie, 2012)
La marginea h\r]ii
Marea se vars\ peste margini
p\m`ntul se-ntinde mult `napoi
plin de zvonuri
toate dispozitivele cunoscute
sextant, fir cu plumb, compas
las\ loc la b\nuieli
coasta este bizar\
pe c`nd cea mai `ndep\rtat\ stea
e totu[i aproape, a[a aproape.
(Poezie publicat\ `n revista Fras)
Vin\
~ntr-o iarn\ geroas\
porcu[orii mei de guineea au `nghe]at pe verand\.
Niciodat\ nu am citit cum `i po]i dezghe]a `ntr-un
cuptor lent
[i nici nu m-am g`ndit s\ le aduc cu[ca `nl\untru.
Acolo erau
dou\ trupuri mici, cu bl\ni]a de culoarea nisipului
cu albastrul ochilor `nghe]at
a[ternutul de paie casant din cauza `nghe]ului.
N-am pl`ns. Afost crim\.
N-am s\ mai am animale niciodat\.
M-am `ntors la locul meu de l`ng\ geam,
s\ m\ ghemuiesc l`ng\ c\r]i,
lucru ce m-ar ajuta,
am `ncercat s\ ignor
scurgerea lent\ din interior,
ciclul s\u nesf`r[it
`nghe], dezghe], `nghe].
(Aceast\ poezie a ap\rut pe pagina de
internet Read Raw)
(Traducere de Simona S\mulescu,
Masterand MTTLC)
Poeme de A. C. Clarke
A. C. Clarke este
poet\, c`[tig\toare a mul-
tor premii; locuie[te `n
Glasgow. Ultimele sale
volume de poezii s`nt: A
Natural Curiosity, nomi-
nalizat pentru premiul
Callum Macdonald
2012 [i Fr Mesliers
Confession. Este membr\
a organiza]iei Scottish
PEN.
Aceste poeme s`nt traduse `n
cadrul Proiectului Interna]ional
Poetry PRO, coordonat de Lidia
Vianu, Director al Masteratului
pentru Traducerea Textului Literar
Contemporan Universitatea
Bucure[ti, http://mttlc.ro
22
Labirint
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
CONSTANTIN
ARCU
Titlul este o parafraz\ dup\ un alt titlu de
care nu-mi amintesc acum, ceva cu dulcea
pas\re a libert\]ii sau a tinere]ii ori nu mai
re]in ce pr\jitur\ cu multe calorii. Pentru c\
renumele are o ridicat\ valoare energetic\ [i
parc\ te bag\ `n priz\. Nu exagerez, de `ndat\
ce am fost atins de aripa faimei, am devenit
alt om. ~nainte eram gras [i lene[, ea m-a f\-
cut tras prin inel [i iute ca zv`rluga. Eram po-
trivit de `n\l]ime, timid [i p\gubos, acum m\
uit de sus la toat\ lumea [i-mi merge de mi-
nune. M\ simt ca la dou\zeci de ani.
Nici nu mai re]in cum s-au petrecut eve-
nimentele. ~ncerc`nd s\ fac o reconstituire,
`mi dau seama c\ nu [tim multe despre acest
subiect. Spre deosebire de ceea ce se crede,
celebritatea nu vine dup\ mult\ munc\ [i
sudoare, sau ca s\ `ncununeze nu [tiu ce
mare talent. Nici pomeneal\. A[a s-a crezut
mult\ vreme, `ns\ lucrurile stau altfel. Ce-
lebritatea, dac\ pot spune a[a, st\ pitit\ prin
boschete [i poduri pr\fuite, ag\]at\ `n p`nze
de p\ianjen prin holuri `ntunecoase etc.,
acolo unde nici nu g`nde[ti [i, c`nd nu te-
a[tep]i, `]i sare `n spate. Hopa! {i, dintr-
odat\, ai devenit faimos!
Ca s\ fiu `n]eles, m\ voi folosi de un
exemplu. ~n seara zilei de 25 nov. 2012, pe la
orele 18:30, am plecat din locuin]a mea si-
tuat\ `n str. Veronica Micle, sector 1, Bucu-
re[ti, f\r\ s\ m\ simt atins c`t de pu]in de
boala prestigiului. Deocamdat\, gloria `mi
d\dea t`rcoale, `nv\luindu-m\, a[a, pe depar-
te. Nu [tiu, poate se afla `n Pia]a Roman\ sau
la Universitate, c`nd eu am plecat cu 381 din
Pia]a Victoriei. Eram om normal ca to]i oa-
menii [i nimic nu d\dea semn c\ `n cur`nd
voi fi smuls din r`ndul mul]imii [i ridicat `n
sl\vi p`n\ s\ mi se fac\ r\u de `n\l]ime. Drept
dovad\ c\ nu b\nuiam nimic de ce avea s\ mi
se `nt`mple, nici nu m-am b\rbierit `nainte de
a pleca, spun`ndu-mi interogativ, cine se uit\
la mine? Vede]i `n ce eroare poate fi omul?!
