2.

Caract f f al tarii noastre sub

aspectul marimii si rasp in ter:F F
al tarii nostre este de 6366000 ha,
supr ocupata in 97% de padurii si 3%
de celelalte supr necesare.De-a lungul
timpului supr paduroasa sa micsorat f
mult:in 190 au fost 7!00000 ha, in
1973-6309000 ha 66% din pad sunt
situate la munte, !% in "ona colinara
si 10% in "ona de campie.#arimae ff
se e$pr prin procente de
impadurire,proc de impad este de
6.%%, unui locuitor ii re&ine
0.%ha.'cest indicator &aria"a f mult.
(cel mai mare este in )aras-)e&erin
0.97ha, *D, *', +,,),-
3.Compozitia pe sp a pad din tara
noastra:pre" imp din mai multe pc de
&edere: profilarea ind de profilarea
lemnului,acti&itatea sil&icultorilor.
.ruparea sp se face dupa imp ec si
e$igentele pe care le au in :-foioase
70.% si rasinoase 9.%%. principala
sp de ras este #o7/%,0r16%,1i6%.
(),,23,0+,*4,+,-. +ea mai mare
pondere din fo o are Fa31.!%,)t
1%%,D3 1/.9%, D#!.9%.
4.Structura pad pe cl de
varsta:,arsta det cresterea,
producti&e si sort pe care il putem
o5tine la
e$ploata5ilitate.1roducti&itatea
cresterea medie 6an6ha a pad din tara
noastra este de /.70m
3
6an6ha
Fa-/.1m
3
an6ha,)t 3./,D#-/(plopii
4asinoasele7. m
3
6an6ha.
5.Productia de lemn a pad din tara
noastra: prod de lemn pe care o dau
pad din tara nostra este de 1/ mil m
3
)tructura pe sp a productiei lemnoase
este :
)p 1onderea
&ol comp.
3otal
FF
1!
%/
100
4as 37.
!
9.%
Fa 31.
6
31.!
)t 9.3 1%.0
Dt 1.
1
1/.9
Dm 9.6 !.9
'ceasta posi5ilitate nu se recol
uniform din toate paduril tarii
noastre.3aieri principale-10-10./ mil
m
3
, 3. )ec-3-3./ mil m
3
3. de igiena- -./mil m
3
. )tructura
pe sortimente a
productiei de lemn rotund din tar
noastra (000-
3otal lemn rotun
131!%m
3
,lemn industrial 10116
m
3
,lemn de foc 303 m
3
. +resterea
3396m
3
(rasi 61%, foioas
39%-.1anouri din lemn 306m
3
, 1'7,
1F7,Furnir,
hirtie si cartoane 3!0 mii tone.
6.Caracterizarea ff mondial sub
aspectul marimi rasp, compoz pe
lob:+omp pe sp in pad glo5ului
predomina foioasele(67%-. 4as sunt
rasp in emisfera 2(33%-, ele detin
1% din compo" pad iar foioasele
99%.'5undenta pad 3%. Din supr
pad .lo5ului noi detinem cca 0.%
iar &ol lemons e$pl 8 0./%.
!!."ermeni de renta fores,ta#a
fores, cost si pret de vanzare al
lemnului :1rin cost al productiei
intelegem consumul de mi9l de prod
si fortele de minca dintr-un proces de
prod, consum e$pr &aloric:+:mp;s.
,aloarea unui prod este o &al
o5iecti&a, ea depinde de cost si de
pretentiile pe care le are statul.
$enta forestiera este un &enit pe
care il reali"ea"a cine&a:4f:,-
(<;=;D;0-.=-impo"itul pe care il
plateste orice firma catre stat,D-
do5inda, 0-5eneficiul pe care firma il
pretinde,<-e$ploatarea, transportul.
=. ,>( - si ==. ,?( -.4aportul
dintre , si ( - se poate schim5a.
"a#a forestiera: coincide cu
notiunea de pret al lemnului.
