Protozooze

Protozoarele
- Organisme unicelulare eucariote care prezinta nucleu, protoplasma, citoplasma
- Pot prezenta organite de miscare (cili, flageli, pseudopode)
- Se pot hrani prin osmoza/fagocitoza
- Inmultire asexuata (diviziune/bipartitie) sau sexuata
- Paraziteaza in lichide organice, tesuturi, diferite organe
Sistematica:
I. Clasa Sarcomastigophora
Subclasa Sarcodina pseudopode
Subclasa Mastigophora flageli
II. Clasa Apicomplexa
Majoritatea speciilor parazite
III. Clasa Cilliata/Ciliophora
IV. Clasa Microspora
V. Clasa Myxozoa

Sarcomastigoforoze
Mastigoforoze
- Produse de protozoare cu 1 sau mai multi flageli
- La baza flagelului au un corpuscul cromatic numit blefaroplast
- Aproape de iesirea din celula se mai observa si un corp parabazal, iar cand cele doua situsuri sunt foarte
apropiate=> kinetoplastul
- La unele spp mai apare o formatiune rigida, longitudinala => axo stillum
Sistematica :
I. Familia Trypanosomidae
Trypanosoma equiperdum
Leishmania
II. Familia Trichomonadidae
Trichomonas genitalis bovis
Trichomonas gallinae
III. Familia Monadidae
Histomonas meleagridis

Durina
Etiologie
- Flagelat cu corpul alungit, fusiform, usor rasucit
- Dimensiuni : 18-28 /1,5-3
- Nucleu mare, central;
- Citoplasma granulara
- Flagel orientat recurent, delimitand o membrana ondulanta
- Se dezvolta pe suprafata/ptintre celulele mucoasei genitale
- Se hraneste prin osmoza
- Reproducere prin bipartitie
- Prezinta 2 suse:
o Africana
Este mai virulenta, da tripanosomie ( in sange) si se mentine pe animalele de laborator
o Europeana
Virulenta moderata, nu da tripanosomie si nu se mentine pe animale de laborator


Diagnostic
- Pentru diagnostic se coroboreaza ancheta epidemiologica cu examenul clinic
- Se confirma prin examen microscopic parazitologic si serologic
Examenul parazitologic
- Pt acesta se examineaza produseul de raclat de la nivelul mucoasei genitale si lichidul din edeme
- Mascul:
o se foloseste lingura Volkmann cu oliva mica si brat lung, sterilizata, cu care se face un raclaj usor al
mucoasei uretrale
- Femela:
o se face un raclaj usor al mucoasei vaginale
- In cazul lichidului din edeme se racleaza cu ajutorul unei seringi
- In toate situatiile se fac preparate native si preparate proaspete cu evidentierea parazitilor vii, observati dupa
miscare (miscari de insurubare/rasucire, in jurul propriului ax), sau se pot face frotiuri colorate MGG, la care
parazitii prezinta afinitati tinctoriale ca orice celula
Tricomonoza la bovine
Etiologie
- Trichomonas genitalis bovis
- Trichomonas foetus
- Se manifesta clinic la femela prin semne locale la nivelul aparatului genital (inflamatii, avort, infecunditate)
- Masculi-> inaparent clinic
Morfologie
- Forma ovoida/piriforma
- 12-16 /6-11 ;
- 4 flageli
o 3 liberi anterior
o 1 se orienteaza recurent delimitand o membrana ondulanta
- 1 axo stillum
- Se dezvolta la nivelul mucoasei genitale

