r/lcren' 0q

G 0o aGAJ
.?$. 0a-^r"f.f
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politici IFRS pentru institulii bancare gifinanciare
Suport curs/seminar CAI BF
2012t2013
lAs 37 Provizioane, datorii contingenfe
9i
active contingente
fum{
Obiectiv
r'
baza de evaluare gi criteriile de recunoagtere pentru provizioane,
datorii contingente gi active
contingente
r
informatii suficiente prezentate in cadrul notelor la situa[iile financiare pentru.
Definifii
tJn provizioneste
o datorie cu exigibilitate sau valoare incerti,
O datorie este o obligalie curenti a unei entitdti, rezultatd din evenimente anterioare, a cirei stingere se
agteaptd si determine o reducere a resurselor concretizate in beneficiile economice ale entitilii.
Un evenimenf angal?f este un eveniment care genereazl
o obligalie legald sau implicitd, astfel incit entitatea
nu are altd alternativd realistd decdt sd onoreze obligalia respectivi.
O obligalie legald este obligatia care rezultS:
(a) dintr-un contract (in mod explicit sau implicit);
(b) din legislatie; sau
(c) din alt efect al legii.
Dazbatere Societatea A gi=a dezvoltat o politicd de marketing prin care orice contract de vAnzare a
produselor
finite are o clauzi prin
care se oferi garan{ie
la produsele
vdndute in sensul reparirii, remedierii sau
inlocuirii produselor
care au defecte.
in acest car esfe vorba de a obligalie legatd a saciethlii A, abligalie de carc trebuiesri
flnd
$eeff?a in prezentarea
situ atjil o r ft n anci are.
Dezbetere Societatea B desfdgoard o activitate de extrac[ie a minereurilor de uraniu. Legisla{ia
[irii
prevede
limite intre care trebuie si se incadreze poluarea radioactivd ink-o zoni populatd,
aga cum este zona in
care se afli mina de extrac{ie a societitii B.
Aceasfd situalio induce sociefdfll I a abliga{e legatd de a alaca a parte din ben*ficiite aconamice in vederea
cantroldrii polu&rii.
O obligalie implicitd este obliga(ia care rezulti din acliunile unei entitdli in cazul in care:
(a) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisd a firmei sau dintr-o declara[ie suficient de
specificd, entitatea a indicat partenerilor
sii ci igi asumi anumite responsabilitSli; gi
(b) ca rezultat, entitatea a indus partenerilor
ideea cd igi va onora acele responsabilitdg,
\opyright 20126 Taale dreplurile sumt rezervale aulorilorin canfarnitala cu preverl*rila legist*liei in vigaare
74
Ulilizarea matorialului ssle desfi,tafii ftt *xclusivitate preg\tirii
cursurilariseminarlilcr
"';i
exaienugt de cbtrs sudenlii maslertlui
QA\*F, anul universilar 2A1 2/2A1 3
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politicl IFRS pentru institutii bancare gifinanciare
,,*n%'/;iliinarcArBF
Dezbatere Societatea C, producdtoare gi distribuitoare de mobilier de birou gi-a
dezvoltat de-a lungul
anilor o politicd prin care, pentru
orice vdnzare ce depdgegte 3.000 lei, este asigurat gratuit
transportul
produselor
cumpirate.
Aceasfd politicit
induce socrefafii C o abliga{ie implicitdt dataritd faptutui cd parteneriisocr'efri(ri
vor agtepta ca
societatea s5-gl onoreze aceasfd responsabilitate.
O ohligalie confingenfd este:
(a) o obligatie posibild,
apdrutd ca urmale a unor evenimente trecute gi a cdrei existen{i va fi confirmata
numai de apari[ia sau neapari[ia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub
controlul entitd[ii; sau
(b) o obligalie curente, apiruti ca urmar.e a unor evenimente trecute, dar care nu este recunoscutd,
deoarece:
(i) nu este sigur ci vor fi necesare resurse care si incorporeze beneficiile economice pentru
stingerea acestei obligatii, sau
(ii) valoarea obliga[iei nu poate fi evaluatd suficient de credibil.
