You are on page 1of 10

Nervii craieni

Nervii cranieni reprezinta traseele prin intermediul carora creierul controleaza si primeste informatii
de la structurile aflate in principal, dar nu exclusiv, la nivelul capului si gatului. Nervii parasasc
cutia craniana prin anumite orificii, fisuri sau canale si se distribuie structurilor respective. Unul
dintre acestia, nervul vag, se continua in trunchi, unde inerveaza diferite viscere toracice si
abdominale.
Nervii cranieni au fost denumiti dupa functia lor (olfactiv, optic, oculomotor, vestibulocohlear),
dupa caracterele lor morfologice (trigemen), dupa raporturi (hipoglos) sau dupa teritoriul de
distributie (facial, glosofaringian). De asemenea, nervii cranieni sunt numerotati intr-o secventa
rostro-caudala cu cifre romane in ordinea in care acestia apar la suprafata creierului.
Patologia nervilor cranieni este deosebit de variata sub aspectul proceselor morbide si, deseori, sub
aspectul configuratiilor patologice secundar manifestate. ceasta complexitate patologica, uneori
derutanta, este legata pe de o parte de localizarea strategica a nucleilor de origine sau de terminare
in trunchiul cerebral si in formatiunile ganglionare din vecinatatea acestuia si, pe de alta parte, de
proximitatea nervilor cranieni pe regiuni relativ restranse (de exemplu in zone bulbopontine, in
unghiul pontocerebelos, in stanca temporalului si la baza craniului), precum si de traiectul lung al
unora ce confera posibilitati multiple de afectare in diverse boli neurologice si neurochirurgicale.
!n cele ce urmeaza vor fi prezentati nervii cranieni, cu detalii mai ample referitoare la componentele
lor functionale, pentru a putea fi intelese principalele manifestari consecutive lezarii acestora.

"pre deosebire de nervii spinali, doar unii nervii cranieni au functie mixta, continand atat fibre
senzitive cat si motorii. Primul nerv cranian, nervul olfactiv are o descendenta ancestrala si deriva
din precursorul emisferei cerebrale. cesta isi pastreaza pozitia prin conexiunile bulbului olfactiv si
este singurul nerv cranian senzitiv care se proiecteaza direct pe cortexul cerebral, decat indirect prin
intermediul talamusului. riile cortexului cerebral care primesc informatiile olfactive au o
organizare celulara primitiva si sunt o parte integranta a sistemului limbic, ce controleaza apectele
emotionale ale comportamentului. l doilea nerv cranian, nervul optic, consta din axonii
deutoneuronilor vizuali, care se termina in talamus. #u o mica exceptie in ceea ce priveste perechea
$! de nervi cranieni, nervii accesori spinali, toate celelalte perechi apar atasate de trunchiul
cerebral, iar cea mai mare parte a fibrelor componente au originea sau se termina in nucleii nervilor
cranieni din trunchiul cerebral.

Nervul olfactiv %!&
#elulele receptoare olfactive bipolare (protoneuroni) ale aparatului olfactiv nu se gasesc intr-un
ganglion senzitiv, ci in epiteliul olfactiv (neuroepiteliu) al mucoasei nazale ce captuseste plafonul si
peretii adiacenti ai cavitatii nazale. 'iecare celula receptoare olfactiva da nastere unor axoni
nemielinizati( acestia sunt axonii care conduc cel mai lent impulsul nervos din intreg sistemul
nervos central. 'ibre converg si se asambleaza sub forma a )*-+, fascicule, fila olfactoria, ce
constituie nervul cranian ! - nervul olfactiv. cesta se indreapta catre superior, traversand
fenestratiile placii cribriforme a osului etmoid pentru a aborda fata ventrala a bulbului olfactiv
ipsilateral, unde fac sinpasa cu neuronii de ordinul !!.
xonii acestor neuroni bipolari sunt fibre aferente viscerale speciale, prin intermediul carora sunt
transmise senzatiile olfactive. #elulele receptoare olfactive sunt unicate nu doar pentru ca servesc
ca receptori sezoriali (chemoreceptori activati de stimuli chimici), traductoare (genereaza potentiale
locale) sau ca neuroni de ordin ! (transmit senzatiile olfactive centripet, catre bulbii olfactivi), dar si
pentru ca se gasesc in structuri periferice (epiteliu olfactiv), si nu intr-un ganglion senzitiv.
De asemenea, mucoasa olfactiva primeste si inervatie sezoriala de la nervul trigemen. -erminatiile
nervoase ale aferentelor trigeminale periferice se ramifica in epiteliul olfactiv si lamina propria
subiacenta. "e considera ca aceste fibre nu doar conduc senzatiile de durere de la mucoasa nazala, ci
transmit si perceptia mirosului nociv catre subconstient, provocand un reflex secretomotor vegetativ
ca raspuns la prezenta substantelor chimice nocive (cum ar fi amoniacul).
