You are on page 1of 52

Alvin Toffler

The Eco-spasm report


CUPRINS:
Prefa. 2
1. Cazinoul global 4
Economia Magino.!
Pla"e #e fluuri 1$
Preuin#eni% enacule. 11
&olarul em'orar. 1(
2. Energie)en"iune 14
* 'leor #e 'enurii 1!
Eru'ia meabolic 1+
Si"eme "u'ra"oliciae 1,
(. &e"ueu#inea economiei 21
Economia accelerrii 2(
4. Scenariul "u'er-inflaiei 2!
.. Scenariul #e're"iunii generalizae.($
!. Eco-"'a"mul (.
Rcoarea mari/uanei.4$
+. 0nfrun1n# criza 4.
,. Sraegii #e ranziie..$
PRE2345.
0n 16+2% c1n# ma/oriaea naiunilor in#u"riale erau caracerizae 'rin #el"area
economic% iar lumea 7nc nu auzi"e #e criza energiei% embargouri #e 'erol "au 'ero#olari% am
7nce'u " alcuie"c un #o"ar #e"'re ceea ce numeam 7nr-o #oar 8#e're"iunea 9iiorului:. 0n
acel #o"ar am coleciona la 7n1m'lare #ecu'a/e #in 're"a mon#ial% c1e9a "ai"ici economice%
'recum ;i un numr #e iner9iuri cu #irecori #e firme ;i oficialii ale bun"rii "ociale. I-am
7nreba cum ar fi 'uu organizaiile lor " fie afecae #e #e're"iune. 0n general% r"'un"urile
'reau li'"ie #e "en": nici nu-;i 'ueau imagina o a"emenea "iuaie.
&e;i eram anga/a 7n lucru la o care mai am'l #e"'re 'oliica 9iiorului% 7n cur1n# am
#e"co'eri ;i eu% aluri #e oi ceilali% c "iuaia economic 7mi argea aenia o mai in"i"en.
Era fa"cinan #e 9zu% 7n nici mcar un an% cum 'ueau fi r"urnae oae conce'iile noa"re #e
#ura a"u'ra bel;ugului% im'ului liber ;i #ez9olrii nelimiae. <oae "'eranele ran#afirii ale
anilor =.$ ;i =!$% "e 'rea% fu"e"er #inr-o #a 7m'in"e 7n luri #e cre o cre"c1n# groaz a
'ublicului fa #e ceea ce% a1 #e recen% fu"e"e inimaginabil.
0n iulie 16+4% re#acorii re9i"ei 8E">uire: mi-au ceru " efecuez o cerceare 'relungi a
urmoarei #e're"iuni. 3m acce'a% #ar nu com'le. Cci r"e"em #e/a concluzia c #o"arul meu
era #e';i? c #e're"iunea #in 9iior n-a9ea " re'rezine #eloc o #e're"iune% ci un fenomen
ine#i% "raniu ;i mul mai #ificil #e 7n9in".
0nre lunile augu" ;i ocombrie% am clori @ #in Noua Aeelan# ;i 3u"ralia '1n 7n
Singa'ore% Beiru ;i Roma? '1n la Co'enCaga ;i Don#ra% ;i 'e o 7nin"ul Saelor Unie. 3m
inu o "erie #e conferine ;i am lua iner9iuri. 3m #i"cua cu un 'rim mini"ru% muli membri #e
gu9ern% cu economi;i% oameni #e afaceri ;i li#eri #e "in#ica% femini"e% "u#eni% ecologi;i%
eEremi;i #e #rea'a ;i #emocrai #e cenru. 3m 'arici'a la miinguri ;i am cii manife"e. Fi
am #e"co'eri cur1n# c eziarea mea cu 'ri9ire la ermenul 8#e're"iune: fu"e"e /u"ifica.
Fi a"fel% am oferi re9i"ei 8E">uire: un aricol lung% iniula 8&incolo #e #e're"iune:%
care analiza acuala criz a naiunilor in#u"riale% numin#-o% 7n li'"a unui ermen mai a#ec9a% un
8eco-"'a"m:.
3cel aricol% cu "cenariile "ale #ramaice% alcuie;e numai o 'are #in acea" care. &ae
fiin# "ringenele limie #e "'aiu ;i con9eniile re#acionale #e i' re9i"% aricolul "e 7nreru'ea
7n mi/loc% ca " zicem a;a. Prezena 7n e"en o o'ic 'e"imi" a"u'ra crizei ;i l"a foare 'uin
loc #e #i"cuie 'enru 9arianele 'ozii9e ;i 'o"ibiliaea #e a le folo"i.
3ricolul a genera o reacie 'rom'. <ermenul 8eco-"'a"m: a 7nce'u ime#ia " a'ar 7n
o felul #e locuri. 3nalize #ealiae ;i criici ale aricolului au a'ru 7n 'erio#icele financiare ;i
aricolele #e ziar. 8E">uire: a ra'ora c 'rimi"e% 7n urma acelui maerial% mai mule "cri"ori ;i
r"'un"uri #e al naur #ec1 'enru oricare alul 'ublica% #e ani #e zile. <ou;i% 'e muli
ciiori% inclu"i9 unii 'rieeni ai mei% aricolul i-a #ezamgi% 'rin a'arenul "u 'e"imi"m. &u'
cum a remarca fuuri"ul GoCn McHale: 8'rea mul #e're"iune? 'rea 'uin #incolo:.
Baza 'e ace" aricol% #ar a'roa'e #e rei ori mai lung% carea #e fa re'rezin un
r"'un" fa #e 'ro'ria mea "enzaie c acele criici erau 7n#re'ie. Pe o 'arcur"ul lucrrii au
fo" in"erae noi maeriale% 'roblemele com'leEe "un eE'licae mai clar ;i mai com'le% ;i "-a
a#uga un "e #e 8"raegii #e ranziie: 'enru a face fa crizei.
Problemele noa"re globale "un% caegoric% ameninoare. Dumea "-ar 'uea " "e
"f1r;ea"c nu cu o bubuiur "au un "c1nce% ci cu un eco-"'a"m. <ou;i% nu "unem 7n nici un caz
ne'uincio;i. Cre# c ace"e "raegii 'o nu numai " u;ureze criza% ci ;i " ne con#uc "'re un
9iior mai /u" ;i mai raional.
Rezum1n#% a;a#ar% acea" care e"e un ra'or inerme#iar% 7n "iuaia #a% a"u'ra "rii
"ocieii in#u"riale #e azi% 7n"oi #e c1e9a mo#alii #e abor#are. &ocumena im' #e luni #e
zile #ar "cri" 7n mare 9iez% cu ulimele 'agini #icae 'rin elefon #e la Don#ra la NeI JorK ;i
'ublicae acolo 9irualmene 'e"e noa'e% 8Ra'or #e"'re eco-"'a"m: e"e 7n "ine un eE'erimen
a ceea ce "-a 'uea numi 8aci9iaea e#iorial accelerai9:. 3 a'ru% "'erm% la im' 'enru a
ne a/ua " 7nelegem ;i " ram 'roblemele 'e care le #e"crie. E"e o 7ncercare #e a rezol9a cele
mai "erioa"e ;i com'leEe cCe"iuni% 7nr-o form #en"% lizibil% riguroa"% ;i 7n 'er"'eci9a
9iiorului.
1. C3AIN*UD LD*B3D.
Banii ;i nebunia ofer #ou #inre cele mai generoa"e eme ale lieraurii occi#enale.
3"zi% c1n# gre9ele% falimenele% 'enuriile ;i "cum'irile ne bombar#eaz con;iina% c1n# marile
'rofiuri ;i ;oma/ul 7n ma" concureaz 'e 'rimele 'agini ale ziarelor% c1n# aciunile "e 7n91re"c
"c'ae #e "ub conrol% iar inflaia ;i #e're"iunea 7;i #i"'u 7n1ieaea% a#e"eori "e 'are c
"i"emul financiar mon#ial 7n"u;i lunec "'re nebunie. P"iCiarii ne "'un c "cCizofrenia% una
#inre cele mai r"'1n#ie ;i #ramaice boli minale% e"e marca #e 8flucuaii ra'i#e 7nre
7n"ufleire ;i #e're"ie:. Micima manife" 8'reocu'ri eEcenrice fa #e lume ;i fa #e "ine
7n";i:. Po a'rea amgiri% Calucinaii% 'recum ;i 8in"omnie% 9i"e 7nfrico;oare% o groaz #e
ne7nele":. <oae ace"e eE're"ii #e"criu a#ec9a amo"fera economic #in zilele noa"re. Cci
rim 7nr-o economie "cCizofrenic% un "i"em care a 'ier#u conacul cu realiaea. Iar 8groaza
#e ne7nele": "e r"'1n#e;e 'e "car larg.
Pe colinele 9erzi un#uioare #in Connecicu% 7n &or"e ;i &e9on% 7n finca"-urile #e l1ng
Bogoa ;i fermele #e la nor# #e SN#neN% co;maruri a'ocali'ice Cruie"c agriculorii @ imagini
ale or;enilor #i"'erai rma;i fr Cran% a"i"en me#ical% energie ;i a'% r"'1n#in#u-"e la
ar ca o arma ie;i la /af% in"al1n#u-"e abuzi9 'e erioriile fermelor% fur1n# animale ;i
'ro#u"e agricole.
0n ora;e% milioane #e oameni cie"c cu icuri ner9oa"e ziarele% 9orbe"c #e"'re culi9area
alimenelor 'e era"ele ca"elor c1n# magazinele "e 9or goli% ;i nu 'o " nu "e 7nrebe cum "e 9or
1r7 afar #inre ruine c1n# "e 9a 'ro#uce caa"rofala 'rbu;ire final.
P1n nu #emul% ace"e 9iziuni% 'arial HieronNmu" Bo"cC% 'arial *r"on Oelle"% "-au
#aora emerii #e r"urnri ecologice% #e coliziunea "ocieilor in#u"riale cu limiele ca'aciii
#e #ez9olare a naurii. Mai recen% ace"e emeri "-au alimena ;i #in anEieaea economic%
a'are fa #e cea ecologic. 3"zi% "e 9orbe;e #e"'re un cola'" #eza"ruo" al "i"emului
monear mon#ial. Fi nu numai maniacii 8'leo;i ai energiei "olare "au ai morilor #e 91n cau
a"cunzi;uri izolae 'enru a "e a#'o"i 'e #uraa #eclinului ;i 'rbu;irii anici'ae. 0n Don#ra% "e
zice c financiarul Gim Slaer a fcu li"a a ceea ce con"i#er el a fi ru"a fun#amenal #e
"u'ra9ieuire 7n faa Ci'er-inflaiei: cuii #e "ar#ele% o bicicle% o 'ro9izie #e mone#e Su#-
africane #e aur ;i o miralier. Un cuno"cu #e-al meu% ca'iali" #e frune care a crea 9a"e
com'anii #e com'uere% ;i 'e care afacerile 7l 'oar #in ParK 39enue 7n Silicon MalleN% #e un#e
'ro9in oi "emicon#ucorii #in California% "u"ine c 9a fi mai ru #ec1 7;i 'oae 7ncCi'ui cine9a.
31 #e ru% "'une el% 7nc1 "e a'ro9izioneaz cu racCee ;i mingi #e eni".
Nu muli 7m'r;e"c un a"emenea "ang-froi#. Game" Nee#Cam% 're;e#ine al Bur"ei #e
3ciuni #in NeI JorK% a a9eriza c 8o criz ma/or #e ca'ial: ar 'uea "'ulbera 'lanurile #e
#ez9olare 7n con"rucia #e locuine% ran"'oruri% energie ;i mo#ernizarea afacerilor% 7m'ing1n#
la falimen mii #e firme ;i 'ro'ag1n# 9erigino" ;oma/ul.
Leral# 2or# ;i HenrN Pi""inger emi ameninri "forioare 'ri9in# economia mon#ial.
Iar Li"car# #=E"aing% 're;e#inele 2ranei% "u"ine c oae curbele "ocio-'oliice acuale 8#uc la
caa"rof:. Aiarul 8NeI JorK <ime": rezum "uccin: 8Profeiile care o#inioar ar fi fo"
#e"fiinae ca #emene "au macabre: "un acum luae 7n "erio".
Preuin#eni "e 'une aceea;i 7nrebare: "e 'oae re'ea acela;i lucru% 8Ducrul:% #e"igur%
e"e Marea &e're"iune1 care a zgu#ui lumea 7n anii 16($% 7nce'1n# cu cozile la '1ine ;i "f1r;in#
cu BucCenIal#. 81626: @ numr folo"i aici ca 're"curare a 7nregului #eceniu ce a urma @ a
muila o generaie ;i i-a conura 'oliica. Iar noi cei #e acum% la /umaea anilor ;a'ezeci% 7i
a;e'm reluarea. 0n uluioarea noa"r inocen% 7nc mai cre#em c i"oria "e re'e. &e 'arc
lumea ar "a ra" 'e marginea "caunului% a;e'1n# o reluare in"ananee a rage#iei #e ieri. E o
nai9iae 7n#uio;oare. Cci ceea ce ne a;ea' 'oae fi mai u;or "au mai greu #ec1 81626:.
Singurul lucru cer e"e c nu "e 9a 7n1m'la acela;i lucru.
0nr-a#e9r% ceea ce 9e#em a"zi nu e numai o frm1nare economic% ci un fenomen
mul mai 'rofun#% ce9a ce nu 'oae fi 7nele" 7n ca#rul economiei con9enionale. &in ace" moi9%
economi;ii #in ce 7n ce mai #eruai "e 'l1ng c 89ecCile reguli nu "e mai a'lic:. Ceea ce 9e#em
e"e criza general a in#u"riali"mului @ o criz care ran"cen#e #iferenele #inre ca'iali"m ;i
comuni"mul #e "il "o9ieic% o criz care ne "f1;ie "imulan baza energeic% "i"emele #e 9alori%
"rucurile familiale% in"iuiile% mo#urile #e comunicare% "enimenul "'aiului ;i al im'ului%
e'i"emologia% 'recum ;i economia. Ceea ce "e 7n1m'l e% nici mai mul nici mai 'uin%
'rbu;irea ci9ilizaiei in#u"riale a 'laneei ;i 'rima a'ariie fragmenar a unei noi or#ini "ociale%
#ramaic ;i com'le nou: o ci9ilizaie "u'ra-in#u"rial care 9a fi eCnologic% #ar nu 9a mai fi
in#u"rial.
3ceia care in"i" c recem #oar 'rinr-o #e mul nece"ar 8corecie: ignor oae
"emnalele care ne bombar#eaz #in colurile non-economice. 3le "ocieii. Ui c un cola'"
economic 'oae fi "im'omul unei mai am'le ran"formri% 'u1n# fi genera #e fore 'e care
economi;ii nici nu "e g1n#e"c " le "u#ieze. Mai mul% ocmai fiin#c i"oria nu "e re'e%
fiin#c inrm 7nr-o eCnoculur com'le nou% oae 8"abilizaoarele: aen con"ruie 7n ca#rul
economiilor a9an"ae 'enru a 7m'ie#ica o re'eare a anului 1626 #e9in 7n mare m"ur
irele9ane.
Economi;ii cieaz 7n mo# i'ic% #e eEem'lu% eEi"ena Cor'oraiei #e 3"igurri a
&e'ozielor 2e#erale2% care a"igur #e'unerile #in 14.4+$ #e bnci. Ei in#ic Si"emul #e
Rezer9e 2e#erale #in S. U. 3. Sau bncile cenrale #in "rinae% care "-ar 're"u'une c
7m'ie#ic bancCerii " fac 'ro"ii 'rea mari. Si"emul aEelor #e "ecuriae "ocial% al a/uoarelor
#e ;oma/ ;i al 'en"iilor% ne "'un ei% 9a menine 'uerea #e cum'rare 7n e9enualiaea unei
c#eri. Mai mul% 7n oae rile% anga/rile 7n "ecorul #e "a "-au r"'1n#i a1 #e mul% 7nc1
"er9e"c ca "abilizaor "u'limenar% 7nruc1 e #e 're"u'u" c nu "e "u'un flucuaiilor ciclului #e
afaceri. Q8&ac oa lumea ar lucra 7n arma%: 7mi eE'lica un economi" rucio"% 8n-ar mai
eEi"a 'roblema ;oma/ului.:R
Pe #ea"u'ra% ni "e "'une% economi;ii 7n;i;i "un 7n 'rezen mul mai #e;e'i ;i mai
'uernici #ec1 7n acele 9remuri negre% ignorane ;i necom'uerizae% #e acum 'aru #ecenii.
2olo"e"c com'licae mo#ele economice 'e com'uer% coeficieni #e inrare-ie;ire ;i ale
in"rumene miraculoa"e 'enru a analiza ;i 'rognoza% ;i #ein 'oziii influene 7n gu9ern%
7n91n# 're;e#ini% 'rim-mini;ri ;i 'arlamene cum " a'lice era'ia KeNne"ian a cCeluielilor%
im'ozirilor ;i conroalelor #e cre#i conraciclice. Duae la un loc% oae "un eErem #e
lini;ioare @ un formi#abil ar"enal #e arme.
Economia Magino.
<ou;i% o 'ri9ire mai aen rele9 fa'ul c% a"emenea generalilor% economi;ii "un
ocu'ai " 'oare ulimul rzboi #in recu. Sabilizaorii ;i unelele lor 'ar o mai mul a"emenea
unei 9er"iuni economice aco'eri cu '1nze #e 'ian/en a Diniei Magino @ o 'uernic forrea
cu unuri 7n#re'ae 7n #irecii ab"ur#e. Cci oae mi/loacele lor #e a'rare "e bazeaz 'e 'remi"a
'er'eurii "ocieii in#u"riale% nu 'e ran"formarea ei 7n ce9a nou% ciu#a ;i ra#icalmene
#iferi. Nimic% 7n i"oria "ocieilor in#u"riale #e ra#iie% nu le-a 'regi Qnici 'e ele% nici 'e
noiR 'enru acuala lume accelera a comunicaiilor in"ananee% Euro#olarilor% 'ero#olarilor%
cor'oraiilor mulinaionale ;i con"oriilor bancare inernaionale #e i' ganglionar.
Una #inre caraceri"icile ace"ei noi lumi economice e"e inca'abiliaea mecani"melor
regulaoare naionale #e a face fa realiilor economice ran"naionale. 3ce" lucru "-a im'u"
cu #ramai"m 7n a'rilie 16+$% o#a cu 'rbu;irea im'eriului lui Bernar# Cornfel#% In9e"or"
*9er"ea" Ser9ice"( ;i o 7nreag "erie #e "can#aluri mai mici ;i conflice bazae ocmai 'e acea"
"lbiciune a or#inii economice emergene. Prin 16!,% a'roEimai9 o "u ;aizeci ;i cinci #e
fon#uri muuale 8eEerne:% cu "e#iile 7n locuri ca Na""au% In"ulele CaNman% Diberia% Panama ;i
3nilele *lan#eze% mane9rau ;i bine ;i ru miliar#ele 'rimie #e la in9e"iorii cre#uli #in zeci #e
ri. *'er1n# 'e baz #e c"ue 'o;ale% birouri-fanom% ca"ele Cefneriene ;i% 7nr-un caz% cCiar
#e 'e un iaC numi 8Li9e-U':4 ace;i ingenio;i manageri #e in9e"iii "-a 'omeni 7n mo#
7nc1nor "cuii #e orice reglemenri gu9ernamenale. Un biograf al financiarului fugi Rober
Me"co "crie: 80n"emna c un fon# 7ncor'ora 7n Panama #ar a#mini"ra gre;i% #inr-o 9il cu
9e#ere "'re Dacul Dugano #in El9eia% #e cre un #irecor grec% ;i 91n#u 'rin inerme#iul unui
#i"ribuior #in DicCen"ein unor in9e"iori brazilieni ;i "can#ina9i% nu a9ea ;an"e " beneficieze
#e 'rea mul aenie 7nr-un ribunal 'anamez.:
Prbu;irea mulora #inre ace"e fon#uri ;i% 7n con"ecin% /efuirea I. *. S. &e cre Me"co
Qa crui influen 'enera"e birourile ;efilor #e "a #inr-o /umae #e #uzin #e ri ;i care%
numai ca " fie "igur% a oferi S 2$$.$$$ 'enru a conribui la realegerea lui RicCar# NiEonR erau%
7n"% numai micul 91rf miro"ior al a#e9raului ai"berg. *ric1 #e colorae au fo"% ace"e
"can#aluri% #efalcri% cecuri fr aco'erire% in9e"iii necugeae ;i ra'oare anuale mincinoa"e%
a9eau #oar o "emnificaie limia Q'enru oricine% cu eEce'ia celor 'rin;i 7n naufragiuR. Ele% 7n"%
au #e';i 9a"ele "cCimbri care cu'rin"e"er economia 7nce'1n# #in 1626 ;i au "emnala
#e"ueu#inea unei 'ri #in Dinia Magino.
0n";i i#eea unui fon# reci'roc cu'rinz1n# o globul% ca I. *. S.% care 9in#ea 'ri mai
mulor mii #e mici in9e"iori ri"i'ii 'e 7nreaga 'lane% 're"u'unea o cla" mi/locie anerior
ineEi"en% 7n mule ri. Mai 're"u'unea ;i un ni9el #e #ez9olare eCnologic ;i comunicaii
care 7n 1626 ar fi 'ru incre#ibil. 39ionul 'er"onal al lui Cornfel# ;i com'uerele aflae la
#i"'oziia lui 7l a/uau " #e';ea"c 'e #e'are graniele naionale% efecu1n# ranzacii cu 9ieze
9eriginoa"e @ o'er1n#% 'e "cur% 7n mo#uri inimaginabile cu 'aruzeci #e ani 7n urm.
3'roa'e la fel #e ra#ical "cCimbae au fo" ;i noile 9alori care "-au i9i o#a cu
'rbu;irea "i"emului in#u"rial ra#iional. 0n anii =2$% 'e c1n# bancCerii ;i con"ilierii #e in9e"iii
ar fi rebui " fie ni;e con"er9aori "e9eri% "olizi ;i 7n co"ume cu #ungi% "-ar fi g1n#i cine9a "
7ncre#ineze un "ingur #olar unei forme con#u"e #e un '"eu#o-"ociali" 'leo" care a'rea 7n
re'eae r1n#uri foografia 7nr-un "e#iu 'lin cu ecCi9alene ale feielor #in PlaNboNT R"'un"ul
e "ub7nele" #in 7nrebare. Era o lume 'enru care regulaorii ;i economi;ii% con#iionai #e cre
anii #ouzeci ;i reizeci% erau comic #e ne'regii.
Mul mai fun#amenal a fo" e;ecul m"urilor #e conrol ;i "abilizare conce'ue "'re a
raa cu 7nre'rin#erile ulra-legiime. Cci nu numai ranzacorii ;i comercianii cu 'anofi
alba;ri #in 'iele #e c'rioar% #in ageniile #e bur"% au #e"co'eri noile liberi% ci ;i bancCerii
cu re'uaie im'ecabil. Fi ei au reu;i " ia 'rin 7n9luire Dinia Magino economic.
3"zi% #e;i a9em bnci cenrale% eEi" a1 #e mule bnci noi ale a1or gru'ri
ran"naionale% "au gru'uri #e bnci% r"'1n#ie 'rin a1ea ri% 7nc1 nimeni nu 9rea "-;i a"ume
re"'on"abiliaea lor. &ac un con"oriu bancar # falimen% care banc naional cenral rebuie
" acCie #aoriileT 0i re9ine 9reuneia ace" rolT Cum reglemeneaz S. U. 3.% #e 'il#% un
"ub"i#iar "rin al unei bnci 'ro'rii% c1n# acel "ub"i#iar 'oae fi 'ro'rieaea a"ocia a unor
bnci #in Ga'onia% 3nglia% Sue#ia "au LermaniaT Fi ce 7i 7m'ie#ic 'e bancCeri " fac 7n
"rinae% legal% ceea ce 7n ar e con"i#era caegoric ilegal% #ac nu ;i imoralT Q&e fa'% o fac 7n
mo# curen. 3ca"% bncilor S. U. 3% li "e inerzice " 8"ub"crie% 91n# "au #i"ribuie: "ecurii
cor'orai"e. Pe"e Coare% 7n"% mule #inre ele eEac a"a fac% o'er1n# ca ;i cum ar finanaori%
broKeri "au comerciani #in Oall Sree.R
Cum% 7n acea" economie "cCizofrenic% ar 'uea cine9a " reglemeneze fie bncile
mamu% fie mu"culiele ;i 1narii care acioneaz 7n umbra lor% c1n# fiecare ar refuz 7n mo#
eE'lici " acor#e alcui9a #re'ul #e reglemenareT Marin MaNer% 7n recenul "u "u#iu analiic
8BancCerii:% cieaz un #irecor #in Banca 3ngliei: 8Pe mine nu m inere"eaz #ac CiibanK
7ncalc regulamenele americane la Don#ra. Nu in nea'ra " ;iu.: MaNer 9orbe;e #e"'re #oi
eE'eri bancari "ue#ezi care au fo" lieralmene #ai afar #in El9eia @ e"corai #e 'oliie '1n
la aero'or @ c1n# au 7ncerca " 9erifice aci9iile unei bnci el9eiene #in AUricC.
Fi #e un#e ;ie a#mini"raia #e Ia 91rf ce "e 7n1m'l% c1n# banca "a a #e9eni a1 #e
mare% #e"cenraliza ;i #i9er"ifica% 7nc1 "fi#eaz orice 7nelegere amnuniT 2ir" Naional
CiN BanK% ale crei 7m'rumuuri ;i 9alori 'arimoniale "-au #ubla 7n ;a"e ani% eErage mai mul
#e /umae #in 'rofiuri #in 9reo (11 filiale "au "ub"i#iari aflai 7n !. #e ri. 3re 22.$$$ #e
"alariai 7n "rinae% ale cror o'eraiuni "un 'rea muli'le ;i ra'i#e 'enru a fi urmrie
eficien #e la "e#iu. Iar CiibanK nu e 7n nici un caz "ingura. Conform afirmaiilor unui funcionar
al bncii Morgan #in Don#ra% 8la NeI JorK "e ;ie ce fac% fiin#c le rimi cifrele @ cu 9reo
"'m1n 7n1rziere% mul 'rea 1rziu ca " mai 'oa face ce9a.: 0n a"emenea 7m're/urri% cCiar
;i cel mai 'ru#en 're;e#ine #e banc #in AUricC% *"aKa% 2ranKfur "au NeI JorK% 'oae ine cu
a#e9ra Curile 7n m1nT
2alimenele bncilor #in Lermania% Marea Brianie ;i S. U. 3% au ara" aenia a"u'ra
fr1ngCiei 'e care "-au 'omeni merg1n# 7n ecCilibru marile bnci% 7n#eo"ebi @ "un "u'ra-eEin"e%
im'licae 7n #e oae% inca'abile "-;i #igereze 'ro'ria mrime ;i mul #incolo #e baia
rgorilor #e 'e Dinia Magino. Recen% c1n# "-a 'rbu;i BanKCau" Her"a #in Lermania% a
l"a 7n urm re9en#icri cifr1n#u-"e la S1$$.$$$.$$$% "au cCiar mai mul. C1n# "-a r"urna
2ranKlin Naional @ una #inre cele mai mari o'"'rezece bnci #in S. U. 3. @ a lua m"uri #e
"al9are #i"'erae% reu;in# la limi " 7m'ie#ice #eza"rul oal.. Nu #emul% re9i"a 8BanK Cre#i
3nalN": a "'u"-o 'e fa: 80n 'rimele ;a'e luni ale anului 16+4% "rucura bancar Veuro'eanWX
3 "uferi o frm1nare far 'rece#en #e la criza bancar a anilor reizeci.: C1 #e"'re S. U. 3.%
MaNer% #u' cinci "ue #e 'agini #e #i"ecii cinice% concCi#e: 80n "i"em eEi" 'oeniale
7m'rumuuri 'ier#ue 7n 9aloare #e miliar#e #e #olari% iar cea"ul icie "'re momenul eE'loziei.
Srucura bancar care "e cl#e;e acum 'oae " "e 'rbu;ea"c? cu c1 7i 'ermie " crea"c mai
mare a'araul regulaor% cu a1 mai caa"rofic 9a fi 'rbu;irea.:
Problema e"e c 7n"u;i ace" 8a'ara: 7n care in9e"im a1a cre#in e"e #e acum #e';i
;i inca'abil " mai conroleze "iuaia. C1 #e eficiene "un bncile cenrale% cCiar ;i 7nre
graniele rilor lor 'ro'riiT C1n# banca englez Don#on Y CounN Securiie"" @ "-a 'rbu;i%
#eclan;1n# o criz 'rinre bncile "ecun#are% "-a #e"co'eri ra'i# c% cu cu9inele ziarului
8Don#on <ime":% 8mule #inre bncile marginale 7nclca"er oae regulile con9enionale #in
carea bancCerului%: c1 9reme Banca 3ngliei% 7neca 7n #ae irele9ane% #ucea li'" #e
"i"emele informai9e #e i' nou care ar fi 'uu-o a/ua " le moniorizeze.
E;ecul 9ecCilor mecani"me ;i a'ariia forelor noi% nereglemenae% au ran"forma 'iaa #e
"cCimburi eEerne 7nr-un cazinou i'or% 'o'ula la margini #e carofori% ;eici% #irecori #e
cor'oraii mulinaionale% gang"eri% 'ro"iuae ;i 'e;i #e 7nal cla". Comercianii #e "cCimburi
eEerne% neurmrii% au "'ecula flucuaiile moneare% 'ierz1n# milioane #in banii bncilor lor% 7n
im' ce le /efuiau 'e 8o "car realmene ma"i9:% cum "e eE'rim 8Inernaional CurrencN
Re9ieI:. 8I. C. R.: #eclar "u" ;i are c au ce#a unor 8enaii inolerabile:% inclu"i9 ma;ini ;i
animaoare. Bncile cenrale% numai 7n ulimii cinci ani% 'ier#u"er #e/a a'roEimai9
S1$.$$$.$$$.$$$% bani aco'erii #i"cre #ar ne7n#u'leca 'e "'inarea con"umaorilor ;i a
conribuabililor.
Pla"e #e fluuri.
&ac "i"emul bancar mon#ial "e clain la limia 'ier#erii conrolului% un moi9 "ubzi"
7n eufonicul ermen 8euro#olari:. Da fel ca a9ioanele cu reacie% com'uerele% bombele nucleare%
&. &. <.-ul ;i biKinii% nici euro#olarii nu eEi"au 7n 1626. Sun un 'ro#u" al ranziiei #e la
in#u"riali"m "'re o ci9ilizaie "u'ra-in#u"rial Q;i ran"naionalR. Penru cei neinformai% cum
"unem ma/oriaea% euro#olarii "un 9erzi;ori americani #e'u;i 7n bncile #in "rinae% #ar
ne"u'u;i regulilor bancare naionale. Re'rezin un "oi #e mone# ran"naional.
Sun "'ecrali% a'roa'e meafizici. Po con"a #in #olari 8reali=- mone# 'ro'riu-zi" @
#e'u" 7n c1e o banc euro'ean "au a"iaic. Sau 'o eEi"a numai 7n forma unor inrri
com'licae 7n felurie regi"re. * cor'oraie american mulinaional% #e eEem'lu% 'oae
ran"fera S1$.$$$.$$$ #inr-o banc #in CCicago 7nr-o banc #in Milano. Banca milanez% cu
#olarii 7n m1n% 'oae acum% 'e baza lor% " 7m'rumue S.$.$$$.$$$ "au cCiar mai mul unei
com'anii "r1morae #in MancCe"er "au Mar"ilia. Nu e ne9oie ca nici o mone# 'ro'riu-zi" "
reac #inr-o m1n 7n ala @ nu circul nici un curier 7n noa'e% cu "er9iee #ol#ora #e 9erziuri.
0n" S.$.$$$.$$$ "e 9or fi "recura 7n 3nglia "au 2rana @ bani a"u'ra crora bncile lor cenrale
nu au nici un conrol.
3"fel% enorme rezer9e #e euro#olari "e 'o acumula 7n Lermania "au Belgia @ "au% #e ce
nu% 7n BaCama" @ i"c1n# fel #e fel #e necazuri economiei locale% 'oliicienilor ;i eE'erilor care
7ncearc "-i a#mini"reze. Ici% 8euro;ii: conribuie la inflaie% colo% mo#ific balana #e 'li%
#incolo "ubmineaz mone#a naional @ 7n im' ce zbur# 7n #eban#a# #inr-un loc 7n alul.
0ncerc1n# " le aenueze efecele% afirm economi"a Gane Sne##on Dile% auoarea unei "cure ;i
com'licae cri 'e ace" "ubiec% 8bancCerii cenrali au a/un" 7n 'oziia im'o"ibil #e a fugri un
elefan cu 'la"e #e fluuri:. 0n al loc% #eclar: 8Nici cCiar cele mai bogae naiuni #in lume n-au
reu;i "-;i 'roe/eze economia #e ame"ecul ace"ei fanome.:
Euro#olarii au #e9eni ;i au rma" o 'roblem% fiin#c i-au iubi a1ia oameni. Ru;ii ;i
arabii i-au iubi fiin#c le ofereau o cale #e a "e ine #e #olarii #in afara S. U. 3. @ ;i% 'rin urmare%
#olari 'e care gu9ernul american nu-i 'uea eE'ro'ria% 7nr-un acce" #e r1c 'oliic% a;a cum ar fi
'uu #ac erau efeci9 #e'u;i 7n bnci #e 'e erioriul Saelor Unie. Cor'oraiile mulinaionale
i-au iubi fiin#c erau mai u;or #e mane9ra ;i% 7n 'rinci'iu% mai "iguri #ec1 #ongii% 'ia;rii%
#inarii "au baC-ii. BancCerii% mai ale"% i-au iubi 'enru c 'ueau 7m'rumua oric1 #e muli
'ofeau% c1 #e #e" 'ofeau% fr a "e lo9i #e cerinele #e rezer9 "abilie #e bncile cenrale. 0i
'ueau 7m'rumua foare 'rofiabil ;i 'ueau acumula baloane #e cre#i mai mari #ec1 ar fi 'uu
cu bani naionali Q;i% 'rin urmare% reglemenaiR.
3"zi% o "um e"imai9 #e 1,$.$$$.$$$.$$$ #e a"emenea euro#olari "e blce"c 'rin
"i"emul monear mon#ial% inacce"ibili mecani"melor #e conrol ale oricrei naiuni. 0nregul
"i"em Eurocre#i umfla @ 'e care un e#ioriali" 7l nume;e 8un lan #e I. *. U.-ri:! @ "-a
7nmuli 'recum ciu'ercile #u' 'loaie% mai re'e#e #ec1 l-ar fi 'uu oricine 7nelege% "'1ni "au
a#mini"ra.
Preuin#eni% enacule.
Nu are nici un ro" " 'recizm c #ez9olarea bncilor ran"naionale% aluri #e
"'ecaculoa"a a"cen"iune a euro#olarilor% nu au fo" ni;e acci#ene ale "orii. 3mbele au a'ru
7n mare m"ur 'enru a "lu/i o al in"iuie nou: cor'oraia global% alfel cuno"cu ;i ca
mulinaionala "au QuneoriR ran"naionala.
Marile com'anii inernaionale nu "un% #e"igur% noi. 0nc #in 'rimele #ecenii ale
"ecolului ZZ% com'anii ca Unie# 2rui% San#ar# *il ;i Inernaional NicKel fceau afaceri 'e
'lan global. 3nacon#a Co''er ;i Coca-Cola "-au 7n"cri" cur1n# ;i ele 'e li". &in *lan#a% a 9eni
PCilli'". &in 3nglia% Im'erial CCemical In#u"rie" ;i Brii"C Peroleum. &in Lermania% I. L.
2arben. &in El9eia% Ne"le. 3u cule" banane% au "'a #u' 'erol% au ambala ciocola% au
col'ora rcorioare% ma;ini #e cu"u ;i alele a"emenea.
&ar abia #u' 3l &oilea Rzboi Mon#ial% 7n zorii e'ocii "aeliilor #e elecomunicaii ;i a
reelelor #e com'uere% com'aniile americane au in9a#a Euro'a 'e "car larg ;i au #eclan;a
boom-ul mulinaional. 0n 16.$% com'aniile #in S. U. 3% in9e"i"er a'roa'e S12.$$$.$$$.$$$
'e"e Coare% mai ale" 7n emi"fera 9e"ic ;i *rienul Mi/lociu% ;i 7n#eo"ebi 7n 'erol ;i minerale.