Pretul unui 5un este inflientat de mai
multi factorii:-de ni&elul costurilor
Functiuni:- sa acopere aceste
cheltuieli,- stimulea"a prin
producator at cand pretul pe piata este
mare
!2.Stab pretului de vanzare al
lemnului pe picior: se face sta5 un
pret de li&rare care sa acopere
cheltuielile. 1t sta5 pretului lemnului
pe picior se fol met costului complet,
pp calculul 1mp:+;'6, si consta in
e&identierea corecta a tuturor
cheltuielilor facute intr-un ar5oret de
intemeiere si pana la e$ploatare.+-
cheltuieli pt gosp ar5oretului, 1mp-
pretul mediu partial, ,- &olumul
productiei anuale, '-fondul de
acumulare pe care ocolul il adauga la
costuri pt a reali"a un profit.
1mt:+;'6,;()ma$-)i-.)ma$-
cheltuiala care se face pt ar5oretele in
cele grele cond de e$ploatare, )i-
diferenta intre cele mai grele cond si
cele normale ale ar5oretului, ()ma$-
)i-@renta diferentiata. 1mt-pretul
mediu total
1mp:A+;'6,; ()ma$-)i-BCsp6<m
unde
Csp-coef &aloric atri5uit fiecarei sp,
<m-o medie ponderata intre &ol unei
sp. <m: &1;C1;&C;D.; &nCn6&1;D.
;&n.)ta5ilirea pretului de li&rare al
lemnului pe picior se face prin
licitatie.
!%.&unctiunile firmei si continutul
acestora.Functiunea este o grupa de
acti&itati prin care se reali"ea"a un
o5iecti& partial deri&at din o5iecti&ul
final al firmei.a-.Functia de cercetare-
de"&.se refera la acti&.de
cercetare.+ercetare:acti&itatea de
descoperire a noi
legitati.De"&.:acti&.prin care folosind
legile dupa care se desfasoara un
fenomen.5-.Functia de productie
cuprinde acti&.pri&ind transf.materiei
prime pe linia tehnologica pana la
o5tinerea produsului
final.c-.F.comerciala cuprinde :f.de
apo&i"ionare,desfacerea,depo"itarea
materiilor prime,acti&.cu marCeting se
ocupa cu studiul pietii cu doua
scopuri :unele s-ar putea desface
marfa,profilarea productiei dupa
cererea pietii.d-.F.financiar-conta5ila
cuprinde grupe de
acti&itati :sta5ilirea fondurilor 5anesti
necesare intrprinderii pt.a-si desfasura
acti&.in 5une cond.,acti&.conta5ila se
inregistrea"a consumurile,cheltuielile
si costul materialelor-cata productie
s-aaaaa o5tinut,acti&.pri&ind
recrutarea fortei de munca.
!'.(biectul stiintei conducerii)
acti&itatile comple$e au ne&oie de un
conducator.' fost def.in mai multe
moduri.FaElor-prin conducere tre5uie
sa intelegem arta.1rin management se
intelege procesul de organi"are a
resurselor
umane,informationale,fi"ice si
umane.#anagementul firmei se
ocupa cu studierea proceselor si
relatiilor de management din cadrul
proceselor in &ederea descoperirii
legitatilor si principiilor care le
gu&ernea"a si perceperea a noi
metode,sisteme,modalitati de
conducere a intreprinderii din care sa
re"ulte cele mai 5une re"ultate.+a
stiinta are acceptiuni :descoperirea
de legi(ca stiinta- si cunoscand legile
si aplicandule(ca practica-.)tiinta
managementului se 5a"ea"a pe cate&a
principii firmulate de FaEler :-stiinta
in loc de traditionalism,armonie in
locul relatiilor
conflictuale,producti&itate ma$.a
muncii prin org.si instruirea
muncitorilor.
2*.&unctiile conducerii.-indeplineste
o serie de acti&itati care sunt grupate
in / functii ale intreprinderii
formulate de FaEler.-
pre&i"iunea,organi"area,comanda,coo
rdonarea,controlul.1re&i"iunea-
functie imp.care consta in a anticipa
modul in care se &a desfasura un
fenomen care ne interesea"a.