Diagnostic :
- Se coroboreaza ancheta epidemiologica (registrul d emonta) cu semnele clinice si se confirma prin examen
parazitologic al secretiilor de la nivelul mucoasei genitale
- Femele:
o Raclatul mucoasei genitale cu ajutorul lingurei Volkmann raclaj usor, cu efectuarea de preparate native
- Masculi :
o Examenul lichidului de spalare a tecii furoului
Materiale necesare:
Seringa mare (150 200 ml)
1 tub de cauciuc lung, marcat la 10 cm de capatul liber
Ser fiziologic caldut
Centrifuga
Lame
Tehnica
Se contentioneaza animalul
Se face toaleta regiunii
Se trage/umple seringa cu ser fiziologic caldut
Se introduce tubul in teaca furoului pana la insertia burselor testiculare
Se introduce serul fiziologic, retragand progresiv tubul de cauciuc pana la limita marcata
Se face un masaj usor pentru a antrena parazitii dintre faldurile mucoasei
Se extrage lichidul
Lichidul se repartizeaza in tuburi de centrifuga si se examineaza sedimentul in preparate
native pentru observarea parazitilor vii



o Examenul produsului recoltat cu ansa preputiala
Materiale necesare
Ansa preputiala brat lung si capat curbat
Tub de cauciuc 2-3cm
Tampon de vata
Ser fiziologic caldut
Tehnica de lucru
Ansa sterilizata
Contentia animalului
Pregatirea tamponului de vata fixat la varful ansei
Se imbiba in ser fiziologic tamponul
Cu ansa astfel pregatita, prin miscari usoare de rasucire, se colecteaza materialul
biologic
Dupa extragere, cu o pensa se preseaza, a.i. produsul recoltat sa fie pus fie pe lame, fie
in tuburi sterile
Se face un ex. microscopic, cu evidentierea parazitilor
Parazitii vii se recunosc dupa morfologie, muscari de rasucire, dar mai ales miscari
sacadate

- Avortonul:
o In cazul avortonului se examineaza lichidele din cavitati foarte rapid de la avort (maxim 24 de ore)
o Atunci cand se trimite in totalitate la un laborator, nu se adauga dezinfectante si se trsmite proba prin
curier special
- Examenul cultural
o Presupune insamantarea materialului recoltat pe medii de cultura specifice si mentinerea la termostat
37 C, cu control la 24-36-48-72 h
o Cand se observa colonii => preparate
o Femele:
Se pot recolta secretii atunci cand sunt abundente si se pot insamanta ca atare
Spalarea cervixului cu 10-15 ml de mediu de cultura

Tricomonoza la pasari
- Flagelatoza produsa de specii ale genului Trichomonas, intalnita la porumbei, gaina, curca si anseliforme
- Parazitul Trichomonas se dezvolta la nivelul mucoasei digestive si in ficat
- La porumbei, frecvent localizare bucofaringiana, cu formare de noduli care deformeaza regiunea
Specii:
- Trichomonas gallinae
- Trichomonas collumbae
- Trichomonas anatis
- Trichomonas anselis
- Trichomonas eberthi
Morfologie :
- Forma ovoida/piriforma
- 12-16 /6-11 ;
- 4 flageli
o 3 liberi anterior
o 1 se orienteaza recurent delimitand o membrana ondulanta
- 1 axo stillum


Diagnostic
- La porumbeii in viata se poate stabili diagnosticul prin coroborarea ex clinic (in localizarea in cavitatea bucofaringiana)
observandu-se nodulii care deformeaza regiunea
- Confirmarea prin ex microscopic, preparate native din depozitul de la nivelul cavitatii bucale,, cu evidentierea parazitilor vii, pe
baza miscarilor;
- La celelalte spp, confirmarea diagnosticului se face prin ex anatomopatologic si microscopic
Examenul anatomopatologic
- Permite evidentiarea leziunilor specifice
- La porumbei, localizare bucofaringiana:
o Forma simpla cazeoasa
Depozite cazeoase care se detaseaza usor de mucoasa hiperemiata
o Forma ulceroasa
Depozite cazeoase care se desprind mai greu, iar mucoasa prezinta ulcerecu margini proeminente si centru
hemoragic
o Forma nodulara
Formarea de noduli de diferite dimensiuni, care pot deforma regiunea
- Localizarile posterioare:
o Depozite cazeoase in stomacul glandular, iar in ficat insule de necroza (suprafata rugoasa, margini neregulate)
- La celelalte spp, localizarile sunt in ficat, cu aceleasi leziuni, si in cecumuri ( marite in volum, contin depozite cazeoase, neaderente
la mucoasa, iar in aceste uneori lichid verzui)
Confirmarea diagnosticului:
- Se poate face examen microscopic, preparate native, din depozite cazeaoase, continut cecal - inclusiv lichidul verzui, portiuni din
ficatul necrozat, toate acestea de la cadavre proaspete, pentru a putea pune in evidenta parazitul

