Axa prioritar 1 Educatie si formare profesionala in sprijinul cresterii

economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane in educatie si
formare profesionala
Titlul proiectului: EUROCOMP- Centru de preatire complementara a
cadrelor didactice preuniversitare pentru adaptarea activitatii didactice la
noile cerinte europene ale educatiei
Contract nr. POSDRU /19/1.3/G/7263


Universitatea din Craiova
Departamentul de Matematici !plicate
1

Departamentul de Preatire a Personalului Didactic
Proramul de formare continua
"ORM!#OR$
#ipul de proram% program modular realizat prin stagii non-disciplinare pentru
cadrele didactice !" ore
EUROCOMP 2010
PROIECT DE CERCETARE
2

AMBIENT DIDACTIC I CONFLICT N RELAIILE
INTERPERSONALE
Cursant:
Pro! "n#! $r"%ar : DINU NICOLITA




Un"tat&a '& (n#)*)%+nt:
L",&u- T&or&t", ./&nr" Coan'a0Cra"o#a

CUPRINS:
Motivaie ..........................................................................3
3

Introducere .......................................................................4
PARTEA I
Ca$"to-u- 1 Conflictul intraorganizaional ...5
Ca$"to-u- 2 Analiza cauzelor prin prisma principalelor modele de
conflict

2.1. Modelul procesual de conflict ...............................!
2.2. Modelul structural ...............................................1"
2.3. Modelul organizaional .......................................14
Ca$"to-u- 1 Conflictul interpersonal .............................22
3.1. Cum apare conflictul# .......................................23
3.2. $ituaii cu potenial conflictual %n cadrul
organizaiei ...................... ............................................. 24
PARTEA a II2a
Ca$"to-u- 3 &elaiile interumane %n grupul de munc' din instituii
(colare ................................................................31
Ca$"to-u- 4 )estionarea comportamentelor pro*lematice
ale elevilor 3+
5.1. Identificarea comportamentelor pro*lematice ,i intervenia- pentru
.iscipline ....................................... 3/
5.2. $trategia eficient' de intervenie ...........................4"
5.3.Alte strategii .........................................................4
Ca$"to-u- 5 $tudiu de caz ..............................................4+
Con,-u6"" .................................................................... 52
B"7-"o8ra"&..... 53
4

An&9& ........ 54
MOTI:AIE
-PRECIZAREA TEMEI I MOTIVAREA ALEGERII EI-
0u e1ist' organizaie %n care s' nu ai*' loc m'car un conflict- fie el ,i minor- %ntr2o zi de
munc'- cu at3t mai mult %ntr2o ,coal'- %n care cauzele conflictului sunt multiple.
Am dorit s' fac aceast' lucrare deoarece am vrut s' cunosc toate- sau aproape toate- cauzele
generatoare de ne%nelegeri %ntr2o colectivitate- pentru a reu,i- %n viitor- s' evit situaiile
conflictuale ,i- %n m'sura posi*ilit'ilor- s' dezamorsez conflictele dintre ceilali4 dintre profesor
5 elev6elevi- elevi 5 elevi ,i- de ce nu- dintre cadrele didactice.
Am reu,it s' studiez c3teva lucr'ri foarte *une %n acest domeniu- at3t lucr'ri de psi7ologie- c3t
,i lucr'ri de psi7opedagogie. .in toate lucr'rile am desprins o idee de *az'4 fiecare caz tre*uie
tratat dup' particularit'ile lui pentru a putea fi rezolvat %n totalitate.
INTRODUCERE
8n orice colectivitate- clas'- grup apar st'ri tensionale cauzate diferit-
manifest3ndu2se su* forme variate- latente sau active- %n mod progresiv sau regresiv- de scurt'
sau lung' durat'- cu efecte imediate sau %nt3rziate- rezolvate parial sau total sau am3nate-
rezolvate direct sau printr2un comple1 de metode ,i factori.
5

9entru a putea %nelege conflictele la nivelul unit'ilor de %nv''m3nt am considerat c' tre*uie
s' cunosc cauzele conflictelor- dar ,i reaciile ce se formeaz' %n cadrul ,colilor- astfel c' am
structurat lucrarea %n dou' p'ri- dup' cum urmeaz'4
2 %n prima parte am studiat conflictul intraorganizaional- am analizat cauzele conflictulului
interpersonal - prin prisma principalelor modele de conflict :
2 %n a doua parte am prezentat relaiile interumane %n grupul de munc' din instituiile ,colare-
precum ,i gestionarea comportamentelor pro*lematice ale elevilor.
PARTEA I
CAPITOLUL 1
CONFLICTUL INTRAOR;ANI<AIONAL
-FUNDAMENTAREA TEORETIC A TEMEI-
8n cadrul organizaiilor sau %ntreprinderilor- oamenii lucreaz' rareori a*solut singuri.
Atingerea o*iectivelor organizaiei ,i adesea %ndeplinirea propriilor sarcini profesionale necesit'
cooperarea fiec'rui anga;at cu alii ,i coordonarea aciunilor lor %n cadrul unei structuri de roluri
,i atri*uii. 8nelegerea modului %n care lucreaz' oamenii %n grup ,i a factorilor care determin'
procese comple1e de grup- precum coeziunea- conformarea sau conflictul- presupune o a*ordare
a principalelor teorii ale psi7ologiei sociale ,i integrarea rezultatelor studiilor asupra grupurilor
realizate %n acest domeniu.

.in punct de vedere etimologic- cuv3ntul conflict vine din latinescul conflictus- care
%nseamn' a se lupta, a se bate, ciocnire.
)rupul de lucru este definit ca doi sau mai muli indivizi care interacioneaz' %n mod
interdepedent pentru a realiza un scop comun.
Conflictul la locul de munc' este inevita*il ,i se manifest' ca un proces normal dat' fiind
diversitatea oamenilor %n termeni de opinii- idei- atitudini- moduri de percepere a situaiilor ,i
evenimentelor.
Conform lui Aiello- conflictul %n grupul de lucru este un proces natural care are loc
atunci c3nd o persoan'- un grup- un departament sau o organizaie se anga;eaz' %n
comportamente care %mpiedic' alt' persoan'- alt grup- alt departament sau o organizaie s'2,i
%ndeplineasc' o*iectivul propus.
Conflictul se declan,eaz' ca un semnal de alarm'- indic3nd mem*rilor grupului c'
relaiile tre*uie s' suporte sc7im*'ri pentru a l'sa loc dezvolt'rii personale ,i pentru a facilita
productivitatea grupului %n ansam*lu.
Conflictul apare atunci c3nd p'rile implicate %,i disput' accesul la resurse semnificative
pentru fiecare- dar limitate- sau atunci c3nd interesele unei p'ri %n atingerea scopurilor intr' %n
divergen' cu interesele celeilalte p'ri. Mem*rii grupului se afl' %n competiie- ceea ce se
traduce prin faptul c' succesul unuia %n satisfacerea intereselor ,i atingerea scopurilor va %nsemna
e,ecul celuilalt.
Cauzele conflictului intraorganizaional sunt- fie de or'"n or8an"6a*"ona-- fie de or'"n
"nt&r$&rsona-!
Cauzele organizatorice deriv' din filosofia ,i logica dup' care a fost constituit' ,i
funcioneaz' organizaia. <le sunt4 competiia, neclaritatea jurisdicional, interdependana
dintre persoane sau grupuri , ntocmirea i folosirea inadecvat de recompense, disfuncii n
subsistemul instrumental etc.
Cauzele interpersonale se dezvolt' pe fondul valoriz'rii negative a deose*irilor de orice
fel dintre mem*rii organizaiei =fizice- de v3rst'- de se1- de apartenen' etnic' etc.>. <le se
evideniaz' %n cadrul celor patru tipuri de relaii 4 instrumentale, socio-afective, de putere i
dependen i de negociere.
!

CAPITOLUL II
ANALI<A CAU<ELOR PRIN PRISMA
PRINCIPALELOR MODELE DE CONFLICT
9entru e1plicarea cauzelor ,i mecanismelor situaiilor conflictuale unii autori au ela*orat
modele teoretice de conflict. 8n cele ce urmeaz' voi %ncerca s' fac o trecere %n revist' a
principalelor modele referitoare la conflict.
Clasificarea2cadru de la care voi porni este cea oferit' de ?.@.A7omas.
8n opinia acestuia- modelele de conflict descriu fie procesul- fie structura unei relaii
conflictuale. Astfel- ?.@. A7omas a %mp'rit studiul s'u %n dou' p'ri- %n care a a,ezat dou'
modele generale legate de conflict 4 modelul procesual ,i modelul structural =vezi A. Manolescu-
2""3>.
Ba aceste dou' modele s2a raliat ,i modelul organizaional de conflict- care descrie
cauzele conflictului organizaional.
2!1! Mo'&-u- $ro,&sua- '& ,on-",t
Mo'&-u- $ro,&sua- sau %o'&-u- Pon'= se concentreaz' asupra secvenelor sau
evenimentelor dintr2un episod produs. Conform acestui model- fiecare dintre etapele conflictului
anun' ,i genereaz' evenimentele din etapele urm'toare. 8ntr2o astfel de accepiune- procesul
evolueaz' de la conflictul latent la cel %neles- resimit- ca- %n final- s' a;ung' la conflictul
manifestat.
+

Mo'&-u- $ro,&sua- '& ,on-",t Pon'=
9otrivit modelului- lanul cauzal al conflictului este determinat de consecinele unor
episoade conflictuale anterioare- care pot fi reduse la c3teva condiii fundamentale ale
conflictului- cum ar fi4 resursele organizaionale limitate- gradul de autonomie acordat %n raport
cu cel dorit- e1istena unor o*iective individuale ,i organizaionale diferite etc. Aceste consecine
conflictuale anterioare contri*uie la apariia conflictului %n forma sa -at&nt)!
Acestei etape procesuale a conflictului %i urmeaz' ,on-",tu- (n*&-&s- care presupune
con,tientizarea unor condiii latente. Ba aceast' faz' conflictul continu' s' fie %ntr2o stare latent'
2 p'rile nu reacioneaz' %n mod desc7is 2 - dar atenia ,i energiile %ncep s' fie focalizate pe un set
restr3ns de pro*leme. Conflictul %neles poate s' se transforme %ntr2un conflict resimit.
Con-",tu- %an"&stat este e1primat e1plicit prin comportament. 8n opinia lui B. &.
9ondC- modul %n care un conflict %neles a;unge s' fie manifestat depinde de disponi*ilitatea
mecanismelor de rezolvare.
/
CONSECINELE EPISODULUI
CONFLICTUAL ANTERIOR
CONFLICT LATENT
CONFLICT
MANIFESTAT
CONSECINELE
CONFLICTULUI
CONFLICT
NELES
CONFLICT
RESIMIT

Cons&,"n*&-& conflictelor devin- la r3ndul lor- premise pentru viitoarele situaii
conflictuale. 9e aceast' cale- modelul sugereaz' continuitatea procesului conflictual care-
niciodat'- nu apare f'r' s' fi avut loc situaii conflictuale preala*ile.
Modelul procesual a devenit un instrument de %nelegere foarte important- at3t pentru
teoria- c3t ,i pentru practica conflictului. 8n *aza acestuia- numero,i cercet'tori au %ncercat s'
detalieze sc7ema procesual' a conflictului- inclusiv prin prisma psi7ologic'- su*iectiv' a
conflictului.
D astfel de %ncercare de a*ordare interdisciplinar' ,i sistematic' a cauzelor conflictului a
realizat2o cercet'torul .. $andole- care a f'cut o clasificare a cauzelor ,i condiiilor conflictului-
din care a e1tras ceea ce a numit E teoriile generice F referitoare la aceste cauze ,i condiii.
Acestea analizeaz' cauzele conflictului din perspectiva procesului ,i %ncearc' s' identifice relaia
cauzal' a procesului conflictual dintr2o perspectiv' psi7ologic'. .rept rezultat- D! San'o-&
>1??1@ r&a-"6&a6) ur%)toru- -an* ,on'"*"ona- a- ,on-",tu-u"- ale c'rui etape de desf',urare le
prezint mai ;os 4
1. .. $andole afirm' c' %n opinia unor autori =$cott- 1/5+ : Gandura-1/!3> e1ist' un
E mecanism psi7ologic F care condiioneaz' apariia unor reacii violente.
2. 9e durata amenin'rii sau c7iar a viol'rii nevoilor de *az' =securitate- recunoa,tere-
identitate> a unui actor H- elementele acestui mecanism psi7ologic %ncep s' domine raionalitatea
Eneocortical' F =MacBean- 1/!5> a actorului H ,i sporesc pro*a*ilitatea r'spunsurilor violente
ale acestuia la adresa sursei percepute =sau a surogatului sursei> ca reacie la frustrarea cauzat' de
nesocotirea nevoilor sale =.avies- 1/2- 1/!3- 1/+ : Gurton- 1/!/- 1//"- 1//! : .ollard- 1/3/>.
3. Irustrarea poate fi alimentat' de perceperea de c'tre actorul H a E violenei
structurale ,i culturale F =)altung- 1//- 1//> la diferitele nivele de mediu ale acestuia cum ar
fi 4 E diferenele de grad F =)altung- 1/4> sau E privarea relativ' de statut F =)urr- 1/!">.
4. &elaia agresiune2frustrarea nevoilor este una complementar' ,i genereaz'
E etnocentrism6egocentrism F =$ummer- 1/">.
5. Atunci c3nd doi sau mai muli actori sunt p'ri %ntr2un conflict- relaia agresiune2
frustrarea nevoilor poate genera o spiral' cvasi2determinist' =&ic7ardsonJs- 1/3/- 1/"> pe
tiparul E aciune2reacie F. Cu c3t actorii vor fi mai implicai %ntr2un conflict violent- cu at3t
1"

ace,tia vor %ncerca- prin reacii similare- s' reacioneze la ameninarea nevoilor lor =Kinnes-
1/1 : Lolsti- 1/+>- c7iar ,i %n situaia %n care capacitatea acestora de a reaciona va fi una foarte
mic' =Beng- 1/+3>. Acest lucru nu va face dec3t s' aprind' ,i mai mult spirala conflictului ,i s'
sporeasc' pro*a*ilitatea gener'rii unor E profeii negative ale auto%mplinirii F =$andole- 1/+4-
1/+- 1/+!>.
. Aceste E profeii negative ale auto%mplinirii F pot influena- la r3ndul lor-
autostimularea proceselor conflictuale- precum ,i a proceselor de tip E fapte2 reacie F.
!. E 9rofeiile negative ale auto%mplinirii F ,i6sau conflictele procesuale pot fi ulterior
e1acer*ate de ,ocurile mediului- precum ,i de incertitudinile asociate cu acest mediu =de la nivel
organizaional la nivel glo*al>.
+. Conflictele procesuale sunt acele conflicte %n care se apeleaz' la a treia parte- %n calitatea de
mediator- ,i %n care se %ncearc' %nlocuirea proceselor competitive cu cele cooperative.
Cele dou' perspective complementare asupra procesului conflictual sunt %n m'sur' s' ne
ofere e1plicaiile necesare cu privire la desf',urarea conflictului. Acest lucru este esenial pentru
diagnosticarea ,i managementul conflictului. .e,i etapele procesului conflictual sta*ilite de acest
model sunt sc7ematice- iar conflictele concrete- de multe ori- nu parcurg toate aceste faze-
utilitatea modelului este incontesta*il' pentru managementul conflictului- deoarece ofer' o
imagine precis' a dinamicii de ansam*lu a conflictului.
Cu toate acestea- consider c' modelul are ,i p'rile sale sla*e. Aceste 7i*e sunt legate- %n
principal- de sl'*iciunea e1plicaiilor privind E consecinele unor episoade conflictuale
anterioare F. Iactorii ,i condiiile conflictuale mai su*tile- care ar putea sta la originea
conflictului- scap' de MincidenaN acestui model- care se focalizeaz'- %n special- pe desf',urarea
procesului ,i mai puin pe cauzele profunde ale conflictului. 8n plus- etapele modelului sunt
relativ vagi datorit' rolului acordat percepiilor. Astfel- modelul sugereaz' c' un conflict poate fi
perceput %nainte de a fi resimit ,i %nainte de a se fi produs. Acest enun - E conflictul poate fi
resimit %nainte de a se fi produs F- nu este at3t o ipotez' care s' poat' fi atestat'- c3t o soluie a
definiiei.
11

2!2! Mo'&-u- stru,tura-
Ba r3ndul s'u- %o'&-u- stru,tura- =sau modelul A7omas> se concentreaz' asupra
condiiilor care contureaz' un comportament conflictual.
Mo'&-u- stru,tura- '& ,on-",t TAo%as