2!.(ranizarea-punerea de acord a
tuturor compartimentelor din
str.intr.urmareste urm.
aspecte:org.intr.:sta5ilirea
compartimentelor si a liniilor
erarhice,org.prod.intr.:se urmareste
"ilnic si participa toate
compartimentele.+omanda este
functiunea in care se sta5ilesc
solutiile
pt.re"ol&.pro5l.conducerii.)ta5ilirea
solutiei optime nu se poate sta5ili pe
5a"a de e$perienta.1t.ca o deci"ie sa
ai5a efectele dorite tre5uie sa e$iste
un organ de deci"ie puternic.Deci"ia
tre5uie sa fie coord.cu alte
deci"ii,formularea clara a
preci"iilor,deci"ia tre5uie luata la
timp.+oordonarea este acea functie in
care conducatorul pune de acord
eforturile facute de anumite
compartimente pt.re"ol&.unei
pro5leme actuale.+ontrolul se face cu
un singur scop :pt.a &edea daca
e$ecutantii respecta deci"ia luata.=n
sil&.este de mare imp.formele de
control :pre&enti&e,efectuate in
timpul desf.procesului,efectuat dupa
desf.procesului.)e face in &ederea
constatarii calitatii lucrarilor.
22.+etode de conducere.Folosesc
un e&antai f.5ogat de metode de
conducere.1rin o5iecti&e(#1F-
management prin o5iecti&e-se
sta5ilesc principalele o5iecti&e
porninduse de la o5iecti&ul gen.al
intr.1rin proiecte(#11-se intocmeste
pt.mai multe comple$e si sunt legate
de constructii,de reali"ari.)e
reali"ea"a prin 3 etape :ela5orarea
proiectului,reali"area lucrarii
resp.,prin e$ceptie(#1G-,pe
produs(#1,1r-cand se estimea"a un
nou produs,conducatorul pt.asi
asigura reusita isi alege un
responsa5il de produs,-#10.#etoda
5rainstaming.'lte met.de
conducere :sedinta,Delphi-metoda
repetitiei:pt.gasirea unei solutii cei
care org.,sta5ilesc solutii prin
emiterea unui chestionar ta5loului de
5ord.
%.Ce sunt investitiile si care este
imp.lor pt.dezv.ec.nationale si a ec.
&orestiere.=n&estitiile sunt lucrari de
construire,de achi"itionare si montare
a mi9loacelor fi$e,producti&e i
neproducti&e,lucrari de prospectiuni
geologice,precum si reparatiile
capitale a mi9loacelor fi$e.=n&estitiile
se incheie cu darea in functiune a
noii capacitati de productie.+resterea
productiei nu e posi5ila fara
in&estitii.+lasificare :=.producti&e-se
fac in ramuri ale economiei in calitate
de ramuri
producti&e(industrie,transporturi,telec
omunicatii,alimentatie
pu5lica- H=.neproducti&e-ramuri
neproducti&e(sportul,sanatatea,in&ata
mantul-.Dupa structura
lor :i.constructii-monta9 :cheltuieli
pt.constructii sau monta9,aducerea
utilitatilor in constructii Hi.utila9e-
partea cea mai imp.intr-o
in&estitie,partea care produce fiind
puse in functiune Hi.prospectiuni
geologice-cheltuieli pt.sondarea
terenului Hi.di&erse-cheltuieli
referitoare la proiectul in&estitiei sau
cheltuieli pt.calificarea
muncitorilor.Dupa sursa de
finantare :i.de la 5ugetul de stat :de
interes national,de care 5eneficia"a
intreaga economie si i.proprii.Dup
caracterul in&estitiilor :i.pt.crearea de
noi capacitati Hpt.mentinerea
capacitatii e$istente Hi.su5 limita si
peste limita cu restrictii la apro5are.
'.Particularitatile investitiilor
silvice si continutul proramului de
investitii silvice.=n orice proces de
productie sunt pre"enti cei 3
factoru :natura,munca,capitalul.#unc
a asigura sistemul de
productie.2atura repre"entata de
o5iecti&ul nuncii care intra in
procesul productiei,nere"ultate dintr-
un proces de productie
anterior.+apitalul intra in procesul de
productie,ca 5unuri si o5iecte dintr-un
proces de productie anterior.1adurea
poate fi :capital si factor
natural.1adurea culti&ata-cel mai
imp.capital.+a mi9loc fi$ utili"at in
procesul de productie,padurea nu se
u"ea"a,deci nu tre5uie creat fond de
amorti"are.