Nici `n `nf\]i[area mea nu se putea citi
nimic. Pe sc\ri, m-am `nt`lnit cu vecina de
al\turi [i doamna n-a observat nici o schim-
bare, de[i d\ dovad\ de iste]ime [i un pro-
nun]at spirit de curiozitate. S`nt `nsu[iri care
o ajut\ s\ [tie cam tot ceea ce se petrece pe
scar\, `n blocul nostru [i prin cartier. ~n rest,
avem o rela]ie bun\, `i las cheile c`nd plec
din ]ar\, ea `mi ridic\ din cutie corespon-
den]a etc. Ei bine, acest monument de per-
spicacitate n-a intuit o clip\ c\ va interveni
ceva nemaipomenit `n via]a mea. ~n treac\t,
m-a `ntrebat la ce or\ m\ `ntorc. Am infor-
mat-o f\r\ re]inere, pentru c\ m\ simt vinovat
fa]\ de femeia asta. C`nd m-am mutat aici,
i-am recomandat amanta ca fiind so]ia mea [i
acum s`nt nevoit s\-mi bag nevasta pe furi[ `n
cas\ ori de c`te ori vine prin Bucure[ti. Vecina
`[i `nchipuie c\ asta-i amanta [i se mir\ nespus,
`ntreb`ndu-se cum de un individ cu so]ie tine-
ric\, blond\ [i numai zulufi, [i-a tras o amant\
cu `nf\]i[are auster\, de vreo 40 de ani!
Dar s\ revin la cestiune. De `ndat\ ce-am
cobor`t din ma[in\, mi-am cump\rat o sticl\
cu ap\ plat\ c\ mi se uscaser\ buzele [i am
pornit spre Teatrul de Comedie din str. Sf.
Dumitru. Dup\ o scurt\ a[teptare, am intrat
`n Sala Studio, unde avea loc spectacolul cu
piesa Mo[tenitoarea. {i din acest moment am
p\truns `n plin suprarealism. Plasatoarea
ne-a informat c\ s-au devansat locurile, astfel
c\ spectatorii din r`ndul 2 se vor a[eza `n pri-
mul, cei din r`ndul 3 `n r`ndul 2 etc. M-am
bucurat pentru c\ numai cu c`teva zile `n
urm\, la un alt spectacol, n-am reu[it s\ v\d
nimic din r`ndul 2. ~n fa]a mea s-a a[ezat o
cucoan\ cu o coam\ uria[\ r\sucit\ `n sus, iar
eu uitasem foarfecele acas\. M\ rog, speram
s\ pot urm\ri piesa.
Spre deosebire de alte spectacole, cortina
era ridicat\, se vedea interiorul unei `nc\peri
[i, al\turi de bar, se afla o actri]\ blond\ (mai
t`rziu am aflat c\ se nume[te Mihaela Tele-
oac\). Num\r`nd scaunele din primul r`nd,
m-am dus la locul 7, mi-am a[ezat sticla cu
ap\ la picioare [i am luat loc. Actri]\ z`mbea,
`ncerc`nd s\ stabileasc\ leg\turi de simpatie
cu spectatorii. ~n sf`r[it, dup\ ce s-au ocupat
locurile [i s-au f\cut obi[nuitele apeluri cu
`nchiderea telefoanelor mobile, [i-a `nceput
rolul. Ceva mai t`rziu [i-a turnat [ampanie
`ntr-un pahar, continu`nd s\ interac]ioneze cu
sala. I-am f\cut semn spre sticla cu ap\ plat\
de la picioarele mele (c`t\ nedreptate!), iar tipa
a promis c\ vom servi [ampanie la sf`r[itul
spectacolului. M\ g`ndeam s\-i fac o poant\
vecinei mele, aranj`nd ca actri]a s\ joace ro-
lul amantei blonde. Cred c\ asta ar fi bul-
versat-o complet pe s\rmana femeie.
Ceva mai t`rziu, actri]a mi-a spus c\ are
nevoie de ajutor, cer`ndu-mi s\ merg pe sce-
n\. Mi-am dat seama c\ vrea s\-mi `ncredin-
]eze un rol [i pe moment nu m-am g`ndit la
consecin]e. M-am crispat la ideea de a ie[i `n
v\zul lumii, `ns\ am acceptat, numai s\ nu
stric spectacolul. Cine ar fi fost mai potrivit
dec`t mine pentru un rol la Teatrul de Co-
medie, nu?! Singurul deranj venea din
b\nuiala c\ voi fi distribuit `ntr-un rol prea
pu]in important pentru aptitudinile mele. Dar
mi-am amintit spre consolare c\ mai to]i
mon[trii sacri ai scenei [i marelui ecran au
pornit de la c`te un rol ne`nsemnat. Asta `mi
`nt\rea credin]a c\ sprintam `n linie dreapt\
pe drumul spre celebritate. Blonda m-a con-
dus spre un fotoliu [i m-a invitat s\ iau loc,
avertiz`ndu-m\ s\ nu m\ leg\n cu prea mult
entuziasm. Nu de alta, dar s\ nu m\ dau peste
cap. Nu s`nt probleme, am asigurat-o, am
unul identic acas\.
Intrasem sub lumina reflectoarelor [i m\
sim]eam nemaipomenit. Nici vorb\ de trac,
m\ separasem de sala care r\m\sese `n um-
br\, departe. Actri]a mi-a explicat c\ trebuie
s\ strig Mirela, c`nd avea s\-mi fac\ ea semn.
|sta era rolul meu: la semnal trebuia s-o
strig, Mi-re-la! Am o memorie formidabil\ [i
am re]inut din prima rolul, deci n-a fost ne-
voie de repeti]ii [i alte cele. Tipa a pornit
dintr-o parte spre mijlocul scenei [i, c`nd a
ajuns `n fa]\, mi-a f\cut semn din degete,
peste um\r. ~n sf`r[it, venise [i momentul
meu! Reflectoarele pe mine, to]i ochii a]inti]i
asupra mea. {i atunci am tras ad`nc aer `n
piept [i am strigat clar: Mi-re-la! Actri]a s-a
`ntors [i a confirmat c\ reac]ioneaz\ la acel
nume, continu`ndu-[i rolul `n care se iden-
tificase treptat cu sora sa, Mirela. Apoi mi-a
mul]umit pentru excep]ionala mea presta]ie
[i sala a izbucnit `n aplauze.
