UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
coala Doctoral Simion Mehedini - Natura i
dezvoltarea durabil
EXTINDEREA FRANJEI RUR URBANE A
ORAULUI CRAIOVA I IMPACTUL
ASUPRA MEDIULUI
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conductor tiinific:
Prof. univ. dr. Maria PTROESCU
Doctorand:
Avram Sorin
Bucureti, 2011
CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1
ANALIZA SPA|IILOR RUR-URBANE
8
1.1 Franja rur urban n cadrul sistemului
teritorial de ayezri
8
1.1.1 Criterii, metode utilizate n delimitarea
franjei rur-urbane la nivel internaional
11
1.1.2 Evoluia spaiilor din franja rur-urban 16
1.1.3 Urbanizarea i spaiile nvecinate 17
1.1.4 Habitatele umane Provocri
contemporane
18
1.2 Modelul Montreal de studiere a ariilor rur
urbane
18
1.3 Orayul yi franja sa rur urban, soluie
ecocompatibil prin optica managementului
integrat al mediului
20
1.4 Criterii de delimitare yi evaluare a gradului de
urbanizare n spaiul franjei rur-urbane a
orayului Craiova
20
1.4.1 Gradientul urban 21
1.4.2 Modelul Theobald 21
1.4.3 Determinarea nivelului de urbanizare n
franja rur urban
22
CAPITOLUL II
EVOLU|IA N TIMP $I SPATIU A LIMITEI URBAN-
RURAL
31
2.1 Perioada antic yi medieval 31
2.2 Perioada modern yi industrial 34
2.3 Dezvoltarea orayului dup al doilea rzboi
mondial
35
2.4 Limita rural urban in perioada economiei de
pia (1990 2010)
36
CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE FRANJEI RUR URBANE A
ORA$ULUI CRAIOVA
37
3.1 Geosistemul integrat al mediului natural 37
3.2 Capitalul antropic 41
CAPITOLUL IV
INFLUEN|A PERIFERIEI URBANE A
MUNICIPIULUI CRAIOVA ASUPRA FRANJEI RUR
URBANE
46
4.1 Limita periferiei urbane a municipiului
Craiova
46
4.2 Structura yi raportul periferiei urbane cu
franja rur urban
48
4.3 Sistemul teritorial interdependent format de
CBD (centrul orayului) Periferia urban
Franja rur urban
49
4.4 Densitatea dezvoltrii prin prisma UCCAS
(Urban Carrying Capacity Assessment
System)
51
CAPITOLUL V
EVALUAREA STRII MEDIULUI N FRANJA RUR -
URBAN A CRAIOVEI
53
5.1 Starea mediului si gestionarea spa(iului franjei
rur urbane
53
5.1.1 Incidena factorilor antropici asupra
calitii mediului
53
5.1.2 Calitatea mediului 53
5.1.3 Utilizarea indicatorilor de mediu prin
modelarea lor spaial n perimetrul franjei
rur urbane a oraului Craiova
65
CAPITOLUL VI
POLITICI SI STRATEGII N MANAGEMENTUL
INTEGRAT AL MEDIULUI PENTRU FRANJA RUR-
URBAN A ORASULUI CRAIOVA
78
6.1 Strategiile si politicile de dezvoltare si
administrare durabil a franjei rur-urbane
78
6.2 Mecanismele cadrului legislativ ambiental
aplicabil la nivelul zonei metropolitane
78
6.3 Driverii economici si proiec(ia lor asupra
franjei rur-urbane
80
CONCLUZII 83
BIBLIOGRAFIE 89
5
INTRODUCERE
n realizarea lucrrii am utilizat mijloace si metode foarte variate,
att moderne ct si clasice, menite s eviden|ieze ct mai adecvat
problematica franjei rur-urbane n cadrul sistemului de asezri. De
asemenea, am ncercat s mi dezvolt aptitudinile asociative si
disociative de analiz si sintez si s abordez un stil stiin|ific concis.