Modelul sugereaz' faptul c' p'rile aflate %n conflict acioneaz' su* anumite presiuni ,i
constr3ngeri care- %n final- genereaz' conflictul propriu2zis. 8ntr2o astfel de accepie- fiecare
individ sau grup contri*uie la declan,area conflictului %n funcie de raionamentele specifice ale
fiec'ruia. Acest model are ca intenie s' faciliteze restructurarea tiparelor comportamentale
e1istente.
Modelul structural reprezint' instrumentul cel mai potrivit pentru identificarea factorilor
mediului am*iant al firmei care pot influena conflictul organizaional. Ace,ti factori reprezint'-
%n fond- condiii care contureaz' un conflict ,i care acioneaz' asupra firmei6organizaiei su*
forma unor presiuni ,i constr3ngeri e1terioare. 9rin factorii mediului am*iant al firmei vom
%nelege Oansam*lul factorilor ,i forelor e1terne %ntreprinderii care sunt %n m'sur' s'2i afecteze
acesteia maniera de dezvoltareN =97. @otler- 1//+>.
Iirma funcioneaz' ca un sistem desc7is al sistemului glo*al- fiind permea*il' la
influenele mediului s'u. Iat' de ce- presiunile ,i constr3ngerile e1terioare pot reprezenta o surs'
inepuiza*il' de conflict %ntr2o organizaie. Poi %ncerca s' evaluez mai ;os principalii factori de
mediu ,i incidena acestora asupra conflictului %ntr2o organizaie.
La n"#&-u- %",ro%&'"u-u" organizaiei voi analiza c3iva factori specifici =furnizorii-
concurenii- sindicatele ,i acionariatul- media>- %n timp ce la nivelul macromediului voi %ncerca
s' identific principalele sc7im*'ri =economice- demografice- sociale ,i politice>.
Furn"6or""! Iurnizorii unei firme sunt acei ageni economici care %i ofer' acesteia
resursele necesare pentru desf',urarea propriei activit'i. Modul %n care furnizorii pot influena
12

organizaia analizat' ,i care pot genera eventuale surse de conflict depinde de c3teva elemente.
Astfel- firma2client' va fi vulnera*il' %n faa furnizorului s'u dac'4
2 furnizorul este unicul dein'tor al patentului pentru produsele6materialele6serviciile pe
care i le livreaz':
2 produsul furnizorului nu poate fi su*stituit- fiind %n acela,i timp esenial procesului de
producie al firmei:
2 costurile sc7im*'rii furnizorului sunt ridicate:
2 firma2client' este mai sla*' =diferen' de m'rime> dec3t furnizorul.
8n aceste situaii- firma se g'se,te su* o puternic' presiune cel puin din partea acestei fore
a micromediului s'u- iar evoluia acestei presiuni poate genera- %n final- conflictul6conflictele cu
furnizorii.
Con,ur&n*""! 9rin concureni %nelegem toi agenii economici cu profil similar sau diferit
de al firmei- care sunt suscepti*ili de a satisface acelea,i nevoi ale clienilor- fiind percepute de
consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Aendina constatat' la nivelul mai
multor 'ri- %n ultimul timp- este aceea c' firmele tre*uie s' fac' fa' unei concurene din ce %n ce
mai dure ,i mai numeroase. Acest lucru nu face dec3t s' stimuleze competiia %n dauna
cooper'rii- cresc3nd ,ansele apariiei conflictelor la acest nivel. .e asemenea- concurenii
reprezint' un factor de constr3ngere care- %n accepiunea modelului structural- ar putea reprezenta
una dintre cauzele conflictului.
S"n'",at&-& B" a,*"onar"atu-! $indicatele ,i acionariatul aparin categoriei dein'torilor de
interese %n ceea ce prive,te o firm'. Aceste interese au o component' complementar' =,i
sindicatele ,i acionariatul sunt interesate de cre,terea profita*ilit'ii firmei> ,i o component'
divergent' legat' de modul %n care profitul firmei este redistri*uit =sindicatele urm'resc ca
profitul s' se reflecte %n c3,tigurile salariale ,i %n sigurana locurilor de munc'- %n timp ce
acionariatul este interesat de renta*ilizarea capitalului investit>. .e amestecul celor dou'
componente depinde apariia ,i evoluia conflictului. .ac' una din p'ri =sindicatul sau
acionariatul> %ncearc' s' accentueze componenta divergent' a intereselor lor- lucrurile-
inevita*il- vor conduce la o coliziune ,i c7iar la conflict. .ac'- %ns'- se pune accentul pe
13

componenta complementar' =profitul firmei> relaiile de cooperare vor permite eliminarea
tensiunilor dintre cele dou' p'ri.
M&'"a! Influena media =posturile de televiziune- de radio- presa naional' ,i local'>
poate avea un impact decisiv asupra evoluiei unui conflict %ntr2o organizaie. Astfel-
mediatizarea conflictului poate avea efecte pozitive =prin impulsionarea de a identifica soluii ,i
compromisuri pentru pro*leme %n cauz'>- dar ,i negative =%n sensul polariz'rii ,i mai mari a
p'rilor aflate %n conflict>.
La n"#&-u- %a,ro%&'"u-u" organizaiei e1ist' factori care pot stimula conflictul din
organizaie.
Fa,tor"" &,ono%"," ,ar& $ot "n-u&n*a a$ar"*"a ,on-",tu-u":
1! Qnul dintre dezec7ili*rele care marc7eaz' societatea modern' este '"str"7u*"a
'"s$ro$or*"ona-) a #&n"tur"-or %n societate. D derivat' a acestui dezec7ili*ru este s'r'cia su*
multiplele ei forme- care polarizeaz' ,i mai tare %ntreaga lume. 8n &aportul G'ncii Mondiale
asupra dezvolt'rii %n lume pe anul 2""3- se precizeaz' c' e1ist' riscul deterior'rii grave a
mediului ,i apariiei unor tensiuni sociale profunde- dac' nu se iau m'suri adecvate de stopare a
acestor procese.
2! Qn alt factor economic care ar putea s' genereze conflict este reprezentat de
8-o7a-"6ar&! )lo*alizarea aduce cu sine dominaia celor puternici. O$ocietatea mondial'N sau
Osistemul mondialN nu apare doar pe *aza interdependenei ,i a leg'turilor reciproce ale p'rilor
sale. $usin'torii teoriei dependenei au ar'tat c' interdependena este un paravan pentru
dominaie ,i su*;ugare la scar' mondial'.
1! Qn alt factor esenial pentru conflict este reprezentat de %"B,)r"-& '& $& $"a*a
%un,"" =&eport of t7e Aorino )roup2 O &e2designing Management .evelopment in t7e 0eR
<urope- 1//+>- determinate de transform'rile revoluionare din te7nologie ,i ,tiin'. Qltimii
cincizeci de ani au fost caracterizai de mi,c'rile populaiei dinspre agricultur' spre sectorul
industrial. 8n prezent- aceast' populaie este O%ndreptat'N spre industria serviciilor. Asta %n
situaia %n care- foarte multe 'ri din <uropa de Pest au reu,it s' disloce rapid ,i f'r' tensiuni
anga;ai din sectorul industrial spre cel al serviciilor =)7. &'*oac'- 2""4>.
14

3! Mondializarea ,i glo*alizarea au determinat pe piaa muncii o ,&r&r& ,r&s,+n') a
$&rsoan&-or ,u "nstru"r& B" $r&8)t"r& (na-t)! Aceast' tendin' ridic'- din perspectiva
conflictului- pro*lema accesului inegal la instruire ,i educaie.
4! <conomia glo*al' se dovede,te a fi 'o%"nat) '& ,o%$an""-& transna*"ona-& B"
"nst"tu*""-& "nan,"ar& "nt&rna*"ona-&- care opereaz' pe pieele mondiale independent de
graniele naionale. 8n sistemul capitalist glo*al de ast'zi s2a produs o deplasare pronunat' %n
favoarea comportamentului de ma1imizare a profitului- %nsoit' de o intensificare
corespunz'toare a presiunilor concureniale. Qn alt aspect care tre*uie precizat aici este legat de
faptul c' li*eralizarea economiei mondiale a condus la o stare %n care economiile naionale %,i
pierd din ce %n ce mai mult din OconturileN sale %n folosul corporaiilor transnaionale- deose*irile
dintre economiile diferitelor state- realiz3ndu2se din ce %n ce mai greu =&.G.&eic7- 1//>.
Fa,tor"" '&%o8ra","! Arendul cresc'tor al populaiei =ritm de cre,tere de 1-5S p3n' la
2S pe an> genereaz' dou' tipuri de pro*leme4
2 caracterul limitat al resurselor face dificil' susinerea material' a nevoilor
umane- av3nd ca efecte pro*a*ile cre,terea competiiei pentru aceste resurse:
2 ritmurile ridicate de cre,tere demografic' %n zonele mai s'race ale glo*ului
vor cre,te ,i mai mult diferenele de venituri e1istente.
<voluia structurii populaiei este ,i ea un factor de presiune semnificativ pentru
conflict. .e e1emplu- o populaie cu tendin' spre %m*'tr3nire =cum este cazul &om3niei> va
cre,te presiunile fiscale asupra populaiei active- gener3nd- astfel- surse specifice de tensiune
social'.
$tructura etnic' tre*uie ,i ea luat' %n calcul %n calitate de factor care poate influena
dezvoltarea conflictului la nivel microeconomic. Intolerana etnic' a ma;orit'ii fa' de o
minoritate poate constitui un factor agravant pentru conflict. C7iar dac'- la prima vedere- acest
factor pare s' nu fie de actualitate %n &om3nia- o analiz' mai atent' relev' comportamente ,i
situaii conflictuale ,i pe acest nivel =s' d'm ca e1emplu atitudinea fa' de populaia rrom'>.
Fa,tor"" so,"o2,u-tura-"! $istemul de valori al societ'ii- ca ,i comportamentele ce
motiveaz' acest sistem constituie elemente de direcionare %n evoluia conflictelor- influen3nd
evoluia acestora la nivelul organizaiilor. .e e1emplu- o societate grevat' pe valori
15

tradiionaliste- conservatoare va manifesta o desc7idere mai mic' fa' de conflict dec3t
societ'ile moderne- li*erale.
Fa,tor"" $o-"t",o2-&8"s-at"#"! Ace,tia se refer'- pe de2o parte- la reglement'rile privind
conflictele de munc' ,i- pe de alt' parte- la programul ,i viziunea de guvernare a6ale
forei6forelor politice aflate la 9utere. .e e1emplu- o guvernare poate fi desc7is' sau mai
refractar' la solicit'rile partenerilor sociali- gener3nd %n r3ndul acestora diverse nemulumiri.
n ,on,-u6"&C putem spune c' toi ace,ti factori creeaz' presiuni ,i constr3ngeri asupra
firmelor ,i organizaiilor- precum ,i asupra mem*rilor acestora- care- potrivit modelului
structural de conflict- reprezint' condiii necesare pentru apariia conflictului. Identificarea c3t
mai corect' ,i mai complet' a acestor factori ne va permite realizarea- %n primul r3nd- a unei
diagnoze adecvate a situaiei conflictuale- iar- %n al doilea r3nd- ne va furniza cea mai *un'
soluie pentru dep',irea tensiunilor distructive din organizaie.
2!1! Mo'&-u- or8an"6a*"ona-
8n modelul organizaional propus de &o**ins conflictul are tr&" surs& %aDor&:
A! Co%un",ar&aE
B! Stru,tura or8an"6a*"&"E
C! Fa,tor"" ,o%$orta%&nta-"!
Mo'&-u- '& ,on-",t Ro77"ns
Analiza conflictului prin prisma acestui model ne ofer' posi*ilitatea identific'rii
cauzelor ,i mo*ilurilor organizaionale de conflict =comunicarea- structura ,i factorii de
comportament personal din cadrul unei organizaii>.
a@ Co%un",ar&a
Qnii autori sunt de p'rere c'- %ntr2o organizaie- nu &9"st) o -&8)tur) '"r&,t) (ntr&
,o%un",ar& B" ,on-",t! <i au ar'tat c' formul'rile de genul Oo mai mult' comunicare poate
reduce conflictulN sau Oam*iguit'ile comunic'rii conduc la conflictN sunt irelevante ,i c' acestea
au fost invalidate de mai multe studii empirice =B. B. 9utnam- M. $. 9oole- 1/+!>. Ace,ti autori-
1

referindu2se la comunicare ,i la ceea ce este esenial pentru conflict- arat' c'4 O%ns',i activitatea
de manageriere a conflictului se datoreaz' comunic'riiN. .e,i muli cercet'tori consider'
conflictul generat de comunicare un pseudo2conflict- importana acestuia %n interaciunile dintre
mem*ri sau dintre grupuri nu poate fi pus' la %ndoial'.
8n acest sens- ?ein*erg ,i ec7ipa de cola*oratori au cuantificat c' 22S din pro*lemele
de interaciune sunt datorate deficienelor comunicaionale. Aceste deficiene se refer' la reele
de comunicare inadecvate- comunic'ri neclare sau neatenia ascult'torilor.
<ste de notat c' $un,tu- '& #&'&r& %&,an","st asupra comunic'rii- care pune accentul
pe canalele ,i pe mesa;ele prin care se realizeaz' comunicarea- este unul central pentru
ma;oritatea studiilor care cerceteaz' relaia dintre comunicare ,i conflict.
Qnii autori au analizat &&,t&-& '"&r"t&-or r&*&-& '& ,o%un",ar& asupra conflictelor ,i
au a;uns la concluzia c' modul %n care sunt structurate acestea pot avea un efect direct asupra
conflictului. 8n acest sens- Mc)rat7 sugereaz' c' reelele centralizate de comunicare =%n care
toat' informaia circul' printr2o persoan' central'- situat' %n mi;locul reelei>- de,i sunt mai
eficiente dec3t cele circulare =%n care fiecare mem*ru este conectat la ali doi mem*ri din reea-
niciunul dintre ace,tia nefiind o persoan' central'> genereaz' disproporii %n ceea ce prive,te
satisfacia comunicaional'- iar prin aceasta stimuleaz' apariia tensiunilor ,i a conflictelor %ntre
mem*rii reelei.
Qn alt punct de vedere mecanicist referitor la relaia comunicare2conflict este cel al
-)*"%""F%)r"%"" ,ana-u-u" prin care se realizeaz' comunicarea. 8n acest sens- unii autori au
ar'tat c' pe o *and' mai larg' de comunicare e1ist' o pro*a*ilitate mai mare pentru producerea
conflictului- deoarece pe aceast' *and' ar e1ista mai multe oportunit'i pentru perceperea
conflictului de valori ,i a celui afectiv.
Qn alt aspect important este cel al relaiei dintre cantitatea de ,o%un",ar& ,i ,on-",t.
Analiza a1iomei inverse Ocu c3t e1ist' mai puin' comunicare- cu at3t e1ist' mai puine ,anse
pentru conflictN arat' c' aceasta ar fi fost doar parial adev'rat'. Qn e1emplu e1trem de sugestiv
al situaiei care implic' puin' comunicare- dar foarte mult conflict este cel al urii ,i al
pre;udec'ii inter2rasiale ,i inter2etnice. <ste de notat faptul c' eliminarea comunic'rii conduce-
%n opinia unor speciali,ti =@. A7omas- 1/!>- la intensificarea conflictului. Astfel- A7omas arat'
1!

