PARTICULARITATI ALE REG RADIATIV AL PADURII

covorul vegetal retine o parte importanta din radiatia solara astfel

numai o parte din radiatie ajunge la sol. Cantit de energ solara
retinuta le nivelul covorului depinde de caracteristicile vegetatiei.
Covorul veg creeaza o suprafata activa suplimentara cu totul
deosebita ca functiuni si configuratie de cea a solului si a apei. In
cazul padurii suprafata activa este la nivelul coronamentului, aici
desfasurandu-se procesele radiative de absortie si reflexie a radiatiei
solare precum si cedarea de caldura prin radiatia proprie. In ceea ce
priveste albedoul se stie ca padurea reflecta numai 1/5 sau din
radiatia incidenta. adiatia solara retinuta la nivelul coronamentului
si luminozitatea din interiorul padurii depind de com!pozitia, varsta si
starea de veg a padurii.
PARTICULARITATI ALE REG RADIATIV IN REG CU
RELIEF ACCIDENTAT in ce priveste influienta altitudinii se
cunoaste ca odata cu cresterea ei are loc reducerea masei atmosferice
si cresterea transparentei aerului ccea ce det micsorarea pierderilor
prin absortie si difuzie deci sporirea intensitatii radiatiei solare
directe.. intensitatea radiatiei difuze scade cu altitudinea mult mai
incet iarna decat vara, dat continutului mai redus de vapori de apa in
anotimpul rece. "edia anuala a intensitatii radiara difuze la alt de
#$%# m in alpii bavariei este de #,5 ori mai mica decat in &irol.
'xpozitia si panta versantilor influienteaza puternic atat intensitatea
radiatiei primite cat si durata insolatiei. (ar5a cu cat panta este mai
mare cu atat va trebui mai mult timp dupa rasarit pentru deplasarea
soarelui din partea nord-estica a orizontului spre cea estica si pentru
ridicarea la inaltimea necesara pentru a ilumina expozitia anuala.
PRINCIPALELE LEGI ALE RADIATIEI TERMICE orice corp
care are t mai maire de ) absolut e capabil sa emita radiatii. adiatia
produsa prin incalzirea corpurilor* radiatia termica. +oarele este o
puternica sursa de radiatie. 'l emite o mare varietate a radiatiei, dar
cea mai mare parte a emisiei sale o constituie radiatia termica.
,amantul si atmosfera sa emit, de asemenea, radiatii termice.
Cunoasterea proc de radiatie si in special a celor privitoare la
sc-imbul de energie intre suprafata pam si atmosfera prez o mare imp
in meteorologie.in studiul radiatilor se utilizeaza dif marimi numite
marimi radiante. .stfel, cant de energie emisa de unitatea de supraf a
unui corp in unit de timp se numeste putere de emisie. In meteo se
intrebuinteaza notiunea de intensitatea radiatie, definita prin cant de
energ exprimata in calorii emisa sau primita de unitatea de suprafata
in cea de timp.
b/ legile radiatiei termice au o larga aplicabilitate in studierea proc si
fen meteo pt ca acestea se studiaza la cursul de fizica in cele ce
urmeaza prezentandu-se nu0mai unele elem de baza cu privire la
princip legiale energ radiante.
c/ legea lui 1irc--offse refera la raportul dintre puterea de emisie si
cea de absortie a uni corp, stabilind ca raportul dintre puterea de
emisie a unui corp 2'/ si cea de absortie 2a/ nu depinde de propr
fizice ale corpului ci doar de t acestuia si de lungimea de unda a
radiatiilor, fiind egal cu puterea de emisie a corpului negru in aceleasi
conditii.
'/ . *'3.
,t corpul negru .*1, deci '*'3 . potrivit legii lui 4 5- puterea de
absortie a unui corp, la o lungime de unda data este egala cu puterea
sa de emisie, cu alte cuvinte un corp care absoarbe bine va radia de
asemenea bine.