La sf`r[itul spectacolului, din nou b\t\i
din palme. Mirela tot arunca bezele [i cule-
gea aplauze cum adun\ copiii merele, `ns\ nu
m-a mai invitat [i pe mine pe scen\. La urma
urmei, o ajutasem s\-[i duc\ piesa la bun
sf`r[it [i se `n]elege c\ o parte din aplauze `mi
erau destinate. Nici m\car nu m-a re]inut s\
bem din sticla cu [ampanie, cum a promis `n
public, a[a c\ m-am v\zut nevoit s\ dau gata
sticla cu ap\ plat\. {i, de[i nu cred c\ m-am
`mb\tat, m\ `ntreb dac\ n-am atras deja aten-
]ia regizorilor de la Hollywood. Poate `n anul
urm\tor joc `ntr-un film al\turi de Julia
Roberts [i Pamela Anderson. Am de g`nd s\
le suflu toate rolurile fanfaronilor de-alde
Brad Pitt sau Al Pacino.
P`n\ una alta, lini[tea mea s-a dus pe apa
s`mbetei. M\ aflu `ntr-o dulce [i `ncordat\ a[-
teptare, sper`nd s\ primesc scrisori, e-mail-uri
[i telefoane de la admiratoarele tumultuoase,
semne de recunoa[tere [i simpatie pe strad\
etc. Pentru urm\torul spectacol cu Mo[teni-
toarea inten]ionez s\ invit c`t mai mul]i
vecini de pe scar\, ca s\ se afle prin cartier
cine s`nt eu. N-am `ncotro, talentul m\ oblig\
s\ merg `nainte. Deocamdat\ mi-am propus
s\ duc un buchet de trandafiri agreabilei ac-
tri]e. M\ voi prezenta la casa de bilete cu
florile, rug`nd s\ fie transmise doamnei
Mirela, pardon, Mihaela Teleoac\. Din
partea cui? Din partea ilustrului ei partener
de scen\, stimat\ doamn\!
Dulcea povar\ a celebrit\]ii
VEDERE DIN CULISE
A doua zi
dup\
Apocalips\
IULIAN
S+RBU
M-am trezit devreme, chiar dac\ e
duminic\. Am dormit prost, cu g`ndul la
Apocalipsa anun]at\ pe toate posturile de
televiziune [i de radio. Ast\zi ar trebui ca
lumea, [i odat\ cu ea [i noi, s\ nu mai
existe. M\ ridic din pat [i m\ uit `n jur.
Totul pare `n regul\. Lumea din jurul meu
este a[a cum o [tiu, nu s-a schimbat ni-
mic, de[i poate ar fi destule de schimbat.
Afar\ p\s\relele ciripesc vesele `n copaci,
se pare c\ n-au p\]it nici ele nimic. M\
duc la baie [i m\ uit `n oglind\. Se pare c\
s`nt `n regul\: am doi ochi [i dou\ urechi.
Ei, ceva totu[i nu prea e `n regul\: p\rul e
ciufulit r\u. Dar cred c\ nu e a[a din
cauz\ c\ a trecut Sf`r[itul lumii pe la mine
prin pat. Mai degrab\ e din cauza viselor
complexe pe care le-am avut ast\ noapte.
Dar dac\ a venit `ntr-adev\r Marele Final
[i s`nt pe lumea cealalt\? Atunci e nasol,
pentru c\ v\d c\ [i lumea asta e la fel ca
cea din care tocmai am plecat.
Merg la buc\t\rie [i deschid frigiderul
cu grij\. Nu [tiu de ce, dar m\ a[tept s\
apar\ ceva ur`t din el. Nu se `nt`mpl\ ni-
mic deosebit. M`ncarea st\ lini[tit\ la lo-
cul ei. {i sticlele s`nt cumin]i pe u[a fri-
giderului. ~nchid frigiderul [i privesc `n
jur. Totul este `n ordine. Nici nu [tiu de ce
s`nt a[a speriat. De vin\ s`nt numai pro-
fe]ii \[tia mincino[i care ne sperie cu
Judecata de Apoi care st\ s\ vin\... De-ar
veni odat\! C\ m-am s\turat s\ tot fiu
amenin]at cu Bau-bau [i, c`nd ]i-e lumea
mai drag\, vezi c\ acesta are alt\ treab\ [i
nu mai apare. Nu am luat eu `n serios
chestia cu Apocalipsa, dar alte persoane
se pare c\ au crezut `n a[a ceva [i mi-au
`mpuiat [i mie capul cu tot felul de po-
ve[ti care m-au pus pu]in pe g`nduri.