Histomonoza
- Flagelatoza produsa de Histomonas meleagridis
- Localizata in cecum si ficat
- Specii afectate: curca, dar si puii de gaina, fazan;
- La curca se intalnesc atat semne clinice specifice, cat si patognomonice
- Carunculi + barbite negre + fecale galbene ca sulful

Morfologie:
- Poate imbraca mai multe forme (polimorf)
o Forme flagelate
Vegetativ / trofozoizi
Sferice / ovoide
1 flagel,rar pana la 4
Se gasesc in continutul cecal
o Forme amoeboidale
Fara flagel
Localizare intracelulare
o Forme mici
Sferice
Localizare : excrementele pasarilor si in corpul si ouale nematodului Heterakis gallinae;


Diagnostic :
- La puii de curca: se poate stabili prin examen clinic
- Confirmat prin examen anatomopatologic
Examenul anatomopatologic
- Se inregistreaza:
o Leziuni patognomonice:
Tiflohepatita fibrinonecrotica
Cecum marit in volum, indurat, depozite cazeoase fibrino-necrotice, aderente la
mucoasa(mai mult, mucoasa prezinta ulcere penetrante)
o la nivelul ficatului:
ficat marit in volum, cu insule de necroza circulare, cu suprafata neteda, cu inel marginal mai
deschis la culoare si centru verde-violaceu, cu diametru variabil (cativa mm , pana la 1 cm)
Confirmarea diagnosticului:
- prin ex microscopic, se poate realiza doar la cadavrele foarte proaspete (1h 1 h)
- la celelalte specii, leziunile si semnele clinice nu sunt specifice, prin urmare se fac examene specifice (ex
histopatologic)
Clasa Apicomplexa
- include protozoare exclusiv parazite, cu organizare simpla, dar ciclu biologic complex
- parazite intro-/extracelulare, in diferite tesuturi.organe
- sistematic:
o subclasa Coccidia
o subclasa Piroplasmia
- in functie de taxonomia agentului etiologic, vorbim de :
o coccidioze:
fam. Eimeridae eimerioze
fam. Cryptosporididae criptosporidioze
fam. Sarcocystidae
subfamilia Sarcocystinae sarcocistoze
subfamilia Toxoplasminae toxoplasme


Etiologie
- eimeriozele sunt boli parazitare produse de spp din fam Eimeridae
- afecteaza tineretul aviar/mamifer, cu evolutie acuta sau cronica
- se localizeaza in epiteliul intestinal (de regula)
- eimeriile sunt paraziti intracelulari, cu ciclu biologic complex, respectiv cu alternanta de faze asexuate cu faze
sexuate
- prezinta de asemenea si stadiu/ faza de sporulatie
- principalele faze din ciclul biologic:
1. schizogonia faza schizogonica
2. gametogonia faza gametogonica
3. sporogonia faza sporogonica



Stadiile eimeriilor
1. faza sporogonica
- oochist nesporulat membrana dubla, sporont central granular
- oochist sporulat 4 sporoblasti a cate 2 sporozoiti
2. faza schizogonica
- trofozoitul intracelular cu aspect vacuolar
- schizont tanar numerosi nuclei
- schizont matur merozoiti; aspect de portocala decojita;
- merozoitii structuri unicelulare nucleate;
3. faza gametogonica
- microgamont cu microgameti
- macrogamont cu macrogameti
- zigotul perete simplu, substanta germinativa-> ocupa tot spatiul intern al oului