6'7'. 68I +&-9:6&;".33 stabileste ca puterea emisiva totala
a unui corp negru este prop cu puterea a patra a temp absolute a
acelui corp in care '* < &
=
in care sigma este o cost de
proportionalitate.
6'7'. 68I >I'3 numita si cea a deplasarii se refera la modul cum
variaza cu &, puterea emisiva pt fiecare radiatie. ,rodusul dintre
lungimea de unda si t absoluta este un nr constant <t* constant. ,p
ca un corp negru aflat la t1 emite un spectru continuu. 3otam cu 1 o
lungime de unda oarecare din acest spectru. ?aca ridicam la &# t
corpului respectiv, atunci lungimea de unda considerata va deveni #.
1<&1*#&#
RADIATIA SOLARA IN ATMOSFERA SI LA SOL INFL ATM
ASUPRA RADIATIEI SOLARE. .bsortia este produsa in special
de gazele cu un continut variabil si mai putin abundent 5 ozonul,
vaporii de apa si C#: absortia energiei radiante de catre constit atm
are caracter selectiv. .stfel ozonul poseda o considerabila capac de
absortie in cateva domenii ale spectrului insa princip benzi de
absortie sunt situate in ultraviolet si vizibil. Impreuna cu oxigenul din
atm superioara, ozonul produce prin absortie limitarea spectrului
solar la niv ozonosferei la lung de unda de ),$ micro si contribuie la
incalzirea str de aer respective. C#: prod o absortie puternica in
infrarosu. ?in benzile sale de absortie cea mai importanta este situata
intre 1#,= si 10,1 micro unde se afla energia max a radiatie termice
emisa de atm. (aporii de apa au un spectru de absortie complex situat
in domeniul infrarosusi cel vizibil.
?ifuziunea radiatiei solare in atm este un proc fizic de o deosebita
imp. .erul atmosf repr un mediu optic neomogen si de aceea este
capabil sa difuzeze radiatia solara. ?if radiatiei e produsa de mol de
aer cat si de catre particulele mai mari 2 picaturi de apa, cristale de
g-eata/ insa in mod cu totul diferit. In primul caz fen se numeste
difuzie mol iar in cel de al doilea dif de particule. ?ifuzia decurge
conform legii ra@leg-jeans care stabil ca in domeniul radiati vizibile
coef de extintie prin difuzie e invers prop cu puterea a patra a
lungimii de unda a radiatiei incidentedepinzand si de starea fizica a
mediului difuzat si avand o val data de relatia 1*A#<
A
/A
4
<2n-
1/
#
/3 in care 1* coef de extintie prin difuzie. *lungiemea de unda
a radiatiei , n * indicele de refractie al BC.
RADIATIA EFECTIVA este data de dif dintre rad terestra si cea
atmosferica. Ie*It-Ia. "arimea rad efective depinde indirect de temp
suprafetei terestre si de temp si umezeala aerului. ?at caract
pemanent al radiatiei atmosferice, considerand val sa medie de ),=#
cal. Cm
-#
.min
C1
atunci in #= - unitatea de supraf terestra primeste de
la atm o cantit de energ egala cu cea primita de la radiatia solara
directa de aceasi suprafata intr-o zi senina de vara. ,rin modul cum
act asupra radiatiei solare directe, pe care o lasa sa treaca spre pamant
si asupra radiatiei terestre pe care o retine atmosfera indeplineste un
rol de sera.
RADIATIA DIFUZA pe langa cea solara directa supraf pam
primeste ziua inca o cant de energie radianta, dupa proc de difuz a
radiatie solare de catre atm. .cestea se num radiatie difuza.