Nervul optic %!!&
#onduce informatiile vizuale prin intermediul fibrelor aferente somatice speciale. .umina care
patrunde in globul ocular activeaza celulele cu conuri si bastonase, fotoreceptorii retinei. "emnalele
electrice generate de fotoreceptori sunt transmise catre alte celule ale retinei care proceseaza si
integreaza informatiile senzoriale. Neuronii bipolari senzitivi de ordinul ! ai caii vizuale se gasesc in
retina si sunt responsabili de transmiterea semnalelor catre celulele ganglionare multipolare de
ordinul !! ale retinei. cestea din urma dau nastere axonilor nemielinizati care converg catre discul
optic (papila optica) si traverseaza lamina cribrosa a sclerei, pentru a parasi globul ocular prin
partea posterioara a sa. .a acest nivel, axonii celulelor ganglionare capata teaca de mielina si se
organizeaza sub forma nervului cranian !! - nervul optic. cesta paraseste orbita prin intermediul
canalului optic si patrunde in fosa craniana mi/locie. Nervii optici, drept si stang, se incruciseaza si
formeaza chiasma optica, unde are loc decusatia partiala a fibrelor nervoase din ambele parti. -oti
axonii celulelor ganglionare care iau nastere din /umatatea nazala a retinei, in regiunea centrala a
chiasmei, se incruciseaza si fiecare trec in tractul optic de cealalta parte. -oti axonii celulelor
ganglionare care iau nastere din /umatatea temporala a retinei nu se incruciseaza cu cei de partea
opusa si trec, prin partea laterala a chiasmei optice, in tractul optic de aceeasi parte. De la acest
nivel, tracturile optice incon/oara pe fiecare parte pedunculul cerebral pentru a conduce informatia,
prin axonii celulelor ganglionare, in una din urmatoarele regiuni ale creierului0 nucleul geniculat
lateral, o statie de releu talamic pentru vedere( coliculul superior, o statie de releu mezencefalic
pentru vederea asociata cu reflexe somatice( aria pretectala, o regiune mezencefalica responsabila
cu desfasurarea unor reflexe autonomice( hipotalamus.
Nervul oculomotor %!!!&
sigura inervatia somatomotorie a muschilor care intretin miscarile globului ocular, drept superior,
drept medial, drept inferior si oblic inferior ai globului ocular. De asemenea, inerveaza si muschiul
ridicator al pleoapei superioare si asigura inervatia parasimpatica (visceromotorie) a muschilor
ciliar si sfincter al pupilei, doi muschi netezi intrinseci ai globului ocular.
#omplexul nuclear oculomotor are forma triunghiulara si este localizat in mezencefal. 1ste situat
ventral de periapeductul cenusiu, in vecinatatea liniei mediane la nivelul coliculului superior.
Nucleul oculomotor se comune din numerosi subnuclei, corespunzatori fiecarui muschi inervat.
cesti subnuclei se compun la randul lor din corpii neuronali ai fibrelor (eferente somatice
generale) care inerveaza muschii extraoculari mentionati, precum si muschiul ridicator al pleoapei
superioare. 2rupul corpilor neuronali care inerveaza acest ultim muschi este localizat pe linie
mediana si trimite fibre motorii bilateral (pentru pleoapele superioare ale ambilor ochi). #orpii
neuronali corespunzatori dreptului superior trimit fibre contralateral, in timp ce corpii neuronali ai
celorlalti muschi extraoculari mentionati trimit fibre ipsilateral.
Nucleu 1dinger-3estphal, un subnucleu al complexului oculomotor nuclear este localizat dorsal,
medial si rostral de subnucleii precedent mentionati. #ontine corpii neuronilor parasimpatici
preganglionari, ai caror axoni (eferente viscerale generale) se alatura eferentelor somatice generale
in timp ce converg catre mezencefal, pentru a iesi prin aspecul ventral al trunchiului cerebral in fosa
interpedunculara sub forma nervului cranian !!! - nervul oculomotor.
De la acest nivel, nervul oculomotor se indreapta catre anterior, strabate sinusul cavernos si trecand
prin fisura orbitala superioara patrunde in orbita ipsilaterala. ici, nervul oculomotor emite ramurile
care contin eferentele somatice generale, ce inerveaza ridicatorul pleoapei superioare si muschii
extraoculari mentionati. 'ibrele parasimpatice preganglionare din nervul oculomotor a/ung in
ganglonul ciliar, unde fac sinapsa cu corpii neuronilor parasimpatici postganglionari. 'ibrele
parasimpatice postganglionare parasesc ganglionul si abordeaza muschii sfincter al puplei si ciliar
prin intermediul nervilor ciliari scurti, pentru a le asigura inervatia parasimpatica. "timularea
sistemului nervos parasimpatic determina contractia muschiului sfincter al pupilei, rezultand
constrictia pupilei si implicit diminuarea cantitatii de lumina care patrunde in globul ocular.