Tanti Maricica, femeia de serviciu de la
birou, era chiar `ngrozit\ c\ vine sf`r[itul
[i n-a apucat s\-[i termine treburile prin
gr\din\. Nea Vasile, instalatorul de la
mine de pe scar\, e beat de-o s\pt\m`n\
`ncontinuu. Cic\ bea s\-[i fac\ curaj. A[a
e el, mai sensibil. George, [oferul de pe
ma[ina de serviciu, [i-a luat concediu
c`teva zile ca s\-[i ia r\mas bun de la rude
`nainte de marea plecare. Parc\ au `nne-
bunit to]i. Sau poate eu s`nt cel nebun, c\
nu m\ intereseaz\ ce anun]\ profe]ii ves-
ti]i. {i c`te dezastre nu v\d ei citind `n
stele sau aiurea: cutremure, asteroizi, ex-
tratere[tri groaznic de r\i... mi-e [i greu s\
le `n[ir pe toate. Acuma nici nu [tiu ce s\
mai fac. S\ m\ bucur c\ am r\mas `nc\ `n
via]\? S\ m\ tem c\ vor veni belele mai
mari dec`t cele anun]ate? Cred c\ am s\
continuu s\ tr\iesc [i s\ m\ bucur de sur-
prizele vie]ii, fie ele mai pl\cute sau mai
pu]in pl\cute. Dac\ va veni Apocalipsa,
voi vedea atunci ce-o s\ fac. Ast\zi am s\
beau un pahar de vin ca s\ s\rb\toresc
clipa pe care, iat\, o pot trai cum vreau,
indiferent ce zic profe]ii mincino[i. V\
anun] c\ eu s`nt `nc\ `n via]\! Voi cum v\
sim]i]i?
UMOR PE VIZOR
23
Labirint
TIMPUL
decembrie 2012 www.timpul.ro
DORIN DAVID
Pentru c\ luna decembrie este luna s\rb\-
torilor, nu doar a cadourilor, am [i eu con-
cediul meu pe care mi-l petrec `n Rom=nia.
Drept urmare scriu dou\ jum\t\]i de fals
jurnal, din [i despre cele dou\ locuri dife-
rite. Ceea ce la urma urmei e bine, fiindc\
nu e oare sf`r[itul de an un timp al bilan-
]urilor? Sau, `n cazul de fa]\, al unui fals
bilan], alc\tuit `ns\ din observa]ii reale.
Elve]ia este o ]ar\ pitoreasc\, cu mun]i,
p\duri, r`uri. Rom=nia este [i ea o ]ar\ fru-
moas\. Are mun]i, p\duri, r`uri. Elve]ia are
reguli drastice `n protejarea mediului [i in-
veste[te enorm `n dezvoltarea energiei rege-
nerabile. Rom=nia are tot felul de h`rtii des-
pre protejarea mediului [i las\ r\spunderea
dezvolt\rii energiei recuperabile `n seama
investitorilor priva]i. Elve]ia are oameni re-
laxa]i, dar serio[i [i o conducere focalizat\
pe bun\starea tuturor. ~n Rom=nia exist\ oa-
meni buni, oameni care `[i v\d de treab\,
`ncerc`nd s\-[i creasc\ [i s\-[i educe copii
cum pot mai bine; dar exist\ [i tot mai mul]i
oameni care poate nu s`nt r\i din fire, dar a
c\ror nep\sare fa]\ de semeni a ajuns la un
nivel echivalent cu r\utatea, dac\ nu chiar
l-a dep\[it; [i mai exist\ o clas\ politic\ tot
o ap\ [i un p\m`nt, concentrat\ pe sporirea
averilor proprii [i a celor apropia]ilor lor, `n
dauna ]\rii `ntregi, din care nu ai ce cerne,
deci nu ai ce alege. Elve]ia este o ]ar\ cu un
sistem bine pus la punct, Rom=nia este o
]ar\ c\reia i-ar fi mai bine f\r\ politicieni.
Elve]ia are o birocra]ie comparabil\ ca m\-
rime cu cea din Rom=nia. Cu diferen]a c\ `n
Elve]ia ea func]ioneaz\ [i face lucrurile s\
func]ioneze bine. ~n Elve]ia nu faci coad\ la
ghi[ee, toat\ birocra]ia se desf\[oar\ prin
po[t\, serviciul na]ional care merge nu doar
ca pe roate, ci chiar pe roate, po[ta[ii duc`nd
coresponden]a pe fel de fel de scutere, din-
tre care cel mai haios este cel cu trei ro]i, cu
o mic\ remorcu]\ ata[at\ `n spate.
~n Elve]ia nu dep\[e[ti viteza legal\, pen-
tru c\ [tii c`t de ustur\toare s`nt amenzile,
iar de la o limit\ `ncolo ri[ti mult mai mult.
~n Rom=nia [tii c\ e mai bine s\ mergi mai
`ncet, pentru c\ oric`nd poate ap\rea pe con-
trasens un [mecher cu o ma[in\ mare [i tare
`n fa]a c\reia ma[ina ta normal\ nu are nici
o [ans\ [i care dup\ ce te omoar\ mai scap\
[i basma curat\; eventual c`]iva ani cu sus-
pendare, `n timp ce un ho] de g\ini `nfund\
la greu pu[c\ria. Elve]ia are drumuri bune [i
autostr\zi peste tot, chiar dac\ sistemul de
transport `n comun dup\ cum am mai
scris este incredibil. Rom=nia, nu.
Sistemul sanitar din Elve]ia este, teo-
retic, printre cele mai scumpe din lume, dar
[i cu tehnic\ dintre cele mai avansate. Prac-
tic, asigurarea de s\n\tate este obligatorie [i
`n caz de nevoie te salveaz\ de costurile
acelea care altfel ar fi enorme. ~n plus, s`nt
nenum\rate societ\]i de asigurare acredi-
tate, dintre care po]i s\ alegi, iar costurile
asigur\rii minime nu s`nt mari, dar cresc `n
func]ie de op]iunile pe care le adaugi; un
exemplu: pentru asigurarea (op]ional\) sto-
matologic\ pl\te[ti foarte mult. ~n Rom=nia
sistemul de s\n\tate e de ceva vreme `n
moarte clinic\, `nc`t ajungi s\ te rogi s\ nu
]i se `nt`mple nimic, pentru c\ uneori dup\
cum am citit `n nu [tiu ce ziar [i o t\ietur\
la un deget, `ntr-un final, `]i poate fi fatal\.