?istributia energ in spectrul radiatiei difuze se deoseb de cea a
radiatiei solare directe. adiatia difuza de cer senin este mai bogata
in radiatii cu unda scurta si max de energ se situeaza in domeniul
undelor mai scurte decat in spectrul radiatiei directe 2),=#5-),=5)
micro/. Intensit radiatiei difuze se exprima tot in cal pe cm cub. "in,
iar mesrsul sau diurn si cel anual depinde de o serie de factori ca 5
inlat soarelui, transparenta aerului, alt, etc astfel pe timp senin dupa
rasaritul soarelui cresterea intensit radiatiei directe, favoriz o difuzie
din ce in ce mai intensa, provoaca o crestere coresp a radiatiei difuze
si inregistrarea unei val max la amiaza. 6ainalt mici ale soarelui, in
fnct de transparenta atm, radiatia difuza are val comparabile cu cele
ale radiatiei directe, apoi, pe masura ridicarii soarelui cresterea
radiatiei difuze ramane in urma cresterii intensitatii radiatiei directe.
RADIATIA DIRECTA radiatia solara trecand prin atm este numai
partial absorbita si difuzata astfel incat cea mai mare parte ajunge
direct la sol numindu-se radiatie solara directa. Constituie sursa
energetica principala pentru suprafa terestra. In comp sa spectrala
intra, desigur, toate acele radiatii din spectrul solar care nu au fost
retinute in atmosfera sau in spatiul cosmic. In consideratiile facute cu
privire la act fact care det intensitatea radiatie solare pe supraf
terestra, exprimarile cantit s-au referit la intensitatea acestei radiatii
pe unitatea de supraf dispusa normal pe directia razelor solare.
Incidenta normala a radiatiei solare se face insa numai in unele cazuri
pe supraf pamantului, de aceea ung-iul de incidenta sub care cad
razele pe supraf ter are un rol imp in modif intensit radiatie solare.
.celasi fascicul de raze incalzeste mai puternic o supraf atunci cand
el cade oblic. In pozitie normala, fasciculul incalz o supraf egala cu
sect sa. ,e masura cresterii oblicitatii fascicolul se risipeste pe o
supreaf care depaseste din ce in ce mai mult sect sa si de aceea
incalzirea este din ce in ce mai slaba
MERSUL ANUAL AL INTENSIT RADIATIEI DIR se stud prin
intermediul val maxime de la amiaza sau folosin val mediei lunare.
'l este det de variatile periodice ale inalt solare, precum si de
trannsparenta atm. ?rept urmare, mersul anual are un max in ultimele
luni ale primaverii. In plina vara cand transparenta e micsorata din
cauza impuritatilor si un minimul in dec, cand soarele are cea mai
mica inalt deasupra orizontului. .mplitudinea variatiei anuale a
radiatiei directe este considerabil mai mare pe supraf oriz si in reg cu
lat mai mici. 8n alt factor care infl radiatia solara dir este
nebulozitatea. 3orii inf cei mai grosi si compacti anuleaza integral
fluxul radiatiei directe.
MESRUL DIURN al intensit rad solare directe se studiaza cu ajut
val orareexprim in calorii pe cm cub ori min. intr-o zi senina in care
norii nu acopera intreg discul solar, intensitatea radiatiei solare prez
in mers carac printr-o oscilatie simpla. 'a incepe cu rasaritul soarelui,
creste odata curidicarea acestuia deasupra oriz, atinge o val maxima
la pranz si scade apoi pana la apus cand se anuleaza total. (al maxim
de la pranz potrivit legii lui 9ouguer este mai mare vara decat iarna si
descreste cu lat, pt ca in timpul verii la lat mici, masa atm strabatuta
de raze e mai mica. Cresterea contin de impurit atm reducand
transparenta atm, det scaderea intensit solare directe. ?in cauza
aceasta c-iar in zilele senine curba de variatie a intensitatii radiatiei
solare prez uneori, vara , in timpul amiezei cand turbulenta este o
stacnare sau o scadere iar in zilele cu cerul partial acop de nori, un
mers neregulat.