"timularea sistemului nervos simpatic, ce inerveaza muschiul dilatator al pupilei, cauzeaza dilatarea
pupilei. #ontractia muschiului ciliar elibereaza tensiunea din ligamentele suspensoare ale
cristalinului, modificandu-i grosimea pentru a deveni mai convex. cest fenomen acomodeaza
lentila pentru vederea de aproape.
Neuronii pseudounipolari, ai caror corpi se gasesc in nucleul mezencefalic al nervului trigemen, isi
trimit procesele periferice (aferente somatice generale), prin intermerdiul ramurilor diviziunii
oftalmice a nervului trigemen, catre proprioceptorii din muschii extraoculari. stfel, informatiile
senzoriale sunt transmise de la acesti proprioceptori catre complexul nuclear trigeminal, asigurandu-
se desfasurarea coordonata si sincronizata a miscarilor globului ocular prin controlul reflex si
voluntar al musculaturii.

Nervul trohlear %!4&
Nervul trohlear asigura inervatia motorie doar a unuia dintre muschii extraoculari, muschiul oblic
superior.
#orpii neuronilor se gasesc in nucleul trohlear, situat adiacent de linia mi/locie in tegmentul
portiunii caudale a mezencefalului. !nitial, fibrele (eferente somatice generale) care pleaca din
acesta nucleu coboara pe o distanta scurta in trunchiul cerebral, dupa care se indreapta dorsal in
materia cenusie periapeductala. Ulterior, fibrele se incruciseaza si se orienteaza catre posterior,
iesind din trunchiul cerebral la /onctiunea dintre punte si mezencefal, imediat inferior de coliculul
inferior.
Nervul trohlear este unic prin faptul ca este singurul nerv cranian ale carui fibre iau nastere in
totalitate din nucleul contralateral si singurul care iese din trunchiul cerebral prin fata dorsala a
acestuia. De asemenea, nervul trohlear este si cel mai subtire dintre nervii cranieni. De la originea
sa aparenta, nervul trohlear incon/oara pedunculul cerebral si inainteaza prin sinusul cavernos catre
orbita, in care patrunde prin fisura orbitala superioara. Prin urmare, acest nerv cranian are cel mai
lung traiect intracranian si este inalt susceptibil la leziune prin cresterea presiunii intracraniene.
Nervul trigemen %4&
Nervul trigemen este cel mai mare nerv cranian. Distribuie aferente somatice generale (prin care se
transmit senzatii tactile, presionale, nociceptive, termice) unei parti din scalp, celei mai mari parti a
durei mater, con/unctivei si corneei ochiului, fetei, cavitatii nazale, sinusurilor nazale, palatului,
articulatiei temporomandibulare, maxilarului inferior, cavitatii orale si dintilor. De asemenea,
asigura inervatia branhiomotorie (eferente viscerale speciale) a muschilor masticatori (temporal,
maseter, pterigoidian medial, pterigoidian lateral), muschiului milohioidian, burtii anterioare a
digastricului, muschilor tensor al timpanului si tensor al valului palatin.
Nervul trigemen este singurul nerv cranian ale carui radacini, senzitiva si motorie, apar la nivelul
aspectului ventrolateral al puntii. 5adacina senzitiva (mai voluminoasa) consta din procesele
centrale (axonii) neuronilor senzitivi pseudounipolari ai ganglionului trigeminal. cesti axoni
patrund in punte si se termina in complexul nuclear senzorial trigeminal al trunchiului cerebral.
5adacina motorie consta din axonii neuronilor motori (branhiomotori) care ies din punte si se
alatura componentei senzoriale a diviziunii mandibulare a nervului trigemen, imediat in afara cutiei
craniene, pentru a forma trunchiul mandibular. !nainte ca radacina motorie sa se alature, nervul
trigemen afiseaza o umflatura, ce reprezinta ganglionul trigeminal, care se situeaza intr-o
depresiune osoasa a portiunii pietroase a temporalului, pe planseul fosei craniene mi/locii. Deoarece
acesta este un ganglion senzitiv, la acest nivel nu au loc sinapase. #and procesele periferice ale
neuronilor pseudounipolari parasesc ganglionul se organizeaza in trei diviziuni, care trec separat
prin diferite orificii ale craniului catre structurile pe care le inerveaza. Diviziunea oftalmica este pur
senzitiva, trece prin fisura orbitala superioara (os sfenoid) si se distribuie partii superioare a fetei(
diviziunea maxilara este de asemenea pur senzitiva (desi pot exista unele exceptii), trece prin gaura
rotunda (os sfenoid) si se distribuie partii mi/locii a fetei. Diviziunea mandibulara este mixta, trece
prin gaura ovala (os sfenoid) si asigura inervatia senzoriala a partii inferioare a fetei si inervatia
branhiomotorie a muschilor mentionati anterior.
