You are on page 1of 2

5.

PUTERI ŞI RADICALI

Puteri cu exponent natural:


 an unde a|R, n|N;  (am)n=amn, a|R, m,n|N*;
 a0=1;  aman=am+n, a|R, m,n|N*;
 a1=a; an
n
a
a  a  ...  a     n , b0, a,b|R, n|N*;
 an =     ; b b
de n ori
 a – baza puterii; am

n
 a m  n , a|R*, m,n|N*, m>n.
 n – exponentul puterii; a
 (ab)n=anbn, a,b|R, n|N*;

Puteri cu exponent întreg negativ:


1  restul proprietăţilor se păstrează.
 a-n= n
unde a|R*, n|N;
a

Puteri cu exponent raţional pozitiv:


m m m m
 , a≥0, ℚ+;
an  n am n an an m
    m , a≥0, b>0, ℚ+;
m p m p m p b n
 q

n q , a≥0, , ℚ+; bn
a a  a
n
n q
p
m m m  m q 
m p
m p
m    a n
, a≥0, , ℚ+;
 ab  n  a n  b n , a,b≥0, n ℚ+;
n q
  
 a
  n q
m
m p

an n q m p m p
 p
a , a>0, , ℚ+, > .
n q n q
q
a

Puteri cu exponent raţional negativ:



m  restul proprietăţilor se păstrează.
1 1 m
 a n  m
 , a>0, ℚ+;
n
am n
an

Funcţia putere cu exponent natural nenul:


 f(x)=xn, f:|R|R, n|N*;
n par  f(x) strict descrescatoare pe (-, 0]
 monotonia: n par  f(x) strict crescatoare pe [0,  ) ;
n impar  f(x) strict crescatoare pe R
n par  f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: ;
n impar  f(x) impara, graficul simetric fata de origine
x  0, n  N, n  2  f ( x)  0
 semn: x  0, n par  f ( x)  0 .
x  0, n impar  f ( x)  0
Funcţia putere cu exponent întreg negativ:
 f(x)=x-n, f:|R-{0}|R, n|N*;
n par  f(x) strict crescatoare pe (-, 0)
 monotonia: n par  f(x) strict descrescatoare pe (0, ) ;
n impar  f(x) strict descrescatoare pe R - {0}
n par  f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: ;
n impar  f(x) impara, graficul simetric fata de origine
x  0, n  N, n  1  f ( x)  0
 semn: x  0, n par  f ( x)  0 .
x  0, n impar  f ( x)  0
Funcţia putere cu exponent raţional:
m m m
 f(x)= n = n x m , f:(0, ) →(0, ),
x
ℚ*;  dacă <0 ⇒ f strict descrescătoare.
n n
m
 dacă >0 ⇒ f strict crescătoare;
n

Radicalul unui număr pozitiv:


 ecuaţia xn-a=0 (n|N, n2, a|R, a0) are o singură  notaţie 2
a = a ;
rădăcină reală pozitivă; n
 0 =0;
 dacă a0, n|N, n2 se numeşte radical de ordin n din a,  x, x  0

numărul pozitiv a cărui putere a n-a este a;  x2 | x |






0,
x,
x
x


0
0
;
 notaţie x= n a ;

Radicalul de ordin impar al unui număr negativ:


 ecuaţia xn-a=0 (n|N, n2, n impar, a|R, a<0) are o singură rădăcină reală negativă;
 dacă a<0, n|N, n2, n impar, se numeşte radical de ordin n din a, numărul negativ a cărui putere a n-a este a;
 notaţie x= n a =  n  a ;

Proprietăţile radicalilor:  m, n, kℕ*, m, n, k≥2


 P1) n
ab  n
a  n b , a,b≥0;  P4) ( n a )m = n a m , a≥0;
n
a a  P5) n
a m = a mk , a≥0;
nk
 P2) n  n
,  a≥0, b>0;
b b  P6) n m
a  nm
a , a≥0.
 P3)  a ,  a≥0;
n mn m
a

Operaţii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în factori, se aplică proprietăţile 1, 3 şi 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5;
3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5;
 n a  n a  ...  n a  n a a  ...  a , a , a , …, a ≥0;  n a  m b  nm a m  nm b n  nm a m  b n , a, b≥0;
1 2 k 1 2 k 1 2 k

4. împărţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietăţile 2 şi 5;


n nm
a a n
a am am
 n
n ,  a≥0, b>0;    nm ,  a≥0, b>0;
b b m
b nm
bn bn
5. raţionalizarea numitorilor:
 operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin înmulţire dau o expresie fără radicali;
-  a  b 
a  b  a  b , a, b≥0;  -  n a  n b  a n 1  a n  2b  ... 
n n

n
ab n  2 
n
b n 1 
  ab,
 a, b≥0;
-  3
a  3
b 


3 2 3
 a  ab 
3
b 
2
  ab
 , a, -  n
a  n

b 
n
 a
n 1

n
a n  2b  ... 
n
abn  2 
n
b n 1 
  ab, a, b≥0, n
 
b≥0; impar;
Funcţia radical:
 f(x)= n x , f:[0, )[0, ), n|N, n2;
 monotonia: f strict crescătoare pe [0, );
 f(x)0 x[0, );
 funcţia este bijectivă;
 inversa ei este funcţia putere.
 f(x)= n x , f:|R|R, n|N, n2, n impar;

Ecuaţii iraţionale:
 ecuaţii care conţin necunoscuta sub semnul radical;
 rezolvarea constă în eliminarea radicalilor prin diferite transformări (ridicări la putere = cu ordinul radicalului, înmulţire cu
expresia conjugată), reducându-le la ecuaţii studiate;
 condiţii de existenţă numai pentru radicali de ordin par 2 k f ( x) : f(x)≥0 unde f(x) este o expresie în funcţie de x;

You might also like