RADIATIA TERESTRA SI ATMOSFERICA Et*4< B< &
=
. fact
de proportionalitate 1 poate avea pt dif supraf nat val cuprinse intre
),D5 si ),$$. radiatia emisa de un corp avand temp pamantului va fi
de unde lungi adica in domeniul infrarosu. +trabatand atm radiatia ter
este absorbita in mare masura de vaporii de apa si C:#. radiatiile
emise de aerul atmosferic incalzit vor fi tot de lungime mare de unda
ca si radiatia terestra. Curba spectrala a radiatiei atmosferice prez o
banda de discontinuitate intre lungimile de unda D-1A care coresp
tocmai maximului de energie din spectru radiatiei terestre. adiatia
care se indreapta spre pamant este opusa radiatiei terestre si se
numeste contraradiatia atmosf.
REFLECTIA RADIATILOR raportul dintre radiatia reflectata si
cea incidenta se numeste albedou. .*Ir/Ig <1)). albedoul solului
variaza intre limite relativi inguste si depinde de culoarea si
umiditatea solului. .lbedoul covorului vegetal depinde de speciile si
componentele anotimpului de culoarea si starea frunzisului. .lbedoul
suprafetelor acvatice este in general mai mic decat al solului avand
val cuprinse intre %-0E vara si 1#-15 iarna. 'l creste insa la pozitiile
joase ale soarelui. .lbedoul are un mers diurn si anual destul de bine
exprimat cle mai mici val ale albedoului inregistrandu-se la amiaza
iar minimul anual fiind vara. In gen albedoul creste o data cu
micsorarea inaltimii soarelui.
REGIMUL TERMIC AL SOLULUI
VARIATIILE PERIODICE ALE TEMP SOLULUI IN
ADANCIME se poate constata ca variatiile de temp de la supraf
solului se transmit si in adancime. ,e masura ce adancimea creste
amplitudinea termica diurna la diferite adancimi se micsoreaza pana
la anularea ei, la adancimea de ),D) m. se mai obs decalarea spre
dreapta a momentului producerii max si min de temp, in concordanta
cu legea privitoare la intarzierae propagarii caldurii in sol. In general
amplitudinea variatiei zilnice devine practic nula la adancimea de 1))
cm. stratul de sol in care se resimt aceste oscilatii termice in perioada
de #=- a fost denumit strat activ, iar stratul situat sub acesta se
numeste strat cu t zilnica constanta
< Influienta expozitiei terenului asupra temp solului in conditiile
reliefului accidental incalzirea solului este influientata in mare
masura de expozitia distantelor, pt ca orintarea si incl4inarea
versantilor afecteaza atat durata insolatiei cat si intensitatea radiatiei
incidente. "ersul anual al diferentelor dintre t medii lunare de pe
versantul nordic si cel sudic are # maxime si un minim foarte
pronuntat in iunie. Cele # maxime sunt determ de un surplus de
energie primit de versantul sudic primavara si toamna. "inimul din
iunie este cauzat atat de surplusul de energie primit de versantul
nordic dimineata si seara, cat si de influenta nebulozitatii in timpul
amiezelor.
<Influenta stratului de zapada asupra temp solului 5 str de zapada
exercita o infl -otaratoare asupra regim termic al solului in timpul
iernii, dat propriet sale radiativ-calorice. .lbedoul zapezii proaspat
cazute pentru domeniul ultravioletal spectrului, este de D)-D5E. In
sc-imb pt partea infrarosie a spectrului si in special pt radiatiile cu
lungime de unda de cca1)F., stratul de zapada se comporta ca un
corp negru. ,oatrivit legii lui 1-ir--off, aceasta insemna ca stratul de
zapada are o mare capacit de emisie pt radiatiile respective.
Coeficientul de conductibilitate termica al zapezii este de aprox de 1)
ori mai mic decat al constituentilor solizi ai solului si depinde de
densitatea stratului de zapada.