Prin 16!,% "uma "ri"e la S!..$$$.$$$.$$$ bui 'e mucCie% #in care #ou reimi erau in9e"ie 7n
Euro'a ;i% mai ale"% 7n fabricaie ;i comer% nu 7n eEracia #e re"ur"e. 0n anii ;aizeci% c1n#
curenul a 7nce'u " "e 7noarc 7m'ori9a #olarului% "-a 'orni ;i un 9al #e in9e"iii euro'ene 7n
S. U. 3.% a#uc1n# 7n "cen firme ca BaNer% Couraul#" ;i PecCineN.
3"zi% cor'oraiile mulinaionale #omin 'ro#ucia mon#ial. 3"fel% 7n 16+(% 7nr-un
ra'or #e"'re im'acul 8#eenei: a"u'ra naiunilor 7n cur" #e #ez9olare% economi"ul laino-
american Horacio Lo#oN ob"er9a c 14$ #e mulinaionale americane a9eau 91nzri #e agregae
7n 9aloare #e S(,$.$$$.$$$.$$$ @ o "um mai mare #ec1 'ro#u"ul naional bru al oricrei ale
ri 7n afar #e S. U. 3% ;i U. R. S. S. Unele cor'oraii in#i9i#uale "un #in 'unc #e 9e#ere
economic mai mari #ec1 rile 7n care acioneaz. Conform unui "u#iu al Comi"iei #e 2inane
#in Senaul 3merican care com'ara 91nzrile cu P. N. B.% 'e baza "ai"icilor #in 16+$% Leneral
Moor" era mai mare #ec1 3frica #e Su#% 2or# #ec1 3u"ria% EEEon #ec1 &anemarca% I. <.Y<.
&ec1 Porugalia "au Peru. Mulinaionalele 7;i o'ereaz 'ro'riile reele #e informaii% floe #e
a9ioane ;i bnci #e com'uere. Sub oae a"'ecele 'racice% 7;i #uc 'ro'ria 'oliic eEern%
a#e"eori in#e'en#en fa #e ara #e origine. 3"fel% 7n im'ul crizei 'erolului #in 16+(% #irecorii
#e la EEEon au #a 3rabiei Sau#ie #ae #e rafinare "ecree% care "-au folo"i 'enru a re#uce
a'ro9izionarea cu iei a uniilor miliare americane. I. <.Y<. 3 7n#emna gu9ernul S. U. 3% "
8#e"abilizeze: regimul 3llen#e% oferin# rii o canio #e fon#uri 7n ace" "co'. QSaele Unie n-
a9eau ne9oie #e 'rea mule 7n#emnuri% #ar a"a-i al 'o9e"e.R Cel mai a#e"ea% aciunile
mulinaionalelor "e o'un 'oliicii economice a rilor 7n care o'ereaz @ ceea ce e 9alabil nu
numai 7n cazul naiunilor mici "au "ub#ez9olae. Recen% c1n# Comi"ia Preurilor #in Marea
Brianie a refuza " a'robe "cum'irea cu .$[ a 'ro#u"elor SCell CCemical"% cor'oraia a
amenina cu 7ncearea 91nzrilor 7n Marea Brianie.
Mulinaionalele au a'ru 'rofi1n# #e ceea ce economi;ilor le 'lace " numea"c
8economii la "car: ;i 8raionalizri eCnologice:. Pueau ainge rezulaele mai iefin #ec1
micile com'anii ;i 'ueau folo"i eficien ulimele realizri eCnologice% inegr1n#u-le 'e o
7nin"ul lumii. Pueau " oarne 'ie"ele 7nr-o ar% " le moneze 7n ala% " le fini"eze ;i
9o'"ea"c 7nr-o a reia% " le #e'ozieze 7nr-a 'ara ;i " le 91n# 7n cea #e-a cincea% #ac a;a
'referau% 'rofi1n# #e caraceri"icile 'ariculare ale fiecrei economii locale. Pueau coor#ona
'roiece 'e"e Coare @ a#e"eori% mul mai bine #ec1 erau 7n "are gu9ernele. Da 7nce'uul /ocului%
I. B. M.% #e eEem'lu% a coor#ona aci9iaea 7n Lermania% Marea Brianie ;i S. U. 3.% 'enru a-;i
crea com'uerul (!$. 3ce"ea% 7n"% nu erau "ingurele moi9e ale a"cen"iunii cor'oraiei globale.
3"emenea bncilor care le mane9reaz banii% mulinaionalele "e bucur #e o liberae #e
aciune la care nu au #re'ul micile com'anii% 7ncu;ae #e legi"laia unei "ingure ri. 3 7ncerca
" a'uci o mulinaional% e ca ;i cum ai cua " 'rinzi cu #ou #egee un 'e;e care "e zbae.
Prin inerme#iul 8conabiliii creaoare:% ele "un a#e"eori ca'abile "-;i ran"fere obligaiile
fi"cale #inr-o ar 7n ala% 7n mo#uri care le re#uc la minimum. Po frec9en " e"cCi9eze
"an#ar#ele #e munc ale unei ri% ran"fer1n# 'ro#ucia 7n fabrici #in locuri un#e cerinele
"alariale% #e "nae "au 'roecia muncii "un mai mici.+ &ac o naiune "abile;e un conrol
"ric ani'oluare% mulinaionala% 7n 'rinci'iu% 'oae mua 'ro#ucia 'e"e grani% un#e 'oae
inoEica neulbura r1urile. Mai mul% #eciziile mulinaionalelor #e a accelera "au 7nceini 'laa
lefurilor #uce la "cCimbri bru;e 7n mi;carea fon#urilor 'e"e Coare% #eregl1n# 'lanurile
naionale% balanele #e 'li ;i raele #e "cCimb 9aluar. *amenii care au conce'u "abilizaoarele
'o"-&e're"iune nu au a9u 7n 9e#ere mulinaionalele.
&olarul em'orar.
Pe ace" fun#al% "-a i9i 7nc un facor care " mo#ifice ;i " com'lice economia lumii:
raele #e "cCimb 8floane: @ un "i"em #e relaii ranziorii% 7n coninu "cCimbare% 7nre
mone#ele naionale% 7n locul relaiilor mai "abile bazae 'e "an#ar#ul aurului% care au #omina
7naine. Re9oluia "u'ra-in#u"rial e"e caraceriza 'rin "cCimbare accelera ;i efemeriae
cre"cu a relaiilor 'er"onale% informaionale ;i #e 'ro'rieae. Comuarea raelor #e "cCimb
floane n-a fcu #ec1 " inclu# ;i "i"emul monear inernaional 7n acea" lume inen"-
ranziorie.
&u' 3l &oilea Rzboi Mon#ial% c1n# Euro'a era 7n ruine ;i #olarul era rege% la o
conferin #in Breon Ooo#"% NeI Ham'"Cire% "-a 'u" la 'unc o 7nelegere care 7n e"en
7ngCea raele la care #olarul 'uea fi "cCimba oficial cu ale 9alue. 3ce"or rae li "e 'ermiea "
flucueze #oar 7n 'ro'orie infim @ 'lu" minu" 1[. Da r1n#ul "u% #olarul era a"ocia unui 're
fiE al aurului% iar S. U. 3% au acce'a " con9erea"c #olari 7n aur la acel 're: S(. uncia.
Concluzia a fo" un "i"em relai9 "abil% con"rui 7n /urul #olarului% 7n care oa lumea ;ia% 7n
orice momen% c1 9aloreaz un #olar 7n lire "erline% mrci "au Neni.
3cea" "abiliae relai9 "e baza% #e"igur% 'e 'roeminena 'uernicei economii
americane% 7n conra" cu "lbiciunea celorlale economii ca'iali"e. Re"'eci9a 'roeminen a
7nce'u " "e ri"i'ea"c 7n anii cincizeci% 'e m"ur ce Lermania% Ga'onia% 2rana ;i ale ri "e
7n9iorau. 3 "czu ;i mai mul% c1n# cor'oraiile americane "-au arunca 7nr-un #ezm #e
in9e"iii "rine% urn1n# #olari 7n fabricile #in "rinae ;i "lbin# balana #e 'li a S. U. 3.
Co"ul Rzboiului #in Mienam a 7nclina ;i mai mul balana 'uerii economice.
3cea" muaie le-a #e9eni e9i#en% nu mai #emul #e acum zece ani% unor economi;i%
inclu"i9 Erne" Man#el% un marEi" belgian% care 7n 16!. a "cri" c 8oalul obligaiilor S. U. 3. 0n
ale ri e"e acualmene mai mare #ec1 oalul rezer9elor #e aur ale S. U. 3. 3cea"a 7n"eamn
c #ac oae bncile "rine% cenrale ;i 'ariculare% ar cere 'laa 7n acela;i im'% ;i 'laa numai 7n
aur% nu 7n #olari% S. U. 3% ;i-ar 'ier#e o aurul ;i #olarul "-ar 'rbu;i.: 39ea #re'ae.
0n ziua #e 1. augu" 16+1% cu inflaia b1n# la u;% cu balana #e 'li a S. U. 3%
#ezecCilibra #urero"% cu 9aloarea real% #ac nu ;i oficial% a #olarului cz1n#% Oa"Cingon-ul a
anuna c nu mai 'romiea li9rarea aurului la S(. uncia% nici unei bnci cenrale% agenii
moneare inernaionale "au gu9ern care 9enea " le cear. Raele #e "cCimb 9aluar flucuau
'e"e o a1 #e neconrola 7nc1% 'aru luni mai 1rziu% gu9ernele-cCeie au fo" "ilie " la"e
raele " 8floeze: 7n "u" ;i-n /o". Fi "-a zi" cu orice 'reenie #e "abiliae.
&e aunci% conferinele moneare au fo" una #u' ala #ae uirii% #ar 're9izibiliaea
#inaine nu "-a mai 'uu reface nicio#a. Raele "e r"oarn 7nconinuu% a"fel c oae relaiile
#inre 9alue "un incon"i"ene ;i #e "cur #ura. 3u loc conro9er"e com'licae% a'roa'e
eologice% #e"'re 're"u'u"ele 9irui ;i 9icii ale raelor floane. &ar% cu eEce'ia unor inuiii
rzlee% nimeni nu 7nelege 7nc #e'linele con"ecine ale ace"ei muaii% ;i cu a1 mai 'uin cum
"-i fac fa.
3"fel% 9e#em cum oae 9ecCile "rucuri ;i reguli ale /ocului economic inernaional @ 7n
care economiile inerne ale uuror naiunilor "un #e acum 7m'leie ineEricabil @ "-au "cCimba
ra'i#. 3 ie;i la i9eal un nou cazinou global% cu mize noi ;i mul mai mari.
2. ENERLIE)<ENSIUNE.
0n momenul #e fa% oi ceilali 'arici'ani la /ocul mon#ial "un 'u;i 7n umbr% e9i#en%
#e cre ;eicii ieiului cu 8'ero#olarii: 'e care-i c1;ig. Nicio#a 7n i"oria "i"emului financiar
global% un gru' #e naiuni nu a ca'ura a1 #e ra'i#% ;i cu o a"emenea 'recizie cCirurgical% o
a1 #e boga 'ra# monear% a"fel #e"abiliz1n# 7nregul "i"em. Naiunile in#u"riale "un
monoculuri% #e'en#ene com'le #e combu"ibilii fo"ili. Noua "ocieae rebuie " aib ;i 9a a9ea
o baz energeic #i9er"ifica% la fel cum 9a a9ea ;i o baz "ocial #i9er"ifica. 0nre im'% 7n"%
ne9oia #e a recicla banii #in 'erol @ a-i arunca 7na'oi 7n circulaie fr a crea #ezecCilibre #e
'la caa"rofale @ a'lic o en"iune ne're9zu ;i mai mare a"u'ra "i"emului bancar ;i reflec%
7nc o#a% o "iuaie care nu "-ar fi 'uu crea 7n anii #ouzeci "au reizeci. 0nr-a#e9r% afirm
LarN D. See9er"% membri al Con"iliului #e Con"ulani Economici #in Oa"Cingon% 'roblema
8e"e un lucru la care economi;ii nici n-ar fi 9i"a% cu cinci% zece ani 7n urm.:
C1n# arabii ;i ale naiuni 'ro#ucoare #e 'erol% #u' ani 7nregi #e 7ncercri% ;i-au
organiza 7n "f1r;i eficien carelul% 7n 16+(% ;i au fora 'reul ieiului bru " crea"c 7n
cinci"'rezece luni cu 4$$[% *rienul Mi/lociu a 'ru 'e cale " fie co'le;i #e o maree #e bani.
0n iulie 16+4% Banca Mon#ial e"ima c% '1n 7n 16,$% naiunile eE'oraoare #e 'erol a9eau "
"ea 'e un mune #e S!.4.$$$.$$$.$$$. Prin 16,.% afirma banca% ace" oal a9ea " "e ri#ice la
S1.2$$.$$$.$$$.$$$. 0n ermeni ce9a mai 'uin i"erici% &e'aramenul <rezoreriei S. U. 3% a
cobor1 e"imaiile la #oar S2$$-S2.$ #e miliar#e% '1n 7n 16,$. 3cea" acumulare financiar%
ne 7n9a 7nele'ciunea nou-#ob1n#i% e"e a#mini"rabil @ "e 'oae recicla fr a #i"ruge
com'le "i"emul monear mon#ial.
&ar% 7n im' ce economi;ii "e conrazic cu 'ri9ire la e"imaii ;i #ac "i"emul e"e "au nu
e"e "uficien #e fleEibil 'enru a face fa ameninrii 'ero#olarului% ei ignor un fa' mai
"emnificai9% care ar 'uea ou;i " le #ea 'e"e ca' oae calculele. E"e conce'ul #e 8energie
ne: inro#u" #e cre un 'rofe"or #e inginerie ambienal #in 2lori#a% 'e nume HoIar# <.
*#um% care la "f1r;iul anului 16+(% 7nr-un aricol 'enru 3ca#emia Regal Sue#ez% a ara"
aenia a"u'ra unui fa' "im'lu 'e care 9irualmene oi 7nele'ii energiei ;i 9r/iorii financiari 7l
"c'a"er #in 9e#ere. E9alu1n# rezer9ele #e iei ;i ale "ur"e #e energie #i"'onibile economiilor
in#u"riale% oae calculele "e baza"er 'e 'oenialul bru% 7n locul celui ne. E"imm c Dibia "au
Doui"iana "au Marea Nor#ului aco'ere un numr #e Z barili% "au c Munii S1nco;i 'o conine
Z one #e crbune. 3ce"e numere 'o " fie "au " nu fie eEace. &ar 'enru obinerea energiei
e"e ne9oie #e energie% "ubliniaz *#um% ;i fiecare 'laform #e fora/ marin% fiecare 'u #e min%
fiecare cenral nuclear% re'rezin o cCeluial #e energie% 'recum ;i reurnarea ace"eia.
Ceea ce 7n"eamn c a9em la #i"'oziie o caniae #e energie real con"i#erabil mai mic
#ec1 cea "ugera 7n mo# normal? ;i% cu c1 "unem "ilii " abor#m filoane #e crbune ori
zcmine #e iei mai greu acce"ibile% "au in"alaii nucleare mai elaborae% cu a1 mai mul
cre;e co"ul iniial al energiei ;i "ca#e beneficiul ne. Ignorarea ace" lucru% a;a cum "-a 'roce#a
'1n acum% ar ecCi9ala cu a face conabiliaea unui magazin uni9er"al calcul1n# 91nzrile ;i
ui1n# " 'unem la "ocoeal 'reul angro al mrfurilor 91n#ue.
Imaginea nu e 7n nici un caz clar% #ar c1n# 7nce'em " 'ri9im energia 7n ermeni nei% nu
brui% con"am c 7n #ecur"ul ulimei generaii% a'roEimai9% " zicem #in 1626% "-a 7nregi"ra o
cre;ere acu a co"ului energiei nee @ cea ne fiin# "ingura 'e care o 'uem folo"i efeci9.
3"fel% M. Ping Hubber #in Comi"ia Leologic a S. U. 3% a #emon"ra c #ac m"urm
caniaea #e iei g"i 'enru fiecare meru 'ra #e 'ro"'ecii ;i fora/e% cCeluim mai mul #ec1
c1;igm. 0n anii =($% 7n Saele Unie% "e 'uea 're9e#ea obinerea a 2+.-($$ barili #e iei bru
'enru fiecare meru 'ra #e fora/e. P1n 7n 16+$% 'ro'oria a czu la 2$-($ #e barili. Una
#inre cele mai fra'ane concluzii ale analizei energiei nee e"e aceea c% 7n ermeni energeici
Qnu #olariR% 'erolul arbe"c e"e #e-a #re'ul iefin% 7n conra" cu 8'reul energiei: 'e care 7l
'lim 'enru eEracia #e crbune ;i energia nuclear.
*#um in"i" c o 'are #in recena inflaie #in "ocieile in#u"riale "e #aoreaz 7n mo#
#irec "cum'irii energiei nee% 'e care el o con"i#er un 'roce" coninuu ;i fun#amenal.
Nu e"e momenul unei #i"cuii eECau"i9e #e"'re energie% economie ;i oae "ur"ele
alernai9e care 'o mo#ifica ra#ical "i"emul. E "uficien% #eocam#a% " recunoa;em c eEi"
o "iuaie nou @ o "iuaie incom'arabil cu cea #in 1626% 'enru care economia con9enional e
nea#ec9a.
* 'leor #e 'enurii.
Nimic nu "ubliniaz mai clar conra"ul #inre con#iiile anilor #ouzeci ;i reizeci ;i cele
cu care ne confrunm a"zi% #ec1 o caricaur #e 2iz'aricK% 7n numrul #in 11 ianuarie 16(1 al
8S. Doui" Po"-&i"'acb:. &e"enul e 7m'ri 7n rei imagini orizonale. Imaginea #e "u" ara
"on#e #e 'erol "cui'1n# iei "'re cer. Poar legen#a: 8Prea mul 'erol:. 0n mi/loc% 9e#em
"ilozuri gra"e% #1n# 'e #inafar. <eEul "e 'l1nge: 8Prea mul gr1u:. Ulimul #e"en re'rezin o
coa# la "u' ;i e iniula: 8Prea mul "rcie:.
Preocu'ai #e "u'ra'ro#ucie% economi;ii ;i 'oliicienii #e're"iunii a9eau ne9oie "
'om'eze 'uere #e cum'rare 7n m1inile oamenilor% 7n "co'ul #e a mri cererea. 3"zi% #eclar
economi"ul Deonar# SilK% criza 8iz9or;e nu #inr-o #eficien a cererii% ci #inr-una a oferei%
ale crei cele mai #ramaice manife"ri au con"a 7n 'enuria #e alimene ;i "alul 'reurilor la
m1ncare% 'recum ;i 'enuria #e 'erol ;i "alul 'reurilor la energie.:
Cu o 'o'ulaie mon#ial a'roa'e #e #ou ori mai numeroa" #ec1 era 7n 1626% ;i 7n
cre;ere ra'i#% "unem "ilii " folo"im o mai mule eriorii ;i re"ur"e marginale. Degurile
globale #inre 'o'ulaie ;i re"ur"e "un mul mai com'licae #ec1 in#ic ma/oriaea "u#iilor%
fiin# mul mai im'licae 7n 'roblemele 9alorilor% 'oliicii% inere"elor #e cla"% religiei ;i culurii%
#ec1 recuno"c ma/oriaea anali;ilor. Sim'la con9ingere malCu"ian c 'o'ulaia rebuie "
7nreac re"ur"ele # un cre#i minim ca'aciii oamenilor #e a face un 'a" mic ;i un "al uria;%
a'lic1n# imaginaia culural "au eCnologic. 3 acce'a 'roieciile 7n linie #rea' care #uc la
ziua #e a'oi 7n"eamn a ca'iula 7n faa 'e"imi"mului la mo#. Cu oae ace"ea% nu e nece"ar "
a#o'm o'inia a'ocali'ic% 'enru a recunoa;e marea 'robabiliae c% aluri #e bel;ugurile
'erio#ice% 9om "uferi 'enurii #e alimene ;i% 'o"ibil% ale alor re"ur"e% ca bauEia% cu'rul% 'lumbul%
cromia% manganul ;i magneziul.
Mai im'oran% 7n 1626 lumea 7nc mai ria 7n era colonial. 3"zi% ia na;ere o or#ine
'oliic ab"olu nou% iar zilele re"ur"elor iefine ;i ale 8b;ina;ilor: #ocili ;i comozi au a'u".
0nreaga aliniere a 'uerii naiunilor "e cere #ramaic re9izui. 3r 'uea fi nece"are 8rzboaie #e
re7m'rire:% 'enru a in"ala acea" "rucur "cCimba a 'uerii globale% #ar cu "au fr 9r"are
#e "1nge% enorma 'uere concenra a marilor naiuni in#u"riale% comuni"e ;i ca'iali"e% e
con#amna " "ca#% iar 'uerea naiunilor con"i#erae acualmene "race% 87na'oiae: ;i 8"labe:
9a cre;e 7n 'ro'orie acu. Iar acea"a nu e #oar o o'ic a eEremi;ilor #e "1nga "au a
uo'icilor. Nucleul lumii cor'orai"e o recunoa;e #e a"emenea. Cu cu9inele #ocorului Carl
Ma##en% economi" ;ef 7n Camera #e Comer a S. U. 3.% 8recem 'rinr-o mare ranziie% marca
#e o comuare a 'uerii 7nre rile in#u"riale ;i rile 'ro#ucoare #e maerii 'rime.: Nici cCiar
cel mai anicolonial milian ilegal #in anii 162$ n-ar fi 7n#rzni " "'ere a1 #e mul.
Eru'ia meabolic.
Nici cCiar ace" caalog al circum"anelor economice mo#ificae nu e'uizeaz moi9ele
'enru care 9iiorul nu 'oae re'ro#uce 'ur ;i "im'lu recuul @ moi9ele 'enru care crizele
economice ale 9iiorului rebuie " #ifere #e cele ale zilei #e ieri. EEi" #oi facori '"iCo"ociali
care rebuie luai #e a"emenea 7n calcul.
Mai 7n1i% oae naiunile #e 7nal eCniciae "un "ocialmene mai #i9er"ificae #ec1 erau
7n urm cu 'aruzeci #e ani. Numrul noilor ocu'aii a cre"cu enorm. EEi"% oo#a% mai mule
"ubculuri% mai mule gru'ri #e inere"e% fore 'oliice mai u;or #e #efini? iar #i9ergenele
regionale% 7n loc " "e aenueze% #e9in o mai inen"e. 0n Marea Brianie% "coienii ;i galezii
'rein# auonomie. 0n Belgia% "e cie;e 8Pou9oir auE 'ro9ince"\: m1zgli 'e 'a"a/ele
"u'raerane ale ;o"elelor. 0n 2rana% cor"icanii ;i breonii murmur #e"'re "ece"iune. 0n Cana#a%
a1 >uebecCezii c1 ;i columbienii brianici% #in moi9e conrarii% 7;i accenueaz #i"en"iunile fa
#e "ocieaea ca 7nreg. 0n S. U. 3.% 9ecCiul cazan 7nce'e " cra'e "ub lo9iurile noului 'lurali"m.
3cea" muaie i"oric "'re #i9er"iaea "ocial e"e o'u" ra#iionalei 're"iuni cre
uniformiae ;i "an#ar#izare care caraceriza e'oca lanului-#e-mona/% cre1n# o economie mul
mai com'leE. Ceea ce in#ic acea" mare #i9er"iae e"e fa'ul c "ocieaea "e ran"fer #e 'e
bazele ei in#u"riale @ 7n#e'r1n#u-"e #e monoculura re'rezena #e in#u"riali"m% cre
muliculura 7n care 9a con"a "u'ra-in#u"riali"mul. Mo#ul unei muliculuri #e a reaciona fa
#e criza economic #ifer enorm #e reacia unei monoculuri.
Un al #oilea facor criic care face ca anii ;a'ezeci " #ifere ra#ical #e anii reizeci e"e
rimul accelera 7n care 'roblemele a/ung la 'uncul #e igniie. <oae "i"emele economice ;i oae
"i"emele 'oliice "un reglae% in#iferen c ob"er9 cine9a "au nu% " funcioneze 7nr-un anumi
rim. Reaciile gu9ernamenale fa #e "cCimbrile economice% 'recum ;i 9ieza ranzaciilor #e
afaceri% fac 'are #in ceea ce "-ar 'uea un "i"em rimic culural. &ae fiin# noile eCnologii #e
comunicaii ;i ran"'oruri% economia #e azi clocoe;e 'robabil 7n rimuri #e c1e9a ori mai
ra'i#e #ec1 era cazul 7nainea "au 7n im'ul Marii &e're"iuni.
0n 8Focul 9iiorului:% am #e"cri" accelerarea "cCimbrilor eCnologice ;i "ociale care
#eermin gra9e #i"locri 'er"onale ;i organizaionale. 3cea" accelerare afeceaz ;i economia.
3"fel% 'erio#icul 82orune: 9orbe;e nelini;i #e"'re 89ieza 9eriginoa": cu care a lo9i acuala
criz economic. 8Bu"ine"" OeeK: ci1n# cifrele eE'an"iunii #e cre#ie% "crie: 8<r"ura
uluioare a Economiei &aoriilor con" 7n re'eziciunea cu care "-a 7nin".: Fi mai 8uluioare: a
fo" raa #e #ez9olare a 'ieei euro#olarului meniona mai "u". Da /umaea anilor ;aizeci%
acea" rezer9 #e bani ;i cre#ie cre;ea 7n rimul #e 2.[ 'e an. 0n 16!6% a/un"e"e la 'ro'orii #e
inun#aie% eEinz1n#u-"e cu .$[. 0n urmorii rei ani% raa a "czu 7nruc19a% #ar 'rin 16+(
cre;ea #in nou cu (+[ 'e an. * a"emenea #ez9olare accelera% in#iferen #e #omeniu% im'lic
'rofun#e #ificuli #e a#a'are.
Mai mul% euro#olarii nu numai c 'rolifereaz ra'i#% "au "e re'ro#uc 'e"e m"ur% #ar ;i
zbur# 7ncoace ;i-ncolo cu 9ieze elecronice. Economi"a Gane Dile 9orbe;e #e"'re
formi#abilele 'robleme 'e care le 'rezin 9elociaea lor 'enru bncile cenrale ;i "e refer la
8muaii "'ecaculoa"e: c1n# banii gone"c #inr-o ar 7n ala. 3ce"e muaii "un a1 #e iui%
"'une ea% 7nc1 8"e 'o obineX 3'roa'e 'e"e noa'e: "ume ecCi9alene cu o reime #in 7nreaga
ma" monear a unei ari #e mrimea Sue#iei. Ducru #eloc "ur'rinzor% 8Bu"ine"" OeeK:
con"a c ;i 8#eza"rele bancare: "e #e"f;oar cu o 89iez "ur'rinzoare:.
Cor'oraiile 7m'rumu 7n 'rezen fon#uri eEce"i9e 'e 'erioa#e nu mai lungi #e #ouzeci
;i 'aru #e ore% iar 'orofoliile 'lanurilor #e 'en"ionare "e afl 7n coninu "cCimbare. 80n
con#iiile 'ieei #e azi%: #eclar 'urorul #e cu91n al unei com'anii #e fabricaie #in
Pi"burgC%X Un Col#ing 7n"eamn c 9ei fi mcelri.:
Nu numai banii% ci ;i relaiile organizaorice% 'lanurile ;i oamenii "e mi;c mai ra'i#% ca
rezula al ace"ei acceleraii. 0n 16+4% #e eEem'lu% in#u"ria reclamelor #in S. U. 3% a cuno"cu
un "al #e 2![ 7n numrul #olarilor muai #e clieni #e la o agenie la ala @ #eermin1n#
#ereglri coninue. 0n &eroi% con"rucorii #e ma;ini% 7n loc "-;i 'lnuia"c 7n 9oie cam'aniile
'ubliciare cu un an 7n a9an"% "un "ilii " lucreze 7n baremuri #e c1e ;a"e zile. Iar 7n Marea
Brianie% &e'aramenul Muncii emie un comunica enigmaic% anun1n# c 7nre ($$.$$$ ;i
(.$.$$$ #e oameni inr ;i ie" lunar #in c1m'ul muncii @ cifr foare mare% 7n ra'or cu ni9elul
oal al anga/rilor. Pe"e granie% accelerarea "cCimbrilor 'ro#uce o "iuaie ner9oa" ;i 9olail.
3"fel% "e 7n1m'l #ou lucruri "imulan: "i"emul #e9ine mai com'leE #aori
#i9er"ificrii% iar rimul "u meabolic ainge frenezia. Combinaia ace"or #oi facori @
com'leEiaea ;i 9ieza @ e"e eE'lozi9.
Si"eme "u'ra"oliciae.
Inrm% a;a#ar% 7n noua criz economic% a91n# "i"emele "ociale #e/a "u'ra"oliciae%
clin1n#u-"e 7n 'ragul ce#rii% "ub 're"iuni informaionale ;i rimice% #i"ince #e cele 'ur
economice. Senila "ocieae in#u"rial e "u'u" unor inen"e 'ul"aii #e informaie% energie ;i
bani% foare ra'i#e ;i 'reci" inie. MecCile "ale "rucuri% 7n"% nu le 'o miralia 7n "ucce"iunile
nece"are% cu 9iezele a#ec9ae. Rezulaul con" 7n o"cilaie.
0n #e're"iunile cla"ice% #e i' 1626% economiile "ufereau #e "u'ra'ro#ucie? 7n 'erioa#ele
inflaioni"e% cererea o ia razna. Ceea ce "e 7n1m'l azi e o o"cilaie Caoic 7nre cele #ou% ca 7n
cazul unui arc #e oel "u'u" unei en"iuni maEime ;i a'oi l"a " "e conrace. 0nr-o anumi
lun% Ca"a 3lb "au 'rimul mini"ru 9orbe;e #e"'re nece"iaea unei cre;eri a im'ozielor% iar 7n
urmoarea% #e"'re o re#ucere fi"cal. 0nr-o zi% con"umaorii "un "fuii " 8"ubmineze inflaia:
'recu'ein# fiecare bnu ;i cum'r1n# numai "ricul nece"ar% 'enru a re#uce cCeluielile. 3
#oua zi% li "e "'une c 1rguielile "un o #aorie 'arioic. <unarii Magino 7;i 7n91r urelele%
ne"iguri un#e " rag urmorul foc.
Pe 'iaa aciunilor% ace"e o"cilaii au #u" la un anumi umor macabru. Cu ani 7n urm% G.
P. Morgan% ruga " caracerizeze bur"a #e aciuni% a r"'un" "ec: 8flucueaz:. 3"zi% re9i"a
82inancial Oorl#= 9orbe;e #e"'re 8;ocul flucuaiilor8. 3nun c 8am'liu#inea mi;crilor 'ieei
"-a accelera '1n 7n m"ura 7n care o"cilaiile #e 'reuri realizae 7n mo# normal #e-a lungul
c1or9a luni "e conrac la "'m1ni% "'m1nile la zile% iar zilele% la ore. C1 #e miraculo" e c
'ieele "co a1 #e re'e#e #in calcul e9enimenele 9iioare. L1n#ii-9 numai: #ac rimul
coninu% 9om 'uea "cona 7nregul "ecol ZZI '1n la "f1r;iul "'m1nii 9iioare.:
*ricine are "imul 'er"'eci9ei ar rebui " "e eam #e 'rea ra'i#ele cre;eri #e 'reuri% ca
;i #e c#erile 9eriginoa"e ale ace"ora? a"fel "e #ez9luie in"abiliaea "i"emului. Iar acea"
o"cilaie neconrola nu "e rezum la bur"a #e aciuni. Fi comercianii #e bunuri "un r"colii.
Ia cum o #e"crie 8Barron"=% o al 'ublicaie financiar:8XMuli comerciani 7;i r#eaz
no"algia fa #e 9ecCile 9remuri #e acum% " zicem% rei ani% #orul #e 'iee relai9 or#onae ;i
Qcum " "'unemTR ni9eluri acce'abile ale 'reurilor. Cci% 7n mo# #e"ul #e curio"% 7i #eran/eaz
eErema 9olailiaeX Iar 'reurile cre"cue 7i alarmeaz #e a"emenea. 0;i amine"c #e 9remea
c1n# o "cCimbare cu rei ceni a 'reului la 'orumb era inere"an? acum% mi;carea limi, e un
facor #e ruin% #ar nu mai e inere"an% e 7n"'im1noare.:
3u #re'ul la "'aimele lor 'ariculare% cci analiza "i"emelor ne ara c o"cilaiile
neconrolae re'rezin a#e"eori un "im'om al cola'"ului. Iar ace"e mi;cri o"cilaorii "un
e9i#ene ;i 7n ale zone ale "i"emului "ocial. Rezulaul: 9aluri-9aluri #e #ereglri ;i #i"locri @
"er9iciile 'o;ale% "i"emele #e "nae% rafic ;i ranzi% "er9iciile "aniare ;i #e 'oliie% oae
funcioneaz "'a"mo#ic% nu cu regulariaea "aornic ;i 're9izibil 're"u'u" #e "i"emul
in#u"rial.
0n";i com'leEiaea ace"or "i"eme ;i inerconeci9iaea lor "'ore"c 'o"ibiliile
e;ecurilor 'e "car foare mare. 0nr-a#e9r% anali"ul "i"emelor Robero Macca% 7nr-una #inre%
cu "iguran% cele mai "umbre cri ale #eceniului% 8<Ce Coming &arK 3ge:6 argumeneaz c
8'roliferarea marilor "i"eme '1n a/ung la #imen"iuni criice% in"abile ;i neeconomice% 9a fi
urma #e o 'rbu;ire cel 'uin la fel #e ra'i# ca eE'an"iunea 'realabil ;i 7n"oi #e numeroa"e
e9enimene caa"rofale.: El imagineaz o "erie "au con9ergen #e 'rbu;iri% anren1n#u-"e una
'e ala% '1n "e 'ro#uce un cola'" oal @ ca ;i cum 7n im'ul marii 'ene #e curen elecric #in
16!.% c1n# "-au "in" oae luminile #in "u#ul Cana#ei '1n la NeI JorK% ar fi a9u loc ;i o
7nreru'ere a alimenrii cu a'% ;i a "er9iciilor elefonice% ;i o #ra"ic 'enurie #e benzin% oae
ace"ea% la r1n#ul lor% gener1n# ale #efeciuni ;i #ezinegrri% '1n c1n# oae #rumurile "e
blocau cu 9eCicule imobile% a'a ;i Crana #i"'reau% "'ialele nu mai 'ueau funciona #in li'" #e
a'% oEigen ;i curen elecric% ra#ioul ;i ele9iziunea amueau ;i a;a mai #e'are. Macca
'rognozeaz moarea a zeci #e milioane #e oameni @ nu 7n Bangla#e"C "au In#ia% ci eEac 7n
naiunile #e 7nal eCniciae un#e #e'en#ena #e ace"e "i"eme a #e9eni a'roa'e oal.
2ie c #orim% fie c nu% " acce'm 'o"ibiliaea unor a"emenea calamii 'e "car larg%
rm1ne fa'ul c lumea anului 1626 era mul mai "im'l ;i mai 7ncea% iar oamenii #e r1n#% #e;i
flm1nzi ;i fr "lu/b% ;iau mai mul "au mai 'uin ce loc ocu'au 7n or#inea lucrurilor. 3"zi%
"ub 're"iunea "cCimbrilor ra'i#e% a #i9er"iii ;i a en"iunii #ecizionale% a;a ce9a nu mai e"e
9alabil. Milioane #e oameni "un co'le;ii #e inceriu#ini% au i#eniile fragmenae% loialiile
confuze ;i auo-anulae. 3ce" fa' '"iCologic are con"ecine economice #eci"i9e. 3"fel% "'une
RaNmon# 2lecCer% membru al Parlamenului Brianic ;i 9ice're;e#ine al Con"iliului Euro'ei%
8nu acce' conce'ia oro#oE a inflaiei.X Nu cre# c falimenul economic #eermin
con"ecinele "ociale? con"i#er c fa'ele "ociale 'o a#uce craCul economic.
8Focul 9iiorului:% 8 afirm el% 8/oac un rol #e "eam. *amenii "e 7n#rea' mul 'rea
re'e#e "'re 9iior. 0n com'oramenul lor eEi" un elemen #e 'anic. Sim c rebuie " a'uce
o ceea ce e"e "oli# acum ;i aici% almineri le 9a "c'a 'rinre #egee. 3ce" "in#rom e"e ilu"ra
7n goana #u' zaCr @ oameni care "e #uc 'e coninen 'enru a cum'ra #ou"'rezece li9re%
#ouzeci ;i 'aru #e li9re #e zaCr% fc1n# curenie 7n 7nregul Calai"\ <oa lumea 9rea mai
mul% ceea ce a re'rezena #ino#eauna fora 'ro'ul"oare #e la baza 'rogre"ului. &iferena e"e
aceea c "un a1 #e "'eriai #e ace" 9iior 7n care "un 7m'in;i #e la "'ae% 7nc1 7l #ore"c acumX
Iar fenomenul e"e mul mai im'oran ca eE'licaie a inflaiei #ec1 argumenele economice
"an#ar#.:
Noi fore economice% cor'oraii% bnci ;i "in#icae mulinaionale% careluri #e 'ro#ucie a
re"ur"elor% 9a"e rezer9e #e cre#ie nereglemenae% rae #e "cCimb 9aluar floane 7n locul celor
fiEe% cre;ere a 'o'ulaiei% noi eCnologii 'uernice% 'rbu;iri ale "i"emelor ma/ore #e "er9icii ;i o
"ubil #ar 'rofun# "cCimbare 7n con#iiile '"iCologice ale 9ieii coi#iene @ ace"ea% #eci%
formeaz coneEul 7n care "e 9a 'ro#uce orice cola'" economic al 9iiorului a'ro'ia. 0nregul
coneE #ifer ra#ical #e cel care a 7nca#ra #eza"rul #in anii reizeci. EE'eriena 7n"uma 7n
ermenul 81626: nu mai 'oae "er9i ca gCi# 'enru ceea ce ne a;ea'.