Nervul abducens %4!&
Nervul abducens asigura inervatia motorie a muschiului drept lateral, responsabil cu miscarea de
abductie a globului ocular. Nervul abducens paraseste trunchiul cerebral la nivelul /onctiunii
pontomedulare, dupa care se indreapta catre anterior, traverseaza sinusul cavernos, iar la iesirea din
acesta trece prin fisura orbitala superioara in fosa orbitala unde inerveaza muschiul drept lateral
ipsilateral.
!n mod normal, ambii ochi se misca simultan indiferent de directia privirii, iar acest lucru este
realizat prin coordonarea precisa a musculaturii extraoculare a ambilor ochi. Nucleii
oculomotorului, trohlearului si abducensului sunt interconectati si controlati de centre superioare de
la nivelul cortexului cerebral si trunchiului cerebral. !n timpul privirii orizontale, intr-o parte,
dreptul lateral din partea respectiva si dreptul medial din partea cealalta se contracta simultan.
Nucleul abducens si genunchiul intern al nervului facial formeaza o proeminenta, cunoscuta sub
numele de colicul facial, pe planseul ventriculului !4. xonii (eferente somatice generale) care
emerg din nucleul abducens se indreapta catre anterior in tegmentul pontin pentru a iesi prin
aspectul ventral al trunchiului cerebral la nivelul /onctiunii pontomedulare.
Nucleul abducens contine doua populatii diferite de neuroni. Un grup (6,7 din neuronii nucleului)
se compune din motoneuronii, ai caror axoni (eferente somatice generale) formeaza nervul
abducens si se proiecteaza in muschiul drept lateral de aceeasi parte. l doilea grup (8,7) consta
din neuronii internucleari, ai caror axoni se incruciseaza imediat ce emerg din nucleu si se
proiecteaza ulterior prin intermediul fasciculului longitudinal medial contralateral in nucleul
oculomotor contralateral. .a acest nivel, terminatiile axonale ale neuronilor internucleari fac
sinapsa cu motoneuronii care inerveaza muschiul drept medial. 'asciculul longitudinal medial
interconecteaza nucleii abducensului, trohlearului si oculomotorului, astfel incat ambii ochi se pot
misca la unison. !n acest fel, nucleul abducens mediaza miscarea orizontala con/ugata a ochilor.
#and centrele superioare stimuleaza nucleul abducens, urmatoarele au loc simultan0
). "timularea motoneuronilor, ce cauzeaza contractia muschiului drept lateral de aceeasi parte si
implicit abductia ochiului respectiv.
+. "timularea neuronilor internucleari, care se proiecteaza, prin intermediul fasciculului longitudinal
medial, in nucleul oculomotor contralateral. ici au loc sinapsele excitatorii cu motoneuronii care
se proiecteaza in muschiul drept medial contralateral, ceea ce inseamna ca va urma contractia
acestui muschi si implicit adductia ochiului respectiv, coordonandu-se astfel privirea laterala.
ferentele somatice generale de la muschiul drept lateral a/ung la complexul nuclear trigeminal prin
intermediul proceselor neuronilor pseudounipolari, ai caror corpi se crede ca sunt localizati in
nucleul mezencefalic al nervului trigeminal.
Nervul facial %4!!&
Nervul facial asigura inervatia branhiomotorie a muschilor expresiei faciale, plat9sma, burtii
posterioare a digastricului, stilohioidianului, stapediusului si inervatia parasimpatica
(secretomotorie) a glandelor lacrimale, submandibulare si sublinguale. De asemenea, este implicat
in transmiterea sensibilitatii gustative din cele +:8 anterioare ale limbii, asigura sensibilitatea
generala a partii posterioare a urechii, pavilionului si meatului auditiv extern, precum si
sensibilitatea viscerala de la nivelul cavitatii nazale si a palatului moale.