<Influenta padurii asupra temp solului. Ing-etul solului. Covorul
vegetal, actionand direct asupra afluxului radiativa spre supraf solului
in timpul zilei, cat si asupra cedarii de caldura prin radiatia nocturna,
exercita o influenta esentiala asupra regim termic al solului. &otodata
in prezenta vegetatieiare loc cresterea consumului de caldura pt
evaporarea apei si desfasurarea diferitelor procese fiziologice. In felul
acesta, solul acoperit de vegetatie va avea in general un regim termic
caracteristic, deosebit de cel al solului descoperit. ,adurea, prin
intermediul coronamentului, exercita o infl puternica asupra temp
solului pe care il acopera, prin retinerea energiei solare in timpul zilei
si a radiatiei terestre in cursul noptii. 6itiera infl deasemenea in mare
masura temperatura solului din padure dat conductibilitatii sale
calorice foarte scazute. ,rimavara litiera ingreuneaza incalz solului,
iar toamna impiedica raciea lui. &emperatura media anuala a solului
din padurile de foioase este mai ridicata decat in pad de rasinoase.
Ing-etul solului 5 in reg noastre, in timpul iernii, solul ing-eata dat
faptului ca la tempG), apa din sol se solodifica si stratul respectiv de
sol se compactizeaza. ?atorita sarurilor continute in solutie si a
posibilit de supraracire apa din sol nu ing-eta la ). .dancimea
ing-etului in sol depinde de climatul general al regiunii, de mersul
vremii in timpul iernii, de relief, de natura padurii vegetale etc.
?ezg-etul solului primavara se produce sub influenta a doua surse de
caldura 5 radiatia solara si caldura transmisa de straturile adanci ale
solului catre solul ing-etat.
<apa ca suprafata activa fluxul radiatiei solare este capabil sa
strapunga in masura considerabila prin mediul acvatic. adiatiile
termice cu lungimi de unda mari sunt absorbite aproape in intregime
c-iar in primul cm al stratului superficial al apei unde sunt retinute si
o parte din radiatiile cu lungime de unda mai mica. .sa cum s-a mai
aratat albedoul apei este mai mic si depinde de pozitia soarelui
deasupra orizontului si de natura radiatilor. ,rin proc de evaporare
suprafetele acvatice contribuie decisiv la asigurarea marelui circuit al
apei in natura, iar prin intermediul vaporilor de apa modifica
insusirile calorice ale aerului 2transparenta, capac de absortie a
radiatilor calorice/.
UMIDITATEA ATMOSFERICA SI SURSELE EI. in troposfera
se gaseste in permanenta o cantitate variabila de apa sub f de vapori.
,rezenta vaporilor de apa in atm imprima aerului o anumita stare de
umiditate. Cantitatea cea mai mare de vapori, din atmofera, provine
din evaporarea apelor oceanelor, marilor, lacurilorF: contributie la
umezirea aerului mai aduce si evaporarea apei din sol, transpiratia
plantelor si animalelor. Cantitatea de vapori de apa existenta la un
moment dat in aer se poate exprima prin dif marimi fizice
2-igrometrice/ ca tensiunea vaporilor deapa, umezeala absoluta,
specifica, relativa , deficitul de saturatie, punctul de roua/
Tensiunea vaporior !e apa- vaporii participa impreuna cu
celalalte componente ale aerului, la presiunea totala a acestuia. ,*pH
e , ,*presiunea totala a aerului atm, p*pres partiala a aerului uscat si
e*presiunea vaporilor de apa.
U"i!i#a#ea a$sou#a repr masa, exprimata in gr, a vaporilor de apa
pe care ii contine un metru cub de aer la un moment dat. ?aca aerul e
saturat de vapori, numarul de grame de vapori care-l satureaza se
numeste umiditate absoluta maxima sau de saturatie !a*gr/m
A
I
U"i!i#a#ea spe%i&i%a reprezinta masa exprimata in grame a
vaporilor de apa pe care ii contine un 4g de aer la un moment dat
U"i!i#a#ea rea#iva este raportul procentual dintre tensiunea
vaporilor de apa la un moment dat 2e/ si tensiunea max coresp temp
aerului din acel moment 2'/ 8*e/'<1))
De&i%i#u !e sa#ura#ie numit deficit -igrometric 2?/ repr dif dintre
tensiunea max si cea reala la un moment dat ?*'-e
,unctul de roua se numeste temp la care cant de vapori de apa care
se afla in aer este suficienta pentru saturatie.