Un activ contingent este un activ posibil care apare ca urmare a unor evenimente anterioare
9i
a cirui existenli
va fi confirmati numai prin apari{ia sau neaparilia unuia sau mai multor evenimente vi1oare nesigure, care nu pot
fiin totalitate sub controlul entitdfii.
Un contract oneros este un contract in care costurile inevitabile implicate de indeplinirea obligaliilor
contractuale depSgesc beneficiile economice estimate a se ob{ine din respectivul contract.
O restructurare este un program planificat gi monitorizat de conducere gi care modificd semnificativ fie:
(a) sfera activitdgi realizate de entitate; fie
(b) modalitatea in care este condusi activitatea,
Provizioane vs alte datorii
Provizioanele se pot
distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau angajamente contabile,
datoritd factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii
datoriei.
(a) provizioanele
sunt recunoscute ca gi datorii (presupunAnd
ci pot fi realizate estimiri corecte), deoarece ele
constituie obligalii curente gi este probabil
ci vor fi necesare resurse care sd incorporeze beneficiile economice
pentru
stingerea obligaliilor; gi
(b) datorii contingentele nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:
(i) obliga{ii posibile,
dar pentru
care trebuie si se confirme dacd entitatea are o obliga{ie curentd care
poate genera
o reducere de resurse care incorporeazi beneficii economice; sau
(ii) obliga[ii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoagtere ale prezentului
Standard: deoarece fie
nu este probabil
sd fie necesard o reducere a resurselor entitdlii care incorporeazd
beneficii economice pentru
stingerea obliga[iei, fie nu poate fi realizatd o estimare suficient de credibili a valorii obligaliei.
Copyrigft 2lfi 0 Toale drepturile sunt rezewate autarilar in canfarrnilate cu preved*rile
legislaliei in vigoare
75
Uliliznrea materialului esfe desrnalii rn exclusivrlsfe pregiitirii
cursurilari*eminariilar si examenului dc *litre sudentiirnaslerului
CA,|3F, anuI universilar 2A1U2013
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politici IFRS pentru institutii bancare
9i
financiare
Suport curs/seminar CAIBF
2012t2013
Recunoagtere
1. Provizioane
Un provizion
va fi recunoscut numaiin momentulin care:
(a) o entitate are o obligatie curenti (legalS sau implicitd) generatd
de un eveniment anterior;
(b) este probabil
ca o iegire de resurse care incorporeazd beneficii economice se fie necesard pentru
a
onora obligatia respectivd; gi
(c) poate
fi realizatd o estimare credibili a valoriiobliga[iei,
Dacd aceste conditii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
a. Evenimente anterioare
Un eveniment trecut care genereazd
o obligalie curentd poartd
denumirea de eveniment care obligd.
pentru
ca
un eveniment si fie eveniment care obligS, este necesar ca entitatea si nu dispund de alternative realiste pentru
stingerea obligatrei generate
de producerea
evenimentului. Aceasta este situalia numai:
(a)in cazulin care stingerea obligaliei poate fi impusi prin lege; sau
(b) in cazul unei obligatii implicite, cdnd evenimentul (care poate fl o acliune a entitd[ii) induce
padenerilor
ideea ci entitatea igi va onora obligatia.
O obligatie implicd intotdeauna existenla unei alte pdrli fa{d de care se manifestd respectiva obligalie. Un
eveniment care nu determind imediat o obliga{ie poate determina ulterior o astfel de obliga[ie, datoriti
modificdrilor legislative sau datoritd unei acliuni intreprinse de entitate (de exemplu, o declaralie publici
suficient
de specifici) care genereazi
o obligatie impliciti.
Aplicalie Banca ALFA a instalat pe
clidirea sesiului centralo anteni de emisie-recepfie necesard
transmiterii/recen(iei fluxurilor de date zilnice intre sucursale/filiale gi sediul central, dar gi intre diversele agen{ii
financiare gi sediul cenhal. Asocialia de locatari din blocul aflat in vecindtatea sediului central dd in
judecata
banca, afirmdnd ci este pusi in pericol
sinitatea locatarilor gi cerdnd despagubiri de 100.000 lei. La 31
decembrie 200N avocatii bdnciiALFA consideri cd este probabil
ca societatea sd nu fie gdsitd
responsabil6.