c'- dac' %n interaciunea a dou' p'ri- o parte utilizeaz' comunicarea cu scopul de a manipula sau
de a controla cealalt' parte- efectul generat va fi cel al sc'derii %ncrederii %n partea care
manipuleaz'- iar partea manipulat' va reduce comunicarea- menin3nd- astfel- perpetuarea
stereotipiilor e1istente.
Conflictele *azate pe ne%nelegerea sau pe lipsa informaiei tind s' fie factuale. Acest
lucru %nseamn' c'- ipotetic- clarificarea mesa;elor ar putea conduce la rezolvarea disputelor ,i
conflictelor %n cauz'. .e altfel- literatura de specialitate sugereaz' c' aceste conflicte sunt mai
u,or de rezolvat =dec3t- de e1emplu- cele provenite din diferenele personale> deoarece acestea
nu implic' sistemul de valori ,i de interese ale mem*rilor ,i- %n consecin'- sunt mai puin
emoionale. $e consider' c'- odat' cu %nl'turarea deficienei informaionale- participanii la
conflict pot trece cu mai puine resentimente peste ne%nelegerile care au provocat disputa sau
c7iar conflictul.
D pro*lem' specific' a comunic'rii este cea a %&'"&r"" t&Ano-o8",&. Aot mai muli
speciali,ti atrag atenia asupra pro*lemelor pe care medierea te7nologic' le genereaz'- precum ,i
asupra modului %n care aceste pro*leme se OoglindescN %n conflict. 8n opinia acestor autori-
utilizarea la o scar' tot mai mare a te7nologiei =%n special- a celei informaionale> faciliteaz'
apariia conflictului.
Qn efect tot mai mult cercetat %n ultima perioad' este cel al &&,t&-or ut"-"6)r""
,a-,u-atoar&-or %n calitate de suport pentru comunicarea ,i interaciunea organizaional'. 8n
acest sens- s2a constatat c' statutul anonim pe care2l genereaz' comunicarea electronic'- conduce
la reducerea constr3ngerilor comportamentale. Acest efect este pus pe seama unui proces de
individualizare- caracteristic utilizatorilor de calculatoare.
Comunicarea mediat' prin calculator %nseamn' mai mult dec3t viteza flu1ului de
informaii. Qtilizarea calculatoarelor are ca efect sc7im*area tiparelor tradiionale de comunicare
,i a distri*uirii informaiei. Aceasta poate c7iar s' conduc' la sc7im*area naturii interaciunilor
umane. Astfel- Crott a remarcat c' atunci c3nd canalele de comunicare sunt restricionate- %n
spe' atunci c3nd nu e1ist' mesa; vocal- comportamentul utilizatorilor de calculatoare tinde s'
devin' mult mai agresiv. A,adar- individualizarea generat' de utilizarea mi;loacelor electronice
1+

de comunicare poate constitui unul din factorii care vor tre*ui luai %n calcul atunci c3nd vor*im
despre cauzele conflictului.
B! Stru,tura or8an"6a*"&"
8n spaiul cercet'rii- cauzele conflictelor au fost c'utate %n elementele de ordin psi7o2
sociologic- dar ,i %n elementele structurale ce caracterizeaz' organizaiile. D p'rere des
%mp'rt',it' este cea conform c'reia conflictul structural este cel mai prezent %ntr2o organizaie. 8n
opinia unor autori =A. 9etelean> sursele unui asemenea conflict tre*uie c'utate %n4 delimitarea
departamentelor dup' o*iective diferite- dependena departamental' reciproc'- delimitarea
ine1act' a atri*uiilor- caracterul limitat al resurselor. 9ornind de la aceste elemente- A. 9etelean
sugereaz' c' varia*ilele cele mai des %nt3lnite %n organizaii sunt4
2 '"&r&n*"&r&aE
2 "nt&r'&$&n'&n*aE
2 o-os"r&a (n ,o%un a r&surs&-or!
O 0iciunul din ace,ti factori nu produce singur un conflict su*stanialN- dar atunci c3nd
opereaz' con;ugat- ace,tia pot crea o presiune puternic' care ar putea conduce la o serie de
conflicte distructive- greu de controlat.
D"&r&n*&-& (ntr& '&$arta%&nt& sunt un efect firesc al %mp'ririi pe specialit'i a unei
organizaii. Aceast' diviziune a muncii permite firmelor s'2,i realizeze scopul pentru care au fost
create. Ba nivelul anga;ailor aceast' difereniere se traduce prin sarcini diferite- astfel %nc3t
Olucr'torii din departamente diferite a;ung s' realizeze sarcini total diferiteN. Aotu,i- diferenele
de la nivelul anga;ailor pot genera dificult'i de cola*orare %ntre departamentele ce constituie
organizaia ,i pot %ngreuna comunicarea acestora. Qn e1emplu %n acest sens ar putea fi conflictele
dintre departamentele de marTeting ,i de 9& din cadrul unei firme.
Int&r'&$&n'&n*a reprezint' o alt' cauz' important' de conflict. )radul de
interdependen' =manifestat prin posi*ilitatea departamentelor de a se o*struciona reciproc %n
activitatea profesional'> ar putea constitui o surs' structural' de conflict. 8n opinia lui A.
9etelean- interdependena dintre structuri ar putea avea mai multe forme ,i ar putea desc7ide mai
multe vulnera*ilit'i care s' conduc' la conflict4
1/

2 ,onta,tu- %"n"% '"ntr& '&$arta%&nt& 5 fiecare departament are o
contri*uie mic' la %ntreg ,i- %n acela,i timp- este spri;init de %ntreg:
2 "nt&r'&$&n'&n*) s&,#&n*"a-) este similar' unei linii de asam*lare %n care
e1ist' o dependen' reciproc' de la un cap't al liniei la cel'lalt:
2 "nt&r'&$&n'&n*a r&,"$ro,) reprezint' potenialul cel mai mare de conflict-
deoarece sarcinile pe care ,i le dau una alteia unit'ile dintr2o firm'- ar putea s' conduc' =din
diverse motive> la tensionarea relaiilor dintre acestea.
Fo-os"r&a r&surs&-or (n ,o%un este o alt' cauz' structural' ce poate conduce la conflict.
A,a cum am mai ar'tat- conflictul are loc nu neap'rat din cauza scopurilor care pot fi ,i comune-
ci din cauza diferenelor de idei %n ceea ce prive,te modalitatea de apropiere a resurselor. &esurse
ca *ani- timp- spaiu- personal- ec7ipament produc deseori conflicte legate de cine le va folosi-
unde- c3t ,i c3nd. 9ro*a*ilitatea iz*ucnirii conflictelor distructive cre,te %n situaiile %n care
resursele sunt limitate- iar nevoile sunt mari. 8n mod normal- repartizarea resurselor constituie un
su*iect al negocierilor. Cu toate acestea- un fenomen care se constat' at3t la nivelul
organizaiilor- c3t ,i la nivelul %ntregii societ'i ,i care reprezint' o potenial' surs' de conflict-
este e1cluderea unor grupuri =anga;ai 5 %n cazul firmelor- grupuri sociale 5 %n cazul societ'ii %n
ansam*lu> de la OmasaN negocierilor.
7@ Fa,tor" '& ,o%$orta%&nt $&rsona-
8n literatura de specialitate- aceast' categorie de factori se refer'- %n principal- la motivele
individuale ale mem*rilor grupului ,i cuprind4 $&rsona-"tat&aC sat"sa,*"a %un,""C statutu-
$ro&s"ona- B" so,"a- B" *&-ur"-&! Iiecare dintre ace,ti factori de comportament personal poate
influena- %ntr2o m'sur' mai mare sau mai mic'- apariia conflictului.
Adeseori managerii- %n special cei c'rora conflictul le provoac' un disconfort interior- au
tendina de a vedea %n cauzale conflictului defecte ale personalit'ii umane =..A. ?7etten- @. $.
Cameron- 2""5>. Ace,ti autori remarc' faptul c' astfel de manageri etic7eteaz' persoanele care
sunt adeseori implicate %n conflict ca fiind o O*eleaN pentru organizaie ,i- %n consecin'- %ncearc'
s' le transfere sau s' le dispenseze de o*ligaii- acestea fiind %n opinia lor- cele mai *une soluii
pentru dep',irea dezacordurilor din organizaia pe care o conduc. Aceast' opinie din r3ndul
2"

managerilor este- %ns'- dezminit' de studiile de specialitate =Lines- 1/+": $c7midt-
Aannen*aum> care arat' c' doar un mic procent din conflictele organizaionale sunt cauzate de
irasci*ilitatea ,i caracterul cert're al anga;ailor =.. A. ?7etten- @. $. Cameron- 2""5>. 8n
opinia autorilor de mai sus- managerii ar tre*ui s' evite s' pun' un semn de egalitate %ntre un
comportament agresiv- cert're ,i un caracter agresiv ,i cert're. 8n realitate- comportamentul
agresiv- de multe ori- reflect' frustr'rile unor persoane care au intenii *une- dar nu sunt preg'tii
s' fac' fa' unei situaii tensionate.
8n afar' de teoria defectelor personale- unii autori au propus ,i alte e1plicaii ale
conflictelor- %n spe'- ale celui interpersonal. Astfel- %n opinia acelora,i autori- .. A. ?7etten- @.
$. Cameron- 2""5- conflictul ar avea urm'toarele cauze ma;ore %ntr2o organizaie4
'"&r&n*&-& $&rsona-&E
"n,o%$at"7"-"tat&a ro-ur"-orE
$r&s"un"-& (n,uraDatoar&.
D"&r&n*&-& $&rsona-& reprezint' o surs' comun' de conflict- deoarece anga;aii vin cu
e1periene personale foarte diferite %ntr2o organizaie- iar valorile ,i nevoile acestora sunt
determinate de procese diferite de socializare cum ar fi4 tradiia cultural' ,i familial'- nivelul de
educaie- e1periena profesional' ,i personal' etc. .rept consecin'- aceste persoane vor avea o
interpretare ,i un orizont de a,teptare diferite asupra proceselor care au loc %ntr2o organizaie. 8n
acest conte1t- tre*uie menionat c' cele mai dificile conflicte sunt cele care sunt generate de
valori ,i nevoi incompati*ile.
.istincia dintre cele dou' a*ord'ri ale cauzelor conflictului =teoria defectelor versus
diferenele personale> este c' cea de2a doua vine cu un set de valori ,i interese prin care
individul6anga;atul se raporteaz' ,i se relaioneaz' cu ceilali mem*ri ai organizaiei. Cu alte
cuvinte- fiecare mem*ru se raporteaz' la fiecare proces din organizaie prin prisma setului
propriu de valori ,i interese- iar acest lucru conduce- %n cele din urm'- la conflict. 0atura acestui
conflict va depinde de evoluia disputei =.. A. ?7etten- @. $. Cameron- 2""5>. Astfel- disputa
sau confruntarea dintre mem*ri se poate concentra pe pro*lem' =de e1emplu- puncte de vedere
21

diferite ce reflect' valori ,i interese diferite> sau pe persoane =de e1emplu- aspectele legate de
competen'- intenie- %nelegere ,.a.>.
Qn alt aspect legat de diferenele personale %n cadrul unui grup este cel al eterogenit'ii
acestuia. 8n leg'tur' cu aceast' particularitate a diferenelor personale p'rerile sunt %mp'rite-
c7iar opuse. Qnii autori sunt de p'rere c' eterogenitatea constituie un *un pentru organizaie- %n
timp ce ali autori atenioneaz' c' un grup eterogen =prin urmare- cu persoane foarte diferite> are
o pro*a*ilitate mai mare de a se anga;a %ntr2un conflict. Avanta;ele eterogenit'ii unui grup sunt
legate- %n special- de diversitatea e1perienei mem*rilor acestuia =A. L. Co1- 1//4>. Cele mai
%nt3lnite avanta;e ale diversit'ii unui grup sunt4
2 costuri mai mici datorate reducerii fluctuaiei anga;ailor minoritari:
2 creativitate crescut' %n rezolvarea pro*lemelor organizaionale:
2 percepia corectitudinii ,i a ec7it'ii la locul de munc':
2 fle1i*ilitate mai mare care se reflect' %n motivare.
.ezavanta;ele diversit'ii unui grup sunt legate- dup' cum ar'tam mai sus- de
interaciunea dintre persoane diferite. A,adar- ec7ili*rul dintre avanta;ele ,i dezavanta;ele
eterogenit'ii este unul foarte fragil. <l depinde de modul %n care este gestionat' diversitatea %n
fiecare caz %n parte.
.iversitatea reprezint' un aspect important al diferenelor %n cadrul unui grup ,i un factor
important pentru conflict- care %l poate %mpinge %ntr2o direcie pozitiv'- constructiv' sau %ntr2una
negativ'- distructiv'. .e menionat c'- pe termen lung- acest factor poate s' ascund' calea
viitoare *un' a dezvolt'rii firmei- dac' diversitatea mem*rilor organizaiei este utilizat' %ntr2un
sens constructiv =identificarea unor soluii creatoare ca urmare a punctelor de vedere diferite a
mem*rilor ce compun acea organizaie>.
In,o%$at"7"-"tat&a ro-ur"-or este o alt' cauz' a conflictelor interpersonale dintr2o
organizaie- care se poate suprapune cu diferenele personale. Astfel- diferenele personale ale
anga;ailor r'm3n latente p3n' %n momentul %n care acestea sunt provocate de un stimulent- cum
ar fi interdependena sarcinilor. 9e de alt' parte- incompati*ilitatea de roluri poate fi generat' de
folosirea unor *aze informaionale diferite.
22

Qn e1emplu clasic al incompati*ilit'ii de roluri este acela al conflictului de sarcini ,i
o*iective dintre diferitele compartimente ale organizaiei =producie ,i v3nz'ri- marTeting ,i
dezvoltare- conducere ,i anga;ai>. Iiecare dintre compartimentele organizaiei are
responsa*ilit'i diferite ,i- drept urmare- fiecare dintre aceste compartimente va considera
scopurile proprii mai importante dec3t ale celorlalte entit'i ale organizaiei =de e1emplu4
calitatea produselor- eficiena produciei- satisfacia clientului- conformitatea cu reglement'rile %n
vigoare etc.>
8n fine- o alt' surs' de conflict sunt $r&s"un"-& (n,onDur)toar&. .iferenele personale ,i
incompati*ilitatea rolurilor sunt accentuate de stresul %ncon;ur'tor. D situaie stresant'- cum ar fi
austeritatea *ugetului- poate antrena mem*rii organizaiei %n dispute referitoare la modul de
parta;are a acestor resurse- iar aceast' disput' va conduce- la r3ndul s'u- la sc'derea %ncrederii ,i
la cre,terea frustr'rilor %n r3ndul mem*rilor acelei organizaii =.. A. ?7etten- @. $. Cameron-
2""5>.
D alt' presiune %ncon;ur'toare este incertitudinea. C3nd mem*rii unei organizaii au un
statut incert- ace,tia au o predispoziie mai mare c'tre conflict. Acest tip de conflict poate fi
indus de sc7im*'rile rapide ,i repetate dintr2o organizaie- care fac imposi*il' adaptarea
mem*rilor la aceste sc7im*'ri ,i cresc presiunea %ncon;ur'toare asupra acestora.
n ,on,-u6"&- se poate afirma c' cele trei modele de conflict prezint' etape ,i condiii
necesare producerii conflictului. 9rin aceste modele reu,im s' identific'm mai *ine tipul de
conflict cu care avem de a face- precum ,i s' realiz'm o analiz' 5 diagnostic 2 apropiat' de
realitate. Cu toate acestea- modelele menionate anterior au ,i unele nea;unsuri. Qnul dintre
nea;unsurile care caracterizeaz' toate modelele este neclaritatea *azei empirice- fapt care pune la
%ndoial' posi*ilitatea aplic'rii acestora. Aoate cele trei modele ofer' cadrul de investigare a
conflictului ,i mai puin *aza descriptiv' sau c7iar prescriptiv' a acestora.
23

CAPITOLUL 1
CONFLICTUL INTERPERSONAL
.intre toate tipurile de conflicte m' voi opri la conflictul interpersonal care poate ap'rea la
nivelul oric'rei organizaii.
Conflictul interpersonal este procesul prin care o persoan'- un grup sau un departament
frustreaz' pe altul de la o*inerea scopului propus.
<ste foarte important' sesizarea unui astfel de conflict %nc' din faza sa incipient' pentru
ca el s' fie oprit- iar pentru aceasta un *un specialist are anumite indicii pe care el le poate folosi
cu mult tact. 8n primul r3nd- comportamentul unei persoane aflat' %ntr2un astfel de conflict este
antagonic- ea are o atitudine negativist'- consider3nd partea opus' nerezona*il'. $emnele care
atrag atenia asupra unui conflict de comunicare aflat %n faza incipient' pot fi 4 porecle care se
atri*uie %ntre mem*rii unei organizaii- sa*ota;ul de orice fel- agresiunea ver*al' ,i6sau fizic'.
<ste foarte important ca un *un manager s'2,i cunoasc' colectivul pentru a putea face un
discern'm3nt clar %ntre agresivitatea %n lim*a; dintre dou' persoane care se simpatizeaz' ,i dou'
persoane care nu pot s' lucreze %mpreun'.
Conflictul interpersonal poate avea mai multe cauze. M' voi opri la cinci dintre ele 4
2 "'&nt"",ar&a B" '"so,"&r&a '& 8ru$ E
2 "nt&r'&$&n'&n*a E
2 '"&r&n*&-& '& $ut&r&C statut B" ,u-tura E
a%7"8u"tat&a E
r&surs&-& "nsu","&nt&!
I'&nt"",ar&a B" '"so,"&r&a '& 8ru$! 0u toate grupurile din interiorul unei organizaii
sunt compacte. <le pot fi formate dup' principii care nu sunt %ntotdeauna o*iective. Gine%neles
c' %n grupurile %n care relaiile nu sunt *ine legate va e1ista mereu c3te un E profitor F care se va
identifica cu grupul- %n cazul %n care se va %nregistra un succes- iar- %n cazul %n care grupul
e,ueaz' %ntr2un proiect- persoana %n cauz' se va disocia- g'sindu2,i mereu o scuz'. .e aici se
24