VARIATIILE PERIODICE ALE UMIDIT AERULUI vaporii
de apa din atm constit unul din cele mai sc-imbatoare elem meteo.
8miditatea atm sufera variatii in timp si spatiu, care se studiaza
obisnuit pentru tensiunea vaporilor si pt umidit rel, pe baza val medii
orare, respectiv lunare.
VARIATIA DIURNA SI ANUALA A TENSIUNII VAP DE
APA este mult influientata de cond geografice si de anotimp astfel
deasupra intinderilor mari de apa, cu umiditate asigurata, precum si
in lunile de iarna deasupra continentelor, mersul diurn al tensiunii se
caract printr-o oscilatie simpla, cu un minim in jurul orei la care
rasare soarele si un max intre orele 1=-15. deci, un mers analog cu cel
al temp aerului. In celelalte luni ale anului, deasupra uscatului,
variatia diurna este caract printr-o oscilatie dubla. 'xplicatia acestei
duble oscilatii consta in influienta opusa a doi factori 5 evaporarea
apei si curentii de convectie.
VARIATIA DIURNA SI ANUALA A UMIDITATII
RELATIVE 8*e/' <1)) se cunoaste ca tensiunea vaporilor creste
cu temp, se poate deduce ca umiditatea rel variaza invers cu temp J
atunci cand temp creste, tensiunea vaporilor se mareste, dar in acelasi
timp creste si tensiunea max 2'/. cresterea lui ' in functie de temp
este insa mult mai mare decat a lui e. in cursul anului umiditatea rel
prez de asemenea o variatie periodica inversa fata de cea a temp. (a
avea un maxim iarna si un minim iarna
VARIATIA UMIDITATII AERULUI CU ALTITUDINEA in
troposfera inf tensiunea vaporilor de apa ca si umezeala absoluta si
cea specifica scade cu alt dupa o lege exponentiala. .ceasta
descrestere poate fi pusa in evidenta de ex, cu ajut valorilor medii
zilnice ale umiditatii apecifice. ,entru dif momente ale zilei insa
intensificarea sc-imbului turbulent poate duce la o variatie mai lenta
sau mai rapida la uniformizarea umiditatii pe verticala sau c-iar la
cresterea acesteia cu inaltimea
CONDENSAREA PE SOL
ROUA se formeaza in nopti senine, in per calda a anului cand
radiatia nocturna asigura o racire intensa a suprafetelor de contact.
.erul tre sa fie suficient de umed iar miscarea turbulenta slaba. oa e
alc din picaturi foarte fine de apa care, unindu-se dau picaturi mai
mari.
'RUMA e alc din cristale f fine de g-eata sub f unui start albicios
cu aspect catifelat, care se depune pe suprafata solului si a dif obiecte
cand acestea se racesc sub ) grade. Cristalele de g-eata se nasc prin
sublimarea vaporilor in conditii similare cu cele necesare pentru form
pic de roua.
C(ICIURA este o depunere solida care se poate prezenta sub doua
forme, in functie de conditie de geneza 5 c-iciura cristalina este
formata din cristale de g-eata cu o structura f fina si cea granulara
este o depunere relativ afanata cu o struct amorfa. C-iciura produce
vatamari insemnate vegetatiei forestiere.
POLEIUL este tot o depunere solida sub forma unui strat de
g-eata omogen si transparent, care se formeaza in urma ing-etarii
picaturilor de burnita sau ploaie pe suprafata racita a solului sau a
diferitelor obiecte. 'l are deci o geneza mai complexa decat celalalte
forme de depuneri.