n Capitolul I, s-a pornit de la nivel conceptual urban, suburban,
periurban, periferie, franj trecndu-se n revist terminologia, criteriile
si metodele folosite n delimitarea acesteia la nivel interna|ional si
na|ional. S-au aplicat mai multe modele, precum Modelul Montreal,
Theobald, DPSIR pentru indicatori ambientali, pe baza crora s-a reusit
determinarea limitelor franjei rur-urbane a Municipiului Craiova. Desi
am pornit initial de la ideea c va trebui determinat limita extern a
franjei n functie de zona eminamente rural, s-a dovedit n practic
faptul c limita extern este dat de contactul cu franja intern a polilor
urbani secundari, si doar ntr-o mic msur a fost cazul n care franja
municipiului intr n contact cu zona eminamente rural din regiunea
limitrof.
n Capitolul II, a fost analizat evolu|ia si percep|ia limitei dintre
urban si rural din antichitate pn n prezent, subliniindu-se etapele de
dezvoltare ale municipiului si localit|ilor rurale, dar si urbane, care se
afl n actuala zon metropolitan.
O dat stabilite limitele franjei, n Capitolul III, au fost analizate
caracteristicile acesteia, ncepnd cu poten|ialul cadrului natural si
finaliznd cu cele ale capitalului antropic. Astfel, condi|iile naturale
(relief, clim, hidrografie, vegeta|ie, faun, suport edafic) reprezint
factori de favorabilitate n dezvoltarea polului urban principal si a
localit|ilor rurale si urbane din perimetrul franjei. Structura
demografic si cea economic (agricultur, industrie, servicii si turism)
a popula|iei, precum si gradul de echipare tehnico-edilitar au indicat
diferen|e destul de mari ntre spa|iul eminamente urban, cel de tranzitie
si cel rural.
n Capitolul IV, a fost analizat n detaliu influen|a periferiei
asupra franjei rur-urbane. Deoarece este o zon de contact dintre mediul
urban si franja rur urban, limita dintre periferia urban si periferia
orasului, prezint cel mai adecvat dinamica si ritmul de urbanizare si
problemele pe care aceasta o implic. Limita extern a periferiei urbane
6
capt si valoarea de limit urban franja rur urban si este
important prin prisma externalit|ilor de mediu pe care le genereaz
polul urban ctre spa|iul franjei. Analiznd situa|ia actual a dezvoltrii
urbane a orasului Craiova, pe baza unor indicatori precum impozitele
locale, modulul de utilizare a terenurilor, densitatea demografic,
metrica peisajelor ca indicator al gradului de fragmentare al zonelor
reziden|iale, am ajuns la concluzia c orasul se afl n etapa de
deconcentrare dispersie.
Evaluarea strii mediului n perimetrul franjei rur-urbane a
Municipiului Craiova a fost analizat n Capitolul V. Calitatea mediului
este puternic influen|at de activit|ile economice din regiune (n primul
rnd cele industriale), din datele analizate si procesate prin mijloace GIS
rezultnd o serie de areale cu vulnerabilitate mai mare, localizate n
imediata vecintate a marilor unit|i industriale partea nordic, sud,
sud-vestic, estic a municipiului. Arealul periferiei urbane creeaz o
serie de probleme la nivelul mediului ambiental si social intrinsec si, o
dat depsit capacitatea de suportabilitate, raportat la suprafa|a
alocat, se nregistreaz o serie de externalizri ambientale. Analiza cost
/beneficiu n ecua|ia dezvoltare urban vs. conservare a ariilor naturale
n spa|iul urban rural a fost fcut pe baza unor indicatori complecsi
de mediu, precum: indicele de arealitate, densitatea fiziologic,
densitatea agricol, densitatea pur, coeficientul de ruralitate,
coeficientul de biopermeabilitate, indicele de naturalitate, indicele de
transformare a mediului, indicele agroforestier, indicele CFM.
n Capitolul VI se analizeaz politicile si strategiile utilizate n
managementul integrat al mediului la nivelul franjei rur-urbane a
municipiului Craiova. Administrarea durabil a franjei trebuie s se
bazeze pe mecanisme solide ale cadrului legislativ pentru a se putea
aplica politicile regionale si locale. Se subliniaz importan|a driverilor
economici si proiec|ia lor asupra franjei rur-urbane.