Etiologia si diagnosticul eimeriozei la pasari
- afecteaza in special tineretul aviar (10-40 de zile pana la 90 de zile)
- pagube economice importante
- localizare la nivelul peretelui intestinal
Specii:
- E. acervulina; E. mecatrix; E. maxima; E. tenella (f. patogena; cecum); E. mivati; E. mitis; E. hagani; E. precox; E.
brumati;
Diagnostic:
- Se stabileste prin coroborarea semnelor clinice abatere, polidipsie, aripi lasate, fecale alb-varoase, apoi
diareice, chiar hemoragice



Confirmarea diagnosticului:
- Fecale hemoragice:
o Ex. coproscopic : - punem in evidenta schizonti cu merozoiti (elemente adunate)
- In celelalte situatii, se pun in evidenta si oochisti nesporulati, acestia putand fi ovali sau subrotunzi, dimensiuni
10-12 E. mitis. 30-40 E. maxima, cu perete dublu, dar subtire, si sporont central
- Post mortem:
o Ex. anatomopatologic, cu inregistrare a leziunilor
o Leziuni:
Intestin marit in volum, cu pereti destinci si luciosi, uneori vinetii (enterita)
La deschidere se pot observa mai multe tipuri de leziuni diferentiate, specifice fiecarei specii
E. acervulina:
o leziuni transversale, scolariforme, alb-galbui, pe mucoasa hiperemiata; continut
abundent, vascos, alb-galbui;
E. maxima:
o enterita hipertrofica, uneori cu petesii, un continut bogat, vascos, abundent,
portocaliu-galbui
E. tenella:
o in primele zile de boala se constatatiflita hemoragica (cecumuri marite in
volum, cu pereti luciosi, destinsi, culoare visinie)
o dupa 4-5 zile de boala, cecumurile apar marmorate ( zone albe alternand cu
rosietice) cecumuri indurate si continut necrotic
- preparate din depozite, raclaj al mucoasei, continut intestinal, si se pun in evidenta fie elemente schizogonice,
fie oochist nesporulati

Eimerioaza la mamifere

Eimerioza la taurine:
- afecteaza tineretul de la 1-2 luni pana la 2 ani, in forme grave evolueaza cu diaree hemoragica ( diareea rosie a
viteilor )
Specii: E. zurni; E. bovis; E. cilindrica; E. elipsoidalis;

Eimerioza la ovine:
- afecteaza tineretul sub 1 an
- clinic slabite, diaree sau constipatie;
Specii: E. arloingi; E. ahsata; E. ovina; E. ovinoidalis; E. parva; E. faurei;

Eimerioza caprelor
Specii: E. arloingi; E. ahsata; E. hirdei;

Eimerioza suinelor
- tineretul de 3-4-5 luni, mentinuti in conditii neigienice sau ratie necorespunzatoare
Specii: E. debliecki; E. cabra; Isospora suis

Eimerioza carnivorelor
Specii: E. cati; I. cati; E. canis; I. canis;

Eimerioza leporidelor
- 2 forme:
o Eimerioza intestinala
Produsa de: E. magna, E. perforans, E. intestinalis
o Eimerioza hepatica
Produsa de : E. stidae
Paraziteaza in canalele biliare si in lumen
Hepatomegalie
Prezintat atat pe suprafata cat si in profunzime noduli albiciosi
La ex. microscopic din acesti noduli se pun in evidenta colonii parazite