NORII sunt unele dintre cele mai importante fen atmosferice. ,rin
cunoasterea norilor se obtin insemnate informatii despre starea
atmosferei, despre diferitele procese si fen ce se produc in atm si se
pot face deductii asupra evolutiei vremii in reg respectiva.
Criteriul morfologic 5 nori in f de gramezi izolate, forma de panze
continue, f de gramezi compacte sau sudate, forma de filamente.
Criteriul altitudinal 5 superiori, cu baza situata la alt mai mari de
%)) 4m, mijlocii cu baza de #-% 4m, inferiori cu baza situata la - intre
cateva 1) de metri pana la # 4m.
Criteriul genetic 5 nori de radiatie, de convectie, frontali, orografici
etc
Criteriul structural 5 alc din picaturi lic-ide, din cristale de g-eata
cu structura mixta.
CEATA ceturi din int aceleasi mase de aer si ceturi frontale la
contactul a doua mase de aer, iar dupa conditiile fiz cunoscute, care
det condensare s-au grupat astfel 5 ceturi de radiatie, ceturi de
advectie si ceturi de amestec.
NE'ULOZITATEA este gradul de acoperire a cerului cu nori. In
statiile meteo, nebulozitatea se apreciaza vizual si se exprima pentru
toata bolta cereasca vizibila in # sist convetionale. 'ste unul din cele
mai imp elem meteo. +tratul noros este sursa precipitatiilor J el
reduce in timpul zilei intensitatea radiatiei solare la suprafata
pamantului, iar noaptea intensitatea radiatiei efective, producand
modif esentiale mersului diurn al temp solului si aerului. "ersul diun
are # maxime si # minime. ,rimul max se prod in zori si e de natura
radiativa iar cel de-al doilea dupa amiaza fiind cauzat de dezvoltarea
norilor convectivi.
PLOAIA- este acea f de precipitatii constand din picaturi de apa
de dif dimensiuni, cu diam mediu mai mare de ).5 mm si mergand
pana la %-1# mm. ,loaia de scurta durata care incepe si se sfarseste
brusc cu variatii rapide ale intensitatii se numeste averse de ploaie.
,loile de o anumita intensitate sunt considerate ploi torentiale daca au
o durata pana la 5 min sau o cant de apa de cel putin 1mm/min.
'URNITA este caderea uniforma din nori a unor picaturi dese si
foarte marunte, cu diam mai mic de ),5 mm. ,icaturile deburnita se
obs mai greu decat cele de ploaie iar caderea loe este atat de inceata
incat par ca plutesc in aer.
VANTUL
AERUL ARCTIC CONTINENTAL ESTE ORIGINAL DIN
CALOTA arctica.este foarte rece umiditatea sa este redusa iar
densitatea ridicata.lipsa de praf din regiunile arctice face ca acest aer
sa fie foarte curat si cu o buna vizibilitate.patrunderea aerului arctic
cont in zonele temperate provoaca iarna geruri mari iar toamna si
primavara ing-eturi timpurii sau tarzii. (ara sub infl sc terestre se
incalzeste si favorizeaza formarea norilor cumulus.
AERUL ARCTIC MARITIM patrunde in europa dinspre nord-vest
din partile groelandei si ale insulelor spitzberg. ?eplasandu-se de-a
lungul suprafetelor calde a oceanului, acest aer este incalzit de jos si
imbogatit in vapori de apa, straturile superioare ramanand reci. ,e
uscat, toamna si primavara dat curentilor de convectie aerul arctic
maritim da nastere la precipitatii. Iarna pe uscat se raceste repede si
provoaca un timp rece.
AERUL POLAR CONTINENTAL se form deasupra uscatului la
lat subpolare in special pe teritoriul 8++. Iarna uscatul fiind
acoperit de zapada, masele de aer polar continental sunt foarte reci si
provoaca pe timp senin geruri intense. acirea aerului facandu-se de
jos, masa de aer are stabilitate.