Asadar, lucrarea prezint att utilitate teoretic, ct si importan|
practic-aplicativ. Din punct de vedere teoretic, aceasta poate reprezenta o
surs de informa|ii valide pentru cei interesa|i de diferite aspecte legate de
sistemele de asezri, de tendin|ele moderne de abordare ale teritorialit|ii la
nivel interna|ional. Importan|a practic-aplicativ este dat de prezen|a unor
date exacte si reprezentative, a cror prelucrare prin diferite metode de
calcul si reprezentare grafic a ilustrat modul si gradul n care un spa|iu
urbanizat intervine si modific calitativ spa|iile adiacente.
7
La nivelul implementrii zonelor metropolitane este important de
luat n considerare si ncadrarea ct mai corect a spatiului ocupat de
franja rur urban, prin prisma fragilitti ecosistemlor prezente aici,
supuse unei presiunii antropice ridicate, direct proportional cu
dezvoltarea economic si dimensiunea demografic. Definit nu doar ca
zona cu activitti mixte ntre cele urbane si cele rurale, ea functioneaz
ca zon de tranzitie si ntre polul urban principal si polii urbani
secundari. Astfel, prin optica satisfacerii nevoii de alimente pentru piata
local franja trebuie s satisfac aceast cerere, pstrndu-si ns gradul
de naturalitate pentru a asigura o ct mai bun calitate a locuirii.
Metodologia aplicat n realizarea prezentului studiu a fost
aprofundat la cursurile masterului Managementul si Economia
Mediului la Universitatea Bocconi, Milano. Posibilitatea de a studia la
aceast prestigioas universitate mi-a fost facilitat de obtinerea bursei
de studiu acordat de ctre Euro Mediterranean Climate Change
Centre si Italian Ministery of the Environment, pentru realizarea de
activit|i de cooperare interna|ional n cadrul Protocolului Kyoto, cu
scopul reducerii emisiilor de gaze nocive mediului; Milano Italia si
CCMESI din cadrul Universittii din Bucuresti.
Trebuie s mentionez sprijinul acordat de Agentia Spatial
Francez prin suportul de imagini satelitare si a softurilor de prelucrare
a acestora ce mi-au fost puse la dispozitie de aceasta, n urma cstigrii
contractului de cercetare nr. 4269/2009, cu tema Land-Use Patterns in
the Rural-Urban Fringe of the City of Craiova, in the Context of
Climatic Changes (Beneficiar: Centre National dEtudes Spatiales
(CNES), Franta/parteneri in finantarea proiectului: Spot Image, ESRI,
UNESCO, DEFINIENS, ITT, NSPO, CRISP, DIGITAL GLOBE, ESA
European Space Agency).
Nu n ultimul rnd, as dori s mul|umesc doamnei Prof. univ. dr.
Maria Ptroescu pentru sprijinul acordat n realizarea acestui studiu,
pentru sugestiile si solu|iile pertinente pe care mi le-a oferit pe tot
parcursul pregtirii mele doctorale. De asemenea, adresez mul|umiri si
colegilor de la Catedra de Geografie din cadrul Facult|ii de Stiin|e
Sociale a Universit|ii din Craiova, care mi-au fost alturi.
8
CAPITOLUL 1
ANALIZA SPA|IILOR RUR-URBANE
1.1. Franja rur urban n cadrul sistemului teritorial de
ayezri
n cazul unei astfel de cercetri, trebuie abordat problema
sistematizrii, pe ct posibil, a termenilor utiliza|i n literatura de
specialitate n ceea ce priveste spa|iul de tranzi|ie urban rural, printr-o
analiz a terminologiei si a problematicii lingvistice interna|ionale, precum
si de a analiza metodele utilizate pentru delimitarea spa|iului sus men|ionat
folosind situa|ia diferi|ilor centri urbani interna|ionale, semnificativi pentru
analiza perimetrului rural urban.
Actorul principal n cadrul sistemelor de asezri este evident
oraul, care prin pozi|ia si rangul su influen|eaz, pe o mai mic sau
mai mare distan|, toate celelalte asezri. Prin definirea acestui termen
n Dic|ionarul de Geografie Uman se n|elege c aceast entitate este
un spajiu cu o concentrare a numrului de locuitori de la un prag
minim (ce difer de la stat la stat), cu o structur profesional
preponderent n sectorul terjiar i secundar, un spajiu caracterizat de
arhitectur specific i numrul mare de servicii oferite locuitorilor
(Erdeli et. al., 1999). Sintetiznd, putem spune c orasele sunt opusul
spa|iilor rurale, deoarece acestea sunt axate n prezent pe comer| si
industrie, pe cnd cele din urm pe cultivarea plantelor si cresterea
animalelor (F. Ratzel, 1896) subliniind aspectul demografic si anume c
sub pragul de 2.000 de locuitori asezarea este clasificat ca una rural.