Totugi, la 31 decembrie 200N+1, datoriti apari[iei unor probe
de necontestat, avocafii considerd ci este probabil
ca banca si piardd procesul gisi pliteascd
despdgubiride 75.000 lei.
Situalia (1) 3l decembria 200N
\az&ndu-ne pe informaliite exrsfenfe la sfiirgrftl anului 20AN, in proces nu a fost adusd nici o probd
caro sd
ateste vinov&lia bdnciiin cauz:tt. Prin urmare, nu existd nicio abtigafie curentit genarat;,
de evsnlmentul petrecut"
Situalia
{2}
31 decembrie 2CI0t/r+1
Sazdndu-ne pe infarmafiile exrsfenfe ia sfdrgdul anului ZllllN+l, canfarm ultimelyr date, exrsfd a obligalie curentd
generatd
de evenimentul pekecut, fiind prababila
o leglre de resurse.
b. legiri de resurse probabile
concretizate in beneficiile economice
0 reducere a resurselor este considerati probabili
daci gansele
de realizirii a iegirii de resurse sunt mai
mari decit probabilitatea
de nerealizare.
Cllpyi.qhl 2A12 # Tnate drepturile $unt rezenlata aularilor in can{tsrniiate cu pr*ved*rila legisla'liei in vtgn*re
76
Ulilizarea nalsrialului *ste des,tinat& ln exclt.tsivitate pragdtirii
mrsur,larlsemktariilor si exam*nulut dn #tre sudsntii maslerului
CA\&F, anul universitar 2il12ttA13
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politici IFRS pentru
institulii bancare gi financiare
t'eon
1;'/;i;ii
nar cA r BF
Degi in cazul unei anumite obligatii probabilitatea
reducerii resurselor poate
fi scezute, poate
fi foarte probabil
ca
pentru
stingerea obligatiilor in ansamblu sd fie necesard o reducere a resurselor. in acest caz, entitatea va
recunoa$te un provizion (dacd sunt indeplinite condi{iile de recunoagtere).
Aplicalie Banca ALFA (continuare)
situalia (1) 31 decembrie 2g0N
Nu esfe probabila
nici o iegire de resurse deoarece nu era nici o obligalie curentd.
Situalia (2) 31 decembrie Z00tt+1
)bliga{a exrbfd gl confarm raporlului avocalilor va fi prababil1t
o legrre de resurse.
c. Estimarea credihild a obligaliilor
Utilizarea estimdrilor constituie o parte esenliald a elabordrii situaliilor financiare gi nu diminueazi credibilitatea
acestora. Acest lucru este cu atdt mai adevdrat in cazul provizioanelor,
care prin
natura lor sunt mai incerte
decdt majoritatea celorlalte elemente ale Bilanflsitua{ia pozifiei
financiareului,
in cazurifoafte rare, in care nu poate
fi efectuatd nici o estimare credibild, va exista o datorie care nu poate fi
recunoscutd,
in cazul in care existd o datorie curentd pentru
care este probabili
o iegire de resurse, dar nu se poate
estima o valoare a acesteia, nu va fi recunoscut un provizion
ci o datorie contingentd va fi prezentatd
in notele
explicative.
Aplicalie Banca ALFA (continuare)
Situalia (1)
31 decembrie 2A0N
A/u se va recunoagte nici un pravizion
ci o datorie contingentd, informa{a fiind prezentatd
ln natele ta situa{tte
financiare.
Situalia (2) 31 decembrie 20AN+I
&recunoagfe un provizian pentru
suma estimatd la sf&rgitut anutui 20aN+1, in valoare de 75.000 lei.
Sfudiu Banca BETA a incheiat un contract prin care se obligi sd acorde un credit pentru prima casd p6ni la
data de 30'11'200N. Deoarece BETA nu a onorat contractul la timp, este dat in
judecatd
gi i se pretind
de citre
client plata
unor daune in valoare de 200.000 lei. La sfdrgitul exerciliului 200N avocafii bantii BETA consideri cd
existd o probabilitate
de 80% ca procesul
sd se incheie in favoarea clientului. La31.12.200N+1 procesulinci
mai continud, dar probabilitatea
de pierdere
este de 60y0,
An alizali situa{ a societdlii d in pe rspectiva tAS
gT.