(. &ESUE<U&INE3 EC*N*MIEI.
0naine #e a 'uea #e';i ocCelarii-#e-cal #in 1626 'enru a 'ri9i 7n fa noile realii
economice% 9a rebui " ne eliberm #e 7nregul "e #e i#ei 7n9ecCie care "e nume"c economia
con9enional. Pe"e c1e9a momene% ne 9om a#1nci 7nr-un numr #e "cenarii #ramaice% 'enru
a 9e#ea cum "-ar 'uea " arae 9iiorul no"ru economic ime#ia. Mai 7n1i% 7n"% e nece"ar "
recunoa;em c1 #e anacronic g1n#im.
3ce" lucru "e 'oae 9e#ea ime#ia 7n mo#ul cum abor#m 'roblema inflaiei. 39ocaii
"1ngii ;i ai #re'ei "u"in a# nau"eam c 9ina e fie a goanei #u' 'rofi% fie a cre;erilor "alariale
neconrolae. Preurile a#mini"rae% marile cCeluieli gu9ernamenale% eE'an"iunea ne/u"ifica a
ma"ei moneare% cererile eEce"i9e% 'oliica anga/rilor inegrale @ oae au fo" in#icae #re'
cauze% iar analizei lor i "e #e#ic o 9a" lieraur #e "'ecialiae. 0n cea mai mare 'are%
argumenele care fac ra9agii 7n 'roblemele re"'eci9e ar fi 'uu " fie 'erfec 9alabile acum
reizeci #e ani @ ;i au fo". Ma/oriaea cercerilor economice #in generaia anerioar "-au
oriena "'re acuizarea nuanelor% mai #egrab #ec1 reconce'ualizarea 'roblemei 7n an"amblu.
Recen% 7n #i"cuie au 7nce'u " inre noi eme. Cea mai manife" #inre ace"ea "e refer
la carelizarea 'ro#uciei #e 'erol #e cre arabi? 'rinre unii necuno"cori% inflaia a a/un" " fie
con"i#era o in9enie i"lamic% cam ca #an"ul #in buric "au numrul zero% #ar infini mai
'ericuloa". &i"cuia a fo" "ili 7n 'ro'orie cre"c1n# " in "eama #e "cCimbarea ecuaiei
'o'ulaie-energie-re"ur"e% "uger1n#u-"e c% 'e m"ur ce inr 7n /oc "ur"e #e energie ;i maerii
'rime mai marginale% 'reurile rebuie " crea"c. 3cea" cCe"iune fun#amenal abia acum
7nce'e " fie lua 7n "erio"% #ar nici '1n 7n ziua #e azi ma/oriaea economi;ilor nu 'ar " fi
auzi #e"'re 8energia ne: "au "-o fi inclu" 7n calcule.
Ceea ce au 7n comun oae ace"e eorii% 7n"% e"e fa'ul c "un% #e fa'% economice @ ;i
#i"cu #e"'re economie ca ;i cum ar fi izola ermeic #e "i"emul "ocial% cu ra'i#ele "ale
"cCimbri #e 9alori% gu"uri% com'oramene "eEuale% o'ici religioa"e% "iluri culurale%
aran/amene familiale ;i forme #e organizare. Economi;ii con9enionali cau in#icii ale
'roblemei inflaiei Q;i ale alor 'robleme "imilareR eEclu"i9 7n ca#rul "eului #e ab"raciuni
m"urabile 'e care ei 7n;i;i le-au crea. &ar realiaea nu "e li9reaz ambala a"fel. Economia nu
e un "i"em 7ncCi".
3"fel% am argumena aici ;i 'rin ale 'ri c una #inre "cCimbrile cu a#e9ra mari ale
im'urilor noa"re con" 7nr-o 'rofun# ;i ra'i# muaie "'re #i9er"iaea "ocial ;i culural a
naiunilor in#u"riale. 3cea" fragmenare a "ocieilor in#u"riale c1n#9a omogene reflec ;i
oo#a afeceaz #i9iziunea economic a muncii.
0nc #e la 3#am SmiC% economi;ii au /ura c "'ecializarea e eErem #e eficien%
fiin#c% conform cu9inelor #in manualul cla"ic al lui Paul Samuel"on% e"e 8mai bine ca oamenii
gra;i " 'e"cuia"c% cei "labi " 91neze% iar #e;e'ii " fac me#icameneleX: Socieile
in#u"riale au 7m'in" #i9iziunea muncii '1n la 'ro'orii nucioare% ;i oae nemulumirile
'ri9in# efecele ei negai9e "e concenreaz #e obicei a"u'ra alienrii munciorilor 'e care o
'ro#uce. 3"fel% Samuel"on afirm: 8"'ecializarea 'oae im'lica unele co"uri% gener1n# "emi-
oameni @ funcionari anemici% focCi;i abruizai @ ;i 'ro#uc1n# alienarea "ocial.: Co"urile
umane #e ace" fel "un 7nlurae ra'i# fiin#c% "e "u"ine% eficiena #e an"amblu a "i"emului e
ra#ical 7mbuni.
S-a acor#a foare 'uin aenie% 7n"% i#eii c 'o eEi"a limie "u'erioare ale a9ana/elor
#i9iziunii muncii% ;i c e 'o"ibil% cel 'uin 7n anumie "ecoare ale economiei% " "e fi ain" #e/a
ace" "a#iu.
P1n ;i 7n cea mai "im'l form #e #i9iziune a muncii% lucrorii rebuie " cCeluia"c
energie 'enru #ou funcii #iferie: una e"e efecuarea 'ro'riu-zi" a "arcinii? cealal con" 7n
meninerea legurii cu ceilali 'arici'ani la 'roce". S'orul% e"oarea% filaoarea% #ocCerul @
ca " nu-i mai 'omenim 'e cerceorul cCimi" ;i inginer @ rebuie " acor#e un anume im' ;i
energie ace"ei relaii. S'orul 7i 'oae "'une colegului "u: 83uzi% 'uin mai a#1nc 'e "1nga%:
"au 8E im'ul " ne-a'ucm iar\: P1n ;i ace"e me"a/e 're"curae ;i a'aren "im'le "un ab"olu
e"eniale coor#onrii muncii 7n orice gru'.
Pe m"ur #e "ocieaea #e9ine #in ce 7n ce mai #iferenia% ecCilibrul #inre ace"e #ou
com'onene ale muncii @ 8'ro#ucia: ;i 8legura: @ "e "cCimb% rebuin# " "e in9e"ea"c o
mai mul energie 7n com'onena #e legur% moi9 'enru care 7n 'rezen a9em a1ea milioane
#e oameni care alearg cu C1rii 7n m1ini @ funcionari% eE'e#iori% "u'ra9egCeori% 9ice're;e#ini
a#/unci% coor#onaori ;i birocrai. 0n 'roce"ul "cCimburilor #e informaii rebuie " "e con"ume
o mai mul energie% 'enru a menine ecCilibrul "i"emului muncii ca 7nreg. Ca rezula%
iner9ine o "cCimbare fun#amenal% nu numai 7n ocu'aiile oamenilor Qun #eclin al locurilor #e
munc 'enru "alo'ee alba"re% o cre;ere a numrului #e gulere albeR% ci ;i o comuare a
genurilor #e 'er"onalii 'referae 7n ca#rul forei #e munc Qoameni care 8"e 7neleg: cu
ceilaliR.
3ce" 'roce" #e guler-albire ;i im'ul"ul "'re ceea ce &a9i# Rie"man #enumea 8nou-
#iri/are: "un legae am1n#ou% 7n"% #e cre;erea ni9elurilor #e #i9er"iae "ocial% #i"inc #e
cea 'ur economic. <eCnologiile a9an"ae nece"i o ;i mai mare #i9iziune a muncii? acea"a% la
r1n#ul ei% #eermin 9arieaea 7n r1n#urile 'o'ulaiei. &ar% "imulan% noua infuzie a "ilurilor #e
9ia% "ubculurilor% gru'rilor enice% "'ecialiilor regionale% 8gru'urilor #e afiniae:
recreai9% oae genereaz cererea unei 'roliferri #e mrfuri ;i "er9icii 9ariae.
Criicii conem'orani ai ca'iali"mului ca LalbraiC ;i Marcu"e afirm c ace"a e un
rezula al mani'ulrii con"umaorului ;i c reflec 8fal"e ne9oi:. 0n unele 'ri9ine% fr 7n#oial%
a;a e"e. &ar cre;erea ra'i# a #i9er"iii bunurilor maeriale ;i "er9iciilor reflec oo#a ;i
acuala comuare a "i"emului "'re ni9eluri mul mai 7nale #e #i9er"iae "ocial ;i culural%
fracurarea omogenei ma"e in#u"riale.
Re"'eci9a cerere #e noi ;i 9ariae 'ro#u"e ;i "er9icii a#uce cu "ine o 'roliferare a noilor
;i 9ariaelor 'roce"e% "i"eme #e munc alernai9 a1 'enru "alo'eele alba"re c1 ;i 'enru
gulerele albe% a"fel c a/ungem la oameni ;i mai #ifereniai% ;i mai in#i9i#ualizai% efecu1n# ;i
mai mule "arcini #i9er"e. Iar ace" fenomen% 7nc o#a% e"cala#eaz enorm co"urile #e
coor#onare% eErg1n# un co" a"cun"% cum "-ar zice% #in economie% ;i conribuin# la orice
're"iuni inflaioni"e a'ar #in ale "ur"e. Problema nu im'lic numai banii% 7n"? im'lic ;i
conrolul. 3"fel% Hazel Hen#er"on% o membr a noului coningen #e 8economi;i "uberani:
ie;ii #in limirile con9enionale ale #omeniului% #eclar:8X&e9ine o mai #ificil " "e
mo#eleze labirinul 9ariabilelor 7nr-o a"emenea reea #e "i"eme "ociale ;i fizice: ;i 8orice "i"em
care nu 'oae fi mo#ela% nu 'oae fi a#mini"ra.:
Moi9 'enru care "ocieile in#u"riale aero"cleroice% muribun#e% a1 #in E" c1 ;i #in
Me"% #au o a"emenea im're"ie #e "ufocan com'leEiae ;iinca'aciae #e a fi a#mini"rae.
Hen#er"on a in9ena 'ro9ocaorul conce' #e 8co" al ranzaciei "ociale:% 'enru a "ugera c
'oae #e9eni ;i mai greu% a1 7n ermeni umani c1 ;i economici% " "e rezol9e ce9a. Ca ;i cum ar
fi #e 7n9in" o barier "u'limenar a ineriei @ o cre;ere a friciunilor inerne ce "e ra#uce 7n
co"ul inflaioni". Prin urmare% "i"emul% numai 7ncerc1n# " "e mai in o 9reme 'e 'icioare% "e
'omene;e confruna cu o nou #ilem economic. EE'rim1n#u-"e a"fel% auoarea "crie:
8Pro'oria #e 'ro#u" naional bru care rebuie cCelui 7n me#ierea conflicelor% conrolarea
infracionaliii% 'roecia con"umaorilor ;i a me#iului% cre1n# o coor#onare birocraic ;i mai
com'reCen"i9 ;i 7n general 7ncerc1n# " menin 8Comeo"aza "ocial8% 7nce'e " crea"c
eE'onenial.:
P1n c1n# economi;ii nu 9or 7nce'e " "u#ieze 'roblema ecCilibrului "ocial% '1n nu 9or
7n9a ce im'ac au a"u'ra economiei #i9er"iaea "ocial ;i noile "i"eme #e comunicare% nu 9or
'uea 7nelege nici mcar un 'roce" relai9 "im'lu ca inflaia.
Economia accelerrii.
0n mo# "imilar% eEi" efece 7n mare m"ur neob"er9ae ale accelerrii "cCimbrilor.
3cuala grbire generaliza a rimului 9ieii creeaz o "iuaie economic fr 'rece#en. Sr1n"
lega #e noua #i9er"iae% #e 'ro'oriile 'o'ulaiei% ni9elurile mai 7nale #e "u#iu% noile forme #e
ar ;i mi/loace #e comunicaii% 'recum ;i #e ino9aiile eCnologice% im'ul"ul acceleraor a'lic
en"iuni inflaioni"e "u'limenare a"u'ra uuror economiilor in#u"riale.
Inflaia "e 'ro#uce aunci c1n# numrul #e #olari #inr-o "ocieae cre;e mai re'e#e #ec1
cel al 'ro#u"elor "au "er9iciile #i"'onibile la 91nzare% a"fel c mai muli #olari urmre"c fiecare
'ro#u" ori "er9iciu ;i 7m'ing 'reurile 7n "u". Q3ce"a fiin# moi9ul 'enru care gu9ernele
7ncearc " conroleze ma"a monear.R Economi;ii% 7n"% au #e"co'eri #e mul c rimul 7n care
banii rec #inr-o m1n-n ala 7n "ocieae e"e o 9ariabil-cCeie% care afeceaz ni9elul #e 'reuri.
Cu c1 circul mai re'e#e #olarii #in buzunar 7n buzunar% cu a1 e mai 7nal ni9elul #e cCeluieli
;i% #in ace" moi9% o cre;ere a 9iezei #e circulaie a banilor @ 'e care economii;ii o nume"c
89elociaea: financiar @ acioneaz la fel ca o mrire a ma"ei moneare.
Economi"ul con"er9aor OilCelm Roe'Ke a eE'lica-o o#a 7n felul urmor: 8* felie #e
'1ine 'oae fi m1nca numai o #a% #ar o bancno "e 'oae folo"i #e mai mule ori. Cu c1 rec
banii mai re'e#e #in m1n 7n m1n% ceea ce "e rezum la acela;i lucru% cu c1 "un mai "cure
'erioa#ele lor #e o#iCn 7n buzunarele noa"re% cu a1 'o cum'ra mai mul 7nr-o 'erioa# #e
im' #a.: 3"fel% 7n afara cazului c1n# ma"a monear e"e re#u" 'enru a com'en"a efecul%
"au 'ro#ucia #e bunuri ;i "er9icii e mri 'ro'orional% cre;erea 9elociii financiare ri#ic
'reurile. 3ccelerarea circulaiei banilor "eamn cu a a#mini"ra economiei o amfeamin @ o
#oz #e 89iez:.
*#a cu inro#ucerea 'e "car larg a com'uerelor #e mare 9iez% a "i"emelor #e
elecomunicaii a9an"ae ;i a "ofi"icrii cre"cue #in 'area bncilor ;i cor'oraiilor
mulinaionale% ulimii zece-#ouzeci #e ani au cuno"cu o goan a banilor cu 9ieze realmene
foare mari. &ar mai eEi" ;i ale moi9e% e"enialmene "ociale% 'enru mrirea 9elociii
financiare.
C1n# 'rin "ocieae "e ro"ogole"c 'rofun#e "cCimbri "ociale cu 9ieze mari% ace"ea
#eclan;eaz nenumrae a#a'ri #in 'area a milioane ;i milioane #e oameni. In#i9izii 7;i
cum'r ;i 91n# ca"ele mai #e"% 91n# 9ecCiurile ;i remobileaz% 7ncCiriaz 7n loc #e a cum'ra%
"e mu% "un a9an"ai% rerogra#ai% conce#iai% reanga/ai% #i9oreaz% "e rec"ore"c @ oul% 7n
rimuri mereu mai accelerae. 3ce" lucru "e ran"fer #irec 7n amfeamina economic.
&ac% #e eEem'lu% eEaminm regi"rul #e cCeluieli al unei familii care "ufere o "cCimbare
im'oran 7n 9ia% ca o muare 7nr-un al carier% un #i9or% o rec"orire "au o "cCimbare #e
"lu/b% a9em oae ;an"ele " #e"co'erim c ime#ia 7naine ;i #u' "cCimbare "-au com'lea mai
mule cecuri #ec1 7n 'erioa#ele #e relai9 "abiliae a 9ieii 'er"onale. 3ce" ni9el accelera al
aci9iii economice 'er"onale reflec ni9elul 7n general accelera al raei "cCimbrilor 7n
"ocieae. 0nmuli #e c1e9a milioane #e ori% 'ro#uce o mai ra'i# circulaie a #olarului: fiecare
#olar 7;i "cCimb mai frec9en 'o"e"orii. Fi% #ac "iuaia nu e com'en"a 'rin #eclinuri 7n ma"a
monear oal "au cre;eri 7n oaliaea bunurilor ;i "er9iciilor #i"'onibile% "e creeaz un
'uernic im'ac inflaioni".
0n 'lu"% mo#ul #e 9iaa accelera a im'lica inro#ucerea 'ro#u"elor cu iner9ale #e
eEi"en mul mai "cure @ mai mule aricole #e unic folo"in% mai mule "er9icii 'e ermen
"cur% mai mule 'ie"e mo#ulare ;i 7nlocuibile% mai mule mo#e e9ane"cene. 3ce" 'roce" #e
efemerizare a mrfurilor ;i "er9iciilor rezul 7n re9enirea con"umaorului "'re 'ia la iner9ale
#e im' mai frec9ene #ec1 e cazul 7n "ocieile "abile% ceea ce #e a"emenea "imuleaz
9elociaea financiar.
&ac economi;ilor% 7narmai cu eCnicile ;i ecCi'amenele lor conce'uale con9enionale%
le e greu " 7neleag inflaia fiin#c 7i ignor r#cinile "ociale% acela;i lucru e"e 9alabil ;i 7n
ale 'ri9ine: inca'aciaea #e a 'erce'e a;a-numiele 8eEernalii: Qco"urile "ociale ;i
economice care nu a'ar 7n regi"reR% rolul informaiei ;i al organizrii 7n 'roce"ul economic% ;i
zeci #e ale a"emenea 'robleme. Nu numai 'oliicienii% bancCerii ;i oamenii #e afaceri "un
#eruai? economi;ii 7n;i;i au a/un" 7nr-o fun#ur.
&ac 9rem ca economia " ne a/ue la 7nelegerea ;i reglemenarea noilor fore care ne
agre"eaz "ocieaea% ea 9a rebui " "e eEin# #incolo #e 7ngu"ele ei froniere ra#iionale. Ma
rebui " in mai mul "eama #e curenele ran"naionale @ nu numai fluEurile #e bani% ci ;i cele
#e oameni% i#ei ;i cCiar "ri #e "'iri '"iCo-culurale. Ma rebui "-;i lrgea"c 9a" 'reocu'rile
fa #e 'roce"ele energeice ;i ecologice. Ma rebui " inro#uc "i"eme #e conabiliae com'le
noi. Nu mai e"e #e a/un" " "e moniorizeze 8calculele #e 9eni naional: "au 'ro#u"ul naional
bru% "au " "e calculeze 'ro#uci9iaea 7n 9ecCile mo#uri% ne'un1n# la "ocoeal con"ecinele
economice ale 'roce"elor "ociale ca 7n9m1nul% aci9iaea go"'o#rea"c "au cre;erea
co'iilor. Mai 're"u" #e orice% #ac 9rem " 7nelegem un#e ne aflm ;i " Cor1m 7n mo#
ineligen ce a9em #e fcu% economia 9a rebui " 7ncea' a #a aenie acelor #ou r"uri
#ominane ale re9oluiei "u'rain#u"riale @ recerea i"oric "'re #iferenierea "ocial ;i coninua
accelerare a "cCimbrilor% a#e"eori #incolo #e ca'aciaea noa"r #e 'erce'ie. Rezulaul unor
a"emenea eE'an"iuni ;i reconce'ualizri 9a con"a 7nr-un mo# cu oul nou #e a 'ri9i lumea @
ce9a ab"olu #iferi #e ceea ce 7n zilele noa"re 7nc mai numim 8economie:.
2acorii #e ace" gen% 7nruc1 'o fi greu #e m"ura% 7nruc1 "un com'licai% 7nruc1
"un relai9 noi @ ;i fiin#c "e "iueaz 7n afara 'erimerului bine 'zi al economiei con9enionale
@ "un acualmene 7n mo# i'ic ignorai "au #e"con"i#erai. Re'em% eEi" origini "ociale
#i"ince ale inflaiei ;i ale mulor ale 'robleme economice. 0n" micro"coa'ele economi;ilor% la
fel ca urelele lor Magino% 7nc mai "au% 7n genere% orienae 7n #irecii gre;ie.
4. SCEN3RIUD SUPER-IN2D34IEI.
0n faa unui "i"em economic care nu mai "eamn cu cel #in recu% 'e care economiilor
le e greu "-l #e"lu;ea"c% ;i care% 7n m"ur con"i#erabil% a "c'a #e "ub conrol% ce ;an"e a9em
'enru 9iiorul a'ro'iaT Ce crize ar 'uea '1n#i 7n ime#iaa noa"r a'ro'iereT Un mo# #e a ne
organiza g1n#irea 7n legur cu ace" gen #e 7nrebri con" 7n a crea imaginea unui 9iior
'o"ibil @ a "cCia un 8"cenariu:. Scenariile% ;i mai cu "eam cele #ramaice% a/u la organizarea
unei 9a"e canii #e maerial 7nr-o form coeren% 'lauzibil. Ele ara cum "e 'oae
ran"forma 'rezenul 7n 9iior.
&a fiin# fa'ul c forele economico-"ociale 'uernice ;i conra#icorii #au acualmene
raeuri% e"e% #e"igur% #ificil " 're9e#em '1n ;i o"cilaiile 'e ermen "cur. S aruncm 7n" o
'ri9ire la ceea ce "-ar 'uea 7n1m'la #ac inflaia o ia 7nr-a#e9r razna. S aruncm o 'ri9ire
a"u'ra "cenariului "u'er-inflaiei.
S ne imaginm% #e eEem'lu% nu numai un embargou a"u'ra 'erolului% ;i o #ublare "au
ri'lare a 'reului la 'ro#u"e 'erolifere ;i zaCr% ci ;i cre;eri #e 'reuri 7n "'iral% a'aren
ne"f1r;ie% afec1n# o 9a" gam #e maerii 'rime @ #e la bauEi '1n la molib#en% #e la fier la
cromi. 3"emenea cre;eri 'o fi generae #e 'enurii% #e cre;erile neconrolae% Caoice% ale
cererii% "au #e formarea carelurilor 7nre 'ro#ucori. E clar c 'ro#ucorilor nu le 9a fi u;or "
"e 7nrunea"c% 7n" lumea noa"r% la urma urmei% e 'lin #e "ur'rize. Cu #oar c1i9a ani 7n urm%
minile financiare 'ariau c arabii nu 9or fi nicio#a 7n "are " formeze un bloc economic a1 #e
'uernic. Minile financiare "-au #o9e#i a fi nai9e% ceea ce "e 'oae re'ea. &ac a'ar a"emenea
careluri% acualele un#e #e ;oc inflaioni" "e 'o accelera 7n 'ro'orie eE'onenial. Banii "-ar
"curge #in"'re naiunile in#u"riale 7n fluEuri ;i mai mari #ec1 acum% iar 'reurile ar cre;e 7n
rimuri ce-ar face ca acuala inflaie cu #ou cifre " 'ar fracionar.
S ne imaginm cor'oraiile mulinaionale ;i ale mari com'anii 'uernic 're"ae #e
cre;erea 'reurilor la re"ur"e ;i "ilie " 7m'rumue "ume fabuloa"e% nu 'enru eE'an"iunea 'e
ermen lung% ci 'ur ;i "im'lu ca " rm1n cu un 'a" 7nainea "ca#enei. S ne 7ncCi'uim marile
'ueri inca'abile #e a mai a/unge la 7nelegeri coleci9e a"u'ra mo#ului #e a r"'un#e
"r1morrilor #in 'area carelizrii% inca'abile " reglemeneze noile eEen"ii 7nmulie 'recum
ciu'ercile ale cre#ielor 7n euro#olari. S 're"u'unem uniuni "in#icale 'reuin#eni? in"i"1n#
a"u'ra cre;erilor "alariale 'enru ca membrii lor " in 'ie' 9alurilor #e "cum'iri% 7n im' ce%
"imulan% 'ro#uci9iaea "e 'rbu;e;e #aori li'"urilor% 7nreru'erilor #e li9rare a energiei
elecrice% falimenelor ;i am1nrilor% unele #eerminae #e cauze economice% alele #e cre"c1n#a
nea#mini"rabiliae a "i"emelor 'e "car larg. 3cum% acion1n# "ub ace"e 're"iuni "f1;ieoare%
gu9ernele renun la ulimele con"r1ngeri 7m'ori9a emierii #e mone# fr aco'erire% iar o
Niagar #e bancnoe "e re9ar" #in im'rimeriile #e la Oa"Cingon. <rilioane% c9inilioane #e
9erzi;ori inun# economia. <oKNo% Don#ra% Pari"ul ;i Roma urmeaz eEem'lul.
&in ce 7n ce mai mul% oamenii #e r1n# 7;i 'ier# 7ncre#erea 7n C1rii. &au n9al "
cum'ere #e oae bulen#re% #iamane% cuii cu Cran 'enru c1ini% ma;ini #e un" iarba uzae%
"noImobile% aricole #e marocCinrie% m1ncare 'enru "ugari @ c1 'o #e re'e#e% 7naine ca
'reurile " "ar #in nou '1n la cer% cre1n# 'rin urmare o cerere ;i mai umfla ;i "ilin# 'reurile
" crea"c ;i mai mul. Cum'r nu numai #in Calai"% ci ;i #in Craco9ia% Palamazoo% PNoo. 0n
economiile conrolae% 'ieele la negru 7nflore"c% 7n ciu#a 'roce"elor ;i a 'luoanelor #e eEecuie.
Prin oae celelale 'ri% 'm1nul e r"coli 7nr-un rim freneic. 2ermierii ;i agro-cor'oraiile
con"a c 'm1nurile lor 9aloreaz mai mul #ec1 'ro#u"ele% c #e fa' aci9eaz 7n afacerile
funciare% nu 7n agriculur. Ser9iciile or;ene;i mor #e foame. Munici'aliilor le e greu "
91n# obligaiuni% nici cCiar cu "cuiri fi"cale #e 2$-T 2$[. Fcolile ;i forele 'oliiene;i "un
"r1morae. Munii #e gunoi cre"c. Proiecele #e ranzi 7n ma"% #ez9olrile e#iliare%
con"ruciile #e #rumuri ;i 'o#uri% 'rogramele #e con"rucii 'ublice ;i "a#ioane% oae "e am1n
ne#efini #aori #emenelor cre;eri 7n "'iral ale inere"elor ;i craCului #e ca'ial.
Com'aniile con"a% "'re "ur'rin#erea lor% c mrfurile #i"'ar #in rafuri mul 'rea
re'e#e. M1nzrile "e 7nmule"c. M1nzorii% anerior in"ruii " ofere o 9arieae #e "er9icii 'enru
clieni% "un re#u;i la 'reluarea comenzilor. &ar 'reurile cre"c a1 #e ra'i#% 7nc1 mule com'anii
"e 'omene"c li'"ie #e fon#uri 'enru a acCiziiona maeriile 'rime nece"are 'ro#ucerii
urmoarei "erii #e mrfuri. 3"ociaiile 'rofe"ionale 7;i mre"c bugeele 'ubliciare @ #ar nu
'enru a 7ncura/a con"umaorii " cum'ere? 7;i elaboreaz cam'anii ;i "raegii 'e "car larg
'enru a aenua cererea. 3nga/eaz "'eciali;i 7n 8#e marKeing: ;i 8ani-reclam:.
Curemuroarea eE'lozie a forelor inflaioni"e% oae con9erg1n# "imulan% accelereaz
;i mai mul rimul "cCimbrilor #in "ocieae% a#1ncin# ne"igurana ;i "enimenul #e ranziie.
<oae relaiile economice "e #e'la"eaz "'re iner9ale #e 9ia #in ce 7n ce mai "cure? #uraa
7m'rumuurilor% a i'oecilor% a conracelor "in#icale% "e re#uce% 7n im' ce oamenii% com'aniile ;i
organizaiile "e lu' " e9ie anga/amenele 'e ermen lung. Cei cu bani refuz "-i in9e"ea"c
7n C1ria #e reizeci #e zile. 0n "cCimb% 7i #au cu ziua% cu ora. Noele #e ezaur ale gu9ernului "un
emi"e 'enru 'erioa#e #e c1e #ou"'rezece ore. Preurile cre"c a1 #e ra'i# 7nc1 nimnui nu-i
mai 'a" care era 'reul #e co" iniial al oricrui aricol. Ceea ce coneaz e"e 87nmuliorul: @
numrul care eE'rim #e c1e ori "e 7nmule;e 'reul oficial. 3"fel% un bile #e auobuz 'reui
iniial la reizeci ;i cinci #e ceni 'oar un 7nmulior egal cu o mie @ #uc1n# la un 're efeci9 #e
S(.$. Un galon #e benzin co" S+$$% o ciocola Her"CeN S1$$. Un ou 'oae co"a ;a'ezeci #e
#olari% "au% 'e"e o /umae #e or% o "u #e #olari% iar #ac 'roce"ul coninu% cifrele "e
7nmule"c a1 #e 'recar 7nc1 oa lumea a/unge " 'oare calculaoare #e buzunar cu #i"'laNul #e
minimum #ou"'rezece cifre% ;i 7nc ;a"e "au #ou"'rezece 7n memorie. &e9ine #ificil " "e
9izieze 7n "ecre un "alon #e ma"a/: clienul car cu el o roab 'lin cu bani. 0nre im'% r'iorii
7;i mre"c arifele la fel ca oa lumea% iar fiul 7n 91r" #e o' ani al 're;e#inelui 3geniei
Co"ului #e <rai e lua o"aic 7n "cCimbul unei r"cum'rri #e S1(.!$$.$$$.$$$.
E"e 9irualmene im'o"ibil " "e "crie un a"emenea "cenariu fr a re9eni cu g1n#ul la
Lermania #in /urul anului 162(% c1n# Ci'er-inflaia "-a #ezlnui 'e o "car '1n aunci fr
'rece#en. Ba cCiar% imaginea "cCia mai "u" e"e mo#era ;i monocrom% 7n com'araie cu
ceea ce "-a 7n1m'la efeci9 7n urma Primului Rzboi Mon#ial. C1n# 3liaii 9icorio;i% ;i 7n
"'ecial 2rana% au ceru #e"'gubiri eEorbiane #in 'area unei economii germane #e/a "cCilo#ie%
9aloarea mrcii a inra 7n #eclin 9i"-a-9i" #e ale 9alue @ ;i 7nr-un rim care '1n ;i a"zi
rm1ne #e ne7nele". 0n ianuarie 1616% 6 mrci "e 'ueau "cCimba 'e un #olar american. 0n iulie%
erau nece"are 14 mrci% iar 7n ianuarie urmor% !. #e mrci. &ar necazul nu fcea #ec1 "
7ncea'. &u' c1e9a flucuaii% raa #e "cCimb a a/un" la 16$% 7n ianuarie 1622. 0nre im'% marca
7;i 'ier#u"e #e/a 6.[ #in 9aloare% 7n iner9al #e rei ani. 0n urmoarele ;a"e luni% 'ro'oria "-a
'rbu;i #in nou. 3cum erau nece"are 46. #e mrci 'enru a cum'ra un #olar% iar 'rin ianuarie
162(% 'e"e numai ;a"e luni% 'rea c "e a/un"e"e 7nr-a#e9r la fun#ul "acului. &olarul ain"e"e
acum uluioarea 9aloare #e 1,.$$$ #e mrci @ #ac era cine9a #i"'u" " le ia. &in ace" momen%
reragerea mrcii% "cufun#area "'re #e9alorizarea ab"olu% a #e9eni 9eriginoa". 0n iulie 162(%
un "ingur #olar 9alora (.$.$$$ #e mrci. P1n 7n augu"% numrul a "ri la 4.!2$.$$$. 0n
"e'embrie% erau nece"are a'roa'e 1$$.$$$.$$$ #e mrci 'enru a cum'ra ceea ce cu c1i9a ani
7n urm "-ar fi 'uu 'rimi 'e 6 mrci. 0n ocombrie% marca "-a 'rbu;i ;i mai mul% fun#ul
"acului a cobor1 iar;i% a/ung1n# la 9aloarea #e 2..$$$.$$$.$$$ mrci un #olar. Iar 7n noiembrie%
"-a ain" un numr 'e care numai a"ronomii 7l 'o conce'e: 4.2$$.$$$.$$$.$$$ Q'aru 9irgul
#ou rilioaneR #e mrci% 'enru un "ingur #olar.
&e acum% e9i#en% Lermania czu"e 'ra# unei 'anici incre#ibile. Raele #e inere" #in
ReicC"banK au "ri #e la .[ 7n iulie 1622 la ($[ 7n augu" 162(. 0n "e'embrie% au ain" 6$[.
Un ziar care co"a !.$$$ #e mrci #imineaa% 'uea co"a 1($.$$$ #e mrci c1n# a'rea e#iia #e
"ear. *amenii "e 7ncierau 'enru 'rimele locuri la coa# 7n magazine% fiin#c 'reul cre;ea cu
c1e9a "ue #e 'rocene '1n c1n# ulimii #e la coa# a/ungeau la e/gCea. Im'rimeriile%
lieralmene% nu 'ueau ine 'a"ul cu ne9oia #e o mai mule bancnoe. 0n ulimele luni% 'e"e
reizeci #e fabrici #e C1rie funcionau #in 'lin% iar 1.$ #e im'rimerii cu 2.$$$ #e ma;ini lucrau zi
;i noa'e numai 'enru a 'ro#uce C1riile fr 9aloare.
&ac a"emenea 're"iuni "-ar acumula bru"c 7n acualele naiuni in#u"riale "clerozae% am
fi marorii 'rbu;irii "i"emului banilor inegrai. 0nr-o aare "iuaie% " zicem% ora;ele CCicago%
SocKColm ;i <orino ar 7nce'e "-;i emi 'ro'ria mone#. * 8lir: lNonez 'oae fi "cCimba 'e
o 8fran-marc: al"acian. Un 8"uer: #in San 2ranci"co Qbaza nu 'e aurul lui Suer% ci 'e 'r-
ile #in minele au#-africane #e aur #einue #e munici'aliaeR 7nlocuie;e #olarul 'rin oa
California. 3la"Ka% cu 9a"ele "ale bogii #e 'erol ;i gaze naurale% amenin " "e "ece"ioneze
#e Saele Unie% 7nr-o enai9 #e a "e #e"'rin#e #e in"aniaea economic 're#ominan% iar
barerul #e9ine o com'onen a 9ieii coi#iene. *amenii #e r1n# rocCeaz o cma; 'e un
'acCe #e igri% un "caun CCi''en#ale 'enru un im'ermeabil BurbenN. Aiarul 8NeI JorK
<ime": 'ublic o "erie #e 8Mignee Barer:: "e 9orbe;e #e"'re 'a"agerul care-i # unui
aEimeri" lon#onez un 'ui ca 'la 'enru #rumul '1n la Ham'"ea#. Foferul 7i # 8re"ul:% "ub
forma a #ou ou% la care 'a"agerul 7i la" un ou 8bac;i;:.
Sub'o'ulaii 7nregi "e 'omene"c era#icae 'e"e noa'e% 'ierz1n#u-;i ca"ele ;i ocu'aiile.
Pen"ionarii% "lu/ba;ii ci9ili% 'e#agogii ;i alii al cror 9eni e fiE "au "un 'ro" organizai% 7;i 9#
economiile "r1n"e #urero"% "1ngele 9ieii lor economice% ri"i'in#u-"e ca aerul #inr-un balon
"'ar% #olarii% rublele% mrcile% Nenii "au coroanele lor rm1n1n# fr "en"% fo"a 'oziie "ocial
fiin#u-le #i"ru" #inr-o lo9iur.
Im'acul inflaiei are efece 'rofun#e ;i 7n '"iCicul in#i9i#ual. Inflaia% conform
'"iCiarului Oilliam 2lNnn #e la Uni9er"iaea LeorgeoIn% #uce la 8eEagerarea configuraiilor
#e 'er"onaliae 'reeEi"ene:. Unii oameni a#o' o aiu#ine #e 'uin-7mi-'a"% o-9ia-are-
omul% alii #e9in calculai ;i "r1ngori% iar alii cau a'i i"';iori a"u'ra cruia "-;i #ezlnuie
agre"i9iaea. Inflaia% conform ace"or eorii% acioneaz ca un fel #e gluama #e mono"o#iu
'"iCologic% accenu1n# orice arom eEi" 7n1m'lor% "'re bine "au "'re ru. 0n"% 9irualmene
oi '"iCologii ;i '"iCiarii con9in c inflaia mre;e acu "arcina #e "re"". &r. 3laCena SmiC%
'"iColog #in Be9erlN Hill"% afirm: 8#ac "un in"abili% 7i 9a #e"abiliza mai cur1n#. * ban#
ela"ic nu 'oae fi 7nin" #ec1 '1n la o anume limi.: Preul 'aologiilor legae #e co"uri
cre;e 9erigino". 0n S. U. 3.% #e 'il#% co"ul anual al unei #e'en#ene #e Ceroin a urca #e/a #e
la S22.$$$ la S26.$$$ 7nr-un "ingur an.
&e"igur% ace" "cenariu "-ar 'uea eEin#e 7n 9oie% "cCi1n# o mai mule #ealii% 'e baza
mo#elului german. &ar% #ac 9iiorul nu 9a relua Marea &e're"iune% e"e la fel #e im'robabil% #in
muli'le moi9e% " "e re'ro#uc eE'eriena german. S're #eo"ebire #e 3liai% care au ceru ;i au
'rimi #e"'gubirile #in 'area Lermaniei "ub form #e bunuri concree @ aur% 9agoane #e ren%
locomoi9e% 9a'oare% cabluri "ubmarine% ma;ini% cai% auri% oi% camioane ;i alele a"emenea @
arabii% '1n acum% n-au 'rimi 'enru 'erolul lor #ec1 C1rii. Ei rebuie " a/ue la 7m'ie#icarea
cola'"ului economiilor in#u"riale% #ac 9or ca ace"e C1rii " mai 9aloreze ce9a. Mai mul%
Ci'er-inflaia #in Lermania nu "-a 7n1m'la acci#enal. Ea a fo" 'u" la cale #elibera #e cre
un gu9ern mai inere"a " z#robea"c ari'a "1ng inern #ec1 " '"reze "abiliaea
economic% iar in#u"ria;ul Hugo Sinne"% unul #inre "eniorii ca'iali;i germani ai e'ocii% 9orbea
#e"'re folo"irea 8armei inflaiei: 'enru a "al9a Lermania #e bol;e9i"m.
Mai im'oran% 7n"% Ci'er-inflaia german nu a fo" #ec1 a1: o inflaie "c'a #e "ub
conrol% re"r1n" e"enialmene 7nre graniele unei "ingure ri. 3"zi% 7nreaga lume in#u"rial
e 'rin" 7nr-o 9iolen "'iral inflaioni" care nu cru 'e nimeni.: Si"emul economic a #e9eni
'e"e m"ur #e in#e'en#en% a;a c nu mai eEi" cCibii ne9ino9ai. Ceea ce 7n"eamn% oo#a%
c 7n e9enualiaea cola'"ului% "e 9or g"i ;i mai 'uine "ur"e eEerne #e ca'ial ca " ne "coa la
liman.
Si"emul financiar "e 'oae 'rbu;i? banii 'o% 7nr-a#e9r% "-;i 'iar# 9aloarea% #u' cum
a9erizeaz unii #inre cei mai a'ocali'ici 'rofei. Morbin# #in 'unc #e 9e#ere economic% 7n
zilele noa"re foare 'uine lucruri "un im'o"ibile. &ar% #ac "e 7n1m'l% 9a fi un fenomen
incom'arabil #iferi #e eE'eriena german a anului 162(. Prea muli facori fun#amenali "-au
"cCimba ire9er"ibil. Pe "cur% "imbolul 8162(: e"e la fel #e ne'ori9i ca ;i "imbolul 81626:.
.. SCEN3RIUD &EPRESIUNII.
LENER3DIA3<E.
Un /uri" imobiliar #in ManCaan% 'e care I-am 7nreba recen cum 7i merg afacerile% mi-a
re'lica cu un z1mbe "ubire: 8* caa"rof 7n #rum "'re Colocau".: Fi% #e"igur% "emnele
#e're"iunii "un u;or #e g"i 7n numeroa"e ri. Cre;erile ra'i#e ale ni9elului #e ;oma/ 7n S. U.
3% ;i 3u"ralia% falimenele o mai numeroa"e #in Ga'onia% munciorii "rini rimi;i aca" #in
Lermania% e;ecurile com'aniilor #e 9oia/ #in 3nglia% 7ncCi#erea fabricilor #in Singa'ore @ oae
"ugereaz o acu 'rbu;ire a economiilor in#u"riale. Ce "e 'oae 7n1m'la #ac% efeci9% ca#e
fun#ul buoiuluiT 0nc o#a% un "cenariu ne-ar 'uea a/ua " ne imaginm con"ecinele.
3 "'une c anul 1626 nu "e 9a mai re'ea% a;a cum am argumena mai "u"% nu 7n"eamn
c o #e're"iune e im'o"ibil. 0n"eamn 'ur ;i "im'lu c nu oae #e're"iunile "un la fel. 0nr-
a#e9r% criza #in 1626 ne-a afeca a1 #e 'rofun# mo#ul #e a 'ri9i 'roblema% 7nc1 e fire"c "
ignorm numeroa"ele ale forme 'o"ibile 'e care le-ar 'uea lua un a"emenea e9enimen @ cel
'uin o a1ea ca gri'a a"iaic. 0n #e;er% la Colegiul PCoeniE #in 3rizona% un fuuri" 'lin #e
imaginaie numi BillN Ro/a"% 7m'reun cu un gru' #e "u#eni% au alcui o i'ologie "im'l a
#e're"iunilor% care inclu#e urmoarele i'uri:
1. &e're"iunea 7n Planul #e In"alare @ 7n care felurie "ecoare ale economiei "e 'rbu;e"c
7n "erie% nu "imulan% fiecare inr1n# 7n #eclin ;i re9enin# la 9ia la iner9ale 9ariae.
&e're"iunea Celui-care-#oarme @ 7n care un #eclin re'a% o mai gra9% afeceaz
7nreaga economie 'e o 'erioa# 'relungi% o a;a-numi #e're"iune li'"i #e craC.
&e're"iunea 2ormulei-Magice @ o #eban#a# #e i' 1626% care 7n" "e "f1r;e;e a'roa'e
ime#ia ce a 7nce'u% fiin#c gu9ernul rezol9 'roblema a'lic1n# eEac reme#iile 'ori9ie% eEac
7n momenele 'ori9ie. QCuno"cu ;i ca #e're"iunea nu-cona-'e-ea.R
Su'er-craCul @ 7n care oul"e 'rbu;e;e #eo#a% iar ;oma/ul "are cu 2.-($[.
&e're"iunea 3rmagCe#onului @ o "cur #e're"iune urma #e rzboi global. QSe eE'lic
#e la "ine.R
Penru a nega 'o"ibiliaea uneia "au a aleia #inre ace"e calamii% e"e nece"ar o
inen"iae a cre#inei a"ocia numai cu "finii ;i #i"ci'olii a#ole"ceni ale guru-ului MaCara/ Gi.
Nu e #ificil% 'rin urmare% " ne imaginm urmoarele e9enimene 7n ca#rul 9iioarei /umi #e
#eceniu% "au cCiar mai cur1n#. Q&ae fiin# muli'lele forme 'e care le 'oae lua o #e're"iune% ar
rebui% la 'ro'riu 9orbin#% " ra"m c1e un "cenariu alernai9 'enru fiecare. Penru a fi "curi ;i
relai9 "im'li% 7n"% ne rezumm la una "ingur.R Ia% #eci% ceea ce "-ar 'uea numi 8"cenariul
#e're"iunii generalizae:.
Imaginai-9% #ac 9rei% c o a#mini"raie Re'ublican la Oa"Cingon% ner9oa" ;i
Crui% confrun1n#u-"e cu agriculori re9olai ;i con"umaori urbai% ia 8conram"uri ferme:
#e conrol al inflaiei% 8inamicul numrul unu al naiunii:. QCu unele mo#ificri% acela;i "cenariu
"e 'oae a'lica 7n 2rana% Lermania% 3nglia% 3u"ralia% Ga'onia% "au oricare ale ri.R Coninu1n#
" g1n#ea"c 7n noiuni con9enionale% gu9ernul 7ncearc " aie cCeluielile #in 'area
con"umaorilor im'un1n# o cre;ere fora a im'ozielor. Foma/ului% cCiar #ac nu e ocmai
bine9eni% i "e 'ermie " crea"c% ;i o ;i face @ #ar mai re'e#e #ec1 "e 're9zu"e. M1nzrile #e
ma;ini ;i agregae ma/ore "e re#uc ;i mai mul% iar conce#ierile #in ace"e #omenii in#u"riale "e
agra9eaz. &emocraii% ca 'are 7n 7nelegerea cu cre;erea im'ozielor% #eermin re#uceri ale
cCeluielilor miliare% rezul1n# 7nr-un 9al #e conce#ieri #e funcionari ;i ingineri #in "u#ul
Californiei% Seale ;i Dong I"lan#. Munciorii #in con"rucii% "r1n" organizai% eErag o mrire #e
"alariu cu 42[ 'e"e limi 'enru a 8ine 'a"ul cu inflaia:% #ar 7ncCirierile ;i 91nzrile #e
locuine "e re#uc #ra"ic. Un numr #e com'anii gigan care con"ruie"c blocuri a#mini"rai9e ;i
#e locuine% 'rin"e la "r1moare% ca# 7n caliaea #e 'rimior% l"1n# 7n rei bnci mari #aorii fr
aco'erire #e circa S1.$.$$$.$$$. 0n im' ce e#iiile #e noa'e anun e9enimenul cu caracere #e
4, #e 'unce% mii #e oameni "e a;eaz " "ea la coa# 7n faa filialelor bncilor afecae.
Lu9ernul% 'rin inerme#iul 2. &. I. C.% iner9ine " "o'eze ceea ce "eamn ameninor
cu 7nce'uul unei licCi#ri a #e'ozielor. &ar ecCi'ele #e ele9iziune au filma #e/a mulimile
"r1n"e 7n faa bncilor afecae% iar 'e"e noa'e 7nce' " "e formele cozi ;i la "ue #e ale bnci.
3nici'1n# o grin#in #e re9en#icri% oficialiile 2. &. I. C. Fiu ceea ce ma/oriaea 'ublicului
nu ;ie: c agenia 'o"e# #oar a1ia bani c1 " aco'ere cam 1[ #in #e'uneri. Nu are nici o
'o"ibiliae #e a 7n1m'ina o cerere neconrola% "lbaic% #in 'area a "ue #e mii #e clieni
7ngrozii ai bncilor. Sraegii #e la 91rf con9oac 7n mare grab o ;e#in mainal 'enru a
analiza anunul c 2. &. I. C. Ma 'li oae cererile 7nregi"rae 7naine #e 7ncCi#erea zilei bancare
'rece#ene% #ar #e acum 7ncolo 9a a"igura numai conuri '1n la S1$%$$$% 7n locul celor S4$.$$$
garanae anerior. 3cea" 'oliic e re"'in" "cur% #u' o con"ulare grbi cu Ca"a 3lb.
<elefoanele ;i conferinele inen"e ran"form "e#iul aeniei ;i Banca #e Rezer9e 2e#erale 7n
#ou balamucuri gemene.
Da orele amiezei% marile reele #e ele9iziune 'rime"c elefoane #e la cabineul
're;e#inelui% cer1n#u-le " 'un ime#ia la #i"'oziie "'aiu #e emi"ie 'enru un me"a/ #e
urgen. Pe la orele 1(:1$% Pre;e#inele a'are 7n faa camerelor. Pe "rzile #in ManCaan% 7n
c1rciumile #in Baer"ea% 7n a'aramenele #in NeuillN ;i 'rin oae zonele orare a#ec9ae%
milioane #e oameni "e a#un 7n faa ele9izoarelor 'enru a urmri ran"mi"ia 7n #irec 'rin
"aeli. Pre;e#inele 'are calm% "igur #e "ine. <onul "u e gra9% #ar ferm. &u' ce #e"crie ulimele
;iri economice% a/unge la miezul 'roblemei: 8Nici un ceean nu 9a 'ier#e un "ingur cen ca
rezula al ace"ei recene ;i nefericie e9oluii. Bncile rii noa"re "un "noa"e.
Lu9ernul e 'regi " r"'un# cererii cu oae re"ur"ele. Naiunea e"e boga% 'uerea "a
eCnologic ;i uman e la fel #e "oli# ca oric1n#. 3re ne9oie #oar #e coor#onare.
Penru a rezol9a 'roblema ime#ia% Banca #e Rezer9e 2e#erale e gaa "-;i a"ume oae
#aoriile ne"oluionae ale bncilor ameninae.
<ou;i% #aori circum"anelor neobi;nuie% oae bncile #in ar "e 9or 7ncCi#e 'enru o
"'m1n% ca " le #ea anga/ailor ;i funcionarilor fe#erali "u'ra"oliciai im'ul nece"ar #e a
rezol9a anormala caniae #e #ocumene.
0n im'ul ace"ei "'m1ni% "e 9a a'lica un moraoriu 'e oae #aoriile% a"fel c nici un
#ebior% nici mcar cel mai "rac% nu 9a 'ier#e. Nu a9em nici un moi9 #e eam% cu eEce'iaX:
0n /urul orelor 1.:$$% e e9i#en c remarcile 're;e#inelui au a9u un "ucce" 'arial 7n a
lini;i 'anica.
R1n#urile #in faa bncilor 7nce' " "e "cureze% #e;i mai rm1n unii oameni 7nc'1nai
;i 'lini #e "'eran. 0n Oall Sree% 7n"% reacia 'rom' e cu oul ala. CCiar 7n im' ce 'rimele
cu9ine ale 're;e#inelui 7nce' " 'luea"c 'rin "'aiul Cerzian% "e 'orne"c 91nzrile. 0n c1e9a
minue% "e #eclan;eaz o #eban#a# furunoa"% unoare% "u'ra7ncrc1n# eleim'rimaoarele%
oamenii% minile. Prin #u'-amiaza urmoare% c1n# rezulaele 7nce' " "e #e"lu;ea"c% 9e"ea
ca#e ca o lo9iur #e r"ne: 'iaa% care #e "'m1ni 7nregi cobora 7n zig-zag% "-a 'rbu;i cu
mul "ub linia 2.$ &oI-Gone".
Pe m"ur ce rece "'m1na% feele ra"e ;i "i"emele ner9oa"e amorie urmeaz criza
accelera. 2on#urile #e 'en"ie% unele #inre cele mai lu#ae "abilizaoare% 7;i 9# 'orofoliile
con"umae #e focul ao-#e9oraor% ;i #eo#a "e 'omene"c inca'abile "-;i re"'ece
anga/amenele. 2on#ul #e 3#mini"raie a Muncii 'enru in#u"ria "i#erurgic% unul #inre cele
mai greu lo9ie% anun c 9a fi ne9oi " re#uc acCiarea 'en"iilor cu 1.[ 7n urmoarele rei
luni cel 'uin% iar ale fon#uri% o#a ce "-a "'ar gCeaa% 7i urmeaz eEem'lul. Unele anun
in"ol9abiliaea. Munciorii care au lucra 'aruzeci ;i cinci #e ani 7nr-o oelrie "au o cenral
elefonic% "au care au cra 'o9eri grele 7n 'oruri% ie" 7n "ra#. Aiarele anun 8Re9ola
Pen"iilor:% iar 8re9oluionarii cenu;ii: cer ca gu9ernul "-;i a"ume oae obligaiile #e 'la.
0nre im'% "i"emul #e "ecuriae "ocial% cu obligaiuni fr aco'erire 7n 9aloare #e
S2.1$$.$$$.$$$.$$$% 7;i 9e#e 9eniurile iae 7n 'a" cu conce#ierile. 3#mini"raia% con;ien c
cea mai mic re#ucere a 'lilor #e "ecuriae "ocial 9a ran"forma re9ola 'en"iilor 7nr-un
#eza"ru ma"i9 ;i ireme#iabil 'enru ar% anun 7n grab 'lanuri #e floabiliae a obligaiunilor
"'re a "coae "i"emul la liman. Rezer9a.
2e#eral a"um1n#u-;i acCiziionarea lor. Economi;ii 7l recuno"c #re' un nou ;i #i"'era
recur" la im'rimerie. Simulan% o#a ce conce#ierile aing noi culmi% a/uoarele #e ;oma/ "e
e'uizeaz ;i 'uerea #e cum'rare ca#e mul "ub ni9elul 're9zu iniial #e cre economi;ii ;i
'lanificaorii "aului. Sue #e mii% cCiar milioane #e familii% "e 'omene"c ra'i# ;i #inr-o #a
re#u"e la ni9eluri #e rai ne7n#e"uloare% iar enormul balon #e "'un al cre#iului
con"umaorilor @ banii magici care au "ub"cri" acCiziiile #e ma;ini% eEcur"iile 7n HaIaii% S.
<ro'ez "au Mala% locuinele #e 9ar% ele9izoarele 7n culori ;i u"coarele #e 'r elecrice @ 7nce'
#eo#a " "e 'rbu;ea"c. Fi acum% 7n "f1r;i% a'are mul-a;e'aa #eflaie. Da fel ca
#e're"urizarea 'rin Cubloul "'ar al unui a9ion #e linie% ab"orbin# 9i #e m1ncare% foolii% 9alize
;i 'a"ageri% 're"iunile inflaioni"e n9le"c afar #in economiile in#u"riale "r1n" inegrae. Sa
a/un" la "f1r;iul economiei #e C1rie. 0nce'e #e're"iunea generalizaX
0n NeI *rlean"% com'ania #e ran"'oruri local% care ca r"'un" la "omaiile fe#erale a
7nce'u " anga/eze ;oferie #e auobuz la 'ariae cu brbaii% anun c 9a #a afar cincizeci #e
;oferi. Conform aran/amenelor "in#icale "an#ar#% ulimii anga/ai "un 'rimii conce#iai.
3cea"a 7n"eamn c #inre cele cincizeci #e 9icime% reizeci ;i o' "un femei @ iar ele refuz "
'lece. Da orele $4:$$ a.m.% 7naine #e inrarea 7n "cCimbul #e #iminea% reizeci #e femei ;i ;a"e
"im'aizani brbai 7nce' " 'icCeeze #e'oul 'rinci'al. Pancarele lor cer 8#re'uri egale la
munc:. E"e o #iminea rcoroa"% azurie% iar c1n# "o"e"c 'rimii ;oferi brbai% ace;ia 7nce' "
fac bancuri cu femeile. Pe la $.:($% c1n# 'e afar forfoe"c 9reo "u #e oameni% r1z1n#% "rig1n#
ironii ;i mu1n#u-"e ner9o;i #e 'e un 'icior 'e alul o#a cu a'ro'ierea orei #e 7nce'ere a
muncii% femeile coninu " blocCeze Cor1e 'oara cu ru'urile lor. Roag% argumeneaz%
glume"c ;i in"i" c au o a1a ne9oie #e 'o"uri ca ;i brbaii. Pe"e /umae #in ele "un
#i9orae% "au nec"orie% ma/oriaea au aca" co'ii care #e'in# "e leafa mamei.
Pe m"ur ce rece im'ul% glumele "e acre"c. R"un "rige #e 8Ia-i un "o\: ;i 8&u-e
aca" la co'ii\: Nimeni nu ;ie cine # 'rima lo9iur% #ar 7n nici un minu% "ra#a #in faa 'orii
'rinci'ale "e ran"form 7nr-o 91loare urba% ;oferiele furioa"e #1n# 'umni% zg1riin# ;i
url1n#u-;i #i"'erarea. Brbaii% 7n ciu#a "ingCerelii iniiale% 7nce' cur1n# " 7n/ure ;i " #ea ;i ei.
Brae ;i 'icioare zboar 7n oae 'rile% "e "mulge 'rul #in ca'% feele "1ngereaz.
&e-acum% foografii #e la 8<ime"-PicaNune: ;i 8Sae"-iem: iau in"ananee% bucur1n#u-
"e #e "'ecacol. Carele #e re'ora/ ale ele9iziunii "o"e"c 7n goan% #eo'ori9 cu ma;inile 'oliiei
;i ambulanele. 2emeile% cur1n# co'le;ie numeric% 'romi c "e 9or 7noarce a #oua zi% cu mii #e
8"urori: care " le "'ri/ine. Brbaii "e Clize"c ;i inr cu fora 7n #e'ou% iar auobuzele 7nce' "
ia". 0nre im'% c1e9a femei "un iner9ie9ae. Unele au feele brz#ae #e lacrimi% alele "un
7m'ierie ;i "fi#oare.
3 #oua zi% la 'oar a'ar o mie #e femei. E"e 'rima #inre confrunrile "eEuale care% 7n
urmoarele "'m1ni% "e 9or r"'1n#i 'rin oa ara ca focul 7n "a9an. <ilurile ziarelor
#e'l1ng 'ier#erea 8ca9aleri"mului:. 2emini"ele 7;i ar# legiimaiile #e "in#ica 7n "emn #e
'roe" 7m'ori9a regulilor ra#iionale #e "u'erioriae. Polii"ele refuz " acioneze conra
'icCeelor. Prima Banc a 2emeilor #in &en9er 'une #eo'are un fon# "'ecial 'enru
7m'rumuuri #e urgen cu #ob1n# mic% acor#ae gre9i"elor.
0nre im'% la Hoelul &i'loma #in ManCaan% ;i "imulan la GacK <ar #in San 2ranci"co%
"e in #ou conferine% legae elefonic. 0n ca#rul lor% 'rofe"ori #e frune #e la BerKeleN ;i Noua
Fcoal #e Cerceri Sociale% 7m'reun cu "u#eni ;i un numr #e li#eri locali #e "in#ica% i "e
alur lui MicCael Harringon 7n lan"area unui a'el cre un nou Pari# Sociali" 3merican. Da
Do" 3ngele"% a'roa'e 7n acela;i im'% un binecuno"cu con"ilier #e in9e"iii "e arunc 'e
ferea"r #e la ea/ul #oi"'rezece% #u' ce mai 7n1i a "'ar geamul cu un eEincor. Ca#e 'e
Oil"Cire Boule9ar# ;i #eo#a re7n9ie oae 9ecCile glume #e"'re #e're"iune% inclu"i9 cla"icul
banc al lui E##ie Canor: un broKer inr la Coel ;i cere o camer? rece'ionerul 7nreab: 8Penru
#ormi% #omnule% "u 'enru "riT:
0n ace" momen% "cenariul 1626 "an#ar# 'oae fi bga 7n 'riz% cci ilu"reaz foare
#ealia ceea ce "e 7n1m'l c1n# locurile #e munc #i"'ar ;i 'reurile ca#% c1n# "e cere acCiarea
7m'rumuurilor% i'oecile #e9in "ca#ene% re'o"e#rile "e 7nee"c% iar banii @ a#e9raii bani @
re9in la mo# #aori 'enuriei. Scenariul ne ara% 7n #ealii 'iore;i% ce "e 7n1m'l cu co'iii
fr m1ncare% cu #ocorii #oceni ne9oii " grebleze frunze% cu milioanele #e oameni nelini;ii
care "e 'limb 7ncoace ;i-n colo 'rin #ecor 7n cuarea unei "lu/be ce fuge mereu #e ei. Ne "'une
c a9erile "e ri"i'e"c 'e"e noa'e% iar mizeria ;i furia b1nuie ara.
!. EC*-SP3SMUD.
Ceea ce ne "'un% 7n"% #e"crierile "an#ar# ale #e're"iunilor% 'oae " ne in#uc 7n eroare.
Cci% eEac cum inflaia #e i' 162( nu mai ofer un gCi# uil 'enru 'rezen% ;i i#eea #e
#e're"iune "ingular% generaliza% ao-cu'rinzoare% 'oae reie;i ca fiin# mul 'rea "im'l.
Recurgerea la eE'eriena #in 1626 im'lic o eroare fun#amenal @ confuzia #inre
#e're"iune ;i #eflaie. &e"igur% 7nc mai e"e 'o"ibil ca acuala "iuaie /enan " "e 'rbu;ea"c
7nr-o #eflaie general. &ar ceea ce e mai 'robabil " 9e#em 7n 9iiorul ime#ia Qceea ce% #e fa'%
7nce'em #e/a " 9e#emR nu e"e cla"ica 'rbu;ire ;i #eflaie% a1 cu locurile #e munc% 'recum ;i
cu 'reurile% cz1n# 7n an#em. Ceea ce "-ar 'uea " a9em #e 7nfruna 9a fi ra#ical #iferi @ ;i 7n
'rinci'iu mul mai gra9. Nu o inflaie% o #e're"iune% un boom% un falimen "au o rece"iune% nici
mcar o 8"agflaie:% ci "-ar 'uea numi un 8eco"'a"m:.
Eco-"'a"mul% "au economia "'a"mo#ic% "e refer la o economie clin1n#u-"e 7n 'ragul
#eza"rului% a;e'1n# numai con9ergena arbirar a anumior e9enimene criice care nu "-au
'ro#u" "imulan @ '1n acum. E"e o economie 7n ca#rul creia 'uernice fore a"cen#ene ;i
#e"cen#ene "e ciocne"c 'recum armaele 7n rzboi% 7n care crizele economiilor naionale ran"mi
un#e #e ;oc globale% 7n care fo"ele 'ueri coloniale ;i colonii 7nce' "-;i in9er"eze rolurile% 7n
care cola'"urile "i"emice agra9eaz #ezor#inea economic iar #ezor#inea economic inen"ific
;i accelereaz cola'"urile "i"emice% 7n care eru'iile ecologice ;i miliare 87n1m'loare:
bombar#eaz economia #in #iferie #irecii% 7n care "cCimbrile "e 7ngrm#e"c unele 'e"e alele
cu 9ieze o mai mari% cre1n# en"iuni 'e care "ocieile #e 7nal eCniciae nu le-au mai 7n1lni
nicio#a.
Harol# Sru#ler% #e la In"iuul 'enru Miior% care folo"e;e ermenul 8eco-"'a"m: 7n
ace" "en"% o mai nume;e ;i 8economie CN"ere"i": @ o economie 7n care oae "i"emele "e
#ecaleaz 7n rimuri #iferie% gener1n# o #ezor#ine ;i o inceriu#ine cre"c1n#e. Penru a 'erce'e
7nele"ul Q"au li'"a #e 7nele"R a unei a"emenea economii% " ne imaginm un momen
'o"ibiliaea ca 162( ;i 1626 " "e 'ro#uc "imulan% ca 'rin inerme#iul unei aberaii #in fluEul
em'oral. S ne 7ncCi'uim nu numai u;oara coliziune "ugera #e eufemi"me ca 8"agflaia:% ci o
combinaie #e fore "u'ra-inflamaorii ;i "u'er-#e're"i9e Caoice lo9in# "imulan. 3cea"
combinaie 'ro#uce #ou caegorii a#iionale #e #e're"iune 7n "cCema #e caalogare a lui Ro/a":
#e're"iunile numrul ;a"e ;i ;a'e.
&e're"iunea Seleci9 @ 7n care "ecoarele 3% B ;i C "e 'rbu;e"c 'e o #ura #e im'% #ar
"ecoarele &% E ;i 2 rm1n "noa"e "au cCiar 'ro"'er.
&e're"iunea Mobil @ 7n care #e're"iunea migreaz #inr-o regiune 7n ala% #in ora; 7n
ora;% cu 9iez% 7n im' ce boom-urile incen#iare "e #e'la"eaz ime#ia 7n urma "au 7nainea ei.
&ar #ac #orim " 7nelegem un eco-"'a"m com'le #ez9ola% rebuie " 'ri9im ace"
'ei"a/ economic eEraere"ru 7nr-un coneE #e e9enimene ecologice% miliare% "ociale ;i
culurale eErem #e arbirare. &e9ine 'o"ibil crearea unei marice 'e baza ace"or 'o"ibilii% "
zicem% un 'anou elecric 'e care luminiele ro;ii in#ic o #e're"iune% beculeele 9erzi inflaia% iar
luminile mulicolore "u'limenare ara ale fore% cu becurile a'rinz1n#u-"e ;i "ing1n#u-"e a1
#e ra'i# ;i a'aren 7n1m'lor 7nc1 nici o 'oliic gu9ernamenal nu e ca'abil " in 'a"ul.
0nr-a#e9r% ocmai o a"emenea lume ia acum na;ere cu mare 9iez% nu numai 7n S. U. 3.% ci ;i
7n ma/oriaea celorlale naiuni in#u"riale. Munciorii #e la 2ia ;i PCili'"% #e la L. M. Fi Ni''on
PoKan% lucreaz cu 'rogram re#u" "au "un rimi; aca" cu miile. 0n numeroa"e ri% ;oma/ul
ainge coeficienul #e un milion% 'ri9i 7n mo# con9enional ca 'unc #e 'ericol "ocial. 0n S. U.
3.% ni9elul "are 'e"e ,[ @ cel mai mare #in 1641 7ncoace. EErema 9olailiae a "iuaiei e"e
fal"-aenua #e fa'ul c% aunci c1n# am "cCia 'rima oar ace" 'aragraf% raa abia #e';i"e
![. Da 9remea c1n# a 9zu lumina i'arului 7n 'aginile re9i"ei% 'e"e c1e9a "'m1ni% era #e/a
#e';i. 0n ace" momen% nimeni nu 'oae fi "igur #ac raa nu a recu linia #e 1$[. Iner9alul
oal #e im': nouzeci #e zile.
<oae ace"ea ar rebui " 7n"emne lefuri mai mici ;i re#uceri ale 'o"ibiliilor #e
anga/are 7n "rinae. <ou;i% 7n 3nglia% #e eEem'lu% ;oma/ul #in mule #omenii in#u"riale
conra"eaz accenua cu un fel #e Ci'er-'ro"'eriae 7n alele. RaNmon# 2lecCer% Parlamenarul
Brianic care re'rezin #i"ricul IlKe"on% imoraliza #e &. H. DaIrence 7n 83manul &oamnei
CCaerlN:% 're9e#e un 8'rogre" realmene im're"ionanX 0n unele in#u"rii% co la co cu
"agnarea ;i falimenul 7n alele.: 0n 'ro'ria "a circum"cri'ie% "'une el% 8eEi" o cum'li li'" a
m1inii #e lucru% iar inginerii 'rice'ui 'o cere efeci9 orice 're% 7n BirmingCam. 3m 9izia o
uzin un#e "e fabricau acce"orii #e 'la"ic @ #e oae% #e la 'ori mari #e gara/e '1n la mici
furculie 'enru a'erii9e @ ;i nu 'o g"i #e"ui oameni care " "ai"fac oae comenzile 'e care
le 'rime"c #in "rinae. 0n ale locuri% 7n"% 'o"urile #i"'arX: Iar marile co"uri ale forei
neanga/ae nici un coboar a;a cum ar rebui 7n cazul unei #eflaii cla"ice. 3bia #ac-i 'oi croi
#rum 'rin mulimile #e 'e *Efor# Sree% 7n Don#ra% un#e "e 7n;ir MarK" Y S'encer% Selfri#ge"
;i ale magazine uni9er"ale. Cluburile ;ic ca 3nnabel=" ;i OCie Ele'Can fac afaceri zgomooa"e%
7n "il ulimele-zile-ale-ora;ului-Pom'eii.
0n Ialia% gu9ernul e"e 9irualmene fali. 3 cer;i a'roa'e S1+.$$$.$$$.$$$ #in "rinae
ca " "e menin 'e linia #e 'luire% bani care% conform fo"ului mini"er #e finane Emilio
Colombo% au #i"'ru 8ca o 'icur #e a' 'e o 'li 7ncin".: <ou;i% Mia Meneo e #ol#ora #e
uri;i ;i cum'rori% Coelurile "un 'line la limi% 'rinre cla"ele "u'erioare "e 9# bani 'e"e
o% iar un economi" @ funcionar "u'erior 7nr-o in#u"rie naionaliza @ 'rezice cu "erioziae c
Ialia 9a #e9eni o mare ;i boga 'uere mon#ial 7n #oi-rei ani% fiin#c " clare 'e Me#ierana%
7nre 'erolul arab ;i o Euro' liCni #u' energie. 0n S. U. 3.% munciorii #in con"rucii "un
conce#iai? munciorii #in in#u"ria 'erolifer rec 'rin 'erioa#e #e boom? &eroi-ul a czu 7n
buoiul cu melancolie% iar "aul ONoming "e 'rege;e 'enru un boom al re"ur"elor. <oa
"iuaia% #eclar HenrN Boeinger% ;eful 'lanificrii 7n ca#rului Si"emului <elefonic Bell%
8"eamn cu o rule enorm:.
3cea" ma"i9 rule 'ro#uce #e/a efece fana"ic #e 9ariae% inen"ific1n# #i9er"iaea
nu numai 7nre naiuni% ci ;i 'rinre regiuni ;i cCiar in#i9izi. CCiar 7n momenul c1n# ora;ul
Buffalo% NeI JorK% "ufere #e o ra a ;oma/ului recuno"cu oficial #e 1$%([ Q;i o ra real mai
a'ro'ia #e 2$[R% Ce#ar Ra'i#"% IoIa% ra'oreaz numai ( 'rocene #e ;omeri% cu 91nzrile en
#eail 7n cre;ere. 0n 9reme ce DeIi" HaIKin"% beoni" ;omer 7n 91r" #e #ouzeci ;i o' #e ani%
afirm cu amrciune: 8Se 9a fura mul% mule 1lCrii ;i ale alea%: oamenii ca el flm1nzin#% iar
Ro"ie Oa"Cingon% o a"i"en a#mini"rai9 fr "lu/b% a91n# #e Crni o fiic #e ;a"e ani%
're9e#e: 8Ma rebui " facem o re9oluieX: Hoelurile ;i moelurile cu circa 2+.$$$ #e camere
#in /urul &i"neNIorl#-ului% 2lori#a% "e bucur #e o zglobie ra a ocu'aiei #e 6([% iar
&e'aramenul Comerului S. U. 3% 'rime;e un "u#iu #ealia anun1n# a"cen"iunea 8ora;elor 7n
boom: #in "aele monane.
2abricanii #e obiece go"'o#re;i ra'oreaz mari c1;iguri #in 91nzrile #e 8filre #e
cafea ra'i#e: ;i 8u"coare #e 'r cu 'a #e 'i"ol:% c1 9reme blocurile a#mini"rai9e #in
ManCaan "au cu milioane #e meri 'rai #e "'aiu #e birou neocu'a. RicCar# R. Miolee% #in
3genia #e 3"i"en 'enru Securiae ;i 3'rare a S. U. 3.% 'rinci'alul negu"or #e arme al
gu9ernului american% face afaceri fabuloa"e 91nz1n# 'ie"e #e anc <urciei% racCee bali"ice
I"raelului ;i ale arme *manului% Iranului ;i 3rabiei Sau#ie% 7n im' ce 'oliia #in Do" 3ngele"
anreneaz 8gru'e #e conrol al mulimilor: "'eciale% a;e'1n#u-"e la 'roe"e 9iolene
#eerminae #e "iuaia economic% iar "aiunile #in Caraibe #au 'e #inafar #e uri;i americani.
Efecul ne e"e acela al unei "cCizofrenice lumi #e 9i".
Imaginai-9 acum% #ac 'uei% un 're;e#ine american a;e'1n# realegerea% 7n im' ce
eco-"'a"mul "e a'ro'ie ;i ;oma/ul #in cenura in#u"rial #in /urul Marilor Dacuri coninu "
crea"c @ 7n Buffalo% 7n Erie% 7n Cle9elan#% <ole#o% &eroi% SouC Ben# ;i CCicago. Ni9elul
ainge 12% 1. ;i cCiar 2$ la "u 'rinre brbaii #e ra" alb. 0n r1n#urile munciorilor negri "ub
91r"a #e #ouzeci ;i unu #e ani% ni9elul ainge .$ la "u. Con9eniile "in#icale le garaneaz
munciorilor #in in#u"ria #e auouri"me conce#iai 8a/uoare #e ;oma/ "u'limenare:% urm1n# a
fi 'lie #e 'aroni% #ar Cele Paru Mari com'anii #e con"rucii #e ma;ini% cu 91nzrile
'rbu;in#u-"e 7n 8noi abi"uri% con9oac o 7n1lnire "'ecial cu Unie# 3uo OorKer"1$ 'enru a
#i"cua re#ucerea ace"or 'li. Ime#ia% U. 3. O. Cere ca gu9ernul fe#eral " a"igure munciorii
conra ne'lii a/uoarelor #e ;oma/.
Pre;e#inele e #e acor# " a'robe o a"emenea m"ur% iar Camera% acion1n# cu 9ioiciune%
r"'un#e re#ac1n# un 'roiec #e lege. Senaul% 7n"% o rgneaz. 0nre im'% 're;e#inele
'romie a/uoare "'orie ora;elor afecae% anga/ri mai numeroa"e la "a ca 8'aron #e ulim
in"an:% 'rograme "'eciale 'enru a nu ine 'e "ra# 8inereul minoriar:% ;i 7n o ace" im'%
'reurile coninu " crea"c. Pro'une nece"iaea unor noi im'ozie 'enru a a/ua la finanarea
ace"or 'rograme% #ac #eficiul fe#eral nu urmeaz " #e';ea"c S,..$$$.$$$.$$$% #ar cu
co"urile la m1ncare% 'reurile auomobilelor% cCeluielile #e clorie% "er9iciile me#icale%
co"urile locai9e% oae zbur1n# 9erigino" 7n "u"% orice 7ncercare "erioa" #e a a'lica o m"ur
fi"cal rebuie " fie am1na '1n #u' alegeri.
&eo#a% un 9al #e falimene 'er"onale mur naiunea% ri#ic1n#u-"e la raa #e !$.$$$ 'e
lun% o#a ce #eni;ilor ;i #ocCerilor% inerilor c"orii ;i 'en"ionarilor% le e im'o"ibil "-;i
acCie noele #e 'la. Un "enaor #in California 'ro'une 7nfiinarea unei Cor'oraii 2e#erale #e
7m'rumuuri ;i 3"igurri% 'enru a garana cri #e cre#i com'aniilor ;i alor emieni #e
7m'rumuuri conra #aoriilor gra9e% 'enru a-;i 'uea coninua eEin#erea cre#ielor "'re a 8ine
7n mi;care roile 3mericii:. Com'ania #e Semine Bur'ee% cu 91nzrile ;i 'rofiurile urc1n#
abru' 'e m"ur ce eama 'enuriei #e m1ncare "e accenueaz% anun acCiziia #i9iziei #e
"iclrie a Cor'oraiei Ball ;i con"oli#area am1n#orura 7nr-o nou com'anie% urm1n# a fi numi
Sur9i9al% Inc.
0nre im'% minele #e crbuni #in UaC% gaa " "'orea"c 'ro#ucia% g"e"c im'o"ibil
recruarea minerilor calificai% iar 7n E"% o gre9 #e ;aizeci #e zile la crbune 'aralizeaz
in#u"ria #in Maine '1n 7n MarNlan#. Pre;e#inele acce' " "e 7n1lnea"c cu cei ;a"e
gu9ernaori #in NeI Englan# care 9or un 'rogram #e ;oc 'enru a ran"'ora crbune "'re e" #in
rezer9ele Su#ului ;i ale Mi#Ie"ului. 0n" Lu9ernaorul Harri" #in Colora#o% el 7n"u;i 7n 'rag #e
realegere% refuz " la"e 8o "ingur on #e crbune afar #in "aul meu% '1n c1n# gu9ernul
fe#eral ne 9a a"igura c ceenii no;ri nu 9or 7ngCea #e frig la iarn:. Cana#a a'rob eliberarea
unor rezer9e #e combu"ibil licCi# #in 'ro'riile "ale 'ro9izii% #ar naionali;ii #e acolo in"i" ca
'reul " fie calcula la 8co"ul *. P. E. C.% 'lu" un 'ennN: @ 'lu" 'reurile #e 'roce"are ;i
'rofiurile. 0n NeI JorK% filmul #e mare "ucce" 8<Ce Pioneer Ooman:% cu Rober Re#for# ;i Di9
Ulmmann% a crea cozi 'e ;a"e r1n#uri 7n /urul a1or cinemaografe% 7nc1 8MarieN: "crie:
PI*NIER3 B3<E N3FUD. Bileele "e curn'r cu S!%.$ bucaa ;i "e re91n# la bi;ni cu S2..
0n cenru% bur"a #e aciuni% 7n 'ofi#a "can#aloa"elor "u'er'rofiuri #in anumie in#u"rii% 7;i
coninu 'rbu;irea 9eriginoa".
Numai cum'rrile fcue #e cre arabi% in#onezieni% iranieni% 9enezuelieni ;i Q'rin
inerme#iariR #e ru;i% au meninu '1n acum linia &oI-Gone" #ea"u'ra 9alorii ($$. 0n im' ce
acea"a ca#e "ub "emnul (.$% 91norii #e cCili'iruri #in naiunile bogae 7n 'erol% 7m'reun cu
unii "'eciali;i "o9ieici% 7nce' " culeag roa#ele. Menezuela 7n;fac o 'are ma/oriar #in
8Miami NeI":. Iranul ca'ureaz 9iclean re9i"a% 8Har'er="=% ca re're"alii 'enru un aricol #e
2rance" 2izgeral#. 3rabii acCiziioneaz 'oziii auoriare 7n unele com'anii #e a"igurri%
cum'r un bloc "ub"anial #in <ime Inc.% ;i "e infilreaz mai #i"cre 7n 'ro#ucia #e ma"e
'la"ice Qinclu"i9 c1i9a "ub-conracori care fabric 'ie"e #e a9ioane cu reacieR ;i afacerile
imobiliare. Ru;ii% 'rin "r9ezii 'ara9ane el9eiene% cum'r 'ri #in Con 3gra ;i ale cor'oraii
agrare ma/ore% ale cror lobbie"-uri influeneaz 'oliica gu9ernamenal a"u'ra eE'orurilor #e
alimene. In#onezienii% #in 'area lor% culeg aciuni ale NorCIe" *rien 3irline" mul "ub 'reul
real% ;i au Coeluri 7n ManCaan% Oa"Cingon ;i Be9erlN Hill". 3colo% 7n 1$ ocombrie% o bomb
#e9a"eaz Colul Coelului GaKara im'erial% rnin# rei uri;i /a'onezi ;i 'e a#mini"raorul #e
noa'e. Po"ul PNZ<-<M 'rime;e o ban# a91n# 7nregi"ra 9ocea cu accen "rin a unei femei
care re9en#ic eE'lozia% i#enific1n#u-"e #re' c'ian 7n 3rmaa In#onezian #e Eliberare% ;i
7ncCein# cu% Go" SuCaro\:
Da /umaea lunii ocombrie% cu cCiriile #in oa ara cre"c1n#% 1.$.$$$ #e #emon"rani
"e a#un 7n Parcul DafaNee 'enru a cere conrolul naional a"u'ra cCiriilor. Un me"a/ #i"cre
a#re"a Ca"ei 3lbe #e cre 'uernicul lobbN imobiliar arab% 'rin inerme#iul a9ocailor "i #in
Oa"Cingon% ReillN% MacInire ;i Lreenberg% "ugereaz c orice enai9 #e conrol 9a fi
7n1m'ina cu re're"alii 'rom'e "ub forma re#ucerii li9rrilor #e 'erol.
Pe"e c1e9a zile% a#mini"raorul 3limenelor ;i Me#icamenelor% Harol# OCiIell%
"olici o 7n1lnire cu 're;e#inele% 7nr-o 'roblem #e 8cea mai 're"an urgen:. OCiIell
7nce'e 'rin a-i 7nm1na 're;e#inelui un ra'or #e (,2 #e 'agini% lega 7n co'eri alba"re% cu
;am'ila 8<o' Secre:% care #o9e#e;e in#i"cuabil c "e coace un #eza"ru. S-a con"aa c zeci
#e milioane #e borcane ;i cuii #e Cran 'enru "ugari care circul acum 'e 'ia conin 3rceon
JelloI% un coloran #e"'re care e"ele #emon"reaz c #eermin gra9e 7na'oieri minale la
co'ii. Pre;e#inele% #u' o con"ulare cu "raegii elecorali ;i "'eciali;ii #e ele9iziune%
acioneaz ra'i#.
0n aceea;i "ear% 7n ca#rul unei a'ariii "'eciale la ele9iziune% 're;e#inele eE'lic
oamenilor c nu au nici un moi9 " "e alarmeze% el 'er"onal% ca m"ur #e 're9e#ere% cer1n#
uuror fabricanilor #e m1ncare 'enru co'ii care folo"e"c 3rceon JelloI " "u"'en#e 'ro#ucia%
;i uuror magazinelor uni9er"ale ;i locale " "coa #in rafuri 'ro#u"ele ambalae 7n borcane "au
cuii% '1n c1n# analizele le 9or 'uea 'roba conclu#en 'uriaea. De mai cere uuror
'ro#ucorilor #e Aeronace'Con% un 7nlocuior "igur #ar "cum' 'enru 3rceon JelloI% "
o'rea"c ime#ia oae eE'e#iiile cu eEce'ia acelora #e"inae fabricanilor #e alimene 'enru
"ugari% 'enru a garana reluarea a'ro9izionrii con"umaorilor c1 mai ra'i# ;i "igur 'o"ibil.
2abricanii #e ma"e 'la"ice% care au ne9oie #e Aeronace'Con 'enru numeroa"e aricole%
'roe"eaz ime#ia ;i 7nce' "-i a"e#ieze 'e 'ro#ucorii #e Aeronace'Con "'re a accelera
li9rrile ;i a'ro9izionrile #e urgen. Preul Aeronace'Con-ului 9rac "are #e la S12%2$ barilul la
S((%,2% iar aciunile <eE"Nn Cor'oraion% 'rinci'alul fabrican #e Aeronace'Con% zboar #e la 4 la
12. 0nre im'% cabineele 'e#iarilor "un luae cu a"al #e mame care "e em ca o#ra"lele lor " nu
fi fo" #e/a afecae.
<eE"Nn Cor'oraion nu e "ingura care are #e c1;iga. 2abricanii #e generaoare auomae%
ablee #e Calazon% unii #e 7nclzire cu energie "olar% ecCi'amene #e cam'ing ;i 'u;i%
ra'oreaz cu oii o'eraiuni la 7nreaga ca'aciae ;i cre;eri ale 'rofiurilor #e la 41 la (,$[ fa
#e anul recu. 0n 'ofi#a ace"ei "iuaii% "area #e "'iri e "umbr ;i% 7n 2$ ocombrie% Con"iliul #e
Con"ulan Economic% &e'aramenul <ezaurului% Rezer9a 2e#eral ;i 3genia Co"ului #e <rai
recon"iui% anun la un loc c% 'e #uraa crizei% oae oficialiile fe#erale mai mari #e gra#ul
LS-1, @ a#ic% oi oamenii 'oliici numii% "'re #eo"ebire #e "lu/ba;ii ci9ili @ 9or lucra zece ore
'e zi fr 'laa orelor "u'limenare. Secrearul rezoreriei e foografia lu1n#u-;i rma" bun #e la
;oferul "u ;i limuzina Dincoln Coninenal ;i urc1n# 7nr-un CCe9role Mega 'e care 'ro'une "-l
con#uc "ingur. Q0n aceea;i #u'-amiaz% 'rime;e o elegram #e 'roe" #e la &i9izia Dincoln a
2or# Moor Com'anN% acuz1n#u-1 #e fa9orii"m fa #e L. M.% 'recum ;i una #e la Sin#icaul
Foferilor.R 0nre im'% recen formaul Comie #e Uniune Naional Qcon#u" 7n 'aralel #e &a9i#
RocKefeller #e la CCa"e ManCaan ;i Leorge MeanN #e la 3. 2. D.-C. I. *.R% 7i 7n#eamn 'e oi
americanii " "e 8a#une la un loc: 7n acea" criz naional cre"c1n#.
Rcoarea mari/uanei.
Cu oae ace"ea% 7n ziua #e /oi% 2+ ocombrie% au loc 7ncierri 7n faa 'orilor Com'aniei
#e Biciclee CuNaCoga #in Cle9elan#% *Cio% un#e biroul 'er"onal anga/eaz +$$ #e munciori 7n
'lu" 'enru a inen"ifica 'ro#ucia. Cererea #e biciclee #e';e;e ca'aciaea #e 'ro#ucie a
in#u"riei. S-au 'rezena% 7n"% 4$$ #e ;omeri. Cioro9ielile "-au ran"forma 7nr-o lu' ur1
7nre albi ;i negri% r"'1n#in#u-"e 'e "rzi. Da c#erea no'ii% o zon #e ;a"e c9araluri e cu'rin"
#e flcri% iar ru'ele #e "a ;i Lar#a Naional ;i-au a#u" uniile. Nu mai 'o "'1ni
rebeliunea.
0n #u'-amiaza urmoare% la orele (:(. '.m. ES<% c1n# 're;e#inele analizeaz o
"oliciare a gu9ernaorului Sco #e a "e rimie armaa 7n Cle9elan#% "o"e;e 'rima 9e"e #e"'re o
enai9 #e lo9iur #e "a 7n 3rabia Sau#i. Du1n# a1 C. I. 3. C1 ;i P. L. B.-ul 'e
ne'regie% un gru' #e colonei #e "1nga anun c au ocu'a 'o"urile #e ra#io ;i 'oziiile
miliare cCeie ;i c 'alaul Regelui 2ai"al e a"e#ia. 3acul e ra'i# ca fulgerul ;i% '1n la miezul
no'ii c1n# ca'urarea regelui 'are iminen% cruci;oarele americane #in e"ul Mrii Me#ierane
inerce'eaz un a9eri"men rimi" #e 2ai"al rebelilor. Refuzul #e a "e rerage 9a #uce la
#i"rugerea 'uurilor #e 'erol @ o 'oenial caa"rof incalculabil. 0n iner9al #e o or% cererea
e re"'in" ;i o e"ca#ril #e bombar#iere loiale regelui "geeaz 'e cer. Ca "imbol al Cor1rii lui
2ai"al% ace"ea 7;i lan"eaz bombele a"u'ra erminalului marin 3ramco #in Ra" <anura% un#e zeci
#e rezer9oare imen"e% unul #u' alul% eE'lo#eaz 7n noa'e. Enormul curemur "e "ime '1n la o
#i"an #e 'e"e o'zeci #e Kilomeri. &ac rebelii nu #e'un armele% anun 2ai"al% 9or urma la
r1n# 'uurile 'ro'riu-zi"e% nel"1n#u-le coloneilor alce9a #e gu9erna #ec1 o 7nin#ere #e #une
'1r/olie. 2oografiile luae #in "aeliii #e ob"er9aie% a#u"e 7n c1e9a ore 'e biroul 're;e#inelui%
ara #i"rugeri ma"i9e% flcri coninu1n# " "e 7nale 'e cerul 7nnegri. 2orele na9ale americane
7nce' " con9earg la faa locului% #in Marea Me#ieran ;i *ceanul In#ian% iar "ecrearul #e "a%
a9eriz1n# ale naiuni nenominalizae 8" nu 'rofie #e acea" criz neferici #in *rienul
Mi/lociu%: anun c oae forele S. U. 3% au fo" 'la"ae% #in nou% 7n "are #e aler nuclear.
3ca"% Senaul am1n #in nou m"urile #e a/uorare a munciorilor ;omeri #in in#u"ria
con"rucoare #e ma;ini% #ar Penagonul cere un nou 'rogram "u'er-MIRM ;i c1e9a "i"eme
a#iionale #e arme noi "un 9oae a'roa'e fr #ezbaeri. Da Cor'oraia Inernaional RocKIell
#in Columbu"% *Cio% la Mc&onnell-&ougla" #in Huningon BeacC% California% la uzinele R. C.
3. Fi L. E. &in NeI Ger"eN ;i Penn"Nl9ania% recruorii nu 'o g"i #e"ui ingineri ;i eCnicieni
calificai. Simulan% 7n"% ora;ul San 2ranci"co anun c% 'enru 'rima oar% raa ;oma/ului a
ain" 1. la "u. Cozile la canina "racilor "un 'regie " "er9ea"c "u' aluri #e mari/uana
QlegalizaR. Aiarul 8San 2ranci"co CCronicle: felici 'rimria 'enru clar9iziunea "a ;i 8rolul
"ocial: al mari/uanei 'enru a rcori "'iriele 7n 'erioa#e #ificile. 8EEaminer:% 7n"% r1ne;e un
e#iorial iniula: 8*'rii m"crile ;i ma"cara#a cu #roguri\:11
0n Oa"Cingon% Re'ublicanii 7i acuz 'e &emocrai c "un% 8ca #e obicei% 'ari#ul
rzboiului ;i al inflaiei:. Pari#ul &emocra conraaac% cum c Re'ublicanii 9or " 9a#
re7nfiinae Hoo9er9ille-urile12 'e o 7nin"ul Saelor Unie. Con"umaorii ocu' "u'ermarKe-
urile #in 3u"in ;i 3lana% #1n# foc alimenelor 'enru "ugari ;i cer1n# re#uceri #e 'reuri. 0nre
im'% au izbucni lu'e ;i 7nre fermierii #in IoIa ;i re'rezenanii marilor com'anii #e ambala/.
2ermierii refuz " mai acce'e #olari #e C1rie 7n "cCimbul 9ierilor. 3menin c 9or omor7 zece
mii #e 'orci 7n "emn #e 'roe" ;i le 9or az91rli ca#a9rele 7n Mi""i""i''i% #ac "u'ermarKe-urile
;i ambalaorii-gigan nu fiEeaz un 're nou ;i nu-i acCi 7n a;a-numiele C-*'eici1( @
ecCi9alene 7n iei bru% cerificae #e 9aloarea unor canii #e iei fiEe.
0n ManCaan% Coo'erai9a EEcel"ior #e 'e Sra#a .+ anun c #ireciunea "a ocmai a
auoriza acCiziionarea unei ferme 7n nor#ul "aului NeI JorK% care 9a oferi 8'ro9izii #e Cran
garanae% inclu"i9 'ro#u"e lacae: 'enru locaarii 7nalului bloc #e luE. 2iecare locaar a fo"
aEa #e c1e S2.$$$ 7n ace" "co'. 0n 9iior% c1n# un locaar 7;i 9in#e a'aramenul% 'rile 9or
inclu#e coa #e acionar la ferm.
Un #irecor #e 'ubliciae #in San% 2ranci"co lan"eaz o reclam 'enru recruarea #e
8"ur9i9ali;i: care " "e 7n"crie 7n 8comuna #e a#'o"uri 'e ermen lung: #in "lbicia
Californiei #e Nor#. Can#i#aii rebuie " 9in #oai cu 8'ro9izii #e o felul 'enru rei ani:.
Po;a;ul "e 'l1nge c nu 'oae cra "ingur caniaea "cri"orilor #e r"'un". Iar 7n NeIarK% NeI
Ger"eN% 'regin#u-"e 'enru 'enuria #e alimene% ceenii #e"fun# c1e9a "rzi a"falae% le
7ncon/oar cu "1rm gCim'a ;i 7nce' " "#ea"c ro;ii% morco9i ;i 'run/el.
0n noa'ea #e ($ ocombrie% "ei"mologii ;i eE'erii 7n ra#iaii nucleare #e la Daboraorul
DaIrence Di9ermore #in California ;i #e la C. E. R. N% 7n Lene9a% anun "emnele unei eE'lozii
nucleare #e 8mare magniu#ine: 'e malurile Dacului BaiKal #in Ru"ia cenral% 7n 9ecinaea
unuia #inre reacoarele eE'erimenale cu regenerare ra'i# ale Uniunii So9ieice. Firea
eE'loziei a/unge la Ca"a 3lb a'roa'e ime#ia% #e;i fizicienii #e la 3genia #e Energie 3omic
"'un c nu 'o oferi #ec1 foare 'uine #ealii. Pare " fie un acci#en. &ac "ocoelile lor "un
corece% numrul #e 9icime #in r1n#urile ci9ililor ar 'uea fi enorm. 0nc nu "un #i"'onibile nici
un fel #e m"urri conclu#ene ale "curgerilor #e ra#ioaci9iae. &ar% #u' oae 'robabiliile%
91nurile 'oar aerul conamina "'re grania cCinez. Da $1? $$ a.m.% un elefon 'e linia fierbine
la Mo"co9a confirm naura acci#enal a eru'iei. S. U. 3% ofer a/uor #e urgen? iar ru;ii
refuz ofera.
3 #oua zi #iminea% c1n# 'leac #e 'e aleea ca"ei "ale #in 2all" CCurcC% Mirginia%
're;e#inele Comi"iei #e Munc a Senaului nu ob"er9 &o#ge-le 9er#e care-l urmre;e '1n 'e
Bule9ar#ul 3rlingon. Nu e aen nici la 2or#-ul alb rablagi #in faa lui. Da "emaforul iner"eciei
Se9en Corner"% ma;ina #in fa "e rerage c1i9a meri% '1n 7i ainge bara #e ;oc. Ma;ina #in
"'ae% 7n acela;i im'% "e a'ro'ie #e a"emenea. 0n c1e9a "ecun#e% "-a ermina. Ma;ina alb
#emareaz cu oa 9ieza. Pe bancCea #in "'ae: #oi oameni ma"cai. Senaorul e a;eza 7nre ei.
Simulan% 7n biroul Comi"iei #e Munc a Senaului "un elefonul. Un gla" "'une:
83"culai cu aenie. Nu 9rem " facem nici un ru nimnui. &ar% #ac Senaul nu ia m"uri
'enru a a"igura a/uoare #e ;oma/ "u'limenare 'enru munciorii #in con"ruciile #e ma;ini 7n
urmoarele #ou"'rezece ore% 9om fi "ilii "-l eEecum 'e Senaorul Oil"on. M urmrim. &e
7n#a ce Senaul a'rob legea a/uoarelor #e ;oma/ ;i o rimie la Ca"a 3lb% 7l 9om elibera 'e
Senaorul Oil"on% ne9ma. &ac% #u' eEecuia Senaorului Oil"on% Senaul coninu "
am1ne a'robarea legii% 9om eEecua un al "enaor% ;i un alul% ;i un alul% '1n c1n# munciorii
9or 'rimi fiecare cen care li "e cu9ine.: Po"urile #e ra#io ;i ele9iziune 7;i ie" #in mini. 0n
c1e9a minue. Munciorii 3uo Unii #in Ca"a Soli#ariii% 7n &eroi% lan"eaz un #enun la
a#re"a 8ra#icalilor necugeai ;i 'ericulo;i anga/ai 7n ace" /oc #i"'era. 0n oa i"oria
"in#icaului no"ru am lu'a 7m'ori9a unor a"emenea oameni. Sunem #e9oai 'roce"ului
#emocraic. Prin urmare% U. 3. O. *fer o recom'en" #e S2..$$$ 'enru orice informaii care ar
#uce la are"area ;i 7ncCi#erea erori;ilor care au 7nina a"zi 3merica.:
0n 1 noiembrie% o#a ce criza #in *rienul Mi/lociu "e e"cala#eaz% Iranul e 7n "are #e
mobilizare oal% ru'ele 'aruleaz 'rin carierul #e e" al Cle9elan#-ului% 'roe"ele fermierilor
"e r"'1n#e"c 'rin Nebra"Ka% Pan"a"% Mi""ouri ;i MicCigan% 'enuria #e com'onene oblig la
7nceiniri Q;i a'oi% ore "u'limenareR 7n in#u"riile #e a'rare% minerii carboniferi #in PenucKN
7ncCi# minele 7n "emn #e 'roe" conr unei come#ii #e la ele9izor 'e care o con"i#er
8'orcoa":% Degiunea 3merican cere 8re're"alii ime#iae 7n 3rabia Sau#i% BillN LraCam "'une
unui 'ublic #e 1$$.$$$ #e oameni #in Na"C9ille c 8&umnezeu ne a/unge #in urm%
8 're;e#inele% 7nr-o emi"iune "'ecial #in 3ri'a #e Me" a Ca"ei 3lbe% cu blazonul alba"ru
cenra #ea"u'ra ca'ului ;i 7nca#ra #e membrii Cabineului% anun:
] 3" "ear% 7n 9e#erea eEremei urgene naionale% a 'ericolelor care amenin ara
noa"r "imulan #in inerior ;i #in afar% am lua c1e9a m"uri gra9e% #ar nece"are. 3m ceru
&e'aramenului 3'rrii " 'un o 'er"onalul miliar 'e 'icior #e mobilizare. 3m #a or#inele
nece"are 'enru a fe#eraliza oae uniile Lrzii Naionale ca " a/ue la meninerea or#inii
inerne. Fi am fcu 'a"ul neobi;nui #e a cere Congre"ului Saelor Unie ;i Curii Su'reme
reunie " a'robe o am1nare cu nouzeci #e zile a 9iioarelor alegeri naionaleX
Eco-"'a"m. C1e9a 7nor"uri #e ;urubelni 7n 'lu"% ;i ace"a ar 'uea 'ro#uce eEac ceea
ce a;ea' Leorge 2re#en"oCn% con"ulan monear inernaional: 8Cel mai gra9 #eza"ru
financiar al uuror im'urilorX &i"rugerea oal a banilor.: 3r 'uea genera a"e#iile bncilor
're9zue 7n "cenariul "u'er-#e're"iunii% "au inro#ucerea 'e "car larg a rocului 'reconiza 7n
"cenariul "u'er-inflaiei Q'oae accelera% cum "ugereaz BillN Ro/a"% #e cre folo"irea
com'uerelorR. 3r 'uea foare bine " #uc la fracurarea mulor naiuni eEi"ene% fr ca Saele
Unie " fac eEce'ie.
Ceea ce 9e#em aici e"e o lume "c'a "e "ub conrol% o"cil1n# 'e mucCia arbirarului.
Economiile naiunilor in#u"riale "e 'o 'rbu;i cu u;urin% in#iferen ce "cenariu "e #eruleaz.
Dumea% e"e acum a1 #e "r1n" inerconeca% numrul #e comuri ;i coneEiuni economice e
a1 #e 9a"% 7nc1 9ulnerabiliile "-au ri#ica la ni9eluri fr 'rece#en. Cu c1 am cua mai
mul " con"ruim o lume 8iner#e'en#en: #e 7nal 8#ez9olare:% cu a1 am mri miza a1
"'re bine c1 ;i "'re ru. 0n acea" "iuaie #e ecCilibru 'recar% al reilea "cenariu% am "enzaia%
e"e mai 'robabil #ec1 'rimele #ou.
Fi ou;i% cCiar ;i ace" "cenariu abia #ac 7nce'e " aco'ere oae 'robabiliile. Eco-
"'a"mul 'oae #uce la fracuri gra9e ale "i"emului #e "cCimb mon#ial% #u' cum naiunile 7nal
una #u' ala% cu #i"'erare% zi#uri arifare 'enru a-;i 'roe/a in#u"riile "uferin#e 7m'ori9a
o"cilaiilor neconrolae ale economiei mon#iale. 3r 'uea #uce la muaii 'oliice ma"i9e% 7n zeci
#e ri "imulan @ #e la a"cen"iunea ra'i# a gru'rilor 'o'uli"e #e #rea'a 7n Scan#ina9ia c9a"i-
"ociali"% '1n la marEi"mul recru#e"cen #in rile me#ieraneene% la re9ole naionali"e 7n
Uniunea So9ieic ;i rzboaie 7nre arabi 7n;i;i. Ne 'uem imagina u;or aacurile bruale ale
'oliiei a"u'ra munciorilor "rini #in oa Euro'a ;i S. U. 3. @ re'arieri forae ale milioanelor
#e 8lucrori rezi#eni: care #e un #eceniu ;i mai bine efecueaz munca #e /o" 7n rile bogae @
;i% 7n con"ecin% "lbirea liberilor ci9ile inerne 7n oae rile afecae. Puem% fr 'rea mare
efor% " ne 7ncCi'uim un gu9ern brianic Daburi" naionaliz1n# fabricile americane #e ma;ini #in
Marea Brianie 'enru a le 7m'ie#ica 7ncCi#erea% 'e c1n# naionali;ii "coieni #inamieaz
'laformele 'erolifere #in Marea Nor#ului% iar uniile 'aramiliare "'arg gre9ele 7n 3u"ralia ;i
Noua Aeelan#.
&incolo #e oae ace"ea% #e"igur% "e afl 9ariana cea mai #e neconce'u: un rzboi
mon#ial. *are Pi""inger ;i 2or# 9or aaca 'l/ile 3rabiei Sau#ie ca #oi infaneri;i #in 3l &oilea
Rzboi Mon#ial% miraliin# arabii @ a;a cum "ugera recen o caricaur #e 'e co'era re9i"ei
8NeI JorK:T &e"enul manife" o bun inuiie a '"iCicului no"ru. A9onuri nai9e ;i "ini"re
um'lu amo"fera. C Infaneria Marin a S. U. 3% 7i 9a 'une la 'unc 'e 'ro#ucorii #e 'erol
recalcirani. C Ga'onia ;i 3u"ralia% ambele greu lo9ie% 9or oferi I"raelului "'ri/inul nece"ar
'enru a aca'ara zcminele #e 'erol. Un rzboi #e gCeril #e reizeci #e ani 7n #e;er% cu
erori;i arabi a#uc1n# "er9iee cu arme nucleare 7n CCicago% *"aKa "au Mar"iliaX Imaginaia o
ia razna #e a1ea 'o"ibilii.
+. 0N2RUN<^N& CRIA3.
&e"igur% "cenariile% oric1 #e 'lauzibile% rm1n ficiuni. Imaginaia 'oae " "e /oace cu
'o"ibiliile @ ;i% 'enru a ine "eama #e 9arianele 'e care le a9em% e"e nece"ar "-o fac? ab"ena
ace"ei aci9ii e r"'unzoare #e mule #inre #ificulile noa"re. &ar% 7n im' ce "cenariile ne
'o a/ua " ne organizm i#eile% ele nu "un 8'reziceri: 7n "en"ul lieral al cu91nului.
Pe #e o 'are% nu eEi" nici un moi9 #e a 're"u'une c inerii munciori furio;i #in
in#u"ria con"rucoare #e ma;ini 9or r'i un "enaor al S. U. 3.? 'o fi la fel #e bine fermieri% "au
CCicano"14 @ "au% #e ce nu% algerieni nemulumii #in Pari" "au e"cCimo;i #in *aIa. Nu eEi"
nici o ine9iabiliae i"oric 'ri9ioare la o lo9iur #e "a 7n 3rabia Sau#i% ceea ce% fr
7n#oial% 7i 'ermie Regelui 2ai"al " #oarm noa'ea? "-ar 'uea la fel #e u;or 7n1m'la 7n oricare
al ar #in *rienul Mi/lociu% la fel cum 'rimul reacor cu regenerare ra'i# #in lume ar 'uea
#eclan;a o rage#ie ma"i9 7n S. U. 3.% nu 7n Uniunea So9ieic.
Mai mul% a"zi e"e la mo# " fii 'e"imi". Inelecualii 'reconizeaz #eza"rul
malCu"ian% filmele 'orreizeaz curemure ;i inferne 7n zg1rie-nori% ara "cience ficion
7nfi;eaz #i"o'ii% iar in#u"ria no"algiei ne a"aleaz cu #ubio"ul me"a/ "ubliminal c ieri era
mai bine. Caegoric% "cenariul eco-"'a"mului nu zugr9e;e un ablou 'lcu. &ar "er9e;e% cre#%
unui "co' uil% cci #ramaizeaz 7n mo# "i"emaic com'leEiile crizei cu care ne confrunm%
fa'ul c nu e #oar un boom "au falimen ra#iional% o reluare a anilor 162( "au 1626. Conce'ul
#e eco-"'a"m ne lrge;e 9e#erile con9enionale a"u'ra 'roblemelor% 'enru a inclu#e ;i oi
ace;i facori ecologici% eCnologici% "ociali ;i miliari care fac com'araiile cu 162( "au 1626 a1
#e eronae.
&u' ce ;i-a "er9i ace" "co'% 7n"% n-ar rebui " ne #uc la "u'oziia c 9iiorul e
7ngCea @ c nu ne a;ea' alce9a #ec1 un co;mar. 0nr-a#e9r% "-ar 'uea "crie "cenarii care "
in "eama #e 9ariane mul mai o'imi"e. 3"emenea "cenarii ar 'uea inclu#e% #e eEem'lu%
#e"co'erirea unei "ur"e com'le noi #e energie cura% "au o nea;e'a realizare 7n cercerile
a"u'ra energiei "olare ori #e fuziune? bru"ca a"cen"iune a unei mi;cri religioa"e 7n Me" care
re"r1nge con"umul crnii #e 9i Q;i% 'rin urmare% "al9eaz miliar#e #e one #e gr1ne ;i ofer o
#ie mai nurii9 'enru lume 7n an"ambluR? in9enia unor noi aran/amene ran"naionale care "
#eza-mor"eze cur"a 7narmrilor nucleare? "au a'ariia unei con#uceri 'oliice #e "il nou 7n Me"%
care " recunoa"c "lbiciunile ;i ineficienele 7nalei cenralizri ;i " 7naineze "'re
regionalizarea ;i #e"cenralizarea 'rin mi/loace 'a;nice.
3m 'uea% cu o a1a emei% " 'roiecm 7n ace"e i"orii 9iioare r"'1n#irea
alernai9elor umane fa #e lanul #e mona/? 7m'rirea 'uerii economice cu munciorii ;i
con"umaorii? #ifuzarea 9alorilor care " ofere femeilor 9ariane "ocialmene acce'abile fa #e
rolul re'ro#ucor Q;i% #e aici% " 7ncea' re#ucerea #emografic ;i folo"irea re"ur"elor 7n
naiunile 'e care 7nc le mai con"i#erm% 7n mo# anacronic% 8in#u"riale:R.
3m 'uea "'ecula referior la #ez9olarea unui raamen conra cancerului% #e eEem'lu%
"au la "ur"e alernai9e #e 'roeine iefine. Unele cCimicale #in alimenaia "ugarilor 'o reie;i ca
"imul1n#% nu 7n1rziin#% #ez9olarea minal. Nu e im'o"ibil ca izb1nzile #in 'i"ciculura ;i
culi9area algelor " 7ncea' o ameliorare a imaginii foameei mon#iale? ca 'oluarea ermic "
fie #eurna 'e "car larg "'re 7nclzirea locuinelor? ca "on#ele "'aiale " ne a#uc in#icii
#e"'re re"ur"e com'le nea;e'ae? ca "loganul economi"ului E. 2. ScCumacCer 8ce e mic e
frumo": " 'rin#% iar folo"irea imaginai9 a eCnologiei inerme#iare " creeze economii "abile%
#e folo" 9ieii% 7n mule 'ri ale a;a-numiei lumi a reia? ca geronologii " #e"co'ere ci #e a
'relungi "naea 7n im'ul ulimelor #ecenii #e 9ia? ca noi "fini ;i 'rofei " a'ar 'enru a
aricula 9alorile ran"formae ale 9iioarei ci9ilizaii "u'ra-in#u"riale.
3#e9rul e"e c nu "unem ne'uincio;i. Miiorul emergen nu e 're#e"ina? el re'rezin
#ezno#m1nul Cor1rilor 'e care le lum 7n 'rezen. 0nc #e 'e acum% 'uem face 'a;i
ineligeni "'re a ne rec1;iga conrolul a"u'ra #e"inului no"ru "c'a #in m1n @ iar "cenariul
eco-"'a"mului% ocmai fiin#c e"e a1 #e 'e"imi"% ne a/u " in#icm "cCimbrile care rebuie
o'erae ;i "raegiile #e ranziie care ne-ar 'uea u;ura recerea "'re 9iior.
&in in9e"igaiile care au con#u" la ace" ra'or reie" cu acuiae #ou 'rinci'ii% "au
8lecii:. Sun "im'le ;i #e o auo-e9i#en orbioare. Fi ou;i% cloriile ;i iner9ieI-urile mele
m con9ing c ambele "un 9iolae zilnic #e cre 'oliicieni% oficialii gu9ernamenale%
economi;i ;i alii% care% confrunai cu 'er"'eci9a% cu realiaea cCiar% a eco-"'a"mului% 7ncearc
freneic " con"ruia"c o nou Dinie Magino.
Primul 'rinci'iu 'oae fi enuna "uccin: economia nu 'oae rezol9a "ingur criza.
Mule #inre 'roblemele noa"re ime#iae #ecurg #in 7ncercarea #e a ainge "co'uri
economice% ca #e 'il# un rim cre"cor fiE al 7nca#rrii oale 7n munc% fr a ne 'reocu'a #e
celelale 'ri ale eco"i"emului. &ac am fi inu "eama #in im' #e 'o"ibiliaea unei "r1morri
energeice% #ac am fi 7ncerca " 're9e#em im'acul anumior eCnologii a"u'ra me#iului
ambian% #ac ne-am fi g1n#i cum "ubmineaz economia bun"rii 9iaa familial ;i organizarea
comuniar% 'oae c nu am fi a/un" 7n ca'cana #e acum.
Fim% #u' un #eceniu #e #ez9luiri #ureroa"e% c rim 7nr-un eco-"i"em eErem #e
fragil ;i infini #e inerconeca% care 'oae fi #i"ru"% #ac nu "unem aeni. 8Noua economie:
nece"ar 'enru 9in#ecarea "rii #e eco-"'a"m nu "e 'oae #ea;a #e ace" a#e9r #ominan ;i
ine9iabil.
3cea"a 7n"eamn c orice enai9 #e a "lbi conrolul ambienal 7n "cCimbul locurilor #e
munc ime#iae "au al 'rofiurilor 'oae a#1nci criza% 7n loc "-o rezol9e. E"e o 7ncercare #e a
i'oeca @ 'oae cCiar #e a falimena @ 9iiorul% #e Ca1rul momenului. Ne'"orul 'rogram #e
;oc oriena "'re 'roliferarea reacoarelor nucleare cu regenerare ra'i#% #e eEem'lu% ca reme#iu
al 'enuriei #e energie% ri#ic 'robabiliaea unui #eza"ru 'e o "car a1 #e Ci#oa" 7nc1 ar 'uea
#e"cum'ni ale #ez9olri eCnologice ;i "abiliaea economic a unei 7nregi generaii.
3 'ermie folo"irea re7nnoi a crbunelui cu 7nal coninu #e "ulf% a 7nlura 'rinr-o
ri#icare #in umeri 'ericolul mareelor negre Q7n cur"a #ez9olrii fora/elor "ubmarineR% a 'ermie
#eo#oranelor ;i fiEai9elor cu aero"oli " 'erforeze 'ura #e ozon a Pm1nului% a coninua
orbe;e 'om'area a#ii9ilor% coloranilor ;i aromaizanilor cCimici 7n alimene 'enru ca " "e
91n# mai bine% 'e "cur% a cre#e c rebuie " "acrificm "naea ;i "igurana 'enru a ne% '"ra
"lu/bele Q7n loc #e a ne '"ra "lu/bele 'enru a ne a"igura "naea ;i "iguranaR% e ab"ur# #e
conra'ro#uci9.
Nu numai ecologia fizic rebuie " fie lua 7n calcul 7naine #e a abor#a orice 'rogram
economic #e rezol9are a crizei. EEi"% 7n 'lu"% o 8ecologie "ocial: #e care rebuie " "e in
"eam. &e eEem'lu% 7ncercrile #e a menine 7nala eficien 7n in#u"rie 'rin roirea re'ea a
munciorilor 'oae a#uce cu "ine #i"locri "ociale ireme#iabile% en"iuni familiale% moarea
comuniilor ;i ale efece negai9e.
I#eea unui 8leac economic: ra'i# e"e 7nru oul la fel #e 'rime/#ioa"5. Ca i#eea
com'arabil% 'o'ular 'rinre anumii oameni #e ;iin 7ngu;i la mine% c 'enru fiecare #inre
#ificulile noa"re eEi" un 8leac eCnologic: ra'i# ;i cura.
3ce" lucru "ugereaz c orice 'rogram economic 7naina #e cre un gu9ern% 'ari#
'oliic% cor'oraie% "in#ica "au gru'are ceenea"c% ar rebui " fie "co" ime#ia #in #i"cuie
#ac nu 'oar cu el% efeci9% o 8#eclaraie #e im'ac: care " "'un ce con"ecine e 'robabil "
aib a"u'ra aerului% a'ei ;i alor re"ur"e naurale #e care #e'in#e "u'ra9ieuirea% 'recum ;i 7n cel
fel ar fi #e a;e'a " ne afeceze "rucurile @ familiale% "ociale ;i comuniare. 2r 7n#oial%
uneori rebuie " negociem 7nre a9ana/ele economice ime#iae ;i "naea "ocial ;i ecologic
'e ermen lung. &ar% #ac o facem% ar rebui " ;im #inaine ce urmri 'o a9ea ace"e
com'romi"uri. Numai 7n ace" fel 'uem e9ia 'ericolele 8econo-g1n#irii: @ ra#iionala noa"r
inca'aciae #e a 9e#ea cum "e inerrelaioneaz economia cu celelale "i"eme @ "ociale.
] Culurale ;i ecologice. 3"emenea 8#eclaraii #e im'ac: aa;ae uuror legi"laiilor
economice ;i uuror 'oliicilor economice im'orane 'ro'u"e% ne 'o "cui #e 'ericuloa"ele
efece 8#e bumerang:.
0nruc1 eco-"'a"mul e mai mul #ec1 #oar o 'roblem economic% orice enai9 #e a-l
raa ca aare% a'lic1n# reme#ii eEclu"i9 economice care ignor efecele colaerale% nu 9a face
#ec1 "-l agra9eze. Ceea ce ne 9a rebui% 'rin urmare% 9a fi o 7nreag baerie #e "raegii
com'aibile care " raeze nu numai cu ma"a monear% "alariile% 'reurile ;i balana #e 'li% ci ;i
cu oae celelale% #e la me#iul ambian ;i folo"irea re"ur"elor '1n la 7n9m1n ;i 9iaa
culural% #e la ran"'oruri ;i comunicaii '1n la relaiile 7n "cCimbare #inre brbai ;i femei.
3l #oilea 'rinci'iu e"e la fel #e "cur: recuul nu 'oae Q;i nu rebuieR " fie reiera. &ac
analiza eco-"'a"mului e"e fie ;i #oar a'roEimai9 corec% iar acuala "are #e urgen face 'are
#inr-un 'roce" 7n ca#rul cruia "ocieile rzba "'re un "a#iu nou% mai a9an"a% #e #ez9olare%
aunci 'oliicile noa"re nu rebuie #oar " 7ncerce o rein"iuire a 9ecCii or#ini in#u"riale.
Sraegiile orienae "'re 'unerea lucrurilor acolo un#e erau 7naine @ 8re"aurarea:
locurilor #e munc% "coaerea mai mulor ma;ini 7n circulaie% coninuarea #ez9olrii "uburbane%
7ncura/area "an#ar#izrii "ociale% cimenarea nucleului familial 7na'oi "'re forma ra#iional @
"un reacionare% in#iferen c le eE'une "1nga% #rea'a "au cenrul oae la fel #e #e"uee.
Sigur c a9em ne9oie #e "lu/be% ran"'oruri% locuine% inegrare "ocial ;i familii. &ar nu
acelea;i "lu/be% nu acela;i gen #e ran"'oruri% acela;i "i"em #e cazare% aceea;i 'oliic "ocial
"au "rucur familial 'e care le-am a9u '1n acum.
Pe m"ur ce criza "e a#1nce;e% 9om auzi cCemri o mai 'anicae la o 7noarcere "'re
ziua cea #e ieri. Pe #e o 'are% a"ociaia 'aronilor francezi% Paronaul% in"i" 'enru un nou
a91n "'re #ez9olarea economic fr re"ricii Qo #ez9olare% cum o nume"c ei% a la Ga'onai"eR1.
3cea" menaliae% care are omologi 7n oae rile% cau " rezol9e criza ime#ia a'lic1n#
iar;i% ;i cu mai mul for% 7n"e;i "raegiile care ne-au a#u" #in ca'ul locului la ea.
3"emenea gru'ri n-au 7n9a #in ulimul #eceniu nimic #e"'re #elicaa balan a
ecologiei lumii% #e"'re 'uerea cre"c1n# a naiunilor 7n cur" #e #ez9olare ;i #e"'re 9alorile
"cCimbae #in ca#rul muribun#ei "ociei in#u"riale. Imaginea lor a"u'ra unei lumi #ezirabile
con" 7n lumea recuului. Sun 8re9er"ioni;i:.
Penru un re9er"ioni" francez% 89remurile bune: 'o fi re'rezenae #e lumea anului 16!+
@ c1n# &e Laulle era 7nc 7n 'lin glorie% c1n# "u#enii 7nc nu ri#ica"er barica#e 'e "rzi%
c1n# "ingura 'roblem 'rea " fie aceea #e a-i a/unge #in urm 'e americani 7n /ocul #ez9olrii
eCnologice. Penru re9er"ioni"ul american% anul 'oae fi 16!$% c1n# un 're;e#ine 1nr 'uea
9orbi #e"'re o Nou 2ronier Qreferin#u-"e la eEen"ia 9ecCiului NeI &eal1!R% c1n# bel;ugul
'rea " ne fac la ne"f1r;i cu ocCiul @ o lume 'romioare% care cur1n# a9ea " fie "'ulbera #e
a"a"inae% mar;uri% re9ole ;i un rzboi cangreno" a#u" aca". Penru /a'onezi% anul 'oae fi 16+$%
c1n# gu9ernul Sao ;i con"ulanii eEerni 'ueau 'rognoza #ez9olarea economic 7n linie #rea'
'1n c1n#% 'rin /urul anului 2$$$% Ga'onia a9ea " #e9in un 8"u'er-"a:.
2iecare ar ;i fiecare gru' "ocial are 'ro'riile "ale 8fanezii #e 7noarcere:. Fi nu oae "e
bazeaz 'e #ez9olarea eCnologic. 3numii ecologi;i marginali "un 7nru oul la fel #e
re9er"ioni;i 7n g1n#ire ;i a/ung mul mai #e'are 7n recu cu imaginea lor #e"'re o 9ia bun.
Unii cre# c "ocieaea ar rebui " renune la a'roa'e oa eCnologia ;i " "e 7noarc nu la
in#u"riali"mul 7ncununa #e "ucce"% ci ocmai la o "are 'a"oral 're-in#u"rial. Penru alii% o
re"aurare a anilor 162$ "au 164$ ar 'rin#e #e minune @ o lume 7n care% "-ar zice% aerul 7nc era
acce'abil #e cura% iar 'ieonii 'ueau circula 7n "iguran 'e "ra#. Prinre ace;i re9er"ioni;i
#omne;e o com'onen 'uernic #e a"cei"m 'roe"an% un "enimen c bel;ugul 7n "ine e
coru'. Unii nu #ore"c #oar "im'la re"aurare a unui me#iu ambian mai cura% ci 7n";i "ocieaea
"ea"c 'urian% imobil ;i "agnan #e 'e 9remuri. &ezgu"ai 'e bun #re'ae #e rezi#uurile%
eEce"ele ;i con"umaori"mul o"enai9 'e care-l 9# 7n /ur% 'ri9e"c "rcia ca oarecum
7nnobilan @ o o'ic 'e care "racii% 7n"% n-o 7m'r;e"c #eloc cu enuzia"m.
3mbele o'iuni @ eCnomania ;i #ez9olarea economic ne7nfr1na 'e #e o 'are% ;i
rurali"mul romanic 'e #e al 'are @ cau " rea#uc ziua cea #e ieri. Calea #e "c'are #in eco-
"'a"m% 7n"% nu con" 7nr-o "curmare 7na'oi "'re recu. Ea im'lic recunoa;erea fa'ului c
orice mare criz re'rezin ;i o mare ocazie. 3r rebui " folo"im acea" ocazie 'enru a ne
'ro'ul"a "'re un 9iior #ezirabil% "u'ra-in#u"rial.
,. S<R3<ELII &E <R3NAI4IE.
3;a#ar% 7ncoro ne 7n#re'mT Sau% mai la obiec% cumT 0nr-un ra'or relai9 "cur ca
ace"a% e"e e9i#en im'o"ibil " 'rezenm un "e com'le #ez9ola% roun/i% #e a"emenea
8"raegii #e ranziie:. Se 'oae 7n" "cCia un 7nce'u. Cele care urmeaz "un c1e9a a"fel #e
"raegii. Lama lor 9ariaz cu #eliberare% #e la cele 'e ermen lung '1n la cele ime#iae% 'recum
;i #e la 'roblemele globale la cele locale. Sun 'rezenae nu a1 cu "'erana c 9or fi a'licae
ime#ia% c1 c 9or ilu"ra o "raegie #e abor#are @ un mo# coeren #e a g1n#i 'roblemele. Nu
oae "un originale. Niciuna nu e un 'anaceu uni9er"al. &ar oae #ecurg logic #in analiza eco-
"'a"mului. <oae "un com'aibile 7nre ele. Fi oae ne-ar 'uea a/ua " reu;im o ranziie mai
'a;nic "'re 9iior.
S<R3<ELI3 UNU: Re-"abilizarea economiei globale 'rin conrolul a"u'ra acelor fore
economice cruciale care 7n 'rezen "un "c'ae #e "ub conrol.
Naiunea-"a nu mai 'oae face fa 'roblemelor fun#amenale ri#icae #e muaia "'re
"u'ra-in#u"riali"m. 0n ermeni economici% naiunea-"a e un 'ro#u" al re9oluiei in#u"riale ;i% ca
aare% ;i-a /uca rolul. 0n rile a9an"ae #in 'unc #e 9e#ere eCnic Q#ac nu ;i 7n zonele 7n cur" #e
#ez9olareR% e"e #e acum fun#amenal #e';i. Nu 9a #i"'rea% #ar i "e 9a re#uce 'uerea. Ba
cCiar% a ;i 7nce'u. &ac analiza eco-"'a"mului a reu;i ce9a% ea rele9 /alnica inca'aciae
'oicni a gu9ernelor naionale ;i a 'oliicienilor lor #e a raa cu forele economice care
ran"cen# graniele naionale.
Prinre ace"e fore% cea ab"olu crucial e"e cor'oraia mulinaional. Caegoric% #ac
euro#olarii "un 7nr-a#e9r menii " funcioneze ca o mone# ran"naional% "auul lor ca aare
rebuie " fie recuno"cu eE'lici ;i rebuie "u'u;i conrolului ran"naional. 0n mo# egal% #ac
bncile cu r"'1n#ire mon#ial urmeaz a fi l"ae " o'ereze% ;i ele rebuie a#u"e "ub o form #e
reglemenare ran"naional. 0n" cor'oraia mulinaional e"e acea 89erig care rage lanul:.
2r ea% #u' oae 'robabiliile% n-ar mai eEi"a nici o mare banc ran"naional "au 'roblem
a euro#olarului.
Prin urmare% mulinaionalele "un cCeia re"abilizrii economiei globale. Ele re'rezin
'oenialuri fana"ice #e ri#icare a ni9elului #e rai "au #e #i"rugere a ace"uia% #e "'orire a
con;iinei globale "au #e im'unere a 'ro'riei lor or#ini oaliare. Q0mi amine"c #e o con9er"aie
'e care am 'ura-o la <oKNo% cu 're;e#inele uneia #inre ca"ele financiare /a'oneze gigan. 83m
'uea rezol9a a1ea 'robleme%: a ofa el% 8numai #e am a9ea o "ingur mare cor'oraie
mulinaional\:R
S-a argumena c% 7n "ine% cor'oraia mulinaional e"e un 'ro#u" al anga/amenului
in#u"rial muribun# fa #e #ez9olarea liniar baza 'e o o mai mare #e"cenralizare% unii #e
'ro#ucie mai mici ;i eCnologii cu con"um energeic "czu. 3ce" argumen n-ar rebui " fie
7nlura 7n grab% ca uo'ic "au romanic. &ar fie c reie"e% fie c nu% ca fiin# 9alabil 'e ermen
lung% e"e clar c 7n ca#rul em'oral ime#ia @ urmoarea /umae #e #eceniu% "au 'uin mai
mul @ enorma 'uere a cor'oraiei mulinaionale nu 'oae fi l"a " acioneze neconrola. Mai
mul% nici n-o 9a face.
Naiunile-"a in#i9i#uale% #oar ca " "e mai agae 'uin #e 'uere% 9or fi "ilie "-;i creeze
noi mecani"me #e conrol a"u'ra ran"naionalelor. Poliicienii #in fiecare ar 7n 'are 9or nega
7nconinuu fa #e 'ublic c 8renun la "u9eraniae:. &ar 9or fi "ilii " fac eEac ace" lucru% #e
cre fora noii economii.
0nr-a#e9r% marile cor'oraii mon#iale 9or con"aa cur1n# c e 7n 'ro'riile lor inere"e "
"u"in crearea unui "oi #e or#ine ran"naional regulaoare. Da fel ca oae marile organizaii%
#i"'reuie"c im're9izibilul ;i "e em #e el. Prin urmare% 9or a/unge " "'ri/ine o form #e a'ara
"abilizaor. * lu' 'oliic fun#amenal a anilor ce 9in "e 9a referi la naura eEac a ace"ui
a'ara ;i la gra#ul 7n care el 9a r"'un#e 7n faa 'ublicului% #i"inc #e inere"ele 'ur 'ri9ae.
Cci% lua 7n an"amblu% a"cen"iunea 7nre'rin#erii #e afaceri globale re'rezin o
"emnificai9 'ier#ere #e #emocraie 7n "1nul 'rinci'alelor 'ueri in#u"riale. Pe m"ur ce o
mai mule #ecizii "ca' conrolului naiunii% ace"ea "ca' ;i #e re"'on"abiliaea #emocraic.
0n";i noiunea #e #emocraie 're"u'une ca 'o'orul unei ri "-;i 'oa conrola 'ro'ria 9ia
economic. C1n# acea" afirmaie 7nceeaz " mai fie a#e9ra% in#iferen #in ce moi9e% ara
#e9ine o colonie.
0n ace" "en"% cele mai bogae ri ale lumii lunec "'re "area #e colonii. Nu "e 'une
numai 'roblema ;eicilor 'erolului care cum'r 'ro'riei imobiliare 7n #i9er"e ri in#u"riale
"au in9er"eaz fluEul in9e"iiilor "rine. 0n m"ura 7n care "e 7n1m'l ace" lucru% ri"cul
coloniali"mului in9er"a 'oae eEi"a @ #ar rm1ne un coloniali"m ra#iional: o ar care
"ubor#oneaz 9iaa economic a aleia 7n "co'uri 'ro'rii. Ceea ce e"e o mai 'o"ibil 7n ziua #e
azi e un "oi #e coloniali"m nou% mul mai aluneco"% un "u'er-coloniali"m 7n ca#rul cruia
economiile naionale "e "ubor#oneaz nu alor naiuni% ci aci9iilor reelei "au "i"emului
economic ran"naional a"u'ra cruia nu au nici un conrol.
Ceea ce e nece"ar acum e"e aciunea #e a #ecoloniza naiunile cele mai bogae ;i% 7n mo#
o"enai9% mai 'uernice% 'recum ;i 'e cele mai "race.
Concre 9orbin#% e im'ul ca oae cor'oraiile naionale ;i locale " "e lmurea"c a"u'ra
'ro'riilor lor inere"e. P1n ;i cele mai mari com'anii "ufere c1n# economia e 7n mo# re'ea
clina "ub lo9iurile #in afar. Di#erii #e afaceri #in rile in#u"riale ar rebui " "e alure
"in#icaelor% organizaiilor #e con"umaori ;i ecologi;i ;i alor gru'ri 'o'ulare% ca " in"i"e
'enru ce9a ce e 7n inere"ul uuror: reglemenarea mulinaionalelor.
3;a ce9a 'oae 7n"emna foare bine im'unerea #e reguli regionale "au "u'ra-naionale
'enru 'roecia me#iului? "an#ar#e #e "alarizare ;i 'roecia muncii? in9e"iii ;i aci9ii
bancare ran"naionale? ;i cCiar im'ozie. Poae fi nece"ar crearea unor comi"ii #e conrol
ran"naional finanae #in im'oziele bazae 'e economiile 'e care le fac mulinaionalele% 'u1n#
e"cCi9a "au minimaliza obligaiile fi"cale naionale. Q<aEarea core"'unzoare a mulinaionalelor
ar a/ua ;i ale com'anii " concureze mai cin"i cu ele.R Poae 7n"emna obligarea cor'oraiilor
globale " conribuie la fon#urile ran"naionale 'enru 'rogre" "ocial 7n rile un#e o'ereaz% ;i
mai ale" rile 7n cur" #e #ez9olare.
In#iferen ce form iau 7n ulim in"an ace"e reglemenri% lu'a #e a conrola
cor'oraiile% bncile ;i ale in"iuii financiare care le "er9e"c nu "e 'oae 'ura 7n nici o ar
a'are. 3 "o"i im'ul " "e formeze o mi;care ran"naional cu a#e9ra 'oliic @ 7nrunin#
laolal munciori% con"umaori% mici firme% #irecori #e cor'oraii% ecologi;i% li#eri 'oliici ;i
alii #in c1 mai mule ri% 'enru un nou "oi #e aciune 'oliic global% o 3"ociaie Mon#ial
'enru Conrolul Si"emelor <ran"naionale. *rice a"emenea mi;care "-ar 'uea a;e'a la
"'ri/inul ime#ia ;i "ub"anial #in 'area naiunilor "race% care #e a"emenea ar a9ea ne9oie% cCiar
mai urgen% "-i a#uc 'e noii gigani 7nr-un ca#ru #e lucru regulaor mai raional.
&irecorii eEecui9i ai cor'oraiilor mulinaionale% bancCerii ;i financiarii% nu "un ni;e
'er"ona/e "ini"re "coa"e #in cine ;ie ce caricaur a ziarului 8Pra9#a:. Nu "un cu oii "'ioni ;i
"aboori conrare9oluionari cum "ugereaz rolul /uca #e I. <.Y<. 0n CCile. Sun 'ur ;i "im'lu
in9e"iori% manageri ;i 'lanificaori% care 'rofi #e cel mai mare 9i# legal #in lume @ ;i% cu ace"
'rile/% #eregleaz economia lumii. Numeroa"e mulinaionale au conribui ne 'enru a
7mbuni "an#ar#ele #e 9ia 7n rile un#e o'ereaz? unele au inro#u" "i"eme #e munc
umane "u'ra-in#u"riale? alele% 7nr-o oarecare m"ur% cCiar au 7nce'u " #emocraizeze locul
#e munc. &ar #ac e 9orba " alcuim o nou or#ine economic% mai "abil% care " nu fie
7nconinuu zgu#ui #e giganicele fore gal9anice a"u'ra crora 7n"e;i cor'oraiile globale #ein
un foare re#u" conrol "i"emaic% aunci mulinaionalele rebuie " fie reglemenae. Naiunile 7n
cur" #e #ez9olare o ;iu. E 9remea ca noi% cei #in naiunile in#u"riale% " recunoa;em la r1n#u-
ne c1 #e mul #e'in#e "oara noa"r #e ele% ;i " lum m"urile core"'unzoare.
S<R3<ELI3 &*I: Con"ruirea "abilizaorilor "u'ra-in#u"riali care "-i 7nlocuia"c "au
"-i "u'limeneze 'e cei acualmene czui 7n #e"ueu#ine.
Nu numai o"cilaiile #in "i"emul financiar generae #e cre a"cen"iunea
mulinaionalelor "un acelea care rebuie " fie conrolae. 3u recu 9remurile c1n# energia ;i
maeriile 'rime iefine curgeau 7nr-un fluE lin ;i "igur #in rile "race "'re cele bogae. *ricare
ar fi #ezno#m1nul acualelor lu'e economice 'enru 'erol% 7n urmoarea /umae #e #eceniu%
cel 'uin% rebuie " ne a;e'm la #i"ru'ii cre"c1n#e% 9aluri ;i o"cilaii ale 'reurilor. Cu
cu9inele unui ra'or recen al 3ca#emiei Naionale #e Fiine QS. U. 3.R% ne confrunm cu 8o
"erie #e ;ocuri cu gra9iae 9ariabil% #u' cum iner9in 'enuriile #e maeriale unele #u'
aleleX: MecCea 7n9oial re"ur"e)energie "-a 7ncCi". Fi nici nu e #e a;e'a% c1n# Ru"ia% CCina%
In#ia% 2rana ;i cine ;ie c1e ale 'ueri "un #einoare #e arme nucleare% " "e re#e"cCi#
#i'lomaia canonierei. P1n ;i rile mici% non-nucleare% "un o mai ca'abile #e auoa'rare%
#u' cum in#ic in9azia Cubei ;i Rzboiul #in Mienam.
Ceea ce 7n"eamn c% o#a ce rile in#u"riale a9an"eaz "'re "u'ra-in#u"riali"m% ele
rebuie "-;i bazeze afluena coninu 'e alce9a #ec1 bel;ugul #e maerii 'rime: o ca'aciae o
mai cre"cu #e a face% #u' cum afirm BucKmin"er 2uller% 8mai mul% cu mai 'uin:.
C1 9reme ace" lucru nu 7n"eamn "f1r;iul 'rogre"ului eCnologic% el re'rezin ou;i o
'oliic ra#ical-con"er9aoare. 0n"eamn un mai 7nal or#in al imaginaiei. Fi 7n"eamn c
im'oziele ;i ale "imulene rebuie " fie #e9oae #ez9olrii ra'i#e a 'ro#u"elor ce
economi"e"c re"ur"ele ;i energia. 0n loc #e a r"'li cu cre#ie fi"cale li'"ie #e #i"cernm1n
in9e"iiile cor'orai"e% #e ce " nu le orienm 'e ace"ea ocmai "'re in9e"iiile 7n noile
eCnologii "noa"e ecologic ;i 9aloroa"e "ocialmeneT
&ar analiza eco-"'a"mului mai "ugereaz ;i o urgen ne9oie a unor noi genuri #e
"abilizaori. 0nruc1 rebuie " ne a;e'm la o"cilaii o mai ne"'1nie 7n rezer9ele mon#iale
#e Cran ;i re"ur"e% e"e 9remea " 7nce'em con"iuirea unor "abilizaori #e re"ur"e ;i alimene
"ub forma "ocurilor #e rezer9% la un ni9el global% 'recum ;i regional ;i local.
Socurile 'o nu numai " a/ue la #e';irea 'ericuloa"elor 'erioa#e #e li'"uri% ci "e 'o
folo"i ineligen 'enru a ni9ela o"cilaiile #e 'reuri c1n# ace"ea "ca' #in m1n. QC1n# 'reul
unei re"ur"e e 'rea "czu% agenia #e "ocare% 'ublic "au 'ri9a% cum'r% "u"in1n# ni9elul
'reului? c1n# 'reurile o iau 7n "u" #aori "ub-a'ro9izionrii% agenia 9in#e% cobor1n# ni9elul
'reului.R
Un a"emenea "i"em ofer o mar/ #e "iguran ;i "abiliae. Proe/eaz con"umaorii ;i
91nzorii 7m'ori9a 'ier#erilor #eza"ruoa"e ;i% 'e acela;i 'rinci'iu% elimin 'o"ibiliaea
'rofiurilor forae.
Da Conferina Mon#ial 'enru Hran #in Roma% 16+4% "-a a/un" la un acor# #e 'rinci'iu
a"u'ra nece"iii unui "i"em coor#ona inernaional al rezer9elor naionale #e m1ncare. Un
a"emenea "i"em% im'lic1n# un "oc-am'on #e a'roEimai9 !$.$$$.$$$ one #e orez% gr1u%
'orumb% "org% mei ;i ale cereale% ar 'uea " /oace un 9a" rol 'ozii9 7n ni9elarea o"cilaiilor
economice% a/u1n# oo#a la rezol9area crizelor alimenare o mai gra9e ale lumii.
Crearea ace"ei reele mon#iale @ ;i a core"'on#enelor ei regionale @ ar rebui "
beneficieze #e 7nale 'riorii 7n oae rile in#u"riale 'e care le inere"eaz "abilizarea
economiei 'ro'rii.1+ Problema "ocurilor ;i a rezer9elor% 7n"% "e eEin#e mul #incolo #e
#omeniul Cranei. 0n anii =.$% #u' Rzboiul #in Coreea% Saele Unie au meninu un "oc #e
maeriale "raegice ca ung"enul% bauEia% cauciucul naural% fierul% minereul #e crom ;i
feromanganaii. Princi'iul #e la baza ace"ei aciuni nu era economic% ci miliar. 39ea "co'ul #e a
a"igura S. U. 3% o 'ro9izie "uficien #e maeriale "raegice 'enru a 'ura un rzboi im' #e
cinci ani. Da "f1r;iul anilor =.$% a fo" re#u" la o rezer9 'e rei ani% 7n baza fa'ului c orice
rzboi ma/or a9ea oae ;an"ele " fie nuclear ;i% #eci% "cur.
Da 7nce'uul anilor +$% a#mini"raia NiEon a re#u" ;i mai mul "ocul% '1n la o 'ro9izie
'e un an. E #e 're"u'u" c a aciona ca reacie la 're"iunile economice: 'roblema balanei #e
'li a S. U. 3% agra91n#u-"e% eEragerea #in "oc 7n locul acCiziiilor #in "rinae a re#u"
"umele #e #olari ie;ie. Mai mul% #ob1nzile mai mari 7n"emnau cre;erea co"urilor #e meninere
a rezer9elor.
&e la 9alul #e 'enurii #in 16+(% i#eea unui "oc cu #e"inaie economic% nu #oar miliar%
a ara" o mai mul aenia 7n Congre" ;i Ca"a 3lb. I#eea e"e cercea #e a"emenea ;i 7n ale
ri% mai ale" 'e baza embargoului a"u'ra 'erolului arab 7n im'ul Rzboiului #e Jom Pi''ur.
Conce'ul #e "oc ri#ic 7nrebri #ificile% i#eologice 'recum ;i "ric 'racice% mai ale" 7n
economiile ca'iali"e. &ar% in#iferen c 9orbim #e"'re alimene "au #e"'re maeriale% eEi" ci
#e ocolire a ace"or #ificuli. 0n S. U. 3.% e9enual% cor'oraiile in#i9i#uale ar 'uea fi 7ncura/ae
" menin in9enare mai mari% 'ermi1n#u-le " eEclu# #in calcule% 7n "co'uri fi"cale% o 'are
#in co"urile cCeluielilor 'e re"ur"e 7n momenul acCiziiei% nu 7n momenul folo"irii maerialelor
7n 'ro#ucie. 3ce" "i"em fi"cal e"e acualmene folo"i 7n Sue#ia. 4in1n# in9enare oarecum
mai mari% com'aniile 'o cum'ra mai mul aunci c1n# 'reurile "ca# ;i reine mai mul im'
c1n# 'reurile cre"c% a"fel aenu1n# 7nruc19a efecele o"cilaiilor ra'i#e ;i accenuae.
3"emenea acumulri 7n "ecorul 'ri9a ar 'uea fi "u'limenae #in 'area rezer9elor
gu9ernamenale #irece. Mai mul% am 'uea crea in"alaii #e "a "au miEe% #e rezer9% 'enru
'ro#ucia #e urgen a maerialelor e"eniale. Ne 'uem imagina a"emenea facilii 7nfiinae ;i
'e 'lan ran"naional @ 7n 'ro'rieaea con"oriilor #e gu9erne ;i oferin# o rezer9 e"enial 7n caz
#e urgen economic "au #e al naur.
Un a"emenea "i"em ar nece"ia% #in "ar% 'arici'area naiunilor "race aluri #e cele
bogae% a 'ro#ucorilor 'recum ;i a con"umaorilor. *fer un mo# #e a u;ura unele #inre cele
mai gra9e in"abilii care afeceaz lumea #e /oa" eCniciae. Mai ofer ;i o conracarare #e
lung #ura a 'uerii carelurilor eE'loaaoare. 0n acela;i im'% ne 'uem imagina cCiar ;i
a'licarea 'rinci'iului "ocrii 'enru a 'roe/a zonele urbane ma/ore 7m'ori9a anumior genuri #e
'rbu;iri "au 'enurii care le 'o 'rime/#ui eEi"ena.
Ce anume 7i e"e nece"ar unui ora; 'enru a menine cea ce economi"ul "inga'orez
3ugu"ine <an nume;e o economie 8ire#ucibil minim:T Penru Singa'ore% 'uernic 're"a #e
fore economice #in afar ;i li'"i #e re"ur"e 'ro'rii% cu eEce'ia unui 'or magnific% 'roblema nu
rm1ne% 7n im'ul unui eco-"'a"m global% 'ur eoreic. Fi nici 'enru ale cenre urbane nu e"e
ne7n"emna. &ac regiunile urbane ;i ale zone economice ar 7nce'e "-;i e"imeze "i"emaic
ne9oile #e "ric nece"iae% ar #e9eni 'o"ibil " 7nce'em con"ruirea unor 'rograme #e
8a"igurare urban: care "e 'o #o9e#i ne'reuie 7n caz #e e;ec al "i"emelor 'e "car larg% li'"uri
#e alimene ;i ale crize 'roblemaice 'enru 9ia.
*ra;ele #e #emul riau% #u' cum a "ublinia PenneC Boul#ing% la c1e9a "'m1ni
#i"an #e 'ieirea 'rin inaniie. *ra;ele conem'orane "un #e a"emenea eErem #e 9ulnerabile%
#e;i 7n mo#uri mul mai "ubile: #e'in# a1 #e oal #e "ur"ele eEerne #e Cran ;i energie% #e
ran"'orurile ruiere% #e iluminare% a"cen"oare% aer con#iiona% "i"eme #e 7nclzire "au rezer9e
#e oEigen la 7n#em1na "'ialelor% a' 'enru locuine ;i in#u"rii% elefoane ;i "er9icii 'o;ale%
7nc1 ;i ele rie"c mai a'roa'e #e marginea 'r'a"iei #ec1 ne-ar con9eni oricruia #inre noi "
ne g1n#im. Recena e'i#emie #e Coler #in Nea'ole% #e 'il#% reflec% la fel ca oae e'i#emiile
#e Coler i"orice% cola'"ul "er9iciilor #e "nae 'ublic 7n 'erioa#e #e umul "ocial ;i
economic.
Inr1n# 7nr-o lung 'erioa# #e in"abiliae "ocial% a9em mare ne9oie " reeEaminm
facorii e"eniali ai "u'ra9ieuirii urbane ;i " 7nce'em 'roiecarea "i"emelor #e a"igurare urban.
3"zi% 9e#em milioane #e in#i9izi "'eriai #in cla"a mi/locie urmrin# "raegii #e
8a#'o"ire anira#ioaci9: 'enru a-;i a"igura 'ro'ria "u'ra9ieuire 7n caz #e caa"rof "au
'rbu;ire. 0;i cum'r arme #e foc% acumuleaz 'ro9izii #e alimene #e"Ci#raae% cum'r
"u'rafee #e 'm1n izolae la ar.
In#iferen c emerile lor "un /u"ificae "au nu% ace"e aciuni rele9 o 'rofun#
ne7ncre#ere 7n ca'aciaea auoriilor eEi"ene #e a garana '1n ;i o ;an" minim #e
"u'ra9ieuire.
0n loc #e a 7ncura/a ace"e reacii foare in#i9i#uali"e ;i a#e"eori ani"ociale @ acumulri
'ri9ae% #e eEem'lu% ale 'ro#u"elor 'e oa gama #e la zaCr '1n la con"er9e ;i C1rie igienic @
rebuie " crem o nou 7ncre#ere 'ublic. 3;a ce9a nu "e 'oae face 'rin "im'la eicCeare a
'e"imi"mului ca ani-'arioic. Se 'oae realiza numai 'rin "raegii #e ranziie "ociale% nu
in#i9i#uale @ oferin# a"igurri #e rezer9 ;i #i"'ozii9e garanae 'enru "i"emele noa"re "ociale
;i economice 'ericliae.
S<R3<ELI3 <REI: 8Su'ra-in#u"rializarea: 'oliicii #e anga/ri.
31 naiunile in#u"riale ca'iali"e c1 ;i cele "ociali"e "un 7n 'rinci'iu #e9oae i#eii c
oricine are ne9oie "au #ore;e o "lu/b ar rebui " ;i-o 'oa g"i. 3"zi% 7n im' ce ;oma/ul "e
7nin#e% gu9ernele 'lnuie"c " cCeluia"c miliar#e% la ne9oie% 'enru a "'ri/ini anga/rile. <ou;i%
7n 'oliica #e anga/ri% 'recum ;i 7n 'oliicile monear ;i financiar% #omne;e regula Magino:
coninum " ne lu'm cu ulima #e're"iune.
<oae naiunile in#u"riale 7m'r;e"c anumie i'oeze 7n comun. 3"fel% ele 7;i bazeaz
'oliica 'e con9ingerea c cea mai mare 'are a muncii "e efecueaz 'enru a crea mrfuri. C1n#
ne g1n#im la ;oma/% auoma ne 9in 7n mine munciori #in fabrici% lucrori #e la lanurile-#e-
mona/ ale auomobilelor% mineri #e crbune ;i fabrici cu lace la 'oar. <ou;i% nu mai e"e
obligaoriu a#e9ra c ma/oriaea oamenilor #in naiunile in#u"riale a9an"ae "un ocu'ai 7n
fabricaia #e bunuri. 2iecare #inre ace"e ri a a"i"a la muaii 'ronunae cre anga/area 7n
"ecorul "er9iciilor% inclu"i9 cele care au a/un" " fie cuno"cue ca 8"er9icii umane: @ "nae%
7n9m1n% ;i bun"are 7n miria#ele lor #e forme. *#a cu 'rogre"ul auomaizrilor% ne-am
#e'o'ula% relai9 9orbin#% fabricile% comu1n# locurile #e munc 7n #omeniul gulerelor-albe ;i al
"er9iciilor. 0nr-a#e9r% 7n S. U. 3% au recu #e/a #ouzeci #e ani #e c1n# funcionarii cu gulere-
albe ;i #in "fera "er9iciilor au 7nce'u " #e';ea"c numeric munciorii cu "alo'ee-alba"re.
3ce" ran"fer #in fabric face 'are #in ranziia "'re o economie "u'ra-in#u"rial ;i% 7n
anumie limie% ar rebui " fie 'uernic 7ncura/a. 0n loc #e a conce'e "raegii #e anga/are
orienae "'re 'unerea oamenilor la loc eEac 7n acelea;i 'o"uri 'e care le-au l"a 7n urm% ar fi
mul mai ineligen " conce'em 'oliici #e reanga/are "eleci9 care " ne coninue con9er"ia
"'re o "ocieae oriena cre "er9icii.
EEi" cel 'uin #ou moi9e im'orane 'enru a 'roce#a a"fel. Mai 7n1i% o "ocieae a
"er9iciilor ne 'oae a/ua " rezol9m mule #inre 'roblemele "ociale% comuniare ;i ecologice
acumulae% 'e care ni le-a l"a mo;enire 'oliica #e #ez9olare economic ne7ngr#i #in urm
cu #ou #ecenii. 0n al #oilea r1n#% o "ocieae oriena 'e "er9icii e mai 'uin #e'en#en #e
marile inrri #e energie ;i re"ur"e #ec1 o "ocieae in#u"rial ra#iional.
Cu cu9inele lui 2ranK Rie""man ;i 3lan Larner% a cror care% 8Socieaea "er9iciilor ;i
a9angar#a con"umaorilor:% e"e 'e #e'are cea mai bun 'e ace" "ubiec% 8coninua #ez9olare
in#u"rial #uce la ;oma/ ;i "ub-uilizarea oamenilor? 'rin conra"% #ez9ol area "er9iciilor
umane 9a #uce la o #e'lin a"emenea uilizare. * "ocieae ecCilibra ecologic nu 're"u'une
li'"a #ez9olrii% ci #oar recerea cre "er9iciile umaneX:
0n 'ofi#a en#inelor recene% o am'l gam #e "er9icii #ecene la ni9eluri #e 're
acce'abile rm1n in#i"'onibile 7n S. U. 3.% ;i cCiar 7n naiunile in#u"riale mai orienae "'re
bun"area 'o'ulaiei. <raamenul celor "uferinzi '"iCic ;i al br1nilor rm1ne "can#alo".
0n9m1nul ino9aor moare #e foame. Milioane #e alcoolici rm1n neraai. 0ncCi"orile "un o
crim. EEi" milioane #e 'oeniale "lu/be noi #i"'onibile 7n 'rogramele #e "nae comuniar%
clinicile #e boli minale% cenrele #e 7ngri/ire a co'iilor ;i br1nilor ;i 7n "er9iciile #e nuriie% ca
" nu mai menionm 7n9m1nul #e oae caegoriile.
0n afara "er9iciilor umane% e"e 9alabil acela;i lucru. Ne li'"e"c ru#imenele unei eEi"ene
raionale 7nr-o "ocieae in#u"rial. *ricine care a 7ncerca " re'are un cu'or% " regleze corec
o ma;in "au " #e'aneze o in"alaie #e a'% e con;ien c a"emenea "er9icii "un% #in oae
moi9ele 'racice% fie in#i"'onibile% fie "can#alo" #e "cum'e.
3cea"a 7n"eamn c 7n loc " imaginm anga/ri com'lee 7n ermenii unor &eroi-uri ;i
mai mari% 'enru a "coae 'e 'ia 'ro#u"e ;i mai ire'arabile% ar rebui " "e acor#e "imulene
#ez9olrii unei 7nregi game noi #e "er9icii% a1 7n 7nre'rin#erile 'ri9ae c1 ;i cele 'ublice.
&ac cine9a 9rea " 7nfiineze o mic firm "au o com'anie conce"ion1n# a"emenea "er9icii
elemenare #e re'araii% Cai#ei% 'enru numele lui &umnezeu% " oferim 7m'rumuuri "'eciale%
cre#ie ;i ale a/uoare% 'enru a-i face " 'ornea"c. Ser9iciile "un inen"i9e la ni9elul muncii @
ceea ce% "e 're"u'une% cau 'rogramele #e anga/ri oale.
Da o a#ic% #e ce n-ar 'uea " a'ar ;coli noi% care " in"ruia"c oamenii 'enru
a"emenea ocu'aii #in "fera "er9iciilor ;i 7n acela;i im' " le finaneze "u#iile 're"1n# efeci9
"er9iciiT Corela a#ec9a cu "i"emul #e 7n9m1n% in#u"ria "er9iciilor ar 'uea oferi ocu'aii
#emne milioanelor #e brbai ;i femei care almineri "e confrun cu 'er"'eci9e "umbre.
Se 'o in9ena noi in"iuii% #e #i9er"e feluri% 'enru a furniza "er9icii #e urgen
nece"iae. 3ce"ea 'o fi 'ri9ae Qfc1n# 'are #inr-un "ecor cu 'rofi regulaR "au #e "a% ori
non-'rofi @ "au fuziuni imaginai9e ale ace"ora.1, Problemele im'orane nu "un #e naur
i#eologic% "ecorul 'ublic 9i"-a-9i" #e cel 'ri9a? im'oran e"e mo#ul #e a "e face reaba ;i a
oferi cu ace" 'rile/ locuri #e munc.
Noile "er9icii mai 'o fi legae ;i #e 7nreinerea ambienal @ re7m'#uririle Qun#e a9em
#e 7n9a o lecie #e la Cor'ul Ci9il #e Con"er9are 7nfiina 7n S. U. 3% 'e 9remea ulimei
#e're"iuniR% reclamrile #e 'm1nuri #in zonele minelor aban#onae "au 8orfane:% curirea
r1urilor% conrolul ;obolanilor% #e"cre;erea zgomoului% reciclarea rezi#uurilor ;i zeci ;i zeci #e
ale a"emenea aci9ii "ocialmene nece"are.
Re"'ec1n# o'iunile ime#iae ale acelora care% 7nc 'rin;i 7n 9ecCiul "i"em in#u"rial%
"un ;omeri% ale cror a/uoare #e ;oma/ "e e'uizeaz% ale cror 'en"ii "un ne7n#e"uloare ;i a
cror 'er"onaliae '"iCologic e #i"ru" aunci c1n# nu #e'un aci9ii 'ro#uci9e% e"e
im'erai9 " crem ra'i# 'rograme #e anga/are 'ublic. 3ce"ea% 7n"% n-ar rebui " fie mo#elae
#u' lucrrile 'ublice #e "il 9ecCi% #in 9remea #e're"iunii% care cuau " creeze "lu/be uniforme
'enru milioane #e oameni.
3"emenea 'rograme #e munc 'ublic% 'ori9ie 7n e'oca lor% "un acum #e';ie.
Ma/oriaea "e bazau 'e i'oezele i'ice ale erei in#u"riale. Erau cenralizae. Cereau munc
"an#ar#iza. &i"rugeau iniiai9a. Nu-i ofereau in#i9i#ului nici #emniae% nici 'o"ibiliaea #e a
alege. Nu rezeau nici un enuzia"m% imaginaie "au "'iri 7nre'rinzor #in 'area in#i9i#ului.
EEi" un mo# oal #iferi #e a aaca 'roblema% leg1n#-o #irec #e ne9oia noa"r clar a
anumior "er9icii "ociale% culurale% ambienale ;i 'ur ;i "im'lu go"'o#re;i. 0n loc #e a 7ncerca
" anga/m armae #e ;omeri la ni9el naional% a;a cum 'roce#au mule 'rograme #in 'erioa#a
#e're"iunii% "au a-i a#uga 'e ;aele #e 'la ale birocraiilor eEi"ene la ni9el or;ene"c% "aal
"au regional% cum "e 'ro'une acum% am 'uea% #im'ori9% " 7nfiinm o reea #e"cenraliza #e
8Cenre 'enru Ser9icii:.
Cu eEce'ia unui 'er"onal "umar% a"emenea cenre nu ar anga/a 'e nimeni. 0n "cCimb% ar
"olicia i#ei #in 'area ;omerilor 7n;i;i% #e"'re mo#ul cum "-ar 'uea 'une 7n a'licare energiile ;i
alenele 'enru a um'le golul #e "er9icii. Cenrele ar finana a'oi acele 'roiece 'ro'u"e care 'ar
" aib cele mai mari ;an"e #e a oferi maEimum #e locuri #e munc ;i maEimum #e "er9icii%
'enru minimum #e bani.
Unii #inre ;omeri ar 'uea alege " con#uc cenre #e 7ngri/ire cu ziua "au " ofere
mi/loace #e ran"'or 'enru Can#ica'ai ;i br1ni. 3lii 'o organiza o com'anie non-'rofi mic
'enru re'araii la #omiciliu. Inginerii neanga/ai% oamenii #e ;iin ;i eCnicienii% 'o crea noi
eCnologii #e conrol al 'olurii "au "i"eme eE'erimenale #e 7nclzire cu energie "olar.
Profe"orii 'o " 7nfiineze ;coli alernai9e 'enru a 're#a "'ecialii in#i"'onibile 'e "car
larg% "au " lucreze cu "ub-gru'e "'ecializae ale 'o'ulaiei infanile: co'iii #eo"ebi #e
7nze"rai% cei 7na'oiai% cei Can#ica'ai. Iar alii ar 'uea oferi "er9icii #e "nae 'ara-
'rofe"ionale% 7ngri/iri me#icale 'racice% a"i"en 're;i 'o"-naal. Unele #inre ace"e noi
aci9ii 'o nece"ia #oar o "ub9enionare minim 'enru a "e 'une 'e roae% iar alele 'o reie;i
cCiar ca fiin# auo-"uficiene #in 'unc #e 9e#ere economic. Programul Cenrelor #e Ser9icii ar
'uea% 'rin urmare% " #eurneze enorme canii #e energie uman creaoare "'re #omeniile
"er9iciilor criice? ar 'uea oferi locuri #e munc a'roa'e ime#ia? ar 'uea-o face cu co"uri mul
mai "czue #ec1 'rogramele ra#iionale? ;i ar rezol9a 'roblema fr a in"iui noi birocraii
uniforme% care "ufoc iniiai9a.
EEi"% 7nr-a#e9r% un mo#el #e "ucce" al unei a"emenea 'oliici no9aoare. 0n Cana#a%
a;a-numiul Docal Iniiai9e" Program16 QD. I. P.R% #e;i nu "e limieaz "ric la 're"area #e
"er9icii% acioneaz 7n mare m"ur a"fel. In9i ;omerii " 9in cu 'ro'uneri #e 'roiece care 9or
oferi locuri #e munc ;i 9or "er9i unor nece"ii uile. 3'oi% 'rogramul finaneaz cele mai
reu;ie a"emenea 'roiece. 0n ace" fel% 'roiecele #ifer #in loc 7n loc? "ai"fac ne9oi locale
#i"ince? in9e"e"c alenele ;i energiile ;omerilor 7n;i;i. Pe "cur% 'roblema e aaca #e /o" 7n
"u"% nu #e "u" 7n /o".
0n ca#rul 'rogramului cana#ian% la fel ca 7n orice mare 7nre'rin#ere% au eEi"a a1
"ucce"e% c1 ;i #ezamgiri. Nu oae 'roiecele au reu;i. Da a;a ce9a rebuie " ne a;e'm 7n
cazul oricrui a"emenea efor. Com'arai9% 7n"% cu alernai9ele% e"e un 'rogre" ma/or. Cci
#eri9 #in 'rinci'ii "u'ra-in#u"riale "noa"e. Un 'rogram i' 8Cenru #e Ser9icii: baza 'e
mo#elul D. I. P.% #ar conce'u anume 'enru a ran"fera anga/rile 7n "fera "er9iciilor% ar
re'rezena un enorm 'a" 7naine #e la 9ecCile 'rograme #e anga/are% "il #e're"iune% aflae acum
7n #i"cuie.
Cci #ac urmeaz " eEin#em anga/rile 7n #omeniul "er9iciilor 'ublice @ cum fr
7n#oial rebuie ;i o 9om face @ cel 'uin o 'are a ace"ei eE'an"iuni ar rebui " "e o'ereze 7nr-
un mo# a"cen#en "'re 9arieaea "u'ra-in#u"rial% nu cre "an#ar#izarea #e i' in#u"rial% "'re
muliculur% nu 7na'oi la monoculur.
Cu eEce'ia ran"ferului 'e ermen lung cre anga/rile 7n #omeniu "er9iciilor% rebuie "
"e ia 7n calcul ;i ale "cCimbri "ociale ma/ore. Una #inre ace"ea "e refer la "i"emul familial. 0n
e'oca in#u"rial% nucleul familial Qre"'eci9% a% mam% co'ii% fr 'o9ara bunicilor% uncCilor%
mu;ilor "au a alor ru#eR re'rezena forma #e familie "an#ar#% a'roba "ocialmene.
&i9orurile erau relai9 rare. 2amiliile erau 7n e"en 'ariarCale ;i #urabile. Pe ace" mo#el
coninu " "e bazeze 9irualmene oae 'lanificrile noa"re "ociale ;i economice.
Penru a efecua o ranziie mai lin "'re urmorul "a#iu #e #ez9olare% 7n"% rebuie "
recunoa;em c nucleul familial 7n forma "a cla"ic "e fr1nge acualmene cu 9iez% nu #aori
8imoraliii: "au 8liberina/ului:% ci fiin#c nu mai "er9e;e 7n mo# a#ec9ai nece"iile unei mari
'ro'orii a 'o'ulaiei. Nu 7n"eamn c nucleul familial 9a #i"'rea% "au c n-ar rebui "-l
'reuim% ci c a'ar ra'i# noi aran/amene alernai9e% care rebuie inclu"e a1 7n 'oliica "ocial%
c1 ;i 7n cea economic.
<o mai muli ineri% #e eEem'lu% eE'rim o #orin con;ien #e a rm1ne fr co'ii% iar
7n S. U. 3% eEi" #e/a o 8*rganizaie Naional a Non-Prinilor: care 'romo9eaz acea"
aiu#ine 'e emeiuri ecologice% #emografice ;i #e ale nauri "ociale. &aori 7nalei frec9ene a
#i9orurilor% rec"oriile au #e9eni eErem #e comune% cre1n# 8agregae familiale: com'le noi%
care 7nrune"c co'iii ;i ru#ele fiecrui 'arener #i9ora. Mai 'uin r"'1n#ie% #ar la fel #e
"emnificai9e% "un noile aran/amene comunale ;i #e ale caegorii ale 9ieii 7n gru'.
CCiar ;i 7n ca#rul nucleului familial 'ro'riu-zi"% 7n ulimul #eceniu au 7nce'u " "e
'ro#uc "cCimbri fun#amenale. EE'an"iunea ra'i# a mi;crii femini"e% #e la 'ublicarea
8Mi"icii feminine: #e BeN 2rie#an% la /umaea anilor ;aizeci% a a#u" cu "ine 7nce'uurile unei
re#efiniri a rolului "eEelor 7n ca"% 7n fabric ;i 7n birouri% 'recum ;i 7n 9iaa 'ublic.
3cea" 9a" reame"ecare a rolurilor "eEuale ;i 7n#e'rarea #e nucleul familial
re'rezin o "cCimbe cel 'uin la fel #e 'rofun# ;i #eine cel 'uin o a1 #e mule im'licaii
economice 'e ermen lung% ca ;i marile 9aluri #e organizare "in#ical care au "abili conracul
coleci9 #e munc #re' r"ur im'oran a in#u"riali"mului. E"e o com'onen
fun#amenal a Re9oluiei. Su'ra-In#u"riale ;i a 7naina mul mai mul #ec1 bnuie"c
ma/oriaea economi;ilor ;i a 'oliicienilor. 3"fel% 7n S. U. 3% zilelor noa"re% 7n 'ofi#a "ruinei
miurilor conrare% un "ecor "ub"anial al 'o'ulaiei nu mai rie;e 7n ca#rul nucleului familial.
0n zonele urbane% nu mai 'uin #e 2.[ #in co'ii "un acualmene cre"cui #e cre un "ingur
'rine @ a'roa'e 7no#eauna% o mam #i9ora "au nec"ori. 3ce" fa' are im'licaii
curemuroare a"u'ra economiei% a marKeingului% a #e"ignului 'ro#u"elor% a locuinelor ;i
7n9m1nului @ ca " nu mai menionm 9iaa "ocial 7n general. 31 #e r"'1n#i a #e9eni
ace" "i"em% 7nc1 au r"ri organizaii ca 8Momma:2$ 'enru a oferi inerelor mame a/uoare%
"fauri ;i 7nce'uurile unei con;iine #e gru' 'oliic. 0n Marea Brianie% a a'ru o organizaie
omolog numi 8Lingrrbrea#:21.
0n 'ofi#a unor a"emenea e9oluii ra'i#e% muli 'aroni ;i li#eri #e "in#ica coninu "
"u"in o'inia con9enional conform creia femeile 'o "au rebuie " fie conce#iae 'rimele%
fiin#c nu "un 'rinci'alele 7nreinoare #e familie. Re9enin# cu g1n#ul la boom-urile ;i
rece"iunile anerioare% muli economi;i 7nc mai 'ri9e"c femeile ca 'e o m1n #e lucru 7n
rezer9% care "e 'oae #e'la"a 7ncoace ;i-ncolo 'rin c1m'ul muncii% #u' 'lac. 0;i amine"c #e
"f1r;iul celui #e-3l &oilea Rzboi Mon#ial% c1n# 8Ro"ie Niuioarea:% recrua 7n oelriile ;i
;anierele na9ale #in im'ul rzboiului% "e 7noarcea umil aca" la brba ;i co'ii% c1n# brbaii
re9eneau #e 'e fron.
3cuala 'roblem e"e aceea c% 7n milioane #e locuine% nu mai eEi" un "o ;i% #eci un
al "alariu. *rice i'oez c milioanele #e muncioare 9or renuna #ocile la 'o"uri% a;a#ar% 7nr-o
'erioa# #e re#ucere a anga/rilor% rebuie " fie re9zu ra#ical. 3ce" lucru "ugereaz c
'oliicile noa"re #e anga/are 'enru a rezol9a eco-"'a"mul rebuie " #ifere #e oae "raegiile #e
anga/are #in recu.
Pe m"ur ce "rucura familiala 7;i coninu ra'i#a "cCimbare% 9or fi nece"are
aran/amene #e munc noi ;i mul mai fleEibile. 0n 9iiorul a'ro'ia% rebuie g"ie ci #e a
mo#ifica regulile ierarCice 7nceenie care rezul 7n conce#ierea cu 7n1ieae a celor anga/ai
ulimii. 3ce"e reguli garaneaz c nu numai femeile% ci ;i minoriile ra"iale% inereul ;i ale
gru'ri mai 'uin 'roe/ae 9or "uferi #e cele mai #ureroa"e efece ale ;oma/ului.
Regula 9ecCimii 7n munc re'rezin o enai9 amarnic c1;iga #e a inro#uce egaliae
7n fabrici. Se numr 'rinre 'uinele 'roecii care a'r munciorul #e 9ici"iu#inile 9ieii
economice. Nici un "in#ica nu 'oae ab#ica u;or #e la ace" 'rinci'iu. Nici n-ar fi cazul% #ec1
#ac are alernai9e a#ec9ae 'enru a-l 7nlocui. Prin urmare% cel 'uin 7n 'erioa#ele #e ranziie%
gu9ernele rebuie " creeze "imulene "'eciale 'enru munciorii care renun #e bun 9oie la
"auul 9ecCimii 7n munc. 3ce"e inceni9e ar 'uea lua forma unor beneficii #e "ecuriae
"ocial #e9an"ae% cre#ie #e "u#ii grauie% re#uceri fi"cale "au a/uoare 'enru 'rograme #e
in"ruca/ "'ecializa. 3"emenea m"uri ar recunoa;e anii #e munc 7n me"erie ai lucrorului ca
re9en#icare 9alabil a"u'ra "ocieii? 7n acela;i im'% ar #a 'o"ibiliaea ca munca " fie
7m'r;i% nu rezer9a 'roecioni". 83lernai9ele #e 9ecCime: ar face 'o"ibil ca "i"emul #e
anga/ri " a/ung la o 7nelegere cu "rucura familial ra#ical mo#ifica.
3"emenea "imulene rebuie " fie 7n"oie ;i #e o inro#ucere general a unor
aran/amene #e munc mai fleEibile #ec1 'ermiea fabrica #e "il 9ecCi. 3ce"ea fac 'are #in
"arcina acualizrii "i"emelor #e 'ro#ucie. 0n#e'rarea #e fabrica ra#iional #e"cCi#e
'o"ibiliile @ 7nc nefrucificae 'e "car larg @ #e a crea "i"eme #e munc mai flui#e% 9ariae
;i #e"cCi"e. Ceea ce 7n"eamn c 'oliica anga/rilor ar rebui " 7ncura/eze% fleE-im'ul: Qcare
'ermie "alariailor% 7n anumie limie% "-;i "abilea"c "inguri 'rogramul #e lucruR. 0n"eamn
configuraii #e zile alernai9e% "au ore "u'limenare. 0n"eamn c acela;i 'o" "e 7m'are "au "e
"cin#eaz 7nre "o ;i "oie. 0n"eamn c aii ;i mamele au 'ermi"iunea #e a-;i a#uce co'iii la
locul #e munc% un#e li "e ofer cenre #e 7ngri/ire a ace"ora. 0n "f1r;i% 7n"eamn ran"ferul a mai
mul munc #irec aca"% con"olele #e com'uer ;i celelale elemene #e eCnologie elecronic
fc1n# 'o"ibil ace" lucru.
Pe "cur% 7n loc #e a 7n1m'ina acuala criz cu "raegii #e anga/are reglae conform
in#u"riali"mului #e ieri% ar rebui " conurm alele noi% care " ne #uc "'re "u'ra-
in#u"riali"mul zilei #e m1ine.
S<R3<ELI3 P3<RU: 8Su'ra-in#u"rializarea: facorilor #e #ecizie 7n economia
naional.
&ac% #u' cum am 9zu% naiunea e o mai #e';i 7n raarea 'roblemelor globale "au
'e "car larg% ea mai e"e ;i #in ce 7n ce mai inca'abil " rezol9e 'roblemele locale "au 'e "car
re"r1n".
Rolul o mai re#u" al naiunii-"a e"e rezulaul 're"iunilor #in inerior ;i #in afar.
3"fel% eEi"% a;a cum "-a "ugera anerior% cereri o mai inen"e 7n mule #inre marile naiuni
in#u"riale% 'enru o mai am'l regionailzare ;i o 8#elegare: a 'uerii #in ca'iala rii 7n regiuni.
3cum c1i9a ani% 'oliicienii brianici #in Oe"min"er "e arau amuzai #e i#eea c
naionali"mul "coian "au galez ar #uce 9reo#a la ce9a. 3"zi% nu "e mai amuz. 0n "cCimb%
"un "cCiae 'lanuri 'enru o a#unare Parlamenar Lalez. Scoienii cer conrol "coian a"u'ra
'erolului #in Marea Nor#ului. Preenii "imilare #e 'uere regional "e manife" 7n 2rana% 7n
4rile #e Go" ;i #e cre 're"iunile "emi-"ece"ioni"e #in Cana#a% 3u"ralia% ec. CCiar ;i 7n Saele
Unie% criza 'erolului a 7nce'u " 'ro9oace #i"cor#ii "ecare% #u' cum "au mrurie
abibil#urile li'ie 7n iarna recu 'e ma;inile #in &iEie% 'roe"1n# fa #e eziarea Nor#-E"ului
#e a 'ermie fora/e 'erolifere marine: 8D"ai-i 'e iclo;ii #e NanKei " 7ngCee 7n bezn\:
Socieile "u'ra-in#u"riale "un 'rea com'leEe 'enru a fi a#mini"rae #e la cenru 7n
9ecCiul "il in#u"rial. Pe m"ur ce monoculura in#u"rial face loc muliculurii "u'ra-
in#u"riale% falimenul 'oliicilor naionale uniforme "e 9a #ez9lui o mai 9izibil. Eco-"'a"mul
7nre;e enorm argumenele 'enru o 'oliic economic #e"cenraliza.
Pre;e#inele 2or# a fo" ri#iculiza 'enru rzg1n#irea "a a"u'ra 'oliicii economice 7n
r"im' #e c1e9a "'m1ni. Cu un 'rile/% el a remarca c oricine "e a;ea' #in 'area lui la 8o
7nor"ur #e 1,$ #e gra#e: #in"'re m"urile #eflaioni"e cre cele inflaioni"e 9a fi #ezamgi.
* lun mai 1rziu% a efecua eEac acea" 7noarcere #e 1,$ #e gra#e% Bieul 2or# nu a fo"
"ingurul. Da <oKNo% oamenii 'oliici "un 'rin;i 7n aceea;i #ilem. Cu inflaia galo'1n# 7nr-o ra
anual e"ima la 2.[ ;i ;oma/ul #e';in# limia #e un milion% gu9ernul 91neaz 'oliici
naionale uniforme care " rezol9e calamiile conra#icorii. 3ceea;i con#iie eco-"'a"ic eEi"
7n Pari"% Don#ra ;i ca'ialele uuror celorlale naiuni in#u"riale. E#Iar# SCor% Di#er al Camerei
Comunelor% a9erizeaz c #ac nu "e accelereaz 'lanurile #e ran"ferare 7n /o" a 'uerii% Regaul
Uni ar 'uea fi #i"ru" 7n r"im' #e un #eceniu. 8Cei care "e o'un e9oluiei 7n /o"%: afirma el% 8"e
7nreab c1 im' mai 'oae ;e#ea Don#ra 'e buoiul Regaului UniX:
3lergarea 7naine ;i-na'oi% mai 7n1i cu 'rograme 8ani-inflaioni"e:% a'oi cu 'rograme
8ani-rece"ioni"e:% e"e #e"ue. Economia nu mai funcioneaz a"fel. &ac "cenariul eco-
"'a"mului e"e fie ;i #oar a'roEimai9 corec% ace"a ne "'une " ne a;e'm la 'robleme ra#ical
#iferie 7n #i9er"e 'ri ale fiecrei ri% 7n #iferie in#u"rii% comunii ;i cla"e "ociale. 0n im'ul
ra#iionalei e'oci in#u"riale% 'oliicile #e an9ergur naional 'ueau #a roa#e fiin#c "iuaia
era 7n mare m"ur uniform 'e o 7nin"ul "ocieii% iar 7nregul 'ublic% cu mic cu mare% "uferea
7n acela;i im' fie #e 8boom:% fie #e 8falimen:% #ar nu #e am1n#ou "imulan. 3"zi% i#eea c
gu9ernele naionale 'o rezol9a criza economic r"ucin# un "ingur ;aler 7n banca cenral
'enru a az91rli fr #i"cernm1n cre#ie 7n economie "au ri#ic1n# ori cobor1n# bru"c im'oziele
la ni9elul naiunii ca 7nreg e #e';i.
Rabaul fi"cal acor#a uuror 'oae oferi locuri #e munc @ #ar un#e% ;i 'enru cineT Nu
garaneaz "'ri/inul 'enru in#u"riile #eo"ebi #e 're"ae% ;i 'robabil c are efecul "imulan #e
7nruire a inflaiei 7n noile ora;e carbonifere #in Munii S1nco;i% aflae 7n 'lin a91n% "au 7n
"aiunile #e agremen ca acelea #e 'e l1ng &i"neNIorl#. &im'ori9% re#ucerea cre#ielor 'rin
mrirea 'rimei rae #e 7m'rumu 'oae rcori o economie inflaioni" 8"u'ra7nclzi:% #ar mai
'oae ;i " arunce in#u"rii #e'en#ene #e cre#ie 7nr-o "'iral #e"'re"ioni". Mai mul% niciuna
#inre ace"e m"uri neoro#oEe nu ine "eama #e nece"iile "'eciale% ecologice% "ociale "au
culurale% ale regiunilor% "aelor ;i ora;elor o mai #i9er"ificae. Programele economice uniforme
'e "car naional "un ecCi9alenul a'licrii aceleia;i #iee la oi 'acienii #inr-un "'ial.
Ra'orul a"u'ra eco-"'a"mului in#ic% a;a#ar% c a "o"i im'ul ca gu9ernele naionale #in
Oa"Cingon% Pari"% <oNKo% Mo"co9a ;i Don#ra " 7nceeze cu enai9ele #e a a#mini"ra cenral
ceea ce e e"enialmene nea#mini"rabil 'rin 9ecCile mi/loace.
0n loc " 7ncerce reme#ierea 'oliicilor naionale% gu9ernele ar rebui " 7ncura/eze
'lanificarea economic ;i "ocial regional% "aal ;i local% 'e o "car mul mai larg. <rebuie "
'romo9m #ez9olarea 'oliicilor in#u"rie-cu-in#u"rie% 'e care " le ra"eze com'aniile cu
'arici'area "in#icaelor% con"umaorilor ;i a ageniilor 'ublicului. 3cea"a re'rezin o ma"i9
#elegare a 'uerii% im'erio" nece"ar% ;i 9a cere re#i"ribuirea 9eniurilor fi"cale 7n /o"% #e la
ni9elul naional la cel local.
Saele Unie n-au fo" nicio#a a1 #e "u'racenralizae ca ma/oriaea celorlale naiuni
in#u"riale% ;i% ca rezula% au ocazia #e a efecua o ranziie mai u;oar ;i mai 'a;nic la 'oliica
economic #e"cenraliza% regionaliza. 3r rebui " 'rofie #e ace" a9ana/.
&i9er"ificarea "ocieii% comuarea ei #e la omogeniaea in#u"rial la eerogeniaea
"u'ra-in#u"rial% e"e unul #inre 'roce"ele fun#amenale ale e'ocii noa"re. Ea 'une 'unc
ca'aciii gu9ernelor #e a conrola "au regulariza #e la cenru 9iaa economic naional. *
muliu#ine #e nece"ii ranziorii% 7n "cCimbare% nu 'o fi 7n1m'inae #e cre 8acor#ul fin: al
eE'erilor ;i 'oliicienilor am'la"ai la "ue #e mile geografice ;i milioane #e 8mile "ociale: #e
realiae. Nu 'oae fi mane9ra #ec1 'rin iner9enia economic #e"cenraliza% #eermina 'e
'lan local% regional ;i "ecorial 'rin mi/loace #emocraice% ;i cu gu9ernul naional "er9in# #oar la
rezol9area conra#iciilor flagrane ;i alocarea anumior re"ur"e.
S<R3<ELI3 CINCI: 3ccelerarea mi;crii "'re #emocraia anici'ai9.
0nocmai cum fracurarea uniformiii "ociale economice 're"u'une 8croirea-'e-m"ur:
o mai accenua a 'oliicii economice% 'roce"ul #e accelerare cere o 8con;iin-a-9iiorului:
cre"cu ;i g1n#ire 'e ermen lung. Cu c1 e9olueaz mai ra'i# e9enimenele% cu a1 #e9ine mai
nece"ar " "e anici'eze noile ocazii ;i crize% 7n loc #e a "e reaciona #oar fa #e ele.
3"zi% ca o con"ecin a eco-"'a"mului% gu9ernele #e 'reuin#eni gone"c "-;i
7mbunea"c 'roce"ele #e 'lanificare. Nu "e mai 'une 'roblema 'lanificrii 9i"-a-9i" #e non-
'lanificare. E"e 9orba #e a "a cu un 'a" 7naine fa #e crizele 7n a9alan;. 0n 2rana% 7n mai
'uin #e un an% "-a 7nfiina un Con"iliu Cenral al Planificrii 'enru a ocoli inerme#iarii
birocraici ;i a "e 7nruni frec9en 7n Cabineul Pre;e#inelui. 0nre im'% o reform regional a
#i9iza ara 7n #ouzeci ;i una #e zone% cre1n# 7n fiecare c1e un con"iliu ale" al 'lanificrii. Pe
m"ur ce ara 7nce'e "-;i 'regea"c 3l Fa'elea Plan% aco'erin# anii 16+.-16,$% ace"e
con"ilii regionale ar rebui " inre 7n aciune% inegr1n#u-;i aci9iaea cu aceea a Con"iliului
Cenral al Planificrii. Pe un al fron% "-a forma un comie iner mini"erial 'enru a rezol9a
"arcinile #e re"rucurare a in#u"riei franceze.
0n Marea Brianie Q"imulanR% "e #ezba m"uri ;i mai #ramaice. Parlamenul are 7n faa
lui un Proiec #e Dege a In#u"riei care 'ro'une una #inre cele mai aocu'rinzoare reforme% #e
la "f1r;iul celui #e-3l &oilea Rzboi Mon#ial 7ncoace. 391n#u-1 ca 91rf #e lance 'e 3nConN
Oe#goo# Benn% Secrear #e Sa 'enru In#u"rie% noua 'oliic ar crea un Comie 3nre'renorial
Naional cu 'uernice funcii #e 'lanificare economic. Cele mai mari 1$$-1.$ #e cor'oraii ale
rii 9or fi 7ncura/ae " inre 7n 87nelegeri #e 'lanificare:= ri'arie% 7m'reun cu gu9ernul ;i
"in#icaele rele9ane. Prin a"emenea 'lanuri #e a"ociere% "-ar 7ncerca " "e eEin# in9e"iiile
cor'orai"e Qcare funcioneaz cam cu /umae #in raa #e in9e"iii #in Ga'onia% 2rana "au S. U.
3.R ;i " fie cluzie 'e canalele #e 7nal 'rioriae. M"ura mai e"e #e"ina ;i " le ofere
munciorilor% 'rin inerme#iul "in#icaelor% o anume 'arici'are la luarea #eciziilor cor'oraiei.
0n Saele Unie% cur"a #e rec1;igare a conrolului a"u'ra e9enimenelor ia o al form.
0n mo# ra#iional% afacerile americane "-au o'u" iner9eniei gu9ernului 7n economie% iar
'lanificarea gu9ernamenal a 'ura a"u'ra ei "igmaul 8"ociali"mului:. Pe #e al 'are%
a'roa'e oae cor'oraiile foare mari ;i-au crea 'rom' 'ro'riile unii #e 'lanificare 'enru a-;i
"'ori conrolul a"u'ra 'ro#uciei ;i marKeingului. 0m'rin# "ecorul cor'orai" 7n #ou 'ri%
LalbraiC 9orbe;e #e"'re 8"i"emul #e 'lanning: com'u" #in 7nre'rin#eri #e larg an9ergur%
a#e"eori mulinaionale% care are o 'uere con"i#erabil #e a 8a#mini"ra: 'reurile% ;i un 8"i"em
#e 'ia: 9e"igial% com'u" #in 7nre'rin#eri mai mici ;i mai com'eii9e.
Prinre com'aniile #in "i"emul #e 'lanning% rezi"ena fa #e 'lanificarea
gu9ernamenal a "czu% o#a ce au #e9eni mai 7ncrezoare ;i co"mo'oliane. &u' ce au
9zu c ri ca Ga'onia% 2rana ;i Sue#ia "e 'o anga/a 7n 'lanificri gu9ernamenale fr a c#ea
7n braele comuni"mului% 'rinre managerii la 91rf a a'ru efeci9 un curen "uberan 7n fa9oarea
eforurilor gu9ernamenale mrie 'e acea" linie. Preocu'rile lor "e 7n#rea' acum "'re
inegrarea a#ec9a cu 'lanurile "ecorului 'ri9a.
Noua acce'are a 'lanificrii 'e ermen lung nu e"e% 7n"% un mono'ol al cor'oraiilor. 0n
im' ce ziarele% re9i"ele% coloc9iile ele9izae ;i ceenii #e r1n# 7;i eE'rim #eziluzionarea fa
#e gu9ern 'enru a nu fi reu;i " 're9a# eco-"'a"mul% 8cercerile 7n 9iior: ;i ale forme #e
analize ;i "'eculaii 'e ermen lung c1;ig o mai mul re"'ecul 'ublicului% 7n mo# #eloc
"ur'rinzor% acea" bru"c "cCimbare #e o'inie "e reflec la Oa"Cingon.:
0n ramura eEecui9% 9ice're;e#inele Nel"on RocKefeller ;i-a anuna inenia #e a reface
Con"iliul Inern al Ca"ei 3lbe% "ub forma unui rezer9or #e g1n#ire 'enru analiza alernai9elor
naionale #e 'er"'eci9% 7n locul unei agenii #e#icae eEclu"i9 aciunii #e 'e-o zi 'e ala. Pro'ria
8Comi"ie #e Hor1ri Criice 'enru 3mericani: a lui RocKefeller% finana 'ri9a ;i 7nfiina
7naine ca el " fi fo" numi 9ice're;e#ine% organiza baerii #e 'rofe"ori ;i "'eciali;i 'enru a
'regi #ocumene #e"'re feluriele 'robleme 9iioare cu care "e 9a confruna naiunea. Comi"ia a
fo" con"i#era% 'robabil 'e bun #re'ae% un 9eCicul 'enru ambiiile 'rezi#eniale ale lui
RocKefeller% merg1n#u-"e '1n la a "e "ugera c a#e9raa Cor1re criic a comi"iei le # #e ale"
americanilor 7nre Nel"on 're;e#ine 7n 16+! ;i Nel"on 're;e#ine 7n 16,$. &ar comi"ia%
in#iferen #e nea/un"urile ;i 9iruile ei% reflec clar 'reocu'area 9ice're;e#inelui #e a fi
con"i#era la ni9el 'ublic ca 8oriena "'re 9iior:.