Clasificarea activit|ilor este utilizat de ctre M. Aurousseau pentru a
definii spa|iile urbane prin faptul c n oras se prelucreaz, se cumpr
sau se vnd materiile prime si se realizeaz procesul instructiv
educativ universitar. Se desprind, astfel 3 dimensiuni ce trebuie luate n
considerare n cazul etichetrii urbane a asezrilor: dimensiunea
structurii profesionale; dimensiunea spa|iului construit (prin densitatea,
calitatea, distribu|ia cldirilor); dimensiunea demografic. Limita
extern a orasului n teritoriu este destul de usor de determinat, deoarece
caracteristicile sale sunt usor de observat, trdate fiind chiar de nume
sau de termenul de urbanism, ce si are originea n latinescul urbs, ce
avea semnifica|ia de arta de a construi orasul, fiind deci suprafa|a
ocupat de cldiri si infrastructuri tehnico-edilitare specifice orasului.
9
Problemele apar o dat cu ncercarea de determinare a limitelor
interne ale urbei, n special centrul i periferia urban, dar si a zonelor
func|ionale ale acesteia. Centrul este simbolul concentrrii activit|ilor
administrative si economico comerciale; desigur zonele reziden|iale
sunt la fel de facil de delimitat ca si vechile platforme industriale, astzi
nglobate orasului (dar dup cum vom vedea, acestea putnd fi
considerate ca fcnd parte din franja rur-urban, dac am evalua zonele
din punct de vedere al peisajului si mai ales dac aceste unit|i ar fi
dezafectate). n acest caz ce este periferia si unde o pozi|ionm?!
Credem c diferen|a sau localizarea acestea este n primul rnd legat de
utilizarea corect a termenului. Dac folosim periferia urban/ periferia
urbanului, atunci trimiterea este evident ctre spa|iul intern
urban/construit, iar dac utilizm periferia orasului atunci trimiterea este
ctre spa|iul situat n afara limitei urbane a orasului, ce apar|ine zonei
suburbane, constituind un indicator al presiunii urbane de extindere
asupra spa|iului nvecinat. Topologic, termenul de periferie indic
limita, marginea unui ceva ordonat (sistematizarea elementelor are
aceleasi caracteristici), iar axiologic indic modul sau zona prin care se
realizeaz depsirea limitelor (Stan, 2008). Literatura interna|ional
prinde arealul format de periferie att n interiorul urbanului (Canada,
Australia), ct si n exteriorul acestuia (Fran|a, Anglia), fiind acceptate
ambele variante, dar cu specifica|ia de periferie urban (adic periferia
construit, ca parte a urbanului) sau periferia orasului (acolo unde
re|elele tehnico-edilitare nu sunt prezente, iar condi|iile de locuire nu
sunt optime); cei doi termeni exprim lucruri diferite, periferia orasului
fiind mpr|it cu zona suburban.
Dincolo de limita urbanului se regsesc localitjile suburbane,
care prin specificul lor, sunt dominate de activitatea orasului si
constituie, n mare parte locul din care provine o bun parte din for|a de
munc pentru localitate. Caracteristic mai ales n SUA, zona suburban
reprezint locul unde se dezvolt noile cartiere reziden|iale si complexe
comerciale de tip shopping mall.
Se isc o nou dilem - localit|ile suburbane sunt incluse sau nu
periurban-ului; cei doi termeni fac referire la dou zone distincte sau la
aceeasi zon. Aria periurban este definit n legea 350/2001 ca:
suprafa|a din jurul municipiilor si oraselor, delimitat prin studii de
specialitate n cadrul creia se creeaz rela|ii de interdependen| n
domeniul economic, al infrastructurii, deplasrilor pentru munc,
10
asigurrilor cu spa|ii verzi si de agrement, asigurrilor cu produse
agroalimentare etc. Cheia dezlegrii acestei dileme credem c se rezum
la analiza structurii profesionale a locuitorilor, dar mult mai pregnant la
modul de utilizare a terenurilor si la modul de via| a comunit|ilor din
perimetrul respectiv. Se poate spune c zonele suburbane pot constitui
chiar si centre n interiorul zonei periurbane, centre-localit|i, ce se
remarc printr-o densitate mult mai mare a cldirilor, fa| de situa|ia
zonei periurbane n general unde densitatea cldirilor (mai ales
reziden|iale) este mult mai mic si utilizarea terenurilor este marcat de
preponderen|a practicrii agriculturii.
n definitiv, cele dou zone cu caracteristici complet diferite sunt
completate de zonele rurale, cu for|a de munc ocupat n sectorul primar.