Dar nici nu trebuie s\ citesc ziare, pentru c\
am cazuri `n familie, de exemplu mama
cumnatului meu, care a murit cu zile
pentru c\ doctorii specializa]i `n ceva au
zis s\ fac\ exces de zel la o opera]ie care
trebuia s\ fie simpl\ [i s\-i mai extirpe
ceva; e drept c\ nu erau speciali[ti [i `n
asta, dar dac\ tot erau acolo...
S\ mai zic despre sistemul de `nv\]\m`nt
din Elve]ia, oare mai are rost? Despre `nv\-
]\m`ntul din Rom=nia am scris deja de c`te-
va ori (vezi, spre exemplu, Observator cul-
tural, numerele 630/2012, 606/2011 sau
524/2010). Ceva promisiuni de `mbun\t\]i-
re am auzit anul acesta, cum ar fi o progra-
m\ de materii combinate (cum ar fi mate-
matica cu muzica); eu sper s\ nu se uite de
teatru, de dans, s\ se pun\ accent pe creati-
vitate tot at`t c`t se pune [i pe materiile cla-
sice. Dar cum de promisiuni s`nt at`t de plic-
tisit, a[tept s\ v\d mai `nt`i `mbun\t\]irea.
Mai bine s\ spun c`t de mult `mi place
cl\direa Universit\]ii din Zurich (UZH), a-
l\turi de Universitatea Tehnic\ (ETH), cum
stau am`ndou\ [i troneaz\ pe un deal din
centrul ora[ului: ni[te cl\diri ca ni[te Ate-
nee. Tot aici se afl\, nu [tiu dac\ toate, dar
oricum o mul]ime de clinici universitare. ~n
Bra[ov exist\ Colina Universit\]ii [i chiar
dac\ unele cl\diri s`nt cam ur`te, ca ni[te
blocuri comuniste, `mi place c\ formeaz\
un campus. Iar Institutului de Cercetare al
Universit\]ii Transilvania, deschis anul
acesta, `i prev\d un viitor important.
Zilele acestea de s\rb\toare Zurichul este
plin de miresme de vin fiert cu scor]i[oar\,
de t`rguri de cadouri, de lumini]e. Dar nici
Bra[ovul nu se las\ mai prejos, cel pu]in `n
ceea ce prive[te lumini]ele. A[a c\, dac\ tot
vine 2013 [i am mai sc\pat de o apocalips\,
am [i eu o urare de f\cut: anul care vine
s\-mi aduc\ c`t mai multe lucruri pozitive
de scris despre Rom=nia. C\ de negative
s`nt s\tul...
Fals Jurnal de Zurich (III)
sau
Jum\tate-de-fals-jurnal-de-Zurich-c\lare-pe-jum\tate-de-fals-jurnal-de-Bra[ov
File dintr-un
jurnal teatral
BOGDAN
ULMU
Cunoscutul muzicolog ie[ean Alex
Vasiliu mi-a oferit o carte minu]ios
elaborat\, foarte documentat\ despre
marele compozitor Richard Oscha-
nitzky. Om minunat, fermec\tor, impe-
cabil profesionist, bun conviv, deloc
modest, deloc tolerant, pe care am avut
[ansa s\-l cunosc prin anii 70, la res-
taurantul Berlin din Bucure[ti, unde-[i
petrecea serile.
Volumul este aproape captivant, de[i
teoretic s-ar adresa muzicienilor. S`nt
trecu]i `n revist\ anii de formare, familia
(l-am cunoscut [i pe fratele lui Rici,
Peter, pe c`nd lucram la Timi[oara), ex-
matricularea din Conservator, apoi afir-
marea, consacrarea [i... nemurirea. Car-
tea (re)aminte[te iubitorilor teatrului c\
muzicianul a colaborat [i cu destule insti-
tu]ii de spectacol: Teatrul T\nase, Tea-
trul muzical Bra[ov, Teatrul de P\pu[i Tg.
Mure[, Teatrul din Sibiu, Teatrul muzical
Gala]i, Teatrul din Oradea, Teatrul
Nottara, Estrada din Ploie[ti [.a.
O apari]ie editorial\ care intereseaz\,
deci, pe to]i oamenii/ iubitorii de art\...
***
Aflu cu surprindere c\ spectacolul lui
Eugenio Barba, Ucig`nd timpul (la Odin
Teatret) dureaz\ numai... 17 minute! La
noi, mont\rile sub o or\ st`rnesc nemul-
]umirea (cvasi/ justificat\) a publicului.
Chestie de mentalitate. {i-apoi, quod
licet Jovis...
***
Discut`nd cu doctoranzii mei preocu-
pa]i de Caragiale, [i cercet`nd la r`n-
du-mi, de peste trei decenii, arhiva mon-
t\rilor cu piesele Conului Iancu, mi-am
dat seama c\ ar fi necesar un dic]ionar
al... truvaiurilor regizorale din foarte
multele versiuni scenice ale comediilor.
Astfel, mul]i actori [i regizori nu ar mai
eticheta drept originale idei folosite,
c`ndva.
Un exemplu? Noaptea... de la Ia[i (din
2010) propunea ca Titirc\ [i Chiriac s\
semene. Solu]ie plauzibil\. Numai c\ ea
ap\ruse cu trei decenii `nainte, `n spec-
tacolul lui Alexa Visarion de la Giule[ti.