Nervul facial se compune din0 nerv facial propriu-zis si nerv intermediar. Nervul facial propriu-zis
reprezinta radacina motorie a nervului facial, ce consta din axonii (eferente viscerale speciale)
neuronilor branhiomotori, ai caror corpi se gasesc in nucleul facial. cest nucleu se compune la
randul sau din mai multi subnuclei, fiecare din acestia corespunzand unui anumit muschi sau a unui
grup de muschi. Nervul intermediar este, uneori, impropriu mentionat ca ;radacina senzitiva<,
deoarece in constitutia acestuia se disting, pe langa fibre senzitive, si fibre parasimpatice. Nervul
intermediar consta din axonii (eferente viscerale generale) neuronilor parasimpatici secretomotori,
ai caror corpi se gasesc in nucleul salivator superior. De asemenea, contine procesele neuronilor (de
ordin !) pseudounipolari senzitivi, ai caror corpi sunt gazduiti de ganglionul geniculat, singurul
ganglion senzorial al nervului facial. Unii dintre acesti neuroni pseudounipolari conduc senzatii
gustative, prin aferente viscerale speciale, de la cele +:8 anterioare ale limbii, la unii a/ung aferente
somatice generale din aria posterior de ureche, iar altii isi trimit aferentele viscerale generale la
nivelul cavitatii nazale si a palatului moale.
mbele radacini ale nervului (radacina motorie si nervul intermediar) emerg din trunchiul cerebral
la nivelul unghiului cerebelopontin. #ele doua radacini se insotesc reciproc catre meatul acustic
intern sapat in portiunea pietroasa a osului temporal si inainteaza spre canalul facial, nivel la care
nervul intermediar prezinta o umflatura = ganglionul geniculat.
Nervul facial da trei ramuri in canalul facial0 nervul pietros mare, nervul pentru muschiul stapedius
si nervul coarda timpanului. Nervul facial paraseste canalul facial prin foramenul stilomastoid si se
indreapta catre glanda parotida, unde emite numeroase ramuri musculare, ce radiaza din trunchiul
principal al nervului prin parenchimul glandei, pentru a se distribui fiecare muschilor respectivi
(muschii expresiei faciale, plat9sma, pantecele posterior al digastricului, stilohioidian).
Nucleul salivator superior contine corpii neuronilor parasimpatici preganglionari, ai caror axoni
(eferente viscerale generale) parasesc trunchiul cerebral prin nervul intermediar. ceste fibre
preganglionare sunt distribuite prin intermediul nervilor pietros mare si coarda timpanului. 'ibrele
din nervul pietros mare se alatura ulterior nervului canalului pterigoidian pentru a patrunde in fosa
pterigopalatina unde se termina facand sinapsa in ganglionul pterigopalatin, unul din cei doi
ganglioni parasimpatici ai nervului facial. 'ibrele parasimpatice postganglionare de la acest
ganglion sunt distribuite glandei lacrimale si glandelor cavitatilor nazale si orale, carora le asigura
inervatia secretomotorie. Nervul coarda timpanului se alatura nervului lingual, ram din diviziunea
mandibulara a nervului trigemen. #oarda timpanului conduce fibrele parasimaptice preganglionare
catre ganglionul submandibular (al doilea ganglion parasimpatic al nervului facial), unde fac
sinapsa cu neuronii parasimpatici postganglionari. 'ibrele acestora din urma a/ung la glandele
submandibulare si sublinguale, carora le asigura inervatia secretomotorie.
2anglionul geniculat gazduieste corpii neuronilor, responsabili de conducerea senzatiei gustative
din cele +:8 anterioare ale limbii. Procesele periferice (aferente viscerale speciale) ale acestor
neuroni a/ung la limba prin intermediul corzii timpanului si mai departe prin nervul lingual, ram al
diviziunii mandibulare a nervului trigemen. Procesele centrale ale acestor neuroni patrund in
trunchiul cerebral prin nervul intermediar, se alatura tractului solitar ipsilateral si se termina in
nucleul solitar.
lti neuroni pseudounipolari din ganglionul geniculat isi trimit procesele periferice (aferente
viscerale generale) prin nervul pietros mare in cavitatea nazala si la nivelul palatului moale.
Procesele centrale sunt preluate de nervul intermediar, se alatura tractului solitar ipsilateral si se
termina in nucleul solitar.
De asemenea, in ganglionul geniculat exista si neuronii pseudounipolari responsabili de
transmiterea senzatiilor de durere, termice si tactile, de la pavilionul urechii si meatul auditiv extern.
Procesele periferice (aferente somatice generale) ale acestor neuroni se termina in pavilionul urechii
si meatul auditiv extern, in timp ce procesele centrale sunt preluate de nervul intermediar, se alatura
tractului spinal al trigemenului si se termina facand sinapsa in nucleul spinal al trigemenului.

Nervul vestibulocohlear %4!!!&
Nervul vestibulocohlear se compune din doi nervi distincti si separati, dar mentinuti impreuna in
cadrul unei teci de tesut con/unctiv, si anume nervul vestibular si nervul cohlear. mbii nervi contin
aferente somatice speciale, care preiau informatii de la mecanoreceptorii ciliati specializati ce
apartin sistemului nervos periferic.