La 31'12'200N BETA va contabiliza un provizion pentru plata
daunelor evaluat ta 80% din valaarea sumei cerutl
da client:
160.000
cheltuieli privind provizioanele pentru
^
provizioane
pentru
riscuri gi
riscuri gicheltuieli
cltettuieli
160.000
La 31'12.20AN+1 provizianul
esfe reevaluat la 60% din valoarea daunelor, ceea ce determind intreprinderea sd
reia o parte
din pravizionul
canstituit anterior:
Copyright 2CI12Q Taafe rlreptunlesunflezervale
auiorilar in canfarmitate cu preved*rile legislaliei in vigaare
77
Utiliz-area naterialului esle desf/fialii rn ercluslvdafe pregiituii
cursuri'lovse,irrrariilor si ixamenuluiip clitre sudenfll nraslerulul
CA,! 8F, a nul universita r 2A I 2/10'l J
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politici IFRS pentru institulii bancare gifinanciare
Suport curs/seminar CAIBF
2012t2013
44.04fr
Proviziaane pnntru nscuri gl
cheltui*li
-
Veniturirlin praviziaan& p6t1tftj
rlscuri
El
cheltuieli
4A,0AA
lvlai poate exrsfa sifua{ra in care la 3l,l2,ZAAN+l procesuls;i
se fl inch*iat in favaarea clientului,
gffTA
fiind tsbligat$ sr* pldfe*scd
despdgubifile cerute.
a) Flata daunelor:
200.aaa
fresp$gubiri arnenzi gi
.
Canturicurente la bdnci 200,000
penalita{
b) Anularea provizianului:
t6a,aaa
Pr*viziaane pentru nscun.;i
_
Venituridin provkioane pentru
I6A.AAA
cheltuieli riswri gicheltuieli
2. Datoriicontingente
0 entitate nu va recunoagte o datorie contingenti. O datorie contingenti este prezentati
in
politicile
contabile gi notele explicative.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru
a determina dacd a devenit probabild
o iegire de resurse care
incorporeazi beneficiile economice. Daci devine probabilcd
va fi necesari o iegire de resurse care
incorporeazi beneficiile economice, pentru
un element considerat anterior datorie contingenti, va fi recunoscut
un provizion in situatiile financiare aferente perioadeiin
care a survenit modificarea,
Aplicalie Banca GAMA garanteazi
in luna mai 200N un credit de 100,000 lei pentru una din filialele sale,
rambursabil in cote egale pe o perioadd de 4 ani, incepdnd cu 1 ianuarie 200N+1 cu o dobAndi de 30%,
Conform contractului, garan{ia va fi de 8070 din valoarea creditului. Anatizali situalia entitdlii din perspectiva
IAS
37.
0in acest contract da garantare, Banca GAMA are o obliga|1ie curent& gi legala ds a arcrda garanlia respectivd
in cazul in care filiala sa nu va putea rambursa creditul. Cu toate acesfea, la Sl dec*mbrie ZA1,N nu esfs
prahabilii
nici a ieqire de reslrrse aferente acesful contract, Banca GAMA trebuind doar s& mentjaneze in Notele
explicative cifr are aceastd datarie contingentit,
La sfdrgitul anului 200N+1 filiala are o lichiditate gi o solvabilitate scizute sub cota normali, nemaifiind
capabild sd restituie partea
aferenti din creditul luat. Conform contractului, Banca GAMA va trebui sd dea
creditorului 80% din suma pe rambursat in condi[iile in care la data prevdzuti
filiala nu are capacitatea de a pldti.
Prima rati va trebui plititd,
conform contractului, pe 20 ianuarie 200N+2.
in aceastd situalie, ta 31 decembrie 200N+1 obligatia curentd a bancii 6AMA rdtm1neaceeagi numai cd devine
prababila
o leglre de resurse economice car* pat fievafuate in confarmitate cu datele exislenfe in contract.