Sau: la Bac\u, `n 2010, Scrisoarea...
ne oferea un Dandanache jucat `n travesti.
Actri]a se l\uda cu ingeniozitatea distri-
buirii, f\r\ s\ [tie c\ Agami]\ mai fusese
jucat de interprete `n 1976 (la Tg. Mure[),
1988 (Teatrul Mic) [i 2006 (la Cluj).
~n fine, ultima secven]\ a comediei D-
ale carnavalului, propunea, la B`rlad, `n
1977, adormirea tuturor personajelor,
dup\ goana nebun\ din timpul zilei [i a
nop]ii. Peste doar un an, Scrisoarea...
bra[ovean\ g\sea aceea[i solu]ie.
Ergo, e deja necesar oamenilor de
teatru acest dic]ionar.
LIVIU FRANGA
U[or aplecat\ din talie, p\rea a se `nclina
`ntr-o reveren]\ greu de `n]eles `n vacarmul
str\zii. Se pornea o zi nou\ de la primul ceas
al dimine]ii depline. Ultima zi de Brumar,
`nsemnat\ cu chipul `mpietrit `n `nd`rjirea
`ntru credin]\ a Apostolului chemat s\ vor-
beasc\ o nou\ limb\, cea a inimii d\ruite,
necunoscu]ilor barbari dintre Dun\re [i
Pont. Se pornea o zi nou\, cu soare bl`nd [i
multe frunze risipite peste `mpietrirea Sf`n-
tului netulburat de claxoanele urma[ilor
care nu mai aveau r\bdare s\ se opreasc\ la
galben [i zoreau trecerea prin intersec]ie cu
orice pre] pe ro[u. De parc\ ar fi vrut neap\-
rat s\ `nceap\, chiar din acel moment [i
chiar la acel semafor, minunata Zi (de a
doua zi) Na]ional\, ziua `n care po]i, `n
sf`r[it, s\ la[i televizoarele s\ vorbeasc\ sin-
gure pe canale diferite [i s\ te ui]i `n oglind\
zic`ndu-]i: ce bine c\ nu trebuie s\ m\ mai
rad!
Multele frunze risipite pe drumul pa[ilor
no[tri se luau `n v`rful pantofilor [i se potri-
veau at`t de bine cu m\nunchiurile de raze
ale unui soare darnic `n diminea]a aceasta
ultim\ de toamn\... Zoream spre institu]ie,
`ncepea `n mai pu]in de un sfert de or\ o
dubl\ ceremonie DHC, pe l`ng\ claxoane,
`nc\ at`tea frunze de aur!...
...[i atunci, a[tept`nd pietonal dar greu
r\bduriu, ve[nic `nt`rziat al ultimului mo-
ment la stop, am v\zut aplecarea u[oar\ `n
fa]\, revenirea la verticalitate, apoi din nou
u[oara aplecare `n fa]\, [i aceea[i revenire, a
unei siluete verzi. Fata, `ntr-un combinezon
f\r\ pete [i rupturi, `ntins egal pe toat\ su-
prafa]a corpului, culegea frunzele de pe
marginea trotuarului l`ng\ care a[teptam la
stop. F\r\[elul `l r\sturna `n sacul de plastic
[i scutura pe el mica m\tur\ de plastic. Apoi
iar se apleca [i aduna `n gr\m\joare frunze,
petale, mucuri [i peturi.
...{i m-am g`ndit a[a.
Oare c`te t`rguri de joburi va fi vizitat
domni[oara cu m\turica de plastic scuturat\
ritmic pe f\r\[el? Chiar nimeni s\ n-o fi v\-
zut acolo? Chiar nici unui angajator p\rul ei
castaniu l\sat pe umeri s\ nu-i fi vorbit de
recrea]iile din curtea liceului [i de privirile
magnetizate ale b\ie]ilor `ntoarse dup\ o
e[arf\ `mpletit\ de v`nt pe dup\ g`t?
Oare nici o facultate, fie [i particular\, s\
n-o fi putut primi `n b\ncile care rabd\ a[e-
zate orice forme corporal-mentale, numai s\
ias\, cum o [ti [i cum s-o putea, din alie-
nantul deficit [i s\ treac\ odat\ pe plus?
Oare chiar nici un patron st`lcitor per-
severent de rom=neasc\, bun\ s-o [tii doar
at`t c`t `]i trebuie s\-]i `ngra[i conturile anual
cu multe zerouri ad\ugate s\ nu-[i fi dorit
s-o ia [i pe ea `n avion pentru cine [tie ce
complex spa din Caraibe sau caban\ alpin\
din mun]ii teutonici?
Venea a doua zi libera Zi Na]ional\, se m\-
turau frunzele, un piept mic se zb\tea sub
combinezonul verde proasp\t sp\lat, m`ini
sub]iri `mpingeau tomberonul cu m\turici [i
f\ra[e `nfipte lateral `n supor]i ca s\ge]ile `n
tolba de v`n\toare, bra]ele sub]iri [i m`inile cu
degete sub]iri `n m\nu[i de plastic verde nu
[tiu dac\, a[a cum aveam s\ aflu a doua zi din
fluxurile de [tiri ale posturilor de televiziune
la televizoarele mele care urlau paralel, nu
[tiu dac\ urmau s\ se `ntind\ [i ele spre abu-
rite farfurii cu iahnie de fasole [i c`rna]i, meri-
t`nd, zic eu, dac\ prime[ti [i un p\h\ru] de vin
alb sau ro[u, ghion]ii [i `mbr`ncelile cu `nju-
r\turi aromate ale primei zile de decembrie.