poate isca foarte u,or un conflict pentru c' nim'nui nu2i place s' fie certat pentru gre,elile altuia
,i nici s'2i fie furate laudele *inemeritate.
Int&r'&$&n'&n*a! C3nd o persoan'- un grup sau un departament are o putere decizional'
asupra unei alte p'ri similare poate ap'rea un conflict interpersonal deoarece fiecare parte are
puterea de a decide asupra celeilalte.
D"&r&n*&-& '& $ut&r&C statut B" ,u-tura! Atunci c3nd puterea decizional' este
unidirecional' %n sensul c' numai una din p'ri are putere asupra celeilalte- conflictul poate
ap'rea dac' partea cu puterea este in;ust' ,i nu ia decizii corecte. .eci- putem spune c' A are o
putere diferit' fa' de G- iar acesta din urm' va fi mereu nemulumit de acest lucru. $tatutul
social poate fi considerat ca o pro*lem' numai atunci c3nd este invers proporional cu puterea
unei persoane. .ac' acela,i dein'tor al puterii- A- este pe scara social' mai ;os dec3t G ,i- cu
toate acestea- la nivelul organizaional al companiei are o putere mai mare- atunci se pot na,te
conflicte. 8n ultimul r3nd- tre*uie amintit c' e1ist' anumite culturi interioare companiilor- fiecare
organizaie dezvolt3nd o anumit' politic'- ,i- de o*icei- este *ine ca aceste culturi s' nu se
intersecteze.
A%7"8u"tat&a! D organizaie economic' tre*uie s' ai*'- pentru o *un' funcionare- o
structur' intern' clar'. At3t timp c3t acest lucru nu este %ndeplinit- managerului companiei %i este
foarte greu s' aprecieze sau s' critice persoana responsa*il' de un succes sau de un e,ec. Aceast'
incorectitudine %n decizii poate fi un factor important al declan,'rii unui conflict- pentru c'
nim'nui nu %i place s' fie criticat pentru o vin' care nu2i aparine- dup' cum nu e1ist' persoane
care s' se *ucure c3nd altul prime,te laude pentru munca sa. <ste important- deci- ca fiecare
companie s' ai*' o organigram' c3t mai clar' ,i mai e1plicit' pentru a putea %nl'tura acest factor
de risc %n declan,area conflictelor.
R&surs&-& "nsu","&nt&! Bipsa resurselor logistice- materiale dintr2o %ntreprindere este- de
cele mai multe ori- un factor declan,ator de conflicte- sau poate fi- %n acela,i timp- un puternic
accelerator al unui astfel de conflict. $' presupunem c' %ntr2o companie- la *iroul de marTeting-
se aduce un calculator nou ,i performant. <ste clar c' toi anga;aii respectivului departament
care ,tiu s' opereze cu un calculator vor dori accesul la acel calculator- iar cei care nu au astfel
25

de cuno,tine vor dori s' %nvee. Gine%neles c' un conflict apare atunci c3nd se decide cine are ,i
cine nu are acces la respectivul calculator.
1!1!Cu% a$ar& ,on-",tu- G
.up' cum am afirmat- e1ist' mai multe cauze care pot duce la apariia unui conflict
comunicaional interpersonal- prin urmare e1ist' mai multe feluri de desf',urare a unui astfel de
conflict. Cu toate acestea- speciali,tii %n domeniu au cu toii %n comun punctul de vedere c'
putem studia dou' tipuri de conflict interpersonal 4 ,on-",tu- $& or"6onta-) 5 care presupune un
conflict %ntre dou' persoane cu acela,i grad de putere- r'spundere- preg'tire etc. ,i ,on-",tu- $&
#&rt",a-) 2 %ntre dou' persoane care difer' din toate punctele de vedere anterior menionate.
Iat'- %n continuare- principalii pa,i de dezvoltare a unui conflict interpersonal.
Drice conflict interpersonal de*uteaz' printr2o diferen' de opinii %ntre dou' sau mai
multe p'ri %ntr2o anumit' pro*lem'. Ddat' cu trecerea timpului aceast' diferen' de opinii se
accentueaz' ,i se a;unge ca p'rile implicate %n acest conflict s' fie mai interesate de victoria %ntr2
un astfel de conflict- dec3t s' se concentreze asupra rezolv'rii situaiei conflictuale.
Ddat' cu dezvoltarea conflictului- p'rile *eligerante %ncep s'2,i ascund' reciproc
informaii importante ,i s' lanseze false informaii- zvonuri unii despre alii. 8n aceast' etap'
%ncep s' se formeze grupuri de opinie %n ;urul uneia sau alteia dintre p'ri- constat3ndu2se astfel o
coeziune interioar' a grupului ,i o antipatie- ur' fa' de grupul advers.
8n ultima faz' a conflictului- cei mai agresivi dintre mem*rii grupului sunt promovai
printr2o convenie tacit' la funcia de lider de opinie ,i de grup- opinia lor fiind identificat' cu
cea a grupului. $e a;unge la formularea unor stereotipuri negative referitoare la adversari- iar- %n
paralel- se desf',oar' o intens' campanie de promovare a autoimaginii ca fiind %n totalitate
pozitiv'.
$e a;unge ca %ntreaga organizaie s' fie cuprins' de respectivul conflict- care %mpiedic'
desf',urarea activit'ilor %n mod normal- iar cele dou' grupuri nu mai iau contact dec3t %n situaii
de strict' necesitate ,i %n cadru formal.
Astfel- conflictul %n aceast' faz' amenin' %ns',i e1istena organizaiei- iar rezolvarea
situaiei se poate face numai prin m'suri drastice =cum ar fi 4 concedierea celor mai recalcitrante
2

persoane>- dar succesul operaiunii nu este garantat- pentru c' pro*lema care a pornit r'z*oiul a
fost pe un plan secundar ,i au ap'rut altele mult mai noi.
1!2! S"tua*"" ,u $ot&n*"a- ,on-",tua- (n ,a'ru- or8an"6a*"&"
R&-a*"" s&9ua-&
&elaiile de munc' dintre anga;ai conin deseori implicaii se1uale. 8n marea lor
ma;oritate- acestea nu sunt periculoase- dar nu %ntotdeauna. Conducerea va fi- pro*a*il- foarte
%neleg'toare dac' nu este vor*a de ,eful t'u- dac' el6ea lucreaz' %n alt departament ,i dac' e,ti
destul de inteligent ca s' nu amesteci cele dou' sfere4 viaa personal' ,i serviciul.
<1ist'- totu,i- unele situaii periculoase4
c3nd un6o ,ef6' se %nt3lne,te cu un6o su*ordonat' 4 se ridic' imediat strig'te
c' acesta face favoritisme- ceea ce afecteaz' productivitatea :
c3nd dou' persoane din acela,i departament se %nt3lnesc ,i nu separ' viaa
lor particular' de pro*lemele de serviciu 4 ei afecteaz' relaiile cu ceilali ,i astfel determin'
sc'derea productivit'ii :
c3nd una sau am*ele p'ri sunt c's'torite 4 apare *3rfa- scade productivitatea
,i- uneori- e necesar s' se intervin' pe linie administrativ'.
8nainte de a accepta sau a iniia o relaie se1ual' cu cineva de la locul de munc'- va tre*ui
s' avei %n vedere ,i %nc7eierea ulterioar' a acesteia- care poate r'ni am*ele p'ri- dar las' ,i un
gust amar colegilor care- vr3nd2nevr3nd- au fost implicai sau doar martori.
D"&r&n*&-& '& #+rst)
Muli anga;ai cu v3rste %ntre 1+23" de ani %,i consider' v3rsta drept un 7andicap. Qnii
simt c' tre*uie s' ating' o anumit' v3rst' pentru ca s' li se dea o ,ans' de a2,i demonstra
capacitatea. 8n unele cazuri situaia este agravat' de faptul c' anga;atul pare mai t3n'r dec3t este
%n realitate. (i totu,i- nu este un fapt neo*i,nuit ast'zi de a vedea ,efi mai tineri dec3t
su*ordonaii. Cei care se descurc' *ine dovedesc 4
c' pot accepta ,i pot gestiona responsa*ilit'ile :
c' pot lua decizii mature :
au o mare %ncredere %n ei %n,i,i :
2!

mai presus de toate- ei dovedesc a*ilit'i de relaionare uman'.
.ac' decidei s' facei efortul de a construi *une relaii umane cu
un coleg mai matur ,i cu e1perien'- va tre*ui s' avei gri;' de
urm'toarele dou' aspecte 4
1! Or","n& #r&a s) "& r&%ar,atC "n'"&r&nt '& #+rst)! Acest lucru este vala*il %n
special la salariaii mai v3rstnici. Bor le place s' li se fac' complimente =c7iar c3nd acestea se
%nvecineaz' cu flatarea>. Be place s' simt' c' sunt %nc' importani at3t ca salariai- c3t ,i ca
oameni. Au nevoie s' se simt' apreciai ,i respectai. Be place s' se *ucure de %ncredere.
2! O%u-u" %atur (" $-a,& s) o&r& "%a8"n&a o%u-u" t+n)r! Drice aciune care2l
face s' se simt' dep',it de evenimente sau demodat este o gre,eal'. 8ncercai s'2l facei 6s' o
facei s' simt' c' mai are multe de oferit- c' el6ea este o parte a lumii actuale- nu a celei de ieri.
Iacei un mare efort s' inei canalul de comunicare desc7is %n orice moment. C'utai2i sfatul.
Includei2o %ntotdeauna %n activit'ile voastre sociale legate de munc'. 0u uitai 4 nu putei avea o
*un' relaie vertical' mai t3rziu 5 poate %i vei deveni ,ef 5 dac' nu construii o *un' relaie
orizontal' cu el acum.
9oate c' aspectul cel mai important %n construirea unei *une relaii cu salariaii mai %n
v3rst' este s' %nvei cum s' le do*3nde,ti respectul. .e o*icei- acesta se o*ine prin capacit'i-
munc' ,i %ncrederea pe care le2o inspir' zi de zi. Iaptele conteaz' mai mult dec3t vor*ele. Mai
important dec3t orice- este s' %nvei de la o persoan' mai %n v3rst'. .ac' se ive,te ocazia de a fi
promovat %naintea acelei persoane- f'2o s' cread' c' este meritul ei. Bas2o s' ai*' satisfacia de a
te numi prote;atul ei. Bas2o s' se *ucure de succesul t'u. <ste %nelept s' p'strezi relaia cu
persoana mai %n v3rst' pe o *az' oficial'- p3n' %i d' ea semnalul6permisiunea de a fi mai rela1at
,i personal.
.ac' tu e,ti salariatul cu mai mult' e1perien'- atunci procedeaz' a,a 4
a> Ai r'*dare fa' de pro*lemele de adaptare cu care se confrunt' noii anga;ai.
*> A;ut'2i s' %nvee- %mp'rt',indu2le din e1periena ta.
c> .ac' e necesar- f'2I s' cread' %n tine pentru a sta*ili o *un' comunicare.
R&-a*"" '& %un,) #&rt",a-& B" or"6onta-&
2+

&elaia este un sentiment care e1ist' %ntre doi oameni care se asociaz'. D relaie poate fi
simit' doar %n sens psi7ologic. &elaiile de munc' sunt de o*icei diferite de relaiile sociale. 8n
viaa social' ai posi*ilitatea s' faci tu alegerea : la serviciu- nu.
.ou' persoane nu se pot %nt3lni cu regularitate la locul de munc' sau dac' lucreaz' %n
acela,i domeniu- f'r' ca %ntre ele s' se sta*ileasc' relaii personale. Astfel- primul lucru pe care
tre*uie s'2l ,tii despre relaiile de munc' este c'- %,i place sau nu- %ntre tine ,i fiecare coleg sau
,ef imediat cu care ai contacte frecvente va tre*ui s' e1iste o relaie : nu e nevoie ca tu s' lucrezi
l3ng' acea persoan'- nu e nevoie s'2i vor*e,ti : nu e nevoie s' ai m'car dorina de a o cunoa,te.
.ou' persoane au avut contact : se v'd din c3nd %n c3nd : lucreaz' %n aceea,i %ntreprindere. At3ta
vreme c3t e1ist' ace,ti factori- e1ist' ,i relaia.
8ncercarea uneia dintre p'ri de a se retrage nu face dec3t s' %ncarce ,i mai mult emoional
acea relaie : %n niciun caz nu o elimin'. $implul fapt c' tu ai putea decide s' ignori o persoan'-
nu distruge relaia : de fapt- se poate %nt3mpla contrariul- s' o pui %n eviden'- dar s' o negativezi.
Mai %nt3i voi a*orda r&-a*"a '& %un,) #&rt",a-) : aceasta este relaia dintre su*iect ,i
,eful direct. .ac' e,ti ,ef de ec7ip'6*irou6colectiv- atunci vei avea dou' relaii verticale 4 una cu
,eful t'u- cealalt' cu su*alternii.
8ntre su*alterni ,i ,ef tre*uie ca informaia s! "ir"#$e $i%er. (eful tre*uie s' se simt' li*er
s' discute desc7is ,i sincer anumite pro*leme cu H- U- K- toi su*alternii lui. .ac' ,eful ezit' s'
discute cu H despre anumite nea;unsuri %n activitatea acestuia- relaiile dintre cei doi nu sunt cum
ar tre*ui. .e asemenea- dac' H ezit' s' dea o sugestie ,efului- relaia este departe de a fi ideal'.
.ac' vor s' menin' o relaie *un'- oamenii au nevoie s' vor*easc' unul cu altul- s' sc7im*e
idei- s' se pl3ng' ,i s' dea sugestii.
Res&onsa%i$itatea &rimor'ia$! pentru crearea ,i meninerea unei relaii verticale puternice
%i revine ,efului. .ac' relaia necesit' o corectur'- este responsa*ilitatea ,efului de a iniia o
discuie pentru %nl'turarea *re,ei. .e,i ,eful are responsa*ilitatea ,efului- su*alternul are
responsa*ilitatea secundar' de a menine relaia puternic' ,i s'n'toas'. Qnii anga;ai s'v3r,esc
serioasa eroare de a crede c' numai ,eful este dator s'2i fac' fericii ,i productivi.
C&a %a" "%$ortant) r&-a*"& '& %un,) a 'u%n&a#oastr) &st& r&-a*"a ,u B&u- '"r&,t!
D& ,& G
2/

v' poate accelera realizarea profesional' ori- dimpotriv'- %ncetini p3n' la un nivel
descura;ator :
mergi la munc' de pl'cere sau ca la o corvoad' :
v' poate preg'ti pentru responsa*ilit'i mai mari sau poate s' v' *loc7eze dorina de a
%nv'a :
%ntruc3t aceast' relaie nu poate fi ignorat'- ocolit' va tre*ui s'2l suportai pe ,ef- oricum
ar fi el.
C& &- '& $&rsoan) & B&u- 'u%n&a#oastr) G $' zicem c' 4
este aceea,i persoan' care era pe vremea c3nd ocupa funcia pe care o ocupai
dumneavoastr' acum :
are =sau nu are> o preg'tire special' s'2l a;ute s'2,i ;oace *ine rolul de ,ef :
%i este greu =sau u,or> s' se descurce :
este sensi*il la nevoile dumneavoastr' :
se simte dep',it de situaie ,i face multe gre,eli =sau este e1perimentat ,i are vocaie de
,ef>.
Tr&" -u,rur" sunt s"8ur& '&s$r& B&u- 'u%n&a#oastr) :
1. 9ro*a*il are o personalitate puternic'- fapt ce i2a dat cura;ul ,'2,i asume
responsa*ilitatea actual' :
2. &esponsa*ilit'ile de ,ef pro*a*il c' apas' greu pe umerii lui :
3. Are autoritate asupra dumneavoastr'.
< greu de clasificat ,efii. Iiecare are propria sa personalitate ,i propriul s'u stil. P'
amintii diferenele dintre profesorii din ,coal' # 9oate atunci nu %i agreai pe cei care v' cereau
mult- dar ulterior ai %neles c3t de mult v2a folosit e1igena lor. Acela,i lucru se %nt3mpl' ,i cu
,efii. .ac' suntei am*iios- nu vrei un ,ef indiferent- ci unul cointeresat ,i e1igent. Cu un ,ef
indiferent v' facei deprinderi de lucru sla*e calitativ ,i- %n cele din urm'- a;ungei nemulumit de
dumneavoastr' %n,iv'. Indiferent de felul de a fi al ,efului- dumneavoastr' suntei cel care tre*uie
s' v' acomodai dup' el. Iiecare ,ef creeaz' propriul s'u climat sau atmosfer' %n care tre*uie s'
lucrai.
3"