Vatrebui recunascut un pravizian
in valoare de \A%x
U\1,lrfl}
/4)
*
I0.llll0 ki, astfel:
20.000
Cheltuieli privind proviziaanele pentru
riscuri gich*ltuieli
2A.AAA
-
Proviziaane pentru dscari gi
cheltuiali
CCIpyrigft 2A12Q Ta*tr: drestktrile sunt roztrvsts aulorilorin canftsrrnilato cu pr*vedrtrila legisla,yei in vigauro
78
Ulilizarea materialulut esle deslltalii in exclusivitate preEltirii
mrsurilarisemlnaritlcr gi
*xamenlut de chtre surlenli masterului
CAIBF, anul universitar 2A1 UIAfi
LUNGU CAMELIA IULIANA
Politici IFRS pentru institulii bancare gi financiare
r'
*n
1;-/;ijii
nar cA r BF
3. Active contingente
O entitate nu va recunoagte un activ contingent.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neagteptate, care pot
sd
genereze intrdri de beneficii economice in entitate. Un exemplu it constituie o creanld care este subiectu! unui
proces in
justi$e,
al cdrui rezultat este incert.
Activele contingente nu sunt recunoscute in situatiile financiare, deoarece acest fapt ar putea detennina
recunoagterea unui venit care sd nu se realizeze niciodatd.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzitoare in situaliile financiare a
modificirilor survenite. Daci intrarea de beneficii economice devine cert6, activul gi venitul corespunzitor vor fi
recunoscute in situa[iile financiare aferente perioadei in care au survenit modificdrile. Dacd a devenit probabild o
inkare de beneficii economice, entitatea va prezenta
activul contingent.
Aplicalie Banca GAMA constati ca unul din clien[ii sii, ALFA, a depdgit termenul de scaden{6 a pldlii
ratelor aferente unui credit acordat, in valoare de 250.000 lei. Economistul care se ocupi de recuperarea
creantelor a trimis in repetate rdnduri scrisori de recuperare a creanlei respective, dar nu a primit niciun rispuns.
Din discutiile cu alli te(i care se afld in rela[ii economice cu, clientul bincii s-a conturat concluzia cd acesta este
riu platnic.
La 31 iunie 200N Adunarea Generali a hotdrAt chemarea in instanld a clientului, cerAndu-i restituirea
creantei gi plata unor despdgubiri de intAziere in valoare de 100.000 lei. La 31 decembrie 200N procesul era pe
rol, insi avocalii nu au putut
asigura societatea cd va cdgtiga, degi era o probabilitate
mare ca acest lucru si se
int6mple. in martie 200N+1 procesul se incheie, ddnd cAgtig de cauzd bincii GAMA care va primi suma de
250.000 lei de la societatea debitoare sub forma sediului in care aceasta din urmi igi desfdgura activitatea.
Despdgubirea este stabilitd la suma de 80,000 lei, incasati de GAMA prin disponibilin cont.
Analiza[i situa[ia societatfri din perspectiva
I AS 37.
a. La 31 decembrie 200N
abserudm cd exrbtd un eveniment trecut, gi anume contractarea creditului de cdtre client, eveniment ce ar putea
aduce bdncii GAMA o cregfere a beneficiilor concretizate in despdgubirite cerute. Exisfa totodatd gi evenimentu!
ulterior nesigur, cdgtigarea procesuluigi
care nu poate
ficontrolat de banca GAMA.ln acesf caz, banca GAMA
nu poate recunoagfe venitul pe care bar putea aduce chgtigarea pracesului,
dar, poate prezenta
in Notete
explicative activul contingent.
b, in maftie 200N+1
Senflnfa devine definitivd, banca GAMAtransformd activul cantingent intr-un activ cert:
80.000 Debitoridivergi
=
Venituridin despdgubki 80.400
Copyright 2AQ 0 Taale drepturilesunl rszervale autorilor in can{armitale cu prevederile
tegislaliei in vigaare
79
Utilizarea materialului esle des8rat i in exclusivitate pregdtirii cursurilor/seminar/or ,gi examenutui de c1tre sudenfil rnasleruluj
CAIBF, anul univorsitar 2A12J2A13