RocKefeller nu e "ingurul care a "imi o nou "are #e "'iri 7n ar% reacion1n# fa #e ea.
Un fo" 9ice're;e#ine% acum re9eni 7n Sena% a a#una "'ri/in 'enru o lege ma/or care " aib ;i
im'licaii im'orane a"u'ra 'lanificrii naionale. Proiecul #e lege al Senaorului Huber
Hum'CreN% cer1n# crearea unei agenii 'enru 8#ez9olarea ;i e9oluia naional: la Ca"a 3lb% ar
rebui " coor#oneze munca unor gru'ri #e/a eEi"ene cum ar fi Con"iliul Con"ulanilor
Economici% *ficiul #e Managemen ;i Buge ;i Con"iliul Caliii 3mbienale.
C1 9reme eE'e#iaz anumie cCe"iuni% cum ar fi caliaea muncii ;i a familiei "au naura
'arici'rii 'oliice care ar rebui " fac 'are #in orice 'oliic eficien 'enru canalizarea ;i
conrolarea #ez9olrii% 'roiecul im'lic ou;i o reea #e comi"ii 'lanificai9e regionale 'rin
oa ara% 'enru a facilia coor#onarea 'lanningului naional cu cel #e "a ;i local% #eo'ori9 cu
#i9er"ele gru'uri ceene;i #e con"ulan. Inenia "a #e an"amblu e"e aceea #e 8a oferi
'o"ibiliaea unei analize #ealiae ;i coninue a 'rioriilor noa"re naionale ;i unui "i"em
coor#ona #e 'lanificare a #ez9olrii naionaleX:
0n conformiae cu Hum'CreN% 8a#mini"rarea crizei a #e9eni 'iara #e Coar a acualului
no"ru gu9ern% fe#eral @ care% fire;e% abia #ac 7i reflec e;ecurile recue #e a anici'a. <rebuie
" 7nce'em a 'ri9i ;i 'lnui 7n a9an"% 'enru a 'uea minimaliza% #ac nu ;i e9ia% c1 mai mule
a"emenea crize 7n 9iior.:
3cea" acumulare #e "u"ineri ale aeniei gu9ernamenale cre"cue 'enru 9iior are loc
;i 7n ramura legi"lai9 'ro'riu-zi"% ca 'are #in mi;crile #e 7nrire a Congre"ului 7n relaiile
"ale cu Ca"a 3lb. <oamna recu% 7n 'roce"ul #e reorganizare a comi"iilor% Camera
Re'rezenanilor a emi" o regul a'roa'e neob"er9a% #ar cu 'oeniale "emnificaii% care cere
comi"iilor celor mai im'ozane% 'enru 'rima oar% "-;i a"ume o funcie #e 8're9iziune:. Iniia
#e GoCn Cul9er% #emocra #in IoIa cu inere" #e #ura 7n cercerile fuurologice% ace"
8amen#amen #e 're9iziune: 7n"rcineaz comi"iile cu 7nre'rin#erea unui 8"u#iu "i"emaic%
inegra ;i #e 'er"'eci9% a"u'ra 'rinci'alelor noa"re 'robleme naionale #in 9iior.: Noua
Comi"ie a Bugeului e"e #e a"emenea 7n"rcina cu eEaminarea bugeelor 'ro'u"e #e Ca"a 3lb
7n ermenii 'rioriilor naionale 'e iner9al #e cinci ani. Cu c1i9a ani 7n urm% a"emenea
'ro'uneri ar fi fo" luae 7n #er1#ere.
0n "cCimb% acea" 7nrire a 'reocu'rii 'arlamenare fa #e 9iior a fo" recen lu#a
#e un gru' #e ceeni incluz1n# 'lanificaori 'e ermen lung ;i ale 'er"onalii 'roeminene ca
Margare Mea#% anro'oloaga% Gona" SalK% cel care a #e"co'ri 9accinul ani-'olio% Sco
Car'ener% a"ronauul% BeN 2rie#an% li#era femini"% 3rCur *Kun% fo" 're;e#ine al
Con"iliului Con"ulanilor Economici% Oilliam RucKel"Cau"% fo" ;ef al 3geniei #e Proecie a
Me#iului% ;i alii% inclu"i9 auorul. 3men#amenul 're9iziunii 'oae re'rezena un 'a" im'oran
cre inro#ucerea con"i#eraiilor 'e ermen lung 7n cor'urile legi"lai9e% a1 la ni9el "aal c1 ;i
local.
0n acela;i im'% 7n"% la Oa"Cingon a a'ru un nou lobbN% numi Comieul #e Iniiai9
'enru Planificarea Economic Naional. 3ce" gru' e con#u" #e economi"ul #e la Har9ar#
Oa""ilN Deonief% Deonar# Ooo#cocK% ;eful Unie# 3uo OorKer"% ;i @ 7n mo# "emnificai9 @ #e
un numr #e re'rezenani ai marilor firme ;i bnci #e in9e"iii. 0n mi/locul unui noian #e
'ubliciae% comieul a 7nce'u " in"i"e 'enru o agenie #e 'lanificare economic foare
cenraliza% care ar 'regi un 'lan #e an"amblu 'enru economia S. U. 3.% rec1n#u-1 'rin Ca"a
3lb ;i Congre" ;i "uger1n# ine #e 'ro#ucie in#u"rie cu in#u"rie. 0n Sena a fo" inro#u" un
'roiec #e lege eE'rim1n# acea" 'ro'unere.
Proiecul conine c1e9a referiri riuale la 8'arici'are: ;i 8#e"cenralizare:% #ar cea 'e
care o cau "u"inorii "u e"e cenralizarea 7n9er;una% iar accenul "e 'une 'e inrrile
eCnice% nu 'e im'licarea 'ublicului 7n 'roce"ul #e 'lanificare. 0n forma "a acual% 'ro'unerea
ofer cel mul #oar c1e9a canale 'enru i#ei "au fee#bacK negai9 8#e /o" 7n "u":. Mai mul%
con9ergena a/uoarelor #in 'area 8marilor firme:% a 8marii munci: ;i a 8marelui gu9ern: 7n
"'ri/inul ace"ei m"uri e"e nelini;ioare 'enru c1i9a #inre cei care 7nrezre"c 7n ea
'o"ibiliaea unui "oi #e o're"iune #e caifea #e la 91rf @ 8fa"ci"m 'rieeno":.
* 'are #in noile eforuri #e a inro#uce orizonuri em'orale mai eEin"e 7n 'oliic "un
aiu#ini bine9enie ;i #e mul a;e'ae. Rimul accelera 7n care "e i9e"c 'roblemele% 'erioa#ele
o mai lungi 'enru care rebuie " fie fon#ae ;i moniorizae 'roiecele #e larg an9ergur%
com'leEiaea 7n formare a 9arianelor cu care ne confrunm% oae cer o mul mai mare in9e"iie
#e clar9iziune% "'eculaie% analiz ;i fiEare a 'rioriilor #ec1 "-a 're"u'u" 9reo#a. Mai mul%
cre"c1n#a #i9er"iae 7n ca#rul "ocieilor ce 7naineaz "'re "auul "u'ra-in#u"rial 7n"eamn c
acea" g1n#ire cu baie lung nu "e mai 'oae limia la ni9elul naional% ci rebuie " 'enereze
a1 7n afacerile ;i gu9ernul #e "a% c1 ;i la ni9elele comuniare.
&incolo #e oae ace"ea% nu mai e"e #ec1 o "im'l 'roblem #e im' 7naine ca ace"e
eforuri #e 'lanificare " reac 7n "a#iul urmor @ ea'a ran"naional. E im'o"ibil% #u' cum a
"ublinia 7n re'eae r1n#uri 'rezenul ra'or% ca "ocieile in#u"riale "-;i rezol9e 'roblemele 'e
baz naional. Nu numai energia% euro#olarii "au cor'oraiile mulinaionale 'rezin 'robleme
mai 're"u" #e ca'aciaea #e rezol9are a oricrei naiuni. Inflaia% configuraiile #e migrare a
forelor #e munc% 'oluarea ;i zeci #e ale cCe"iuni au #ob1n#i #imen"iuni ran"naionale. Raa
inflaiei #e 2([ 7n Iugo"la9ia nu "e #aoreaz 'ariculariilor "i"emului "u #e 'ro#ucie
a#mini"ra munciore;e% nu mai mul #ec1 "-ar #aora cea #in 3nglia "ric crizelor inerne.
*r9urile #e9er"ae 7n Rin #e cre com'aniile cCimice #in El9eia 'olueaz r1ul 7n Lermania ;i
*lan#a. Programele #e ele9iziune ran"mi"e 7n Saele Unie creeaz en"iuni culurale 7n
Cana#a.
<oae ace"e "r1n"e iner#e'en#ene "ugereaz c% 'e m"ur ce "e fac eforuri
inen"ificae #e a 7mbuni 'lanificarea% 'lanificaorii 9or fi 7n cur1n# "ilii " reac la ni9elul
"u'ra "au ran"naional. Noul Con"iliu Cenral al Planificrii #in 2rana nu 'oae funciona fr a
ine "eam #e 'lanurile Lermaniei. Saele Unie nu-;i 'o ecCilibra 'lile fr cuno;ine
'realabile #e"'re 'lanurile /a'onezilor 'enru 'ro#ucia #e ma;ini "au elecronice.
<ou;i% oae ace"ea ri#ic un "'ecru 7n"'im1nor. 0n 8Focul 9iiorului:% argeam
aenia a"u'ra celor rei r"uri fun#amenale ale 'lanificrii 7n naiunile in#u"riale @ ob"e"ia
fa #e economie 7n #erimenul alor 'reocu'ri? conce'ia em'oral care con"i#er 'lanurile 'e
cinci ani ca fiin# 8#e 'er"'eci9:? ;i un caracer elii" care 7n#e'reaz #eciziile #e ceenii
obi;nuii% 're#1n#u-le eE'erilor ;i birocrailor izolai. Nece"iaea unei mai accenuae 'lanificri
;i 're9e#eri e"e ine9iabil. &ar muli #inre 'a;ii care "e fac acum 7n "'erana #e a ne ameliora
conrolul a"u'ra 9iiorului "e bazeaz 'e 9ecCea menaliae in#u"rial. Inen"ificai ;i ri#icai la
ni9elul 'uerii ran"naionale% ace;ia 7nrege"c imaginea unor "ociei eCnocraice ;i mai
cenralizae% cu #ecizii luae la un ni9el ;i mai 7n#e'ra #e in#i9i# @ ;i% ocmai #in ace" moi9%
cu ;i mai 'uin eficaciae #ec1 7n 'rezen.
Cci cu c1 #e9ine% mai cenraliza% mai izola ;i mai #omina #e eE'eri 'roce"ul #e
'lanificare% cu c1 "e 7n#e'reaz mai mul #e ni9elul local% cu c1 i "e re#uce 'arici'area
'ublic% ei bine% cu a1 mai 'uin eficien #e9ine. Menaliaea in#u"rial con"i#er c eficiena
'ro9ine #in cenralizarea 'uerii% ignor1n# mereu cre"c1n#a ne9oie #e informaie 7n "i"em ;i% mai
ale"% nece"iaea #e fee#bacK negai9 a"fel ca 'lanurile #efecuoa"e " 'oa fi 7nconinuu cori/ae
7naine ca erorile " eE'lo#eze 7n caa"rofe. 3ce" 9ial fee#bacK negai9 nu 'oae 'ro9eni #ec1
#e la un 'ublic e#uca% informa ;i im'lica.
&ac #orim " ne mrim ca'aciaea #e a conura 9iiorul% a;a#ar% rebuie " 7nce'em cCiar
acum " ne 7n#e'rm #e 'lanificarea 7n "il in#u"rial @ care 7nc mai e"e "ingurul "il familiar
ma/oriii 'lanificaorilor ;i oamenilor 'oliici. Pe "cur% a9em ne9oie #e un ran"fer #e la
'lanificarea 7n "il in#u"rial la fuuri"mul "u'ra-in#u"rial. 2uuri"mul #ifer #e 'lanificare% #ac
#orii " facem acea" #i"incie% 'rin fa'ul c rzbae #incolo #e economie% 7mbri;1n# culura%
#incolo #e ran"'oruri% incluz1n#u-;i 'rinre 'reocu'ri 9iaa familial ;i rolul "eEelor% #incolo
#e gri/ile ambienale ;i fizice "'re a cu'rin#e "naea minal ;i mule ale #imen"iuni ale
realiii. 3/unge #incolo #e ca#rul #e im' con9enional al 'lanificaorului #e i' in#u"rial% "'re
orizonuri "'eculai9e mai lungi% #e c1e 2$-($ #e ani% fr #e care 'lanurile 'e ermen "cur au
foare 'uin "en". Mai mul% cau noi ci ra#icale #e a #emocraiza 'roce"ul @ nu numai fiin#c
a;a e bine% /u" ;i alrui"% ci 'enru c e"e nece"ar? fr im'licarea 'e "car larg a ceenilor%
'1n ;i cele mai con;iincioa"e ;i eE'er ra"ae 'lanuri au oae ;an"ele " ne eE'lo#eze 7n fa.
Cum " 'unem 'e 'icioare acea" 8"u'ra-in#u"rializare: a 'lanificrii% cum "-o
con9erim #in 'lanning% a;a cum e acum% 7n fuuri"m% nu e 7n nici un caz o "arcin "im'l. Nici nu
ne 'uem culca 'e-o urecCe 7n 'ri9ina ;an"elor. Nimeni nu are o "cCi clar% "im'l ;i eficien
#e a 'roce#a% fiin#c '1n acum nu "-a mai fcu nicio#a. Cu oae ace"ea% 9a rebui " "e
g"ea"c noi mo#alii #e a #e"cCi#e 7nregul 'roce"% cCiar ;i la cele mai 7nale ni9eluri% 7n calea
conribuiei 'o'ulare% a fee#bacK-ului #e /o" 7n "u". MecCea maro a 8au#ierilor 'ublice: 7n
ca#rul crora felurii eE'eri ;i gru'ri oficiale #e'un mrurie nu mai e"e #e a/un". MecCea
re'rezenare "imbolic a negrilor% femeilor ;i munciorilor 7n con"iliile #e a#mini"raie nu mai
a/unge. Ne 9or rebui noi ci #e a inclu#e 7n 'roce" "in#icaele% #e a ne a"igura c gru'rilor
femini"e% enice% ecologice ;i alele li "e 'ermie " conribuie la oae ni9elurile. Ceea ce 9a fi
nece"ar "un organizaiile #e elecori% cu ma"i9a 'arici'are a 'ublicului% al cror man#a e"e
acela #e a-i a/ua Q;i urmriR 'e 'lanificaori. Son#a/ele elecronice% referen#umurile% 8/ocurile:
#e ele9iziune% "on#a/ele aleaorii% "u'er9izrile #e i' &el'Ci ;i #e"emnarea unor 8/urii #e
'lanificare: @ ceeni ale;i #e ma/oriae 'enru a "a " lucreze co la co cu 'lanificaorii% 'e
'erioa#e #e im' 'recizae @ "-ar 'uea " fie 'u"e la 7ncercare.
<oae ace"ea con"iuie 7n e"en un erioriu 9irgin. &ar eEi" "emne cum c 7nce'em
"-l eE'lorm. 3"fel% 7n 3ugu"% 16+$% "aul HaIaii% "ub "'on"orizarea gu9ernaorului "u
&emocra% a con9oca o conferin numi HaIaii 2$$$.
Da acea" 7nrunire% ;a'e "ue #e 'rofe"ori% #irecori% funcionari gu9ernamenali% ;oferi
#e camion% "u#eni% go"'o#ine ;i alii% ;i-au a"uma "arcina #e a analiza mo#ul cum ar rebui "
"e 'rezine balana urban-rural 7n HaIaii @ 7n anul 2$$$. 3u #ezbu 7nre'run#erea a#ec9a a
uri"mului cu agriculura ;i in#u"ria 7n ca#rul economiei @ 7n anul 2$$$. Cu emoie cre"c1n# ;i
mari #oze #e imaginaie% au eEamina 7n9m1nul% ran"'orurile% ecologia ;i mule ale
'robleme #e inere" ime#ia @ le-au eEamina nu numai 7n ermenii unor 're"iuni momenane% ci
7n cei ai im'licaiilor #e 'er"'eci9. 3ce" eEerciiu #e #emocraie anici'ai9 a #e"cCi"
#i"cuiei 'ublice a1 #e mule alernai9e '1n aunci neabor#ae 'enru 9iiorul "aului% 7nc1 a
#u" cur1n# la con9ocarea unor 7nruniri "imilare la ni9el #e comia ;i munici'iu% 'recum ;i la
formarea unor gru'uri "'ecializae care " analizeze 9iiorul "i"emului /uri#ic "u 'enal% 'recum
;i 9iiorul #e an"amblu al economiei CaIaiiene.
&e aunci% 7n circa zece "ae% 'recum ;i #i9er"e ora;e ;i regiuni% "-au inu "au 'lanifica
aciuni "imilare #e #emocraie anici'ai9. Da Seale% Oa"Cingon% un con"iliu munici'al
re'ublican ;i un 'rimar #emocra au organiza 7m'reun o "erie #e con9enii la ni9el or;ene"c
'enru a obine recoman#ri #e 'oliic 'e ermen lung a comuniii. *rice ceean care era
'rezen la cel 'uin +.[ #in ace"e 7nruniri a9ea #re'ul " 9oeze recoman#rile finale. Di#erii
'oliici #in ora; nu erau #in ca'ul locului #e acor# " acce'e recoman#rile ceene;i% #ar 7;i
a"umau "arcina #e a le analiza ;i a le r"'un#e.
0n IoIa% #in nou la 'ro'unerea Senaorului Cul9er% formula CaIaiiana a fo" a#o'a ;i
in9er"a. Sub au"'iciile Lu9ernaorului RaN% re'ublican% 'e o cu'rin"ul "aului "-au inu circa
1..$$-1.,$$ 7nruniri locale% im'lic1n# a'roEimai9 (..$$$-.$.$$$ #e ceeni. 3ce"e ;e#ine au
emi" 'ro'uneri a#unrilor regionale ;i% a'oi% celor "aale. &in nou% "oara "aului 'enru
urmorul "fer #e "ecol a beneficia #e o aenie re"'on"abil ;i cum'ni. S-au 'ro'u" noi
"raegii% #inre care unele au 7nce'u "-;i g"ea"c #rumul 7n 'acCeele legi"lai9e. 0n ale 'ri%
eE'erimenele #e #emocraie anici'ai9 au folo"i 7n mo# imaginai9 ele9iziunea% 'enru a
'rezena comuniii 9arianele cu baie lung% ;i ziarele% 'enru a 'rile/ui 9ouri 'rin care
ceenii " "e 'oa% 'ronuna a"u'ra re"'eci9elor o'iuni.
0n Saul Oa"Cingon% "-a 7ncerca un mo#el mai a9an"a #e fuuri"m #emocraic. 3colo%
'roce"ul a fo" inegra #irec 7n "i"emul oficial #e 'lanificare al "aului. Planificaorii%
recuno"c1n# fa'ul c nu 'ueau face reab bun fr larga im'licare ;i "'ri/inul 'ublicului% au
a#o'a "loganul: 8Nu rebuie " fii eE'er ca " ;ii ce 9rei\:
&in mo"re arbirare #e nume 'ro'u"e #e #i9er"ele organizaii #e 9olunari #e 'e erioriul
"aului @ gru'ri #e femei% "in#icae% "ociei 'rofe"ionale ;i alele a"emenea @ au crea 11
ecCi'e ceene;i 7n"rcinae cu #efinirea elurilor 'enru urmorii 1. ani ai #ez9olrii "aului.
3ce"e ecCi'e au formula 'ro'uneri 7n #omenii ca "naea% locuinele% ecologia% ran"'orurile%
locurile #e munc% ec.? au "u#ia 8im'acurile 7ncruci;ae:% a#ic mo#ul cum fiecare #inre
ace"e "co'uri% #ac e realiza% le-ar afeca 'e celelale? au 7ncerca " 'rognozeze noile 'robleme
care "e 9or i9i #ac% efeci9% elurile 9or fi ain"e? au "cri" "cenarii #e"criin# m"urile care 'o fi
luae 'enru 7m'linirea "co'urilor. 3'oi% ;i-au reuni 'ro'unerile 7n 11 'acCee "raegice
#i"ince% "au alernai9e @ 11 9iziuni #iferie a"u'ra "aului Oa"Cingon #in 9iior.
&e eEem'lu% o 9arian cere ca Oa"Cingon-ul " rm1n un "a eminamene agricol? o a
#oua% ar cere un ran"fer accenua "'re in#u"rializare? a reia "ugereaz cl#irea economiei 'e
baze uri"ice ;i #e agremen? a 'ara 9e#e Saul #e9enin# 'rinci'alul 'or #e inrare 7n S. U. 3%
'enru comerul ;i culura #in EEremul *rien. Cele 11 imagini ne #iferie ale 9iiorului 'al'abil
au fo" a'oi 'rezenae la ele9iziune 'e o cu'rin"ul "aului ;i #e"cri"e amnuni 7nr-un ziar
abloi#% #in care "-au #i"ribui 'ublicului a'roa'e 1..$$.$$$ #e eEem'lare. Aiarul coninea un
bulein #e 9o% 'ermi1n# ciiorului " 9oeze% 'unc cu 'unc% 9iiorul 'refera.
Planificaorii au fcu a'oi 7nc un 'a" 7n cuarea fee#bacK-ului #in 'area ceenilor #e
r1n#. Recuno"c1n# c muli oameni "raci% inculi% br1ni "au #in gru'uri minoriare% a#e"eori nu
'arici'% nici cCiar aunci c1n# "un in9iai% au efecua un numr #e "on#a/e aleaorii% a1 'rin
'o; c1 ;i% mai im'oran% elefonic. 3"fel% au a9u efeci9 'o"ibiliaea #e a 9orbi #irec cu
eEac acel gen #e oameni care 7n mo# normal rm1n cui% nere'rezenai ;i necon"ulai.
Rezulaele finale ale ace"or 'roce#uri #e fee#bacK au fo" folo"ie a'oi 'enru a con#uce
"aul "'re 'regirea unei "erii #e 'ro'uneri legi"lai9e% #inre care mule erau "u"inue eE'lici
#e cre gu9ernaor. Mule #inre ace"e legi "un acum "u'u"e legi"laurii #e "a. 0nr-a#e9r% "-a
'regi o marice enumer1n# #i9er"ele "co'uri #orie ;i 'roce"e 'referae #e 'ublic% ;i fiecare
'roiec #e lege inro#u" 7n Degi"laur e"e acum confruna eE'lici cu ace"e eluri% 'enru a
9e#ea #ac 7n general le a9an"eaz "au nu.
3lernai9ele 'rogramului #in Oa"Cingon urmeaz acualmene " #e9in un 'roce"
regula% efecua anual% 'enru a obine o imagine #inamic% 7n coninu "cCimbare% a ceea ce
#ore"c ceenii "aului 'enru 9iiorul lor.
&e"igur% ;i ace" mo#el are 'uncele lui "labe? nu e un 'anaceu. &ar re'rezin un
eE'erimen neobi;nui% o ino9aie "ocial care 9a fi mul "u#ia. Conce'u cu a/uorul In"iuiei
BrooKing"% folo"e;e 'roce"ele #e fee#bacK la un ni9el mul mai "ofi"ica #ec1 abor#area #e
i'ul 'lanificrii economice. 0n anii care urmeaz% 9a rebui " elaborm mule ale mo#ele #e
'lanning 'arici'ai9.
0n #i9er"e "ae% 'ro'unerile a/ung la legi"lauri 'enru comi"ii% con"ilii "au comiee
'enru 9iiorul 'e ermen lung. EE'rimarea #e cre un om 'oliic a inere"ului 'enru anul 2$$$
nu mai e con"i#era o #o9a# #e li'" a "'iriului 'racic "au a reali"mului? e"e un 'lu" 'oliic.
3"fel% cel 'uin 7n Saele Unie% a"i"m la o "cCimbare inci'ien 7n con;iina 'ublicului% care
ar 'uea a9ea efece 'oliice 'ozii9e cu baie lung. 0nc nu e"e 7n nici un caz clar c1 #e
im'orane "un ace"e e9oluii @ #ac 'o obine o conribuie real a ceeanului #e r1n# 7n
'roce"ul 'oliic #e 'lanificare% #ac ne 'o a/ua " 7m'ie#icm "u'ra-cenralizarea ;i ca'urarea
"a #e cre eCnocrai 7mbibai #e 9ecCea menaliae in#u"rial. Ceea ce e"e clar% e c acea"
analiz 'realabil a alernai9elor 9iioare #e 'er"'eci9% e"e o 'are nece"ar a oricrei ranziii
"'re "ocieaea "u'ra-in#u"rial.
Cci% #ac eco-"'a"mul ne "'une ce9a% e"e fa'ul c nu 'uem "c'a #e 9iior 7norc1n#u-
i "'aele. Pre9e#erea e"e "ric uman ;i e e"enial% 'enru "u'ra9ieuire. 2r acea" ca'aciae
#e a ne imagina 9iioruri alernai9e ;i a "eleca #inre ele% n-ar 'uea eEi"a nici culur% nici
ci9ilizaie. 0n 'rezen% e9oluia cere o mare accenuare a ace"ei faculi% nu numai 'rinre c1i9a
"'eciali;i% ci 'rin o cu'rin"ul "ocieii. 2iin#c% #ac 're9e#erea 'oliic nu e a#u" "ub conrol
'o'ular% ea ne 'oae #i"ruge.
0n con#iii #e "cCimbare accelera% o #emocraie ina' " anici'eze "e con#amn la
moare. 0n" un gu9ern anici'ai9 fr 'arici'area efeci9 a ceenilor ;i% 7nr-a#e9r% conrolul
#in 'area lor% 'oae fi nu mai 'uin ucigor. Miiorul nu rebuie " fie nici ignora% nici ca'ura
#e cre o eli. Numai #emocraia anici'ai9 'oae oferi o cale #e ie;ire #in conra#icia 7n care
ne aflm.
3"emenea i#ei% 7nr-un momen #e 'rofun# criz% 'o 'rea uo'ice ;i ne'racice. 2r
7n#oial% ace"e "raegii #e ranziie au mule #efece. Sun incom'lee% iar e9enimenele ne 'o
"ili " le eliminm ;i " cum 7n cu oul ale #irecii. Cu oae ace"ea% 'are logic "
recunoa;em c n-am a/un" 7n im'a"ul no"ru 'rezen #aori unor i#eali;i uo'ici "au ne'racici.
Eco-"'a"mul e"e rezulaul ineEorabil al 'roce"elor conrolae ;i 'u"e 7n mi;care #e cre unii
#inre cei mai c'o;i 8reali;i: ai no;ri. Ceea ce lor li "e 'rea reali"% 'are% 7n acea" economie
"cCizofrenic% " fi fo" 'oae ne'racic% mio'% #e-a #re'ul 'ro"e"c.
<oul #e'in#e #e 'er"'eci9. Cci ceea ce "e 7n1m'l nu e #oar o eEen"ie normal%
liniar% a "ocieii in#u"riale? ceea ce "e 7n1m'l e"e 7nce'uul ran"formrii ei. Puem 'ri9i
agoniile morii economice ale ci9ilizaiei in#u"riale ca fiin# rele fr ecCi9oc. Muli #inre noi%
cei ce ciim ace"e lucruri% "unem 'ro#u"e ai re"'eci9ei ci9ilizaii ;i am in9e"i mize mari 7n
"u'ra9ieuirea ei: funcii% cariere% 'uere% orgolii. Ciin# c 7;i rie;e a"finiul% 'uem fi cu'rin;i
#e o 'o"omoral gen L_er#_mmerung.
<ou;i% am 'uea con"i#era anii raumaizani ce 9in ;i ca 'e o ocazie #e mul a;e'a
'enru a rezol9a unele 9ecCi 'robleme @ a arunca 'e"e bor# anumie in"iuii 'oliice
"c1r1ioare ;i ne#emocraice? a umaniza eCnologia? a ne g"i #rum 'rinr-un "e 'roa"' #e
'riorii a1 'er"onale% c1 ;i 'oliice. 3 reeEamina cre#ina oarb 'e care ne-am 'u"-o 7n
'roce"ele #e inegrare economic. 3 ne g1n#i nu numai la "an#ar#ele minime #e 9ia% ci 'oae
;i la cele maEime? a 'orni% 'e "cur% "'re un conce' #e 7n#e"ulare% a"fel ca energiile% imaginaia
;i 'a"iunea " 'oa 7nce'e " "e "curg 7n #imen"iuni ale #ez9olrii 'e care 'rea mul im' nu
le-am lua 7n "eam. 3 ree9alua noiunile #e in#i9i#uali"m ;i coleci9i"m% 9z1n#u-le nu ca 'e
o'u;i ari"oelici reci'roc incom'aibili% ci ca fiin# nece"are una aleia. 3 in9ena noi in"iuii%
"iluri familiale% fuziuni ale muncii ;i 7nele"ului. Pe "cur% a ne a"uma o "arcin co91r;ioare #ar
;i enuzia"% cu care 'uine generaii #in i"oria omenirii "-au confruna 9reo#a: 'roiecul unei
noi ci9ilizaii.
3nii ime#ia urmori 9or fi% ne7n#oielnic% #urero;i. &ar #ac noiunea #e 8'rogre":
auoma e nai9% la fel e"e ;i i#eea #e 8rerogre"iune: ine9iabil. &ac 'uem 'ri9i #incolo #e
momenul ime#ia% 7nrezrim recerea la ce9a nu numai nou ci% 7n mule 'ri9ine% cCiar mai bun ;i
mai /u". Penru a-i cia #in nou 'e RaNmon# 2lecCer: 8<oae ace"e "im'ome alarmane care ne
"'erie a1 #e are @ 'o fi nu "im'ome ale morii% ci ale na;erii.:
S2^RFI<
1 Q0n orig.R <Ce Lrea &e're""ion? #e;i% 7n 9ocabularul rom1ne"c% fenomenul "-a
7nceeni "ub #enumirea 8Marea Criz:% 7n eEul #e fa o'm 'enru cu91nul 8#e're"iune:%
'enru a re"'eca con"ec9ena folo"irii ermenilor 8criz: ;i 8#e're"iune: 7n conformiae cu
originalul% Qn.r.R
2 Q7n orig.R 2e#eral &e'o"i In"urance Cor'oraion Qn.r.R.
( Ser9icii #e In9e"iii 7n Srinae Qn.r.R.
4 83 "e 're#a:% 8a renuna: Qn.r.R.
. Inere"ele #e conrol ale lui 2ranKlin fu"e"er cum'rae 7n 16+2 #e cre MicCele
Sin#ona% o ob"cur o'eraoare financiar ialian% care a9ea leguri "r1n"e cu Maicanul ;i% 'rin
urmare% a fo" acuza c "e folo"i"e #e 2ranKlin 'enru a a/ua "al9area 'e cauiune a gu9ernului
ialian a'roa'e fali. &u' o "can#alul% 2. &. I. C. 3 aran/a 91nzarea ca#a9rului lui 2ranKlin
unui con"oriu germano-olan#ez-au"riac-francez-belgian-englez% numi Euro'ean-3merican.
Euro'ean-3merican a cule" o ce mai meria aenie? re"urile% inclu"i9 c1e9a 7m'rumuuri care
n-au mai 'uu fi acCiae nicio#a% au fo" aruncae la u;a Bncii #e Rezer9e 2e#erale% 'a"1n#
a"fel 'roblema 'ublicului american. Qn a.R.
! I. *. U.: Qabr.R I *Ie Jou ` 7i #aorez? formul #e"emn1n# o #aorie Qn.r.R.
+ Penru a conracara ace" 'roce#eu% mule "in#icae #e9in ran"naionale. 2e#eraia
Inernaional a Sin#icaelor Munciore;i Lenerale ;i #in CCimie% #e 'il#% are "e#iul la Lene9a
;i 7ncearc " coor#oneze 'oliica "in#ical 'e"e froniere. Qn.r.R.
, ScCimbarea maEim #e 're 'ermi" la "cCimb 7nr-o "ingur zi Qn.a.R.
6 8Era 7nuneca care urmeaz: Qn.r.R.
1$ Munciorii 3uo Unii Qn.r.R.
11 Q7n orig.R: 8So' Ce Ha"C an# Ha"C Han#ou\:? /oc #e cu9ine inra#ucibil: Ca"C` 1.
M"cri% 'ro"ii% aiureli? 2. Ha;i;% #roguri? Ca"C Can#ou` oferire #e #roguri Qn.r.R%
12 3luzie Ia m"urile Herber ClarK Hoo9er Q1,+4-16!(R% Pre;e#inele S. U. 3. 0nre 1626
;i 16((% care a fo" ou;i inca'abil " fr1neze Marea Criz Qn.r.R.
1( Q7n orig.R C-*'ec"% /oc #e cu9ine inra#ucibil: co'ecK ` co'eic? *. P. E. C. `
*rganizaia 4rilor EE'oraoare #e Perol Qn.r.R.
14 3mericani #e origine meEican Qn.r.R.
1. Re"'eci9a li'" #e ironie a Paronaului e"e caegoric nongalic. &ac eEi" un lucru
'e care 7l ;iu acum le" Ga'onai"% e"e acela c #ez9olarea economic ne7nfr1na #in anii =!$ a
conribui la #ra"icele lor #ereglri acuale% Qn.a.R.
1! 8Noua <ranzacie:% "au 8Noua 7nelegere:% 'oliica economic lan"a #e 2ranKlin
&elano Roo"e9el Q1,,2-164.R% Pre;e#ine al S. U. 3. 0nre anii 16(( ;i 164.% con"1n# 7nr-o
gru'are #e m"uri #iri/i"e care au licCi#a Marea Criz #in 1626-16(( Qn.r.R.
1+ Penru a acumula rezer9e inerne% 7n"% fr a agra9a inflaia% rebuie 7n acela;i im' "
"imulm 'ro#ucia agricol a naiunilor 7n cur" #e #ez9olare. 3cea"a "ugereaz ca rile
in#u"riale "-;i mrea"c% nu "-;i re#uc% a/uorul #e #ez9olare agricol fa #e rile mai
"race% ;i " ri#icm oae re"riciile rma"e a"u'ra 91nzrilor #e 7ngr;mine cre rile 7n cur"
#e #ez9olare.
Mai mule naiuni in#u"riale% inclu"i9 S. U. 3.% au re"r1n" eE'orurile #e 7ngr;mine%
7nr-un efor za#arnic #e a conrola 'reurile la alimene% 7n cre;ere% #e 'e 'ieele inerne. Nu a
fo" numai o aiu#ine mioa'% ci ;i egoi". Saele Unie folo"e"c 7n 'rezen a1 #e mule
7ngr;mine% 7nc1 "e confrun cu un beneficiu 7n "c#ere 'er on folo"i. 2olo"irea aceluia;i
ona/ 'e 'lanaiile rilor mai 'uin a9an"ae eCnologic ar 'uea% 7n 'er"'eci9% " genereze un
'rocena/ "u'erior al beneficiilor. &e a"emenea% o "emnificai9 fraciune #e 7ngr;mine #in
"ocieile in#u"riale "e con"um 7n "co'uri non-agricole. 0n im' ce milioane #e oameni mor #e
foame% 7ngr;minele conribuie la 7nreinerea cimiirelor% erenurilor #e golf ;i a 'eluzelor
ca"nice. Qn.a.R
1, * mare com'anie #e a"igurri "-a g1n#i " elaboreze% ca 'are #in 'acCeul "u #e
a"igurri 'e 9ia% un 'rogram #e "er9icii "'eciale 'enru 9#u9e ;i 9#u9i. Nece"iile #e
"er9icii umane 7nr-un a"emenea #ecor ar 'uea fi conracae #e cre com'anie 'enru efecuarea
#in 'area ageniilor non-'rofi @ un re9er" al "i"emului mai comun 7n care organizaiile non-
'rofi cum'r "er9icii #e la cor'oraii. Qn.a.R
16 Programul #e Iniiai9e Docale Qn.r.R
2$ 8Mmuca: Qn.r.R
21 8<ur #ulce:% 8P1ine #e gCimbir: Qn.r.R

You might also like