Iat' ,&-& tr&" t"$ur" '& ,-"%at -a ,ar& #a tr&7u" s) #) a'a$ta*" .
C&" %a" %u-*" B&" nu $ot "nstaura ,-"%atu- '&%o,rat",! D& ,& G
<ste climatul cel mai greu de creat- cel mai greu de meninut. (efii cu aceast'
performan' sunt rari.
0u toi su*ordonaii r'spund acestui climat- c3t de ideal ar fi el. Qnii agreeaz' un climat
mai autocratic.
Qnii ,efi nu reu,esc s' creeze un climat democratic- plas3ndu2se undeva %ntre cel
autocratic ,i permisiv.
Indiferent de stilul de conducere adoptat de ,eful dumneavoastr'- va tre*ui ca dumneavoastr' s'
#) a'a$ta*" acestuia. Iat' 6&,& satur" %n acest sens 4
1! Evitai s transferai asupra efului atitudinile negative pe care eventual le-ai
dezvoltat anterior vis-a-vis de alte persoane care au avut autoritate asupra dumneavoastr. Qnii
oameni care au avut pro*leme cu ali superiori- cu rude- profesori sau alte persoane cu autoritate-
fac gre,eala de a2,i transfera sentimentele de ostilitate asupra noului6actualului ,ef. .ac' avei
astfel de atitudini negative- l'sai2le %n urm' ,i dai2i ,efului actual posi*ilitatea de a construi cu
dumneavoastr' o relaie s'n'toas'. 9roced3nd astfel- e aproape sigur c' ,eful va do*3ndi
respectul dumneavoastr'- %n loc de ostilitate.
2! Fii pregtit sufletete i pentru zile proaste. Iiecare dintre noi- inclusiv ,eful- are
zile proaste. (eful este doar un om- ,i el. .ac' ,eful pare a se purta r'u cu dumneavoastr' un
timp- dai2I r'gaz s' dep',easc' aceast' perioad'. .ar cel mai important lucru este s' nu vi se
par' ca fiind %ndreptat %mpotriva dumneavoastr' personal- orice nu v' place din atitudinea sau
aciunile ,efului. 9ot fi situaii c3nd nu %nelegei comportamentul ,efului- dar- dac' putei s' v'
vedei de trea*a dumneavoastr'- sunt create toate ,ansele ca lucrurile s' revin' la normal.
1! Nu alimentai o mic nenelegere, fcnd din ea o mare problem. D mic'
nepl'cere- c3nd este 7r'nit'- poate c'p'ta proporii ,i duce la o confruntare cu ,eful- care va
afecta relaiile dintre dumneavoastr'. .ac' avei un motiv %ndrept'it de insatisfacie- %ncercai s'
discutai cu ,eful ,i s'2l eliminai %nainte ca acesta s' capete amploare. 0u uitai c' el nu va ,ti c'
avei a v' pl3nge de ceva- p3n' nu i2o spunei.
31

3! !legei momentul cel mai indicat pentru a v aborda eful. Acest lucru este vala*il
at3t pentru sesiz'ri- c3t ,i pentru sugestii pozitive. <l poate fi prea ocupat sau su* stres %ntr2o zi.
A,teptai alt' zi. Aotu,i- dac' i2ai vor*it %ntr2un moment nepotrivit ,i ai e,uat- a,teptai p3n' %n
alt' zi ,i %ncercai din nou. .ai2I ,efului o alt' ,ans'.
4! Niciodat s nu trecei peste eful dumneavoastr, adresndu-v direct efilor
acestuia. <ste cel mai u,or ,i mai rapid mod de a distruge relaia cu el. 8ntotdeauna discutai mai
%nt3i cu el ,i- numai dac' suntei satisf'cut- adresai2v' mai sus.
5! "ncercai s nu-i permitei efului dumneavoastr s v intimideze. Vinei cont de
faptul c' ,eful dumneavoastr' ar putea s' nu fie perfect. <l sau ea s2ar putea face vinovat6' de
7'ruire se1ual'- de favoritisme- de alte forme de conduit' incorect'. 9rin aceasta- el6ea v2ar
putea face s' v' temei de el6ea. .ac' se %nt3mpl' astfel- cerei ,efului de personal s' v' transfere
sau- dac' este necesar- demisionai. 0u vei fi niciodat' fericit lucr3nd pentru o persoan' de care
v' temei- iar ,eful va respecta foarte rar un su*ordonat care se teme de el.
H! #oate fi o greeal s-i faci din eful tu un prieten foarte apropiat. &elaia cu ,eful
este o relaie de munc'. 9'strai2o a,a- c7iar dac' distana dintre dumneavoastr' se mic,oreaz'
p3n' la o linie su*ire. <l v' este- totu,i- ,ef- iar a face ca relaia s' fie prea personal'- %nseamn'
adesea a se sf3r,i r'u.
I! "n caz c ai fcut o greeal, curai rapid aerul. .ac' facei o *oro*oa' ,i afectai
relaia cu ,eful dumneavoastr'- de ce nu limpezii atmosfera printr2o discuie desc7is' # <ste *ine
s' plecai zilnic de la serviciu cu un sentiment de satisfacie fa' de munc' ,i de ,ef. .ac' ai avut
pro*leme cu ,eful %ntr2o zi ,i suntei convins c' o parte din vin' v' revine- este %nelept s'
acceptai partea dumneavoastr' de vin'. P' vei simi mai *ine ,i ,eful la fel.
?! Nu uitai c nu tuturor efilor le place rolul pe care-l au. Qn surprinz'tor num'r de
,efi mai mici ar prefera s' fie lucr'tori- dar au aceptat promovarea fie c' au fost constr3n,i de o
conducere care crede c' ei sunt mai utili ca ,efi- fie c' au nevoie de mai muli *ani pentru a2,i
%ntreine familia. Ca su*ordonat- tre*uie s' avei %n vedere ,i aceast' posi*ilitate. P' va face s'2I
%nelegei mai *ine poziia ,i poate v' va a;uta s'2l suportai mai u,or. 8ncercai s' %nelegei c'
este greu s' fii un *un ,ef. Qneori- cei care se str'duiesc mai din greu s' c3,tige respectul
32

su*ordonailor- nu reu,esc acest lucru din cauza tr's'turilor de personalitate pe care nu ,i le pot
sc7im*a.
10! $nd este posibil, facei din eful dumneavoastr un mentor. Mentorul este o
persoan' dintr2o funcie c7eie care manifest' un interes personal pentru cariera dumneavoastr' ,i
care acioneaz' ca un consilier care v' d' sfaturi. 9oate c' el %nsu,i este %n ascensiune ,i mai
t3rziu va netezi ,i drumul dumneavoastr'- dac' v' preuie,te.
R&-a*""-& '& %un,) or"6onta-& sunt cele care e1ist' %ntre dumneavoastr' ,i colegii de
munc' din acela,i departament 5 oamenii l3ng' care lucrai or' de or'- zi de zi. .ac' H-U ,i K
sunt colegi de *irou- H are o relaie orizontal' cu U ,i K. 8ntr2un departament a,a de mic cum
este acesta- H are de meninut o relaie pe vertical' ,i dou' relaii pe orizontal'. < u,or de %neles
c' %ntr2o secie mai mare vor fi mai multe relaii.
.umneavoastr' =,i nu ,eful direct> avei responsa*ilitatea esenial' pentru crearea ,i
meninerea relaiilor orizontale s'n'toase- ,efului revenindu2i rolul secundar. .in c3nd %n c3nd-
s2ar putea ca el s' se ocupe puin de restaurarea unei relaii deteriorate %ntre doi anga;ai. .ar- de
o*icei- el las' aceasta pe seama su*ordonailor %n,i,i.
8n construirea ,i meninerea relaiilor de munc' este foarte important' respectarea
urm'toarelor dou' principii6te7nici 4
1. <vitai s' v' a1ai pe construirea unei *une relaii cu ,eful direct- negli;3nd relaiile
orizontale *une cu colegii.
2. <vitai s' construii una sau dou' relaii orizontale foarte solide- negli;3ndu2le pe cele cu
restul colegilor din departamentul dumneavoastr'.
Drice gre,eal' de acest gen va produce imediat dizarmonie. (eful nu2,i poate permite s' ai*' o
relaie e1trem de puternic' cu dumneavoastr' ,i relaii sla*e cu tovar',ii de munc'- dac' vrea o
productivitate %nalt' din partea tuturor. <l ar produce disensiuni ,i o*iecii c' face favoritisme.
.in punctul dumneavoastr' de vedere- o relaie vertical' e1trem de puternic' v' poate sl'*i
relaiile orizontale. C3nd facei gre,eala de a v' concentra pe una sau dou' relaii orizontale- se
deterioreaz' celelalte relaii orizontale ,i- de asemenea- sl'*e,te relaia vertical'. Auturor
relaiilor orizontale dimtr2un departament tre*uie s' li se acorde o importan' egal'. 0u tre*uie
33

ca una s' fie %nt'rit' pe seama celorlalte- c7iar dac' este mai agrea*il' ,i mai interesant'.
<c7ili*rul este foarte important.
Construirea unei relaii verticale solide cu ,eful dumneavoastr' direct ,i a relaiilor
orizontale de munc' cu tovar',ii de munc' este a*solut esenial' pentru succesul dumneavoastr'
personal. 0ici o alt' activitate de relaionare uman' nu tre*uie s' ai*' prioritate fa' de acestea.

PARTEA a II2a
CAPITOLUL 3
RELAIILE INTERUMANE N ;RUPUL DE MUNCJ
DIN INSTITUIILE COLARE
-ENUN(AREA IPOTEZEI DE CERCETARE-
Acest capitol %,i propune s' sintetizeze ,i s' instrumenteze principii de *az' din
sociologie =grup social- grup de munc'- grup ,colar- relaii %n grupul de munc' ,i cel ,colar> ,i s'
identifice- %n g3ndirea de grup- factorii pertur*atori ai funcion'rii grupului social.
)rupul social consist' din dou' sau mai multe persoane care %mp'rt',esc acela,i
sentiment de unitate ,i care se reunesc %ntr2un model sta*il de interaciune social'.
34

)rupul- %n concepia lui M. $7erif- este unitatea social' alc'tuit' dintr2un num'r de
indivizi care se reg'sesc unii pe alii %n relaii de status ,i rol- sta*ilite dup' o perioad' de timp-
,i care posed' un set de valori sau norme ce reglementeaz' comportarea reciproc'- cel puin-
pro*lemele care privesc grupul.
)rupul social reprezint' un ansam*lu de indivizi %n interaciune ,i dependen' reciproc'-
mi;locite de o activitate comun'. &elaiile %ntre indivizi sunt de status ,i rol- posed3nd un set de
valori sau norme ce reglementeaz' comportarea reciproc'. 8n cadrul grupului de munc' %n
%nv''m3nt e1ist'- cu prec'dere- o cultur' organizaional' cu efect cov3r,itor. &elaiile %ntre
mem*rii grupului pot fi directe ,i indirecte- uneori mediate c7iar de c'tre produsul educaiei 5
elevii = %n ;urul c'rora se concentreaz' toate tipurile de relaii ce- astfel- %i afecteaz'>.
9entru ca un grup s' e1iste tre*uie s' %ndeplineasc' anumite condiii 4 e1istena unei
interaciuni- perceperea calit'ii de mem*ru- %mp'rt',irea de norme ,i scopuri comune ,i
interdependena de destin- adic' implicarea tuturor persoanelor din grup la evenimente care le
afecteaz'.
Iiecare mem*ru %,i concentreaz' eforturile asupra o*iectivului comun- %n cazul grupului
,colar 5 educaia copiilor ,i a tinerilor 2- dar contri*uia lor difer' su* aspect cantitativ- calitativ-
ca intensitate ,i natur'. Mem*rii grupului sunt reciproc dependeni. &elaiile sociale %n grupul
,colar presupun dependen'- un sistem de drepturi ,i o*ligaii- av3nd %n centru dreptul la educaie
,i o*ligaia de a asigura *eneficiarilor calitatea acesteia- atitudini ,i interese comune- situaii
dintre cele mai diverse.
8n cadrul oric'rei organizaii se constituie unul sau mai multe grupuri de munc'- ce
coe1ist' ,i se manifest' %n diferite domenii de activitate ,i la diferite niveluri ierar7ice.
)rupul de munc' se caracterizeaz' prin 4
unul sau mai multe o*iective comune care tre*uie realizate prin participarea tuturor :
norme de comportament ,i de conduit' acceptate ,i respectate de fiecare mem*ru :
un anumit statut =%ndatoririle- drepturile ,i o*ligaiile persoanei> pentru fiecare mem*ru ,i un
anumit rol =maniera individului de a2,i asuma funciile care decurg din statut> :
35

%ntre mem*rii grupului de munc' e1ist' relaii socio2afective care pot favoriza sau fr3na
realizarea o*iectivelor.
.esf',urarea activit'ii %n cadrul grupului de munc' prezint' unele avanta;e cum ar fi 4 un
potenial mai mare de informaii- o e1perien' de lucru mai mare- deciziile pot fi fundamentate
,tiinific- dar ,i unele dezavanta;e 4 presiuni sociale- apariia unei figuri dominante- constr3ngeri
de timp- dezacorduri frecvente.
)rupul ,colar =incluz3nd ,i elevii- p'rinii etc.> funcioneaz' dup' principii proprii- ce
e1prim' nevoia de comunicare ,i autoe1primare a mem*rilor s'i.
9rincipiile care le guverneaz' sunt 4
profesorul este considerat a avea spirit de iniiativ'- orientat c'tre succes- capa*il de decizie ,i de
responsa*ilitate proprie :
grupul de profesori este pivotul organizaiei ,colare :
num'rul mem*rilor ,i structura grupului de profesori sunt determinate de natura sarcinii de
%ndeplinit ,i a competenelor necesare :
prietenia ,i susinerea reciproc' sunt consecine ale relaiilor facilitate %n organizaia ,colar':
anumit' polivalen' ,i multifuncionalitate permite grupului de profesori s'2,i reuneasc'
a*ilit'ile necesare pentru a r'spunde glo*al e1igenelor sarcinii didactice:
grupul de profesori %,i autoadministreaz' nevoile ,i relaiile cu alte grupuri ,i conflicte din
,coal' :
elemente eseniale = politic' educaional'- control etc.> sunt reglementate- dar orice alte elemente
sunt autoadministrate %ntre colegii reunii %n grupul de profesori :
frontierele care asigur' spaiul ,i resursele sunt identificate cu gri;' :
grupul de profesori dispune de informaiile ,i instrumentele care %i permit rezolvarea sarcinilor-
f'r' a depinde de alte grupuri de profesori : are o dimensiune restr3ns'.
Qn grup de munc'- pentru a e1ista- este necesar ca mem*rii acestuia s' comunice %ntre ei.
Comunicarea %n cadrul grupului are urm'toarele o*iective 4
informarea corect' ,i la timp a mem*rilor grupului :
3

formarea de opinii %n leg'tur' cu diferite evenimente- discutarea acestora ,i transmitarea c'tre cei
interesai :
ve7icularea direct'- imediat' ,i nealterat' a ideilor- propunerilor ,i nemulumirilor %ntre mem*rii
grupului :
luarea deciziilor ,i transmiterea acestora :
evaluarea performanelor o*inute.
Qnul dintre elementele cu mare influen' asupra climatului la locul de munc' %l constituie
comunicarea- cu preponderen'- comunicarea interpersonal'. D *un' comunicare interpersonal'
va duce la dezvoltarea unui comportament adecvat- favora*il evoluiei pozitive a grupului de
munc'.
&elaiile %n grupul de munc' sunt diferite de alte relaii sociale. 9ot fi4
Verti"a$e =%ntre anga;ai ,i ,eful grupului de munc'>4
Verti"a$e 'es"en'ente)
transmit decizii- %ndrum'ri- instruciuni etc. $u* form' ver*al' sau scris':
sunt cele mai r'sp3ndite:
au loc continuu:
anumite comunic'ri se fac direct manager 5 su*ordonat- altele prin intermediari.
Verti"a$e as"en'ente)
transmit informaii- opinii etc. .e la su*ordonat la manager:
permit cunoa,terea felului %n care se realizeaz' sarcinile:
asigur' feed*acT2ul.
Ori*onta$e)
asigur' comunicarea %ntre mem*rii grupului de munc' situai pe acela,i nivel
ierar7ic:
se realizeaz' prin dialog sau ,edine de lucru.

