Ambutisarea este procedeul de deformare plastica prin care,un

semifabricat plan se transforma intr-o piesa cava(cu sectiune transversal

cilindrica,patrata,dreptunghiulara,profilata etc.) sau prin care se modifica in
continuare o piesa cava cu o anumita sectiune si inaltime,transformandu-se
in alta piesa cava,dar cu o sectiune mai mica si inaltime mai mare.
Principalele procedee de ambutisare sunt:
Ambutisarea fara subtierea peretilor,jocul dintre poanson si placa de
ambutisare avand o valoare mai mare decat grosimea materialului(c>t);
Ambutisarea cu subtierea peretilor,care consta in micsorarea grosimii
peretului fara subtierea fundalului,jocul dintre poanson si placa de
ambutisat avand o valoare mai mica decat grosimea materialului (ct).
Ambutisarea incremental
Ambutisarea incremental a tablelor metalice,este o noua tehnologie de
prelucrare a tablelor la care deformarea se reali!ea!a de catre un poanson
care vine in contact partial cu suprafata semifabricatului.Acest procedeu a
fost introdus in "aponia in #$$%,ca metoda pentru reali!area de prototipuri
si de fabricare a produselor din table cu scopul fabricarii pieselor destinate
productiei de serie mica,fiind de!voltat initial in scopul ajutarii
producatorilor de autoturisme.&a momentul actual acest procedeu este
utili!at pe scara larga in industria auto,aeronautica si industria astronauticii.
Pentru reali!area formei piesei,unul dintre elementele active(in general
poansonul) va avea o miscare de avans a'ial,continuu sau in trepte
(incremental) pe directie vertical,in timp ce placa active va efectua o
miscare plana ori!ontala.&a schema de prelucrare deformarea intr-un
singur punct scula suport este eliminate si doar poansonul este in contact
cu table.(emifabricatul ramane fi' astfel incat deformarea se datorea!a in
totalitate miscarii poansonului.(chema de prelucrare fara placa active
poarta denumirea de deformare in doua puncte,deoarece e'ista doua
puncte de contact cu table,intre table si poanson si intre table si scula
suport.
(chema procedeului de ambutisare incrementala a tablelor
#-poanson
)-semifabricat
%-inel de retinere
*-placa active
+-forma finala a piesei
Avantajele tehnologiei de formare incrementala sunt:
,n comparative cu ambutisarea conventional din punct de vedere economic
acest procedeu se recomanda in ca!ul productiilor de serie mica sau unicat
deoarece are capacitatea de a produce rapid piese cu +-#-. mai
ieftine,prin eliminarea fabricarii matritelor.
/apacitatea de a forma geometrii mai comple'e decat cele care pot fi
obtinute utili!and tehnologii traditionale.
0orma si preci!ia dimensional poate fi controlate prin schimbarea unor
parametri,cum ar fi avanasul poansonului,diametrul acestuia si vite!a de
deplasara.
1radele de deformare care se obtin prin acest procedeu sunt mai mari in
comparative cu metodele traditionale.
Procedeul incremental necesita doar un dispo!itiv de prindere si un
element deformator,deci o constructive simpla a echipamentului de
deformare plastic.
Grafic mai vedem
Prin aces procedeu se pot prelucra piese cu dimensiuni cuprinse intre )-
mm si + m,din materiale cu grosimi intre -.*-% mm,cu preti inclinati la
unghiuri cuprinse intre - si $- de grade si ra!e minime de racordare de
apro'imativ # mm.Preci!ia pieselor obtinute este de -.+ mm si este
influentata de forma piesei,forma si marimea poansonului,traseul de
deformare,natura materialului semifabricatului si grosimea
acestuia.2lemntul deformator lasa urme pe suprafa semifabricatului la
fiecare etapa de deformare,ce pot fi eliminate folosind o table de protective
ase!ata peste cea care trebuie deformata,care preia urmele lasate,dar
transfera geometria tablei de dedesubt.0orma de deformare permite
aparitia de deformatii plastic si depinde de grosimea semifabricatului si de
proprietatile acestuia.(e recomanda lubrifierea suprafetei tablei.
Studiile referitoare la acest procedeu s-au concentrat p3n4 5n pre!ent pe
trei direc6ii principale: m4surarea deforma6iilor 7i deplas4rilor produse 5n
table, estimarea deforma6iilor cu ajutorul metodei elementului finit 7i
m4surarea for6elor de deformare
(imul4rile numerice efectuate de diver7i cercet4tori au ar4tat c4, 5n ca!ul
reali!4rii prin ambutisare incremental4 a unui trunchi de con cu ba!4
circular4 sau eliptic4 sau a unui trunchi de piramid4 materialul nu pre!int4
o deplasare semnificativ4 pe direc6ia paralel4 cu planul tablei nedeformate,
ci se deplasea!4 mai ales perpendicular fa64 de acest plan. Acest lucru a
fost demonstrat 7i prin determin4ri e'perimentale de c4tre (a8ada pe un
model numeric )9 . /a urmare, se poate considera c4 starea de
deforma6ie creat4 prin ambutisare incremental4 este o stare de deforma6ie
plan4. (pre deosebire de studiile anterioare, :ambach, folosind un model
%9 complet, a ar4tat 5ns4 c4, de7i 5ntinderea 7i sub6ierea au loc 5ntr-un plan
perpendicular pe direc6ia sculei, solicitarea dominant4 5n acest plan este
cea de forfecare.
Un exemplu foarte bun il reprezinta tablele multistrat, acestea sunt
utile mai ales 5n ramuri cum ar fi industria auto, unde mijloacele de
transport trebuie s4 5ndeplineasc4 simultan condi6ii de siguran64 crescut4 a
pasagerilor, confort 5mbun4t46it, cre7terea capacit46ii de 5nc4rcare 5n
condi6iile reducerii consumului de energie.
g1, g2 grosimea straturilor exterioare;
s1, s2 straturile exterioare;
si stratul interior;
h grosimea total;
l ; lungimea tablei
n prezent, structurile multistrat sunt utilizate n cele mai diverse aplicaii, datorit
naltei eficiene rezistengreutate i rigiditategreutate !umeroase aplicaii pot fi
nt"lnite la fuzela#ele i aripile avioanelor, la navele spaiale, automo$ilele i
am$arcaiunile de curse, la construcia de cldiri i echipamente sportive%
mo$ilierul utilizat n industria aeronautic i cea spaial;
datorit greutii reduse i rezistenei la lovituri i deteriorare, plcile din
materiale multistrat sunt utilizate la containerele din transport aerian;
la autovehicule, pentru asiuri, i pentru a$sor$ia energiei, direcionarea aerului,
izolare termic, suprafee reflectorizante pentru faruri ;
scuturi termice i de amortizare a vi$raiilo;
n domeniul medical pot fi o$inute plci craniene sau dentare