!*.,ficienta ec.a investitiilor si
indicatorii de e#primare ai
acesteia.Gficienta ec.a in&estitiilor e
considerata ca
re"ultat al unei acti&itati caract.prin
raportul dintre efectul o5tinut si
efortul depus.=ndicatorii-nr.cu
a9utorul carora caracteri"am anumite
fenomene.=ndictorii de caracteri"are
ai eficientei ec. :-eficacitate in&estitiei
G1:16=
1:productia anuala H=:in&estitia
totala.G:=61.-in&estitia specifica
=):=6I,I-capacitatea de productie
fi"icaH-rata profitului 1"%:1r6+H1r:,-
+.-durata de recuperare a in&estitiei
Dr:F61r(m-H1r-profit net.
DrJ:=61r(5-,1r(5--profit 5rut H-durata de
recuperare a in&estitiei suplimentare
Drs:=-=16(+-+1-KI.
!3.-efinirea
intreprinderii."rasaturile ei
caracteristice.Def.=ntreprinderea este
un ansam5lu organi"at de mi9loace de
productie si resurse umane,ansam5lu
creat in &ederea conducerii de 5unuri
si ser&icii in &ederea
conditiilor de profit.3rasaturile
caracteristice ale intreprinderii :
-intreprinderea este o unitate tehnico-
producti&a
-intreprinderea este o unitate
economica administrati&a,ea are un
in&entar propriu pe care il foloseste
cum este mai 5ine,este inregistrata in
registrul comercial,are conducere
proprie si un sediu.
-intreprinderea are personalitate
9uridica care ii da dreptul sa ai5e
&enituri,5uget.)istemul este un
ansam5lu de elemente intre care
e$ista o serie de corelatii,capatand
insusiri noi.
!4..ntreprinderea ca
sistem.Subsistemele din cadrul
intreprinderii..ntreprinderea ca
sistem cibernetic.
=ntreprinderea este un
sistem.'5ordarea sistemica a
intreprinderii pre"inta o serie de
a&anta9e.Ga este tratata ca un
intreg.'5ordarea presupune
incadrarea unor
su5sisteme :1-.)u5sistemul
conducator,care cuprinde elemente
care dau deci"ii.-.)u5sistemul de
relatii,de legaturi,sistem
informational care transmite relatia de
sus in 9os si in&ers.3-.)u5sistemul
e$ecuti&,cuprinde toate
compartimentele de
productie.=ntreprinderea intruneste
trasaturile unui sistem ci5ernetic care
este un sistem de
autoreglare.=ntreprinderea ca sistem
ci5ernetic se deose5este de
sist.naturale.=ntreprinderea este un
sistem socio-economic,reuneste
mi9loace de productie si resurse
umane.G un sistem creat de om si are
o finalitate 5ine pronuntata.
-este un sistem dinamic si adapti& pe
parcursul de"&oltarii intreprinderii
-este un sistem deschis,ea constituie
un sistem,este un ansam5lu de
elemente.
!5.,lementele componente ale
structurii oranizatorice a
intreprinderii.
-postul
-functia
-compartimentul
-relatii dintre compartimente
-ni&elul ierarhic
-ponderea ierarhica
1ostul este ansam5lul
atri5utiilor,competentelor si
responsa5ilitatile pe care le are o
persoana in intreprindere.1ostul
tre5uie sa fie 5ine conturat.Functia
este suma tuturor posturilor identice
dintr-o intreprindere.+ompartimentul
este grupul de oameni care desfasoara
acti&itate identica sau complementara
pt.reali"area unei pro5leme.Gl poate
a&ea anumite profile :
-compartimente operationale H
comp.functionale.+omp.operationale
se desfasoara acti&itatea de
productie.+omp.functionale se
tin e&idente,se furni"ea"a date
necesare.2i&elul ierarhic este distanta
ce e$ista in compartimente aflate su5
compartiment.=n str.organi"atorica a
intreprinderi nu este 5ime sa a&em
mai mult de 6 ni&ele
ierarhice.1onderea ierarhica e$prima
nr.de compartimente conduse de un
sef.4elatiile dintre compartimente
sunt :-relatii de cooperare
-relatii de autoritate.4elatiile
ierarhice:raporturile care e$ista intre
o persoana si compartimentele situate
pe o linie inferioara.4elatiile de
cooperare:cooperari intre oameni
aflati in aceeasi linie ierarhica.1ot
a&ea efecte negati&e.4elatiile de
control se sta5ilesc cand un sef,un
conducator &erifica,dar da delegatie
unui e$ecutant.