#orpii neuronilor (de ordinul !) bipolari senzitivi ai nervului vestibular se gasesc in ganglionul
vestibular al lui "carpa. Procesele periferice ale acestora se termina in receptorii specializati, din
crestele ampulare ale ductelor semicirculare si din maculele utriculara si saculara. cesti
mecanoreceptori sunt celule specializate care transforma stimularea mecanica in stimulare electrica,
potentiale de actiune declansate la nivelul terminatiilor dendritice ale neuronilor bipolari de ordinul
!. Procesele centrale ale acestor neuroni formeaza radacina nervului vestibular, care in urechea
interna se alatura nervului cohlear pentru a forma nervul vestibulocohlear. Desi cei doi nervi se
acompaniaza reciproc, impachetati intr-o teaca de tesut con/unctiv, ei sunt anatomic si functional
distincti. De la nivelul urechii interne, nervul vestibulocohlear trece prin meatul auditiv intern
pentru a patrunde in cutia craniana. bordeaza ulterior trunchiul cerebral pe la nivelul unghiului
pontomedular si se separa in cei doi nervi componenti. 'ibrele nervului vestibular patrund in nucleii
vestibulari, localizati in punte si portiunea superioara a bulbului, unde ma/oritatea proceselor
centrale se bifurca in terminale ascendente si descendente. -otusi, unele fibre nu se termina in
nucleii vestibulari, pe care ii ocolesc si se alatura corpului /uxtarestiform din pedunculul cerebelos
inferior, terminandu-se direct in lobul floculonodular ipsilateral al cerebelului. De altfel, nervul
vestibular este singurul nerv cranian care trimite procesele centrale a unora dintre neuronii sai de
ordin ! sa faca sinapsa direct in cerebel.
"pre deosebire de alte sisteme senzoriale, proiectiile sistemului vestibular sunt in principal de natura
reflexiva. !nformatia senzoriala este integrata pentru a efectua miscarea coordonata a capului,
ochilor, corpului, dar si pentru a mentine echilibrul si tonusul muscular. "istemul vestibular se
proiecteaza in principal in urmatoarele structuri0
). Nucleii motori ai nervilor oculomotor, trohlear si abducens, ce inerveaza muschii extraoculari,
implicati deci in controlul reflex al miscarilor ochilor.
+. #erebel, care integreaza informatia senzoriala de la diferite sisteme si coordoneaza miscarile
capului si trunchiului.
8. 'ormatiunea reticulata de la nivelul puntii si al bulbului, unde activitatea motorie reflexa este
initiata.
>. ?aduva spinarii, unde pot fi efectuate a/ustarile posturale.

#orpii neuronilor (de ordinul !) bipolari senzitivi ai nervului cohlear se gasesc in ganglionul spiral
(cohlear). Procesele lor periferice se termina si fac sinapsa in organul #orti, unde se gasesc
receptorii specializati ce convertesc undele sonore in impulsuri electrice. 2anglionul spiral si
organul #orti sunt localizati in cohlee, o structura in forma de cochilie de melc a urechii interne,
integrata in partea pietroasa a osului temporal. Procesele centrale ale neuronilor acompaniaza nervul
vestibular, sub forma nervului cohlear patrunde in trunchiul cerebral, unde se termina in nucleii
cohleari, ventral si dorsal (mai mic). cesti nuclei constituie primele statii ale caii auditive, la
nivelul lor avand loc contactele sinaptice cu neuronii de ordinul !!.
Nervul glosofaringian %!$&
Nervul glosofaringian, unul dintre cei mai mici nervi cranieni, se constituie din cinci componente
functionale0 ()) aferente viscerale speciale, ce conduc senzatiile gustative din ):8 posterioara a
limbii, (+) aferente viscerale generale, conduc informatii de la receptorii localizati in peretele
faringian si de la sinusul carotidian (un baroreceptor localizat in apropierea bifurcatiei arterei
carotide comune), (8) aferente somatice generale de la urechea externa, (>) eferente viscerale
speciale, ce asigura inervatia branhiomotorie a muschiului stilofaringian si (*) eferente viscerale
generale, ce asigura inervatia parasimpatica a glandei parotide.
Nervul glosofaringian paraseste trunchiul cerebral sub forma unui grup de radacini, posterior de
olive, in santul dorsolateral. De la iesire, aceste radacini se colecteaza imediat si formeaza trunchiul
principal al nervului, care dupa un scurt traiect paraseste cutia craniana prin foramenul /ugular, unde
prezinta doua umflaturi, ganglionii superior si inferior.
2anglionul inferior gazduieste corpii neuronali a caror, procesele periferice (aferente viscerale
speciale) a/ung prin intermediul nervului glosofaringian la limba, unde se distribuie ):8 posterioare
a acesteia. Procesele centrale ale neuronilor trec in trunchiul cerebral prin radacina nervului
glosofaringian, se alatura tractului solitar si se termina in nucleul solitar.