Sarcosporidioze

Etiologia sarcocistozei / sarcosporidiozei
Gen : Sarcocystis
Fam: Sarcocystidae
Subfamilia: Sarcocystinae
- Genul Sarcocystis include protozoare dixene (2 gazde)
- GD: carnivore si om
- GI: diverse spp ( in special mamifere, mai ales ierbivore bovine, ovine, suine/0
- In GD au loc la nivelul epiteliului intestinal gametogonia si sporogonia -> se elibereaza oochisti sporulati
- In GI au loc schizogonia, in musculatura striata, in special cu formarea de sarcochisturi
Specii:
- Bovine: S. bovicanis, S. bovifelis, S. bovihominis
- Ovine: S. ovicanis, S. ovifelis, S. ovihominis
- Suine: S. suivanis, S. porcifelis, S suihominis
Diagnostic
- La GI se stabileste de obicei la ex de abator ex carcaselor, avand in vedere evidentierea sarcochistilor -
musculatura de electie: esofagiana, limbii, alte gr. musculare, intens functionale, in infestatii majore
- Sarcochisturile pot fi :
o Microchisti
Dimensiuni: 10 -1000 ; aspect ovalar/rotund; membrana simpla, la interior contin numerosi
bradizoiti
o Macrochisti
Dimensiuni: 5-15 mm; aspect fusiform/ovalar; culoare alba-sidefie; membrana dubla
membrana interna trimite travei catre interior delimitand loje
la periferia lojelor prezinta celule mari, globuloase, numite metrocite aceste celule se
multiplica prin endogonie, dand nastere merozoitilor / bradizoitilor
- la GD, diagnostic coproscopic, prin met. Willis
- oochisturile la Sarcocystis sunt sporulate in mom. eliminarii, ovale, cu perete subtire, care se ruleaza pe 2
sporochisturi, fiecare sporochist avand cate 4 sporozoiti
- frecvent, se elibereaza direct sporochisturi cu cate 4 sporozoiti


Toxoplasmoza
Etiologie
- Toxoplasma gondi
- Parazit dixen
- GD: pisica
- GI: peste 300 de spp, inclusiv pisica
- GD: gametogonie - se dezvolta la nivelul epiteliului intestinal
- GI: schizogonie in orice tesut
- Sporularea poate avea loc in mediul extern
Morfologie
- Aspect polimorf
1. Tachizoiti
o Elemente unicelulare, aspect semilunar, cu dimensiuni de la 4-8 , reprezinta forma invaziva a
parazitului
o Se dezvolta intracelular, in special in celulele reticuloendoteliale
2. Pseudochistii
o In macrofagele tisulare
o Nu au membrana proprie
o Delimitate de membrana in care s-au multiplicat tachizoitii
3. Chistul toxoplasmic
o Chist adevarat
o Membrana proprie
o Forma de latenta a parazitului, care poate sa se mentina toata viata gazdei
o Se poate localiza in diverse organe ( SNC, retina, musculatura)
o Dimensiuni: 10 -100-300
o Forma: rotunda- creier, alungita-musculatura
o In interior: numerosi bradizoiti ( 3-4 , tot semilunari, cu nucleu la posterior)
La GD, oochistul:
- Forma ovala, dimensiuni relativ mici 10-13 , nesporulat de regula
- Cand sporuleaza -> tip Isospora
Diagnostic
GI
- Teste serologice: ELISA, RFC, testul Sabin Feldman ( Dye test)
- Testul Sabin-Feldman:
o Se bazeaza pe proprietatea tachizoitilor de a se colora in albastru cu albastru de metilen (afinitate
tinctoriala)
o Proprietatea dispare in prezenta Ac specifici
- In cazul avortonilor:
o Se pot face ex histologice din placenta si diverse tesuturi ale avortonului
o Bioproba pe soarece: inocularea unui bruiaj de organe provenite de la avortonul in cauza si se
inoculeaza ip la soarece
o Dupa 6-9 zile acesta va dezvolta o peritonita exsudativa, moarte, iar din organele interne se pot face
preparate (creier, cord,org elective pt paraziti)
GD
- Ex coproscopic:
o Oochistii pot fi confundati cu oochistii unui alt parazit : Hammondia hamondi
o Neconcludent
- Ex serologic
- La pisica apar semne clinice




Hemosporidioze / piroplasmoze
Etiologie
- Boli parazitare produse de protozoare din subclasa Piroplasmia/ Hemosporida, cu 2 familii:
o Fam. Babesiidae :
Babesia
Nuttalia
o Fam. Theileriidae
Theileria
- Piroplasmele sunt transmise de capuse ixodidae ( paraziti hematofagi)
- Sunt paraziti cu ciclu biologic dixen
- GD: capusele ixodidae
- GI: numeroase spp de mamifere ( ovine, bovine, caprine, carnivore, inclusiv omul)

Diagnostic
- Prin coroborarea anchetei epidemiologice ( prezenta capuselor pe animal, in prezent/ in trecut, fie in zona) cu ex
clinic
- Semne clinice: - tetrada clinica
o Febra
o Anemia
o Urina colorata in brun hemoglobinurie
o Icter
Confirmarea diagnosticului
- Ex parazitologic al sangelui ex microscopic al frotiului de sange colorat MGG ( hemosporidiile sunt paraziti
endoglobali intalniti in hematii sau globule rosii)
- Parazitii din genul Theileria se gasesc initial in celulele limfoide si cel endoteliului vascular, unde formeaza corpi
in grenada sau corpii albastrii ai lui Koch ulterior patrund in hematii, si au aspect in fct de spp
- La babesii se recomanda examinarea frotiului de la margine catre varf, timp de 5-20 min
- Frotiu subtire- plaja large de hematii intr-un singur strat sangele are caracter diluat
- Identificarea babesiilor sau a hemosporidiilor:
o In raport cu hematia
Mai mici sau mai mari decat raza hematiei
o Formerele caracteristice
Rotunde, ovala, piriforme (lacrima), inelara
o Forme particulare de inmultire
Forme trigeminate ( sau in para dubla)
In cruce de Malta / la Nuttalia
o In functie de unghiul dintre elementele bigeminate
Unghi deschis/obtuz sau unghi ascutit
o Pozitia in hematie
Central sau periferic
- Pe un astfel de frotiu. Hematiile apar colorate in caramiziu, nucleul violet, iar citoplasma azurie
- Obligatoriu cu imersie
Specii
- Bovine:
o B. bigemina : - forme mari de 3-4 , predomina formele bigeminate, in forma de para, de regula dispuse
central
o B. bovis: - forme mici de 1,5-2 , cu forme ovalare, rotunde si bigeminate, pozitie de regula periferica
- Ovine
o B. motasi: forme mari de 3-4
o B. ovis: forme mici
- Ecvine
o Nuttalia equi: 1,5-2 , sunt intalnite si forme in cruce de Malta
o B. caballi: 3-4 , predomina formele romboide ( in suveica)
- Caine
o B. canis: subscpecii: B. canis canis, B. canis vogelis forma mai usoara
o B. gibsoni
- Om
o B. micoti/ B. divergens

Theileria

- Pentru diagnosticul teileriozei, in formele incipiente de boala se face biopunctia limfonodurilor, cu efectuare de
frotiu, coloratie MGG, iar pe acesta se observa corpuri in grenada
- In formele cronice, se face frotiu de sange, cu evidentierea teileriilor in hematii
Specii: T. parva, T. annulata forme mici 1- 1.5



Balantidioza
Etiologie
- Este a ciliatoza produsa de Balantidium coli
- Balantidium coli paraziteaza in intestinul gros la porc- in special, posibil si la om, determinand asa zisa dizenteria
balantidiana- asociata si cu alte boli
Morfologie
- Prezinta 2 forme:
o Forma vegetativa trofozoit
Aspect piriform de 60-80 pana la 100 , uneori mai mult, cu cili pe toata suprafata corpului,
dispusi in siruri longitudinale, oblice
La partea anterioara, ventral, prezinta o adancitura numita peristom
In capatul paristomului se afla citostomul, iar la interior prezinta 2 nuclei, un macronucleu rol
metabolic, si un micronucleu rol genetic
Mai contine vacuole contractile, incluziuni, vezicule cu substanta de rezerva
o Forma chistica
Este rotunda, fara cili 40-60 , peret gros si la interior persista cei 2 nuclei si o cantitate mare
de substanta de rezerva
Asigura trecerea la o alta gazda



Diagnostic
- Se stabileste prin examen coproscopic
1. In formele acute de boala, cu fecale diareice-chiar apoasa, hemoragica, se face un ex microscopic pe preparate
native, prin metoda simpla directa ( examinare de proba fecale, fara clarifiant, cu ser fiziologic caldut se pun in
evidenta trofozoitii mobili)
2. In formele cronice, se face examen microscopic, metoda willis, si se pun in evidenta formele chistice
- Diaree gri, spumoasa, urat mirositoare