!6.Sisteme/tipuri0de structuri
oranizatorice si caracteristicile
acestora.)tructurile au urmatoarele
caracteristici :
-structura ierarhica,liniara,militara.
7egaturile dintre compartimente sunt
legaturi ierarhice.
-structura functionala(*.FaElor-
Dispo"itiile date de specialisti sunt
corespun"atoare :e$ecutantul +
primeste dispo"itii de la 01,0,03,0!
dar care pot fi contradictorii.
-structura mi$ta(ierarhic-functionala-
' fost reali"ata o str.mi$ta in care se
intrunesc relatii(compartimente de
e$ecutie-.
34.Productivitatea muncii.-
intelegem eficacitatea cu care este
cheltuita munca in procesul de
productie.1roducti&itatea se poate
e$prima in moduri:
-prin cantitatea de produse o5tinute
de un muncitor in unitatea de timp
-timpul consumat de un muncitor
ptr.reali"area unei unit.de
produs.=mportanta producti&.muncii
este f. #are ,ni&elul producti&.muncii
depinde de ni&elul de de"&oltare ec.a
unei societati.1rod.inalta influentea"a
&ol.productiei mai mare,cresterea
&enitului national.=mp.ni&e
lului prod.muncii a fost apreciata iar
parintele acesteia a fost FaElor.#unca
este factorul cel mai imp.in procesul
de productie si este repre"entat atat de
muncitori cat si de
managerul,intreprin"atorul.#unca
este caract.prin acti&itatea utila si
constienta prin care se reali"ea"a cele
materiale.#unca poate fi mai mare
sau mai mica pe unitatea de
produs.+antitatea de munca
inregistrata in procesul de prod.se
masoara prin durata ei.
-producti&itatea manuala
-producti&itatea sociala.
35.+etode folosite pentru calculul
productivitatii muncii.1.#etoda
unitatilor naturale-aceasta se
caracteri"ea"a prin aceea ca e$prima
sugesti& cat produce un muncitor in
unitatea de timp.L1:I63(om6"i-
'ceasta metoda are calitatea ca este
f.e$presi&a.
.#etoda unitatii con&entionale-se
caract.prin aceea ca speciile care se
reali"ea"a in cant.mici se transf.cu
a9utorul unui coef.de transformare.
<:2pc62pi
L:om6"i
3.#etoda &alorica pre"inta a&anta9ul
ca se foloseste o singura unit.de
masura.
L3:36I(om6oreKom6"ile6m
3
-
+aile de crestere a L:factorii care
influentea"a ni&elul prod.muncii:-
progresul
ethnic:mecani"area,automati"area,inf
ormati"area,introducerea proceselor
tehnologice noi,asimilarea de noi
produse.
-cond.atmosferice
-organi"area conducerii si a muncii
are in &edere im5unatatirea
str.organi"atorice a intreprinderii.
=M:Li6Ls
Li:prod.muncii in anul anterior
Ls:prod.muncii in anul current.
5*.Contractul colectiv de
munca.(bliatiile administratiei si
ale salariatilor prevazute in
Contractul de munca.Gdocument in
care se reglementea"a raportul dintre
cond.adm.si salariati.'ceste raporturi
respecta anumite legi /!6003 si
pre&ederi din codul muncii.+ontractul
colecti& poate sa preci"e"e anumite
detalii,el se incheie pe termen de un
an si este semnat de directorul
intreprinderii.)unt cuprinse o5ligatii
generale ale conducerii adm.3re5uie
sa asigure fonduri pt.plata
muncitorilor.1t.salariati o5ligatii :
-sa se pre"inte la ser&iciu dupa
programul sta5ilit,sa participe la
reali"area planului de productie,sa nu
desfasoare acti&itati concurentiale.