O%$i"e)
3!

permit pentru un timp scurt s' se evite calea ierar7ic':
conduc la conflicte de competen':
sunt folosite pentru rezolvarea unor pro*leme urgente:
uneori au caracter neformal.
Qn Oclimat de grupN poate influena sau sc7im*a conduitele noastre- punctele noastre de
vedere- iar- pentru un o*servator neavizat- unitatea personalit'ii noastre. 0u este nou' ideea
potrivit c'reia- acelea,i persoane pot avea comportamente diferite %n funcie de mediile sociale %n
care se plaseaz' la un moment dat: r'spunsurile ,i reaciile lor variaz' dup' OclimateleN
grupurilor %n care se g'sesc. .eci- comportamentele o*serva*ile ale indivizilor plasai %n diferite
am*iane de munc'- sunt direct induse =determinate> de aceste am*iane.
8n instituia de %nv''m3nt dinamica rolurilor este accentuat'- pe de o parte prin
manifestarea mo*ilit'ii orizontale =profesorii trec de la o unitate de %nv''m3nt la alta- de
e1emplu suplinitorii- dar ,i cadrele universitare: proces care se preconizeaz' c' se va accentua ,i
generaliza- datorit' descentraliz'rii>. 9rincipala cauz' a mo*ilit'ii sociale- poate sistemic'- este
e1istena mecanismelor ,i canalelor de orientare a oamenilor preg'tii adecvat pentru anumite
posturi- celelalte se manifest' mai puin din moment ce veniturile %n %nv''m3nt sunt mai mici
=stratificarea social' sau e1istena unor stimuleni>. <ste incontesta*il c' instituia educaional'
este caracterizat' printr2o mare ,i comple1' mo*ilitate.
8n relaiile interpersonale- conteaz' nu at3t cum este omul %n realitate- ci cum se manifest'
el %n contactele cu ceilali- deci nu at3t %nsu,irile sau tr's'turile ascunse- ci acelea care se
e1teriorizeaz'- care sunt f'cute pu*lice. 8n acest sens- %n lucrarea O<ul ,i personalitateaN- autorul
Klate Mielu ne ofer' o descriere a ceea ce se nume,te personalitatea perceput- care cuprinde
ansam*lul reprezent'rilor- ideilor- aprecierilor cu privire la alii.
A,a cum individul %,i formeaz' o imagine de sine- tot a,a el %,i formeaz' ,i o imagine
despre alii- care %l g7ideaz' %n comportamentele fa' de ace,tia. .ac' o persoan' crede c' o alta
este desc7is'- sincer'- se va raporta ca atare la ea- dac'- dimpotriv'- o consider' ca fiind
nesincer'- va manifesta reticene fa' de ea. $e pare c' mecanismul esenial al unei asemenea
imagini este atri*uirea. Imaginea despre altul ,i- mai ales- corectitudinea sau incorectitudinea
3+

acesteia sunt %n funcie- pe de o parte- de capacitatea persoanei de a se e1terioriza- de a se l'sa
cunoscut'- iar pe de alt' parte- de capacitatea persoanei cunosc'toare de a descifra esenialul din
informaiile care i se ofer'. Imaginea despre alii este o creaie proprie a persoanei cunosc'toare-
deci ea va fi influenat' ,i va depinde ma1imal de posi*ilit'ile ,i limitele psi7ofiziologice ale
celui ce cunoa,te- de scopul- motivaiile ,i aspiraiile sale.
Atitudinile- reprezent'rile pe care unii sau alii le au despre ceilali =%n primul r3nd ale
celor cu care lucreaz'>- simpatiile ,i antipatiile ;oac' un rol esenial %n *una desf',urare a
activit'ii unei organizaii. Cooperarea este responsa*il' de *unul mers al organizaiei- iar de aici
un rol esenial %l are managerul organizaiei. <l tre*uie s' fie con,tient de aspectele pe care le
implic' %ndrumarea su*ordonailor- deoarece %n acest proces e1ist' riscul de a se sc7im*a el
%nsu,i.
9entru a forma un grup- managerul tre*uie s' acorde %ncredere su*ordonailor- s' le ofere
toate informaiile necesare desf',ur'rii activit'ii %n *une condiii- s' rezolve conflictele de
munc' astfel %nc3t s' nu influeneze negativ cola*orarea- s' fie sincer ,i transparent fa' de grup-
s' acioneze ca un Odiri;or de orc7estr'N- s' organizeze feed*acT2ul ,i s' in' cont de el.
8n domeniul relaiilor interumane- managerul tre*uie s' cunoasc' faptul c' mem*rii unui
grup %ndeplinesc diferite roluri care le marc7eaz' nevoile- comportamentul- activit'ile- ;oac' rol
de factor de producie- sunt mem*ri de familie- de comunit'i etnice- religioase ,i politice- sunt
consumatori de *unuri ,i servicii- sunt cet'eni care au individualitate proprie ,i o anumit'
preg'tire profesional'- cultural' do*3ndit' p3n' %n momentul %ncadr'rii %n acea organizaie.
&elaiile corecte manager 5 su*ordonat e1clud ameninarea ,i pedeapsa.
9rincipiul de *az' al muncii cu oamenii este de a2i trata ca oameni- deci fiine raionale-
responsa*ile de sarcinile ce ,i le2au asumat.
<1ist' %nc' manageri care folosesc procedee de manipulare a su*ordonailor %mpotriva
intereselor proprii ,i ale grupului. Damenii nu pot fi %n,elai la nesf3r,it pentru c' %,i pierd
%ncrederea %n conduc'torul care procedeaz' astfel.
Iiecare conduc'tor- %n situaia sa concret' de conducere- e1ercit' puterea %ntr2un mod
personal- care este deose*it de pregnant %n situaiile de decizie4 liderul autoritar ia singur
deciziile ,i le comunic' mem*rilor grupului su* forma unor dispoziii- cel democratic
3/

%ncura;eaz' dez*ateri de grup pentru adoptarea deciziilor prin consens- %n timp ce liderul laissez
5 faire las' deplin' li*ertate grupului de a lua decizii- f'r' a2,i e1ercita- %n fapt- puterea.
&elaiile umane din cadrul grupurilor de munc' tre*uie s' fie etnice.
Acolo unde stimularea moral' ,i material' este folosit' corect- unde sanciunile sunt date
cu o*iectivitate- unde nu se procedeaz' nici cu toleran'- nici cu intoleran'- ci cu dreptate- e1ist'
un climat de munc' favora*il.
8n ceea ce prive,te relaiile de munc' %n cadrul organizaiei = A. )iddens- $ociologie- pag.
322>- ?e*er acorda un loc aparte relaiilor formale- a,a cum sunt sta*ilite de regulile
organizaiei- nepun3nd accent pe micile relaii de grup- adic' pe relaiile informale care pot e1ista
%ntr2o organizaie. .ar ideea lui ?e*er- c' o ierar7izare clar' a autorit'ii- av3nd puterea ,i
informaia concentrate la v3rf- este singurul mod %n care se poate conduce o organizaie- a
devenit ar7aic': multe organizaii se restructureaz' %n a,a fel %nc3t s' devin' mai puin ,i nu mai
mult ierar7izate- urm3nd Omodelul ;aponezN- care se c'l'uze,te dup' urm'toarele principii4
luarea de decizii de ;os %n sus = anga;aii sunt consultai %n leg'tur' cu politicile pe care
conducerea intenioneaz' s' le aplice ,i- astfel- au loc cu regularitate %nt3lniri %ntre conducere ,i
anga;ai>:
orientarea c'tre lucrul %n ec7ip' =la toate nivelele organizaiei- oamenii sunt implicai %n mici
Oec7ipeN de cola*orare sau grupuri de lucru: grupurile ,i nu mem*rii individuali sunt evaluate ca
performan'>:
sigurana postului =%n Waponia- funcionarul are o slu;*' garantat': salariul ,i responsa*ilitatea
depind de v3rst'- de perioada individului lucrat' la firm'>:
contopirea muncii cu viaa privat' =corporaiile ;aponeze se %ngri;esc de nevoile anga;ailor-
pretinz3nd %n sc7im* un %nalt nivel al loialit'ii fa' de firm': anga;aii primesc *eneficii
materiale %n plus de salariile lor.
$tudiul efectuat asupra unor organizaii conduse de ;aponezi %n Marea Gritanie ,i %n
$tatele Qnite ale Americii indic' faptul c' luarea deciziilor Ode ;os %n susN se dovede,te vala*il'
,i %n afara Waponiei. Bucr'torii par s' r'spund' pozitiv fa' de nivelul mai %nalt de implicare pe
care %l ofer' aceste organizaii.
4"

&aportat la organizaia ,colar'- consider c' o parte din principiile Omodelului ;aponezN
s2ar putea aplica cu succes ,i %n instituiile de %nv''m3nt- astfel- deciziile s' fie luate %n cadrul
consiliului profesoral- nu numai %n consiliul de administraie- in3ndu2se cont de realitatea
e1istent'- de necesit'ile cadrelor didactice ,i ale elevilor. <ste necesar- de asemenea- ca %n
proiectele educaionale s' se lucreze %n ec7ip'- s' fie implicate c3t mai multe cadre didactice ,i
elevi- nu numai acele persoane care- de o*icei- OroiescN %n ;urul directorului ,i afl' primii
nout'ile ap'rute %n domeniul educaiei- netransmi3nd mai departe informaiile.
Poi introduce un alt concept operaional %n studiu ,i anume fenomenul Og3ndirii de grupN
= groupt%in& ' care se contureaz'- plec3nd de la ideea de Oa fi de acord f'r' a c'uta alte soluii
optimeN. )3ndirea de grup apare atunci c3nd mem*rii grupului au o puternic' dorin' de consens
,i coeziune ,i sunt mai puin interesai s' a;ung' la cea mai *un' soluie cu putin'. Qnele cauze
ale g3ndirii de grup sunt izolarea grupului fa' de informaiile e1terne- e1istena unui lider
puternic ,i dominant ,i lipsa procedurilor de c'utare potrivit' de alternative ,i asigurare a lu'rii
%n considerare a tuturor p'rerilor.
$imptomele g3ndirii de grup descrise de cercet'tori sunt4
iluzia de vulnera*ilitate- duc3nd la refuzul de a lua %n calcul posi*ile
alternative sau amenin'ri:
nediscutarea soluiilor alternative- grupurile aleg3nd mai degra*' s'2,i
;ustifice diferitele decizii- dec3t s' priveasc' asupra unora mai *une:
prezena diferiilor factori interni sau e1terni care conduc la Opercepiile
stereotipizateN- av3nd ca efect crearea conflictelor sociale:
ignorarea standardelor morale ale propriilor decizii %n momentul c3nd sunt
luate ,i ignorate posi*ilele consecine:
presiunea direct' a oric'rui mem*ru care e1prim' argumente puternice
%mpotriva stereotipurilor- iluziilor sau anga;amentelor grupului produce dezacordul mem*rilor
loiali:
anticip3nd reacia negativ' a grupului- mem*rii acestuia omit constant soluii
alternative- in3nd %ns' %n forul interior argumentele contrare- ,i compromit astfel decizia:
41

iluzia unanimit'ii:
apariia Opaznicilor miniiN- persoane care prote;eaz' grupul de informaii
care pot veni din surse e1terioare sau interioare: pot Ozdro*iN deciziile %mp'rt',ite de mem*rii
grupului- ap'r3nd OeficienaN ,i OmoralitateaN deciziei.
$oluia pro*lemei g3ndirii de grup este transformarea fenomenului distructiv %n ceva
posi*il- ca de pild' g3ndirea de ec7ip' =Matsumoto- 2""">. )3ndirea de ec7ip' %nseamn'
O%ncura;area p'rerilor divergente- e1primarea li*er' a gri;ilor ,i ideilor- con,tientizarea limitei ,i
amenin'rilor- recunoa,terea individualit'ii mem*rilor ,i discutarea %ndoielilor colectiveN
=Matsumoto- 2"""- pag. 4!+>. Modalit'i de descura;are a apariiei g3ndirii de grup sunt crearea
unui mediu propice pentru comunicare ,i stimularea creativit'ii mem*rilor grupului =evit3nd
impunerea unui stil preferat- fiind neutru 5 middle standpoint>.
.at' fiind importana at3t de mare a psi7ologiei colective- prin efectele pozitive sau
negative pe care le are- cunoa,terea ,i utilizarea ei adecvat' devin a*solut necesare. <a poate fi
ca un cuit cu dou' t'i,uri4 fie o adev'rat' Omin' de aurN- fie o Odinamit' distrug'toareN.
CAPITOLUL 4
42

;ESTIONAREA COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE ALE ELE:ILOR
8n ultimii ani- se constat' tot mai multe a*ateri disciplinare ale elevilor. Aceast' situaie
impune ca- al'turi de competenele ,tiinifice ,i didactice- educatorul s' dein' competene psi7o2
sociale =acestea presupun optimizarea relaiilor interumane prin ,i din activitatea educativ'>.
Ma;oritatea a*aterilor comportamentale %n clas' nu se datoreaz' unor patologii
psi7ologice- ci tul*ur'rilor adaptative ,i de comportament. <fectele posi*ile ale tul*ur'rilor sau
a*aterilor comportamentale ale elevilor %n clas' sunt e,ecurile privind adaptarea ,i integrarea
,colar'- precum ,i delicvena ;uvenil'. Copiii cu pro*leme de integrare ,colar' se caracterizeaz'
prin4 insu*ordonare %n raport cu regulile ,i normele ,colare: lipsa de interes fa' de cerinele ,i
o*ligaiile ,colare: a*senteismul- repetenia- conduita agresiv'.
)estion3nd eficient situaiile dificile- educatorul va asigura funcionarea de zi cu zi
=o*i,nuit' a clasei de elevi>- va crea un mediu propice de %nv'are ,i o relaie de %ncredere cu
elevii- prevenindu2se totodat' apariia situaiilor pro*lematice.
0egli;area aspectelor de management al clasei de elevi %n curricula programelor de
formare a cadrelor didactice este o pro*lem' care- pe termen lung- poate s' pre;udicieze eficiena
la clas' a cadrului didactic. 9ro*lemele cadrului didactic- %n relaie cu clasa de elevi- nu se vor
diminua odat' cu emanciparea colectivelor de elevi- ci- mai degra*'- se vor amplifica- duc3nd la
o adev'rat' criz' educaional'. 8n faa acestor provoc'ri- cadrul didactic tre*uie s' fie preg'tit
teoretic- practic- social2relaional ,i individual2psi7ologic.
<ficiena aciunilor de asisten' psi7opedagogic' acordat' elevilor- educatorilor- p'rinilor
%n rezolvarea situaiilor particulare- dar ,i cazurilor individuale cu care se confrunt'- este dat' de
posi*ilitatea consilierului ,colar de a oferi soluii concrete privind4 identificarea situaiei-
sta*ilirea soluiei- procedeele de aciune etc. O8n general- pentru ace,ti factori educativi
=%ndeose*i pentru p'rini>- numai soluiile concrete prezint' valoareN =Aom,a )7eorg7e- 2""-
pag. 23>.
43


4!1! I'&nt"",ar&a ,o%$orta%&nt&-or
$ro7-&%at",& B" "nt&r#&n*"aC $&ntru '"s,"$-"nar&
Comportamentul este o aciune specific' o*serva*il'- m'sura*il'- %nv'a*il'.
.isciplinarea este un proces de %nv'are4 se %nsu,e,te %n timp- %n ritmuri diferite: se porne,te
de la niveluri diferite: deci ,i metodele de intervenie sunt individuale.
9entru a controla comportamentul indezira*il al unui elev- e necesar s' fie modificat
mediul6conte1tul %n care apare comportamentul =%n m'sura %n care este posi*il>- s' se analizeze
funcia %ndeplinit' de comportamentul respectiv ,i consecinele 5 *eneficiul adus elevului de
comportamentul adoptat- intervenindu2se apoi cu metoda specific' de corectare. .ac' metoda
aplicat' este *un'- comportamentul indezira*il de diminueaz'6dispare.
Consecinele6*eneficiile pozitive imediate menin un comportament =pentru c' au un impact
mai mare>- iar apariia comportamentului %n viitor este %nt'rit'- pe c3nd consecinele pe termen
lung nu %l modific'.
Iunciile comportamentelor reprezint' nevoi pe care toi oamenii le au: de e1emplu4 nevoia
de apreciere- de valorizare- nevoia de control- de apro*are- de comunicare ,.a.- nevoi emoionale
,i sociale. $atisfacerea acestor nevoi asigur' funcionarea optim' a fiec'ruia dintre noi. .e aceea-
funciile pe care comportamentele le au- nu pot fi evaluate6considerate *une6rele. 8n sc7im*-
comportamentele care r'spund acestor funcii pot fi evaluate ,i considerate adecvate
=accepta*ile> sau neadecvate =inaccepta*ile>. 9rin analiza funcional' se identific' funcia
comportamentului care se dore,te a fi sc7im*at ,i se poate construi apoi o strategie de
intervenie.
44

F#n"ii a$e "om&ortamente$or E+em&$e 'e "om&ortamente
,- F#n"ia 'e a o%ine "e.a
2 %enefi"ii so"ia$e sa# emoiona$e)
atenie- laud'- confort emoional etc.
"/ %enefi"ii tan0i%i$e)
accesul la o activitate preferat'- o carte-
intimitate etc.
(orbete nentrebat )pentru a atrage
atenia profesorului'.
1- F#n"ia 'e a e.ita "e.a sa# 'e a s"!&a 'e
"e.a
'/ sar"ini a.ersi.e sa# "onse"ine
ne0ati.e)
sarcini dificile- care necesit' timp
%ndelungat-
critic' etc.:
- st!ri emoiona$e ne0ati.e)
fric'- ru,ine etc.:
e/ sit#aii)
interaciuni cu aduli- colegi etc.

*ipsete de la or
)pentru a evita s fie ascultat sau criticat'.
$ere voie afar ca s nu fie vzut
plngnd.
(orbete cu colegul de banc pentru a
scpa de sarcina dificil primit n clas.
2- F#n"ia 'e a o%ine 3i 'e a e.ita sim#$tan Face remarci ironice la adresa
colegilor
pentru a obine atenia i pentru a scpa de
or.
4- F#n"ia 'e a "om#ni"a "e.a Face doar o parte din sarcin pentru a
45

comunica faptul c nu a neles, c nu
dorete s rspund la tabl etc.

4!2! Strat&8"a &","&nt) '& "nt&r#&n*"& "n,-u'& &ta$&-&:
Mon"tor"6ar&a ,o%$orta%&ntu-u"5 cu scopul de a culege date precise despre un
comportament indezira*il- su* aspectele4
forma de manifestare a comportamentului:
frecven' de manifestare:
conte1t de apariie-
intensitate:
durat':
latena 5 intervalul dintre stimul ,i manifestare comportamental':
metodele utilizate pentru monitorizare pot fi4 o*servarea ,i automonitorizarea
comportamentului- c7estionarea p'rinilor- colegilor de clas'- reflectarea asupra situaiilor
anterioare similare- identificarea funciei comportamentului care se dore,te a fi sc7im*at =se
poate %ntocmi un ta*el su* forma unei grile de o*servaie>4
$e recomand' ca procesul de colectare a datelor pentru analiza funcional' s' se
realizeze %n mai multe conte1te pentru o mai mare validitate a datelor4
comportamentul int' s' fie analizat %n diferite conte1te4 %n clas'- %n curtea
,colii- pe coridoare etc.:
comportamentul int' s' fie analizat %n timpul unor activit'i diferite4
individuale- de grup- frontale:
p'rinii ,i ali profesori sau aduli implicai %n cre,terea ,i educarea copilului
s' fie intervievai %n leg'tur' cu comportamentul int'.
4

.iscuiile individuale ,i desc7ise %ntre p'rini 5 cadru didactic sunt de un real folos- pentru
coro*orarea informaiilor legate de comportamentele indezira*ile ale copilului.
D metod' de colectare a datelor este interviul structurat- care are ca scop o*inerea de
informaii despre ceea ce face mai pro*a*il' apariia comportamentului indezira*il al copilului-
precum ,i despre efectele pe care respectivul comportament le are- odat' realizat. 8n acest fel-
analiza funcional' a comportamentului vizat este mai relevant' ,i se poate interveni ,i acas'-
pentru sc7im*area conte1tului %n care se produce comportamentul indezira*il ,i se pot sta*ili
m'suri de intervenie pentru diminuarea6%nlocuirea comportamentului respectiv- prin utilizarea
acelora,i metode folosite de c'tre cadrul didactic.
ntr&7)r" ,ar& $ot " a'r&sat& a'u-*"-or:
8n ce conte1te o*servai apariia comportamentului#
<1ist' conte1te sau situaii %n care comportamentul nu apare#
Cine este prezent atunci c3nd apare comportamentul#
Ce interaciuni sau activit'i au loc c7iar %nainte s' apar' comportamentul#
Ce se %nt3mpl' imediat dup' ce apare comportamentul#
9utei numi un comportament adecvat care %l poate %nlocui pe cel
pro*lematic %n acest conte1t specific#
Interviul cu elevul este util pentru a identifica cum percepe el situaia ,i ce anume l2a
f'cut s' reacioneze %n modul %n care a f'cut2o.
ntr&7)r" ,ar& $ot " a'r&sat& &-&#"-or:
Ce s2a %nt3mplat =interaciuni6activit'i> c7iar %nainte de comportament#
Ba ce anume te g3ndeai c7iar %nainte s' faci comportamentul int'#
Cum te simi %n timp ce faci comportamentul int'#
Cum te simi imediat ce faci comportamentul int'#
Ce o*servi c' se %nt3mpl' imediat dup' ce faci comportamentul int'#
8n ce fel te a;ut' s' faci acest comportament#
I'&nt"",ar&a 7&n&",""-or B" un,*"&"Fun,*""-or ,o%$orta%&ntu-u" "n'&6"ra7"-:
4!

f> crearea ,i aplicarea programului de modificare comportamental'4 intervenie pentru
sc7im*area antecedentelor comportamentului 5 dac' e posi*il 5 ,i asupra consecinelor
comportamentului.
M&to'&-& '& "nt&r#&n*"& asu$ra ,ons&,"n*&-or ,o%$orta%&ntu-u" sunt:
%nt'rirea:
e1tincia:
penalizarea:
modelarea:
pedeapsa:
molestarea:
consecinele logice ,i cele naturale:
costul r'spunsului:
time2out etc.
Int&r#&n*"a $r&su$un& %nlocuirea comportamentului indezira*il cu un comportament
dezira*il6alternativ care are aceea,i funcie ca ,i comportamentul pro*lematic =care aduce
acelea,i *eneficii>: acest lucru presupune ca noul comportament s' fie accelerat- iar
comportamentul indezira*il diminuat.
nt)r"r"-& reprezint' orice stimul care determin' cre,terea frecvenei de apariie a unui
comportament. 8nt'rirea este definit' prin efectul ei asupra comportamentului. Acela,i stimul
poate avea conotaii diferite pentru persoane diferite- dup' cum poate reprezenta %nt'rire pentru
un comportament ,i nu pentru altul- c7iar %n cazul aceleia,i persoane 5 aceasta impune alegerea
individualizat' a %nt'ririlor. 8nt'rirea unui comportament reprezint' o situaie de %nv'are %n care
copilul %nva' c' e1ist' o relaie %ntre comportament ,i consecinele lui. <1ist' ntriri obiectuale
5 7ran'- ;uc'rii- *ani- cadouri- premii: ntriri simbolice 5 diplome: activiti 5 timp de ;oac'-
dans: ntriri sociale 5 laude- %ncura;are- z3m*et- aplauze etc.
R&8u-" '& a$-",ar& a (nt)r"r"-or:
s' fie aplicate imediat dup' producerea comportamentului a,teptat:
4+

s' fie precizat motivul pentru care prime,te %nt'rirea:
s' fie aplicat' constant %n formarea unui comportament nou:
s' fie aplicat' intermitent %n %nt'rirea unui comportament de;a do*3ndit:
pentru consolidare- %nt'rirea tre*uie am3nat': duce la persistena %n sarcin'.
T"$ur" '& $ro8ra%& '& (nt)r"r&:
a@ $& 7a6) '& rat) '& ,o%$orta%&nt&:
g> %nt'rirea se face dup' e1ecutarea unui num'r presta*ilit de comportamente:
rata poate s' fie fi1' = dup' trei r'spunsuri corecte> sau varia*il' = %n faza de
consolidare a comportamentului>:
programele de %nt'rire pe *az' de rat' fi1' sunt eficiente %n fazele de
%nv'are:
7@ (nt)r"r&a $& 7a6) '& "nt&r#a-&:
7> %nt'rirea se aplic' la un anumit interval de timp =care poate s' fie fi1 sau
varia*il>:
programele de %nt'rire pe *az' de intervale fi1e sunt mai ineficiente- datorit'
predicti*ilit'ii apariiei stimulului de %nt'rire:
programele pe *az' de intervale varia*ile sunt cele mai eficiente.

R&,o%an')r" (n a$-",ar&a (nt)r"r"-or >(n ,a'ru- $ro8ra%&-or '& (nt)r"r&@:
aplicarea %nt'ririlor disponi*ile- utilizarea %nt'ririlor naturale:
facilitarea la elevi a identific'rii propriilor %nt'riri:
%nt'ririle artificiale s' fie %nlocuite- %n timp- cu %nt'riri naturale:
%nt'ririle imediate s' fie %nlocuite cu %nt'riri decalate:
retragerea %nt'ririlor 5 dac' acestea nu sunt eficiente:
specificarea comportamentului %nt'rit:
%nt'rirea unui comportament cu frecven' mic'- %n funcie de unul care are
frecven' mare 5 prin condiionare = e1.4 O.ac' faci temele- te ;oci.N>.
4/

D"&r&n*&-& '"ntr& (nt)r"r&a $o6"t"#) B" r&,o%$&ns):
6nt!rirea &o*iti.! Re"om&ensa
Este asociat clar cu un
comportament.
Este asociat, de obicei, cu un rezultat
pentru care elevul a fcut mai multe
comportamente )nu tie dac toate sunt
dezirabile+ e,. - .Elevul este ludat c i-a
fcut tema, dar el a copiat-o de la coleg/.'
0ntervine n timp ce sau imediat ce
elevul
face comportamentul indezirabil.
0ntervine dup o perioad, cnd se pot
vedea rezultatele ) timp n care nu tie ce
alte
comportamente a mai fcut copilul'.
$opilul nva un mesaj de sc%imbare. $opilul dorete recompense.
1otiveaz elevul n continuarea
comportamentului.
2emotiveaz pe ceilali elevi care nu
primesc recompense.
E,ist resurse nelimitate de ntriri
pozitive- activiti, cuvinte, puncte, atenie,
recunoatere etc.
3esursele sunt limitate i poate aprea
competiia neproductiv ntre elevi+ e,.-
pra,
competiie pentru valorizare din partea
nvtorului, nu pentru progrese n
nvare.
1enine comportamentul. Nu are numaidect efectul de a menine
comportamentul.
D& ,& nu ut"-"6)% %a" '&s (nt)r"r"-& $o6"t"#&G
credem c' este normal ,i de la sine %neles ca elevii s' fac' anumite
comportamente dezira*ile:
suntem o*i,nuii s' remarc'm ,i s' scoatem %n eviden' doar ceea ce nu
merge *ine:
ne temem c' %nt'rirea aspectelor pozitive ne va sc'dea autoritatea:
5"

ne temem c' elevii O,i2o iau %n capN ,i nu mai respect' regulile.
E9t"n,*"a 5 retragerea unui comportament- ca urmare a lipsei de %nt'rire =e1.4 .ac'
*eneficiul elevului e nevoia de atenie- se folose,te e1tincia: 5 comportamentul copilului e
ignorat>:
P&na-"6ar&a 5 retragerea unor privilegii ca metod' de sc'dere a frecvenei de apariie a
unui comportament:
Mo'&-ar&a 5 %nv'area unor comportamente noi- prin %nt'rirea succesiv' a secvenelor
comportamentului:
P&'&a$sa 5 un stimul care urmeaz' unui r'spuns- cu scopul sc'derii frecvenei sale de
manifestare. Adeseori- cadrele didactice apeleaz' la pedeaps' pentru c' este la %ndem3n':
aparent- pedeapsa d' rezultate imediate- induce un sentiment de control asupra clasei de elevi- la
care se adaug' ,i miturile despre pedeaps'4 .#edeapsa ne ajut s controlm copilul./
.#edeapsa ne asigur o autoritate mai mare n faa elevilor./ .#rofesorii severi obin cele mai
bune rezultate./ .2ac nu folosim metode severe de disciplinare, crete incidena violenei n
coal./ .Neutralizarea pedepsei duce la permisivitate, indisciplin./ P& t&r%&n -un8C
$&'&a$sa & "n&","&nt) B" s,a'& st"%a '& s"n& a ,o$"-u-u"C a-t&r&a6) r&-a*""-& '& r&s$&,t (ntr&
&-&# B" (n#)*)tor B" ') naBt&r& -a a-t& ,o%$orta%&nt& "n'&6"ra7"-&C "n'us& '& t&a%a '&
$&'&a$s) K &9!: %"n,"unaC ,A"u-u- &t,! Motivul pentru care pedeapsa nu rezolv' pro*lema aste
reprezentat de faptul c' nu inte,te cauza comportamentelor- ci efectul =comportamentul
pro*lematic>: simpla identificare a unui comportament pro*lematic nu este suficient' pentru a
decide care este metoda de intervenie eficace.
M&to'& a-t&rnat"#& -a $&'&a$s):
Conse"ine$e nat#ra$e sunt consecine care apar ca o urmare fireasc' a unui
comportament. <le nu sunt planificate sau controlate ,i descura;eaz' comportamentul indezira*il.
<1emplu4 dac' te a,ezi %n *anc' pe locul altcuiva- apare ca ,i consecin' natural': e1primarea
nemulumirii unui coleg sau o vedere mai puin *un' la ta*l' este urmarea apariiei acestei
consecine: comportamentul se modific': elevul %,i reia locul.
51

Conse"ine$e $o0i"e reprezint' aciuni sau r'spunsuri care sunt aplicate ca urmare a
apariiei unui comportament indezira*il. <le au ca efect prevenirea reapariiei acestui
comportament. Consecinele logice sunt diferite de pedeaps'- deoarece ele au ca scop g7idarea
copilului spre comportamentului dezira*il. Consecinele logice nu sunt folosite pentru a
amenina6a intimida copilul- ci sunt prezentate elevului ca o alegere- ca o alternativ' pentru care
ei pot opta- dac' doresc. Acest lucru se realizeaz' prin construirea conte1tului adecvat %n care
elevul s' se confrunte cu consecinele sau efectele propriului comportament. <levul %nva' c' are
responsa*ilitatea comportamentului s'u 5 control asupra lui.
Costu- r)s$unsu-u" este o form' de penalizarea- de aceea- %nainte de a utiliza aceast'
metod'- tre*uie asigurat' respectarea eticii %n aplicarea ei: costul r'spunsului este o penalizare-
deoarece const' %n retragerea unui anumit *eneficiu sau *un posedat de persoana care realizeaz'
comportamentul pro*lematic. Costul r'spunsului se aplic' contingent cu apariia
comportamentului.
T"%&2out este o penalizare- deoarece reprezint' pierderea accesului la %nt'ririle
contingente cu comportamentul pentru o scurt' perioad' de timp. <1emplu4 elevul care nu
respect' o regul' la ;oc- st' o tur'.
Car& sunt '"&r&n*&-& '"ntr& ,ons&,"n*&-& -o8",& B" o-os"r&a tra'"*"ona-) a $&'&$s&-orG
.iferena principal' este dat' de .regula celor trei 3- relaionare, respect i
rezonabilitate/.
4!1! A-t& strat&8"" o-os"t&:
"@ Strat&8"" '& s,A"%7ar& a at"tu'"n"-or B" s&nt"%&nt&-or:
strat&8"a '& "'&nt"",ar& a ro-u-u": dac' elevul are un comportament
d'un'tor =at3t pentru el- c3t ,i pentru ceilali>- necon,tientiz3nd consecinele distructive ale
comportamentului s'u- consilierul6educatorul %l va pune pe elev s' se identifice cu inta
propriului s'u comportament: e1emplu4 %n cazul unui elev care stric' anumite lucruri- i se cere s'
se vizualizeze pe sine %n postura colegului c'ruia i2a stricat o*iectul respectiv- s'2,i imagineze tot
52

ce ar simi el- dac' cineva i2ar deteriora un lucru de2al s'u: %ntre*'ri4 OCum ar fi dac' altcineva i2
ar face a,a ceva#N: OCe ai face tu %n aceea,i situaie sau %ntr2o situaie asem'n'toare#N4
D@ Strat&8"" '& s,A"%7ar& a ,o%$orta%&nt&-or "n'&6"ra7"-& sau "na'&,#at&:
strat&8"a ,onta,tu-u" '& 8ru$ utilizeaz' %nt'rirea pozitiv' la nivelul
grupului: conduc'torul grupului precizeaz' comportamentele adecvate ,i neadecvate- precum ,i
recompensele acordate pentru cele adecvate: %nt'rirea este acordat' fiec'rui mem*ru al grupului-
printr2un puncta; zilnic- pe *aza realiz'rii comportamentelor dorite =dup' acumularea unui
anumit num'r de puncte- elevul se poate anga;a %ntr2o activitate selectat' dintr2o list' cu activit'i
posi*ile>:
strat&8"a %o'&-)r"" "n'"r&,t&: consilierul6educatorul a;ut' elevul s'2,i
sc7im*e comportamentul- prin o*servarea comportamentului pozitiv prezentat de alte persoane
=%n selectarea modelelor vii tre*uie s' se ia %n considerare sentimentele elevului fa' de persoana
respectiv': acestea tre*uie s' fie pozitive ,i ecologice>:
strat&8"a antr&na%&ntu-u" as&rt"#: transformarea comunic'rii agresive %n
comunicare asertiv' =pentru elevii cu tendine de comportament agresiv>.

Con,-u6"&:
Un s"st&% '& '"s,"$-"nar& &","&nt ar& tr&" &-&%&nt&:
un %&'"u '& (n#)*ar&C caracterizat prin relaii pozitive- de %ncredere %ntre profesor 5 elevi ,i
elevi 5 elevi:
%&to'& '& '&6#o-tar& B" (n,uraDar& s"st&%at",) a ,o%$orta%&nt&-or '&6"ra7"-& =a*ordare
proactiv' a disciplin'rii>:
%&to'& '& '"%"nuar& =eliminare> a ,o%$orta%&nt&-or "n'&6"ra7"-&F"n&","&nt& =a*ordare
reactiv' a disciplin'rii>.
:&r"",ar&a &","&n*&" un&" %&to'& '& '"s,"$-"nar& are loc atunci c3nd metoda r'spunde
pozitiv la %ntre*'rile4
Ce a %nv'at elevul de pe urma metodei#
Ce au %nv'at ceilali elevi din clas'#
53

A %neles elevul leg'tura dintre comportamentul lui ,i metoda aplicat'#
Cum se simte profesorul#
Cum s2a purtat elevul dup' momentul %n care a fost pus' %n practic'
respectiva metod' de disciplinare#
Cum poate fi caracterizat' relaia pe care profesorul o are cu elevul- dup'
momentul aplic'rii metodei de disciplinare#
CAPITOLUL 7
STUDIU DE CA<
-PREZENTAREA I INTERPRETAREA REZULTATELOR-
E-&#u- L
I%$ortant: P&ntru stu'"&r&a &-&#u-u" au ost #a-or"",at& "nor%a*""-& '"n "Ba
$s"Ao$&'a8o8",) '&2a -un8u- an"-or '& B,oa-)E au ,o-a7orat ,a'r& '"'a,t",& '"n
(n#)*)%+ntu- $r"%ar B" 8"%an6"a- >$ro&soru- '"r"8"nt& a- &-&#u-u" B" ,&- '& %at&%at",)@!
A intrat %n clasa I la v3rsta de ! ani ,i 3 luni.
Iace parte dintr2o familie de intelectuali =este supraveg7eat de p'rini ,i *unic'>.
<ste singur la p'rini- are condiii de locuit foarte *une.
A frecventat zilnic gr'dinia- timp de 3 ani.
8n fi,a de evaluare a competenelor psi7opedagogice ale pre,colarului- erau %nsemn'rile4
2 O&ezolv' cu ezit'ri sarcini didactice- are nevoie de multe e1erciii suplimentare acas'.N
2 O8nv''torul tre*uie s' fie apropiat de copil- s'2l %ncura;eze pentru c' este sensi*il ,i are
nevoie de afectivitatea celor din ;ur.N
Ba intrarea %n clasa I- la testarea iniial' a o*inut un scor general sla* =%n special la pro*ele
cognitive4 calcul ,i desen>- fiind mai *ine reprezentate motricitatea- lim*a;ul ,i comunicarea. Cu
aceast' ocazie %nv''torul a o*servat c' elevul cunoa,te reguli de comportare civilizat'.
54

Ba sf3r,itul clasei I a o*inut calificativul OGineN la disciplinele Bim*a ,i literatura rom3n'
,i Matematic' ,i calificativul OIoarte GineN la disciplinele Cunoa,terea mediului- &eligie-
<ducaie plastic'- <ducaie muzical'- <ducaie fizic'- A*ilit'i practice- <ducaie pentru s'n'tate
,i 9urtare.
Co%$orta%&nt& "n'&6"ra7"-& o7s&r#at&:
n&at&n*"& -a or&: foial'- preocup'ri care n2au leg'tur' cu activitatea clasei4
desen- ascuirea creionului- m3ncat- discuii %n timpul orei cu colegii din ;urul s'u- plim*area prin
clas'- su* prete1tul c' nu vede sau nu %nelege ce scrie- av3nd ca ,i consecine4 r'm3nerea %n
urm' la scris ,i renunarea la a mai scrie tot de pe ta*l'- atitudine pasiv' la lecii- %ntreruperea
firului leciei %nv''torului- distragerea ateniei celorlali colegi de clas':
-"$s) '& ,on,&ntrar& a at&n*"&": %n clasa I nu reu,ea s' scrie calcule %n
coloane- de,i e1ista un model foarte clar4 ta*la liniat'- scrierea cu cret' colorat'- %nsoit' de
e1plicaii ale %nv''torului- timp de lucru mediu- adaptat la specificul clasei de elevi: nu reinea
cerina unui e1erciiu- avea ritm lent de %nv'are ,i r'm3nea cantonat la rezolvarea unui e1erciiu-
atunci c3nd lucra independent: consecine4 atenie special' din partea %nv''torului ,i a p'rinilor-
acas':
Do,ur" $&r",u-oas& (n t"%$u- $au6&": alerga pe 7olul ,colii cu creioane
ascuite %ntre degete- lua rigla ca s' se dueleze cu ali colegi de clas'- lua *olduri de la panoul
clasei ,i amenina pe unii colegi c' le *ag' %n oc7i- se c''ra pe *alustrad'- garduri: strica unele
lucruri ale colegilor: era agresiv ver*al cu colegii ,i violent %n timpul pauzelor4 *'tea at3t fetele-
c3t ,i *'ieii ,i o mai %ncasa de la unii colegi- care ripostau: consecine4 desc'rcare nervoas'-
atragerea ateniei %nv''torului- a profesorilor de serviciu- conflict cu colegii de clas'- %nt3rzierea
%nceperii orei urm'toare.
8ntre*at fiind de c'tre %nv''tor 5 %n clasa I 5 ce tre*uie f'cut ca el s' se cumineasc'- a
zis s' fie *'tut. 8nv''torul l2a asigurat c' nu va face acest lucru.
Alt' dat'- imediat ce s2a sunat- elevul a %m*r'i,at ,i a s'rutat %nv''torul. Acest lucru a
demonstrat c' elevul este ata,at de %nv''tor.
55

9'rinii elevului particip' la ,edine- consultaii- sunt destul de receptivi la spusele
%nv''torului despre comportamentul fiului lor- dar riposteaz' fa' de repro,urile
copiilor6p'rinilor care fac reclamaii vis2a2vis de comportamentul copilului lor. 9'rinii- mai ales
tat'l- recunosc c' %l %ndeamn' s' se *at'- dac' cineva %i face ceva.
M&to'& '& s,A"%7ar& a ,o%$orta%&ntu-u" &-&#u-u":
S,A"%7ar&a %&'"u-u": elevul a fost mutat %n diferite poziii %n clas'4 %n prima *anc'- pe
r3ndul dinspre fereastr'- cu o coleg' de *anc': dar acest lucru era deran;ant pentru ceilali elevi-
deoarece elevul H vor*ea cu colega de *anc'- se %ntorcea la *anc' cu faa la celelalte r3nduri de
elevi ,i le distr'gea atenia prin diferite modalit'i- plus c' nu era el %nsu,i atent: %n ultima *anc'
elevul H a fost cel mai atent- dar invoca faptul c' nu vede la ta*l'- de,i purta oc7elari de citit- nu
de distan': tat'l a spus c' acolo copilul lui este marginalizat- de,i nu era singurul elev %nalt care
st'tea %n ultima *anc' ,i- de multe ori- %nv''torul era colegul lui de *anc': %n prima *anc'-
singur- pe r3ndul dinspre fereastr'- se ;uca cu ;aluzelele trase- a mai %ncercat s' se deplaseze la
ta*l' su* motivul c' nu %nelege o liter'- ducea c3te ceva la co,ul de gunoi: %nv''torul a adoptat
un sistem de semne %n locul atenion'rilor- pentru a corecta comportamentul elevului H ,i a nu
deran;a pe ceilali: %n timpul pauzei- elevul H a tre*uit s' se ;oace acolo unde se afl' ,i
%nv''torul6un %nv''tor de serviciu ,i antrenat %n diferite ;ocuri6responsa*ilit'i- departe de
colegii cu care nu se %nelegea: a fost tratat cu %nelegere ,i calm- f'r' repro,uri.
Mon"tor"6ar&a ,o%$orta%&nt&-or "n'&6"ra7"-&C (n s,o$u- ana-"6&" un,*"ona-& B"
8)s"r"" %&to'&-or '& '"s,"$-"nar&>#&6" an&9a 1C 2 B" 1@!
Analiz3nd funciile pe care le %ndeplinesc comportamentele indezira*ile ale elevului H- se
o*serv' c' $r"n,"$a-&-& tr&7u"n*& a-& &-&#u-u" sunt4
n&#o"a "6"o-o8",) '& Aran) 2 disciplinare4 elevul s2a supus r&8u-a%&ntu-u"
clasei- acela de a m3nca la mas'- %n timpul pauzei- odat' cu ceilali elevi>:
n&#o"a '& at&n*"& =i s2a acordat atenie atunci c3nd a ridicat m3na ,i s2a
anunat c' dore,te s' r'spund'6s' comunice- folosind ca metod' &9t"n,*"a>: c3nd a r'mas %n urm'
la scris- r'm3nea %n pauz' s' termine =prin regulamentul clasei>4 ,ons&,"n*&-& -o8",& a-&
,o%$orta%&ntu-u": c3nd solicita e1plicaii suplimentare ,i a;utor la munca independent'- i se
5

atr'gea atenia s' mai citeasc'- p3n' se l'mure,te singur- a,a cum fac ,i ceilali elevi- altfel- dac'
prime,te a;utor la rezolvare- %l va costa un punct de fiecare dat' c3nd c7eam' %nv''torul- ,i nu va
mai avea ocazia s' ia I.G. la lucrare =,ostu- r)s$unsu-u">:
n&#o"a '& ,onort &%o*"ona- 2 a fost l'udat- de fiecare dat' c3nd a f'cut cel
mai mic progres K (nt)r"r&a $o6"t"#)E la sf3r,itul zilei- c3nd toi elevii %,i autoevaluau
comportamentul- %,i alegea un sim*ol ,i era fericit- atunci c3nd colegii ,i %nv''torul %l felicitau
pentru I.G.- %,i alegea c7ipul vesel ca sim*ol4 strat&8"a ,onta,tu-u" '& 8ru$: nu a mai fost *'tut
acas' de tat'l s'u c3nd f'cea diverse comportamente indezira*ile: c3nd a rupt coperta unui carnet
5 tip voca*ular al unui coleg- %nv''torul i2a oferit alternativele de a r'm3ne dup' ore ca s'
discute- despre comportamentul s'u- cu tat'l elevului6 elevul H s' cumpere carneel nou ,i s'2i
scrie colegului p'gu*it toate cuvintele care figurau %n voca*ular p3n' la acea dat' 5 elevul a ales
a doua alternativ': dup' ce a suportat ,ons&,"n*a -o8",) a comportamentului s'u- elevul a
constatat c' a depus mult efort pentru a scrie temele colegului ,i a concluzionat c' nu va mai
strica lucrurile: totodat' a fost aplicat' ,i strat&8"a '& "'&nt"",ar& a ro-u-u"4 elevul H s2a pus %n
situaia celuilalt elev ,i a v'zut ce ar simi- dac' cineva i2ar strica un lucru:
n&#o"a '& ,o%un",ar& 5 i2au fost l'udate temele curate ,i corecte- citirea
cursiv' ,i a fost ascultat zilnic la citirea temelor4 (nt)r"r&a $o6"t"#) 5 acest lucru l2a f'cut s' fie
,i atent 2 altfel r3ndul s'u trecea- dac' nu ,tia unde se cite,te 5 (nt)r"r&a n&8at"#): dac' %n
timpul ;ocurilor de rol sau ;ocurilor de atenie nu respecta o regul'- era scos din ;oc temporar 5
t"%&2out 2 - iar dac' se *'tea %n pauz'- st'tea %n *anc' %n pauza urm'toare- av3nd dreptul s' se
;oace- s' vor*easc' cu colegii care veneau la *anca lui- s' m'n3nce etc. 5 $&na-"6ar&a 2: a
constatat c' nimeni nu avea nimic cu el- colegii se ;ucau frumos cu ;uc'rioarele pe care le
aduceau de acas'- atunci c3nd vremea rea nu le permitea s' se ;oace %n curtea ,colii.
8n prezent- elevul H mai are tendina de a se mi,ca %n timpul orei- su* diferite prete1te-
dar acest comportament s2a diminuat foarte mult- fa' de clasa I. .e asemenea- mai are puseuri
de violen' fa' de colegi- dar se controleaz' destul de mult- mai ales c' tat'l nu2l mai
%ncura;eaz' s' se *at'- dac' este provocat. 9entru anul viitor- %nv''torul ,i2a propus un opional
5!

de consiliere cu titlul OCine sunt eu#N- ocazie pentru continuarea eforturilor de sc7im*are a
comportamentelor indezira*ile.
CONCLU<II
Climatul grupului %n care fiin'm poate influena sau sc7im*a conduitele noastre- opiniile-
iar- pentru un o*servator neavizat- unitatea personalit'ii noastre. $e poate considera ca un adev'r
general vala*il faptul c' acelea,i persoane pot avea comportamente diferite %n funcie de mediile
sociale %n care se plaseaz' la un moment dat: r'spunsurile ,i reaciile lor variaz' dup' atmosfera
grupurilor %n care se g'sesc. .eci- comportamentele o*serva*ile ale indivizilor plasai %n diferite
am*iane de munc'- sunt direct induse =determinate> de aceste am*iane.
8n instituia de %nv''m3nt dinamica rolurilor este accentuat'- pe de o parte prin
manifestarea mo*ilit'ii orizontale =profesorii trec de la o unitate de %nv''m3nt la alta- de
e1emplu suplinitorii- dar ,i cadrele universitare: proces care se preconizeaz' c' se va accentua ,i
generaliza- datorit' descentraliz'rii>. 9rincipala cauz' a mo*ilit'ii sociale- poate sistemic'- este
e1istena mecanismelor ,i canalelor de orientare a oamenilor preg'tii adecvat pentru anumite
posturi- celelalte se manifest' mai puin din moment ce veniturile %n %nv''m3nt sunt mai mici
=stratificarea social' sau e1istena unor stimuleni>. <ste incontesta*il c' instituia educaional'
este caracterizat' printr2o mare ,i comple1' mo*ilitate.
8n relaiile interpersonale- conteaz' nu at3t cum este omul %n realitate- ci cum se manifest'
el %n contactele cu ceilali- deci nu at3t %nsu,irile sau tr's'turile ascunse- ci acelea care se
e1teriorizeaz'- care sunt f'cute pu*lice. 8n acest sens- %n lucrarea O<ul ,i personalitateaN- autorul
Klate Mielu ne ofer' o descriere a ceea ce se nume,te personalitatea perceput- care cuprinde
ansam*lul reprezent'rilor- ideilor- aprecierilor cu privire la alii.
A,a cum individul %,i formeaz' o imagine de sine- tot a,a el %,i formeaz' ,i o imagine
despre alii- care %l g7ideaz' %n comportamentele fa' de ace,tia. .ac' o persoan' crede c' o alta
este desc7is'- sincer'- se va raporta ca atare la ea- dac'- dimpotriv'- o consider' ca fiind
5+

nesincer'- va manifesta reticene fa' de ea. $e pare c' mecanismul esenial al unei asemenea
imagini este atri*uirea.
BIBLIO;RAFIE:
B)7anC A'r"ana 5 $onsiliere educaional )4%id metodic pentru orele de dirigenie i
consiliere>- Imprimeria OArdealul- Clu;20apoca- 2""1:
Bo8atA=C <o-tan 5 1anual de psi%ologia muncii i organizaional, <ditura 9olirom-
Ia,i- 2""4:
Bursu,C Bo8'anaE Po$&s,uC A-"na 5 1anagementul clasei =)7id pentru profesori ,i
%nv''tori 5 %n cadrul proiectului OCum ar tre*ui profesorii s' previn' pro*lemele de
comportament ale elevilorN 5 training4 O9rogramul de formare pentru profesori privind
managementul comportamental al elevilorN- finanat de c'tre Q0IC<I &om3nia ,i Centrul
9arteneriat pentru <galitate 5 din fonduri primite de la Iundaia pentru o $ocietate .esc7is'>-
Gucure,ti- 2"":
Cu,u2 C"uAanC ;&an"naE Tro"nC Do"na 5 Educarea copilului cu devieri
comportamentale- <ditura $Clvi- Gucure,ti- 2"":
;o-uC P!C :&r6aC E!C <-at&C M. 5 #si%ologia copilului- <...9. Gucure,ti- 1//4:
Mo-'o#anC Ra%ona 5 0ntervenii cognitiv-comportamentale n diferite domenii.
!plicaii ale principiilor cognitiv-comportamentale n domeniul educaional =Curs de formare
profesional' continu'>- Gucure,ti- 2"":
To%BaC ;A&or8A& 5 $onsilierea i orientarea n coal- <ditura Coresi- Gucure,ti- 2"":
To%BaC ;A&or8A& 5 3evista ."nvmntul primar/ nr. 5, art. .6trategii de sc%imbare
a comportamentelor indezirabile la elevi/, Gucure,ti- 1//+:
Tr"$onC C"$r"an 5 1anagementul conflictelor i te%nici de negociere 7 note de curs-
2""4:
<-at&C M! 5 Fundamentele psi%ologiei- <ditura LCperion HH- Gucure,ti- 1//4.
5/

"