Modul de utilizare a terenurilor este cel specific activit|ilor agricole, iar
modul de via| al locuitorilor specific rural. Rela|iile urban rurale sunt
Totalitatea rela|iilor care se stabilesc n cadrul sistemului de localit|i
urbane si rurale pe linia locuirii, a procesului de produc|ie agricol,
industrial etc. Cunoscnd aceste rela|ii, se pot determina fluxurile
convergente si divergente de popula|ie si bunuri ntre oras si teritoriul su
nconjurtor, se pot stabili capacit|ile mijloacelor de transport, ale
serviciilor colective, ale echiprilor n sistem, se pot evita fenomenele de
migrare masiv, respectiv de depopulare a unor zone rurale si de
suprapopulare a oraselor potrivit dic|ionarului de geografie uman.
Dic|ionarul de geografie uman defineste termenul de rururban
ca fiind aria situat ntre oras si rural, neprecizat ns cu exactitate
mare n spa|iu, iar func|iile urbane se mpletesc cu cele rurale. Practic
este redat, n mare defini|ia franjei rur urbane, dar fr a preciza
limitele si pozi|ia n cadrul sistemelor teritoriale, dect n sensul
descriptiv, de zon de tranzi|ie ntre cele dou extreme. The Oxford
Dictionary of Geography prezint termenul ca fiind zona de tranzi|ie
urban rural, dar si n bun parte ntre urban si suburbie, caracteristic
zonei fiind modul de utilizare a terenurilor (terenurilor de sport,
aeroporturilor, mall-urilor, parcurilor), ce dau o nuan| urban zonei
rurale. Limitele interne si cele externe ale acestei zone sunt cel mai
precis determinate prin metoda elaborat de ctre J ean si Calenge
(1997). Acestia propun o analiz a imaginilor satelitare pentru
delimitarea diferitelor tipuri de utilizare a terenurilor realiznd
distinc|ia la nivel de pixel a ceea ce este urban, rural si zon de tranzit.
Pragul dintre cele trei areale este dat de calculul prin care procentajul
11
preponderent red limita printr-un t test de diferen|iere a
continuumului rural-urban prezentat si de ctre Ianos si Heller (2006).
Franja rur urban ca termen, n literatura de specialitate a
cunoscut o varietate de muta|ii pn a ajunge la actuala utilizare.
Suprafa|a semirural situat la exteriorul perimetrului urban a fost
caracterizat astfel prin termeni ca areal ruralizat (Doherty), ex-urbs
(Spectorsky), suprafa| semiurban (Louv), tehnosuprafa| (Fishman),
suprafa| postsuburban (Garreau), pentru a ajunge n faza actual la
franja urban, sau chiar interfa|a urban rural.
n cazul |rilor asiatice, n special China, franja rur-urban este
definit ca suprafa| aflat dincolo de periferia urban/limita suprafe|ei
construite pn la regiunea cu specific rural. Termenul de franj este
preferat, n detrimentul celui de periurban, deoarece se consider c
for|a orasului altereaz caracteristicile franjei si nu viceversa, prin
ptrunderea caracteristicilor satului la oras sau n perimetrul franjei (Xu
Feng, 2004).
Revenind la regimul teoriei urbane (deoarece asa cum am
men|ionat mai sus, pentru o dezvoltare sustenabil, ariile din apropierea
oraselor trebuie privite ca un ntreg) politica economic liberal
consider c sistemele teritoriale se dezvolt prin capital privat cu o
parte capital public. Aceast situa|ie este legiferat de administra|ia
public n sensul protec|iei enviromentale si a dezvoltrii armonioase a
sistemului de asezri (Stone, 1993), asa cum vom putea constata din
analiza metodelor folosite pentru delimitarea, n cazul actualei cercetri,
a franjei rur urbane. Franja poate fi considerat nu doar o entitate
geografic situat ntr-o regiune metropolitan, dar si ca areal de
dezvoltare ierarhic ntre statutul rural si cel urban, pn la nglobarea
acestei suprafe|e n cadrul polului urban principal.