Crochiu
RAME
decembrie 2012
24
Flash
TIMPUL
Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu,
Liviu Antonesei, Al. C\linescu,
Emil Brumaru, Valeriu Gherghel,
Liviu Leonte, Dan Petrescu,
Alexandru Zub
Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam)
Paula Braga imenc (Ljubljana)
Bogdan C\linescu (Paris)
Eva Defeses (Lisabona)
Mircea Gheorghe (Montreal)
Aliona Grati (Chi[in\u)
Ramona Mitric\ (Londra)
Ana-Maria Pascal (Londra)
Bogdan Suceav\ (Los Angeles)
William Totok (Berlin)
Secretar general de redac]ie:
Mihaela Morariu
Redac]ia:
Radu Andriescu
Constantin Arcu
Sorin Bocancea
Claudia Fitcoschi
Andreea Grinea
Mihai Mocanu
Elena Raicu
Lucian Dan Teodorovici
George {ipo[
Bogdan Ulmu
Colaboratori:
Radu Pavel Gheo
Gabriela Haja
Florin }upu
Andreea Florea (PR)
C\t\lina Butnaru (marketing)
Cristian Dumitriu (tehnoredactor)
Paul Dan Pruteanu (webmaster)
Cabinet individual de avocatur\
Maria Crina Kmen
Revist\ editat\ de
Funda]ia Cultural\ TIMPUL
Director general:
Gabriel Cucuteanu
Responsabilitatea opiniilor exprimate
`n paginile revistei apar]ine autorilor
Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i
www.timpul.ro
TIMPUL
Marc\ `nregistrat\ la OSIMcu nr. 90797
E-mail: redactia@timpul.ro
YM: timpul
www.facebook.com/Revista.Timpul
ISSN 1223-8597
Copyright
Funda]ia Cultural\ Timpul, 2012
Revista de cultur\ TIMPUL poate fi
desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format
PDF, de pe site-ul www.timpul.ro
Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i
www.timpul.ro
Nu pierde TIMPUL,
cite[te!
~nzestrat cu harul model\rii formelor plas-
tice, tenace [i inspirat, profesorul universitar,
specialist `n anatomia animalier\, este onorat
cu cele mai importante premii ale breslei. Pro-
fesorul comunic\ direct [i afectuos cu prietenii
de-o via]\, dar [i cu studen]ii interesa]i de ana-
tomia celor care nu cuv`nt\, precum [i de stu-
diul, `n expresie artistic\, a feluritelor ei taine.
L-am v\zut adesea `n zona Copoului, senin [i
optimist, `mpov\rat glorios de o barb\ tolsto-
ian\, preocupat de cursurile universitare, dar,
mai ales, de laboratorul unde a reconstituit
universul animalier [i, mai departe, atras de
imaginea universului celor care nu cuv`nt\... A
te `nt`lni cu Profesorul garanteaz\ o zi senin\,
dialogurile cu Domnia Sa fiind de fiecare dat\
tonice [i subtile `n trimiterile la universul ime-
diat. Locvacitatea Profesorului, pertinen]a co-
mentariilor a f\cut, `n timp, succesul unor emi-
siuni de radio [i televiziune, publicul ie[ean
confirm`ndu-i cu elegan]\ arta dialogului.
Am avut, ocazional, c`teva `nt`lniri care
m-au convins de erudi]ia unui om care, gene-
ros [i jovial, `mi f\cea pl\cerea unui schimb de
impresii [i idei despre artele vizuale. Valoarea
evident\, proteismul lucr\rilor sale de art\, co-
mentariile despre universul animalier, cone-
xiunile cu arta mare a lumii, sugereaz\ un po-
ten]ial spiritual remarcabil [i, fire[te, genero-
zitatea unui genius loci... La conferin]ele sale,
`n prezen]ele pline de farmec de la Radio Ia[i,
de la Televiziunea ie[ean\, compania bonom\
a Profesorului asigur\ un firesc succes de pu-
blic, de audien]\. Farmecul personal, genero-
zitatea, elegan]a exprim\rilor, erudi]ia, umo-
rul, fac [i ast\zi ca fiecare `nt`lnire s\ devin\ o
satisfac]ie intelectual\.
~n planul crea]iei, pornind de la Ecor[eul
unui cal, ajunge u[or `n spa]iul creativit\]ii, al
originalit\]ii. Compozi]ia `n por]elan ~n a[-
teptarea lui Don Quijote, din anul 1997, tri-
mite spre o alt\ perspectiv\ asupra formei
plastice, sugestive [i simbolice. Manualitatea,
sim]ul formei, asociate cu spiritul creativit\]ii,
face ca alte compozi]ii s\ amplifice exponen-
]ial sugestivitatea formelor. Pe malul b\l]ii, La
t`rg, Mirosul stepei fac din mi[carea [i com-
pozi]ia formelor o veritabil\ magie a natura-
lit\]ii [i sugestivit\]ii. Anatomicul devine surs\
de interpretare, de sugestie [i expresie.
Asemenea triad\ anatomico-estetic\ permite
autorului s\ fac\ din fiecare compozi]ie o
dezbatere despre forme, volumetrii, semantica
esteticului.
Generos `n plan uman [i intelectual,
Vasile Co]ofan trece u[or de la acribia savan-
tului la dimensiunea ludic\ a crea]iei, com-
pozi]iile `n bronz suger`nd mi[carea, iar vo-
lumetriile mu[chilor, expresia `n ansamblu
fac din cele dou\ variante La trap un specta-
col al mi[c\rii. Tot astfel, identific\m expre-
sivitatea formelor [i gra]ia mi[c\rii `n com-
pozi]ii precum Indian c\lare, Lupii, Cen-
taur\ dormind, V`n\toare etc.
Disponibil pentru toate tehnicile artelor
plastice, Vasile Co]ofan apeleaz\ la materiale
diferite precum por]elanul mat, gipsul patinat,
teracota sm\l]uit\, bronzul, metaloplastia, prin
intermediul c\rora a izbutit compozi]ii unde
originalitatea artistului este evident\. Armonii-
le antice, Madona cu pruncul, por]elan mat,
R\s\rit de soare mizeaz\ pe efectele de lumin\
ale suprafe]ei colorate. Sub semnul sugestiv al
istoriei, Vasile Co]ofan a contribuit la edifica-
rea unor ecvestre monumentale de la Suceava
sau Ia[i. Calul, semn [i simbol, sugereaz\
ideea de mi[care [i de cunoa[tere prin deplas\ri
cutezante `n spa]iile absolutului. Participarea
specialistului la configurarea ecvestrei de la
Suceava dovede[te nu numai aplica]ia tehnic\
asupra raporturilor `ntre forme [i suprafe]e ci,
mai ales, expresia mi[c\rii, elans\rii spa]iale,
simbolului de cutezan]\ [i libertate spiritual\.
Vasile Co]ofan are harul comunic\rii pe
multiple paliere de expresie, `nc`t nu ezit s\-l
asociez cu umanismul profund al Rena[terii...
(Valentin Ciuc\)
Centauresc\ `ntruchipare
Maramure[eanul desc\lecat `n cetatea
Ia[ilor, profesorul Vasile Co]ofan, o eminen]\
`n anatomia comparat\ veterinar\, poart\ pa-
na[ul unicit\]ii `n nobila sa `ndeletnicire.
Domnia Sa, magistrul, nu [i-a format disci-
polii doar `nc`nt`ndu-i cu elocin]a [i [tiin]a sa
de carte, cu iscusin]a disec]iilor, ci [i oferindu-
le generos minunate lec]ii de frumuse]e. Fruc-
tific`nd inspirat [i ingenios voca]ia me[tereas-
c\ a Maramure[ului ob`r[iilor sale, profesorul
Vasile Co]ofan a modelat pentru emuli, pasio-
nant [i cu o virtuozitate de pl\smuitor de ar-
monii, superbele siluete ale animalelor despre
care cuv`nta cu temei [tiin]ific [i ardoare de
creator. Dasc\lul n-a r\mas `ns\ la ecor[eurile
cu menire didactic\, ci a cutezat s\-[i `ncerce
puterile [i `n modelajul artistic.
Animalierul s\u at`t de variat v\de[te dintr-
o ochire acel sim] al propor]iilor ce ne farmec\
privind tot ceea ce-a ie[it de sub m`inile arti[-
tilor anonimi ai nordului maramure[ean. Crea-
torul a fost apoi atras [i de chipul omenesc, pe
care l-a redat `nt`i `n manier\ realist\ [i ulterior
`n forme moderne, prin sugestii poetice sub-
tile. Astfel, cele dou\ euri s\l\[luitoare `n fiin]a
sa [i-au aflat rosturile [i s-au ivit `n toat\ splen-
doarea lor, `ntr-o centauresc\ `ntruchipare.
(Grigore Ilisei)
Profesorul Co]ofanu
~n urm\ cu zece ani, un coleg m-a rugat s\
ajut un profesor de la Facultatea de Medicina
Veterinar\ s\ transpun\ `n ghips o compozi]ie
modelat\ `n argil\. Am acceptat convins fiind
c\ voi `nt`lni un om pasionat de art\, care nu a
avut [ansa s\ urmeze cursurile `nv\]\m`ntului
artistic.
Ajuns la cabinetul profesorului, am r\mas
uimit [i pl\cut impresionat s\ descop\r realis-
mul modelajului, expresivitatea mi[c\rii [i
exactitatea detaliului anatomic, a c\ror fericit\
`mbinare reprezentau o centaureas\ adormit\.
~n timp ce lucram, am avut ocazia s\ cunosc [i
omul care a realizat compozi]ia. De[i eram
mult mai t`n\r [i `mbr\cat `ntr-o salopet\ ce m\
f\cea s\ ar\t mai mult a zidar dec`t a om de
art\, domnul profesor Co]ofanu m-a tratat de
parc\ eram o persoan\ de notorietate, [i
nicidecum un t`n\r care de abia se f\cuse cu-
noscut printre colegii din breasla arti[tilor.
~n timp, am avut ocazia s\ mai transpun `n
ghips c`teva compozi]ii, modelate cu aceea[i
m\iestrie de domnul profesor Co]ofanu. Dup\
ce terminam `n ghips modelajele, profesorul
`mi prezenta bucuros proiectele sale, ce erau
`nso]ite de plan[e desenate cu o exactitate
didactic\, care tr\dau talentul cu care acest om
fusese `nzestrat din na[tere. ~n acele momente
am realizat c\ exist\ oameni care nu au nevoie
de atestarea unei diplome artistice [i am dat
dreptate poetului Nichita St\nescu, ce sus]inea
c\, pentru a face art\, e suficient s\ fii atins de
aripa `ngerului.
(Mircea {tef\nescu)
Vasile Co]ofan un om al Rena[terii...