De asemenea, in ganglionul inferior se gasesc si corpii neuronali, ai caror procese periferice
(aferente viscerale generale) se termina in mucoasa ):8 posterioare a limbii, tonsile si peretele
faringian adiacent, cavitatea timpanica si tuba auditiva. "timularea unilaterala a peretelui faringian
provoaca o contractie bilaterala a muschilor faringieni si a palatului moale (reflexul faringian).
Nervul glosofaringian serveste ca brat aferent, in timp ce fibre din nervul vag constituie bratul
eferent al acestui arc reflex. Procesele centrale ale fibrelor patrund in tractul solitar si fac sinapsa in
nucleul ambiguu, de unde pleaca fibre motorii prin intermediul nervului vag catre muschii palatului
si faringelui. 'ibrele (aferente viscerale generale) catre baroreceptori se termina in corpul carotidian
si sinus, constituind bratul aferent al arcului reflex ce controleaza presiunea sanguina. Procesele
centrale ale neuronilor patrund in trunchiul cerebral prin intermediul nervului glosofaringian, se
alatura tractului solitar si se termina in nucleul solitar. cesta din urma trimite informatia senzoriala
catre formatiunea reticulata, nucleii motori vegetativi din trunchiul cerebral si catre cornul
intermediolateral (ce contine neuroni simpatici preganglionari) al maduvei spinarii pentru
activitatea reflexa prin care se controleaza diametrul lumenului arterial si implicit presiunea
sanguina.
Prin nervul glosofaringian sunt conduse si senzatii tactile, de durere si temperatura de la nivelul
urechii externe si meatului auditiv extern. #orpii acestor neuroni sunt localizati in ganglionul
superior al nervului glosofaringian. Procesele centrale (aferente somatice generale) ale acestor
neuroni patrund in trunchiul cerebral, se alatura tractului spinal al nervului trigemen si se termina in
nucleul spinal al nervului trigemen. De asemenea, dovezi clinice recente sustin ca fibrele care
transmit sensibilitatea nociceptiva de la nivelul peretelui faringian si a ):8 posterioare a limbii
(teritoriul glosofaringianului) patrund in trunchiul cerebral si coboara prin tractul spinal al
trigemenului pentru a a/unge in nucleul spinal al trigemenului, iar sensibilitatea de la nivelul
structurilor orale este transmisa prin aferente ale glosofaringianului si catre nucleul senzitiv
principal al trigemenului.
Nucleul ambiguu contine corpii neuronilor branhiomotori, ai caror axoni (eferente viscerale
speciale) emerg din trunchiul cerebral prin nervul glosofaringian. cesti axoni parasesc trunchiul
principal al nervului sub forma ramului pentru muschiul stilofaringian, singurul muschi inervat de
nervul glosofaringian.
Nucleul salivator inferior, localizat in bulb, contine corpii neuronilor ai caror fibre (eferente
viscerale generale) parasimpatice preganglionare se despart de nervul glosofaringian sub forma
nervului timpanic, care ulterior se ramifica constituind plexul timpanic in cavitatea timpanica.
'ibrele parasimpatice preganglionare se indreapta catre ganglionul otic, ganglionul parasimpatic al
nervului glosofaringian, localizat in fosa temporala, unde fac sinapsa cu neuronii parasimpatici
postganglionari, ai caror fibre se alatura ramului auriculotemporal al nervului trigemen pentru a
a/unge la glanda parotida, asigurandu-i acesteia inervatia motorie.

Nervul vag %$&
Nervul vag este nervul cranian cu cea mai extinsa distributie in corp( inervatia sa nu este limitata
doar la nivelul structurilor capului si gatului, ci se extinde si in torace si abdomen. Nervul vag se
constituie din cinci componente functionale, aceleasi care se intalesc si la nervul facial sau
glosofaringian. Un grup de radacini fine se disting la suprafata bulbului in santul dorsolateral,
inferior de nervul glosofaringian si superior de nervul accesor spinal. ceste radacini se alatura si
formeaza doua fascicule distincte, unul inferior si altul superior (mai voluminos) care impreuna
constituie nervul vag. 'asciculul inferior se alatura nervului accesor spinal, pe care il acompaniaza
pe o scurta distanta, apoi se alatura trunchiului principal al vagului pentru a iesi din cutia craniana
prin foramenul /ugular. !nferior de foramenul /ugular, nervul vag afiseaza doua umflaturi, ganglionii
superior (/ugular) si inferior (nodos).

2anglionul superior gazduieste corpii neuronilor (de ordin !) senzitivi pseudounipolari la care a/ung
aferentele somatice generale (sensibilitate generala) de la nivelul pavilionului urechii si meatului
auditiv extern, precum si de la nivelul durei mater din fosa craniana posterioara. 2anglionul inferior
contine corpii neuronilor (de ordin !) senzitivi pseudounipolari la care a/ung in principal aferentele
viscerale generale de la mucoasa palatului moale, faringe, laringe.
De asemenea, in ganglionul inferior a/ung aferente viscerale speciale de la papilele gustative,
localizate la nivelul epiglotei, aceste aferente reprezentand procesele periferice ale neuronilor
pseudounipolari corespunzatori. Procesele centrale ale acestora patrund in trunchiul cerebral prin
nervul vag si se termina in nucleul solitar. celasi traiect il urmeaza si procesele periferice ale
corpilor neuronali ce primesc aferentele viscerale generale, de la membrana mucoasa a palatului
moale, precum si de la cele care captusesc faringele, largingele, esofagul si traheea. .a acesti corpi
neuronali a/ung acelasi tip de aferente de la chemoreceptorii localizati la nivelul corpului carotidian,
care monitorizeaza concentratia de #@+ a sangelui.
Nervul accesor spinal %$!&
Nervul accesor spinal asigura inervatia motorie a sternocleidomastoidianului, trapezului si a unor
muschi intrinseci ai laringelui. Nervul a fost descris ca fiind constituit din doua radacini0 craniana
(bulbara) si spinala, cea craniana fiind compusa de fapt din fibre vagale aberante, provenite din
nucleul ambiguu din bulb. 5adacina spinala ia nastere din nucleul accesor spinal, localizat in partea
posterolaterala a coarnelor ventrale ale maduvei #+-* (#A). cest nucleu se continua superior cu
nucleul ambiguu al bulbului. 5adacini fine ies la suprafata funiculului lateral al maduvei, care
converg si se asambleaza sub forma nervului accesor spinal. cest trunchi nervos ascensioneaza,
patrunde in cutia craniana prin gaura occipitala mare si inainteaza catre aspectul lateral al bulbului,
unde i se alatura fibrele vagale, care ies la acest nivel. #ele doua grupuri de fibre se acompaniaza
reciproc pe o scurta distanta, dupa care diverg pentru a urma traiecte diferite. 'ibrele vagale
aberante se alatura trunchiului principal al nervului vag si vor insoti acele fibre care se distribuie
musculaturii intrinseci a laringelui. Nervul accesor spinal paraseste cutia craniana prin foramenul
/ugular si se orienteaza catre inferior, a/ungand pe fata profunda a muschiului
sternocleidomastoidian, pe care il inerveaza. !si continua apoi traiectul catre inferior, pentru a
a/unge in triunghiul posterior al gatului, unde se orienteaza catre aspectul profund al partii
superioare a muschiului trapez, inervandu-l. vand in vedere originea sa, multi neuroanatomisti
moderni nu mai considera nervul accesor spinal ca fiind un nerv cranian adevarat, ci mai degraba un
tip aparte de nerv spinal.
!n plus, exista diferente de opinie cu privire la clasificarea componentelor functionale ale nervului
accesor spinal. Unii autori considera ca acest nerv contine fibre branhiomotorii (eferente viscerale
speciale), deoarece neuronii nucleului accesor spinal se dezvolta intr-o maniera caracteristica
acestora( in timp ce altii considera ca nervul contine fibre somatomotorii (eferente somatice
generale).
Nervul hipoglos %$!!&
Nervul hipoglos asigura inervatia motorie a muschilor limbii. #orpii motoneuronilor nervului
hipoglos se gasesc in nucleul hipoglosului, o coloana de celule din bulb. Prezenta acestui nucleu,
localizat ventral de planseul ventriculului !4, aproape de linia mediana, determina o proeminenta
triunghiulara = trigonul hipoglosului. Din corpii neuronali pleaca axonii (eferente somatice
generale) , care ies sub forma unor radacini fine pe suprafata ventrala a bulbului, la nivelul santului
ce separa piramidele de olivele bulbare. ceste radacini se colecteaza sub forma nervului cranian
$!! - nervul hipoglos, ce paraseste cutia craniana prin foramenul hipoglosului. De aici, nervul se
indreapta catre regiunea submandibulara pentru a se distribui partii ipsilaterale a limbii. Nervul
hipoglos inerveaza muschii intrinseci (transvers, longitudinali si vertical) si toti muschii extrinseci
(stiloglos, hioglos si genioglos) ai limbii, cu exceptia palatoglosului. "tudii recente indica faptul ca
aferentele somatice generale care se termina in receptorii din muschii limbii transmit senzatia
proprioceptiva catre sistemul trigeminal, implicat in activitatea reflexa a masticatiei. Unii
cercetatori considera ca acesti neuronii pseudounipolari, ce contin aceste fibre, au corpii localizati
in nucleul mezencefalic al nervului trigemen, iar altii sustin ca de fapt corpii sunt disparsati in
lungul nervului hipoglos.

You might also like