1.1.1. Criterii, metode utilizate n delimitarea franjei rur-
urbane la nivel internaional
O clasificarea recent a metodelor folosite n determinarea
limitelor rur-urbane a fost realizat prin cuantificare si sistematizare de
ctre Gallent, Andersson & Bianconi (2006), bazat pe frecven|a cu care
sunt utilizate aceste instrumente de ctre specialistii n domeniu. Ne
vom rezuma doar la cele mai des ntlnite si mai importante din punct
de vedere stiin|ific, clasificndu-le astfel:
12
1. Limita zonelor construite principiul de baz pentru fixarea
limitei interne a franjei este dictat de limita suprafe|ei construite,
specificul urbanului, pe cnd limita extern este dat de aria
rural. Aceast metod este utilizat de ctre Countryside Agency
- UK (2002), Bunker si Halloway Australia (2001), Foot Italia
(2000), Urban Planning Act, J aponia (1968).
2. Utilizarea terenurilor metod deja explicat succint anterior,
dezvoltat de ctre Weiguo si Tian (2002) si utilizat de ctre
ReUrbA UK si Olanda si Broughton UK (1996). Implic
analiza utilizrii terenurilor pentru a fixa limitele pe principiul
pixelilor, n form binar, unde dac 1 este atribuit celulelor n
care preponderent este urbanul si 0 este atribuit celulelor unde
preponderent este ruralul, atunci arealul de tranzi|ie apare acolo
unde valorile se combin, aici regsindu-se si franja rur urban
si implicit limitele sale.
3. Zone de tranzijie metod ce implic determinarea limitelor prin
analiza empiric a arealului de tranzi|ie ntre urban si rural ca
discontinuitate/ diferen|iere a spa|iului geografic; metoda a fost
utilizat de ctre Hite USA (1998).
4. Zone metropolitane este si cazul modelului Montreal, ce
utilizeaz caracteristicile func|ionale si structurale ale unit|ilor
teritorial administrative dintr-o zon metropolitan pentru a fixa
limitele diferitelor zone din perimetrul studiat.
5. n interiorul ruralului o situa|ie mai pu|in ntlnit, prin care
func|iile urbane se regsesc ntr-un perimetru eminamente rural
ca urmare a delocalizrii, principiul cel mai des utilizat fiind acela
al densifierii cldirilor si a suprafe|elor construite n general
(Heimlich &Anderson, 2001).
6. Urbanul ntlnete ruralul este situa|ia n care continuumul
urban a aprut de o perioad ndelungat de timp, iar analiza
infrastructurii tehnico edilitare existente si a serviciilor oferite
popula|iei defineste limitele franjei; specificm c n acest caz se
ntlnesc situa|ii cnd franja tradi|ional poate s lipseasc.
7. Zone de presiune se manifest sub forma umbrei urbane, prin
care orasul exercit o presiune asupra regiunilor nvecinate si
implic studierea influen|ei pe care centrul si periferia urban o
au asupra zonelor nvecinate, prin influen|a pe care o capt cea
din urm pentru strpungerea limitelor.
13
8. Populajia este un indicator des utilizat n studiile de geografia
asezrilor, prin analiza structurilor demografice si a distribu|iei
acestora n spa|iu. Un exemplu, n acest sens este reprezentat de
zonele de influen| urban, pe baza valorilor densit|ii
demografice (Fig. 1). Aceasta poate fi realizat n sistem GIS prin
utilizarea teritoriilor administrative si a numrului total de
locuitori. Prin interpolare si analiz voronoi se ob|in izolinii ce
delimiteaz arealele cu diferite valori ale acestei influen|e. Se
realizeaz astfel si o analiz a dinamicii parametrilor n timp, dar
si a prezentului, prin suprapunerea diferitelor valori utilizate
(structura demografic, structura profesional, educa|ional,
numrului de locuitori, de autovehicule posedate etc.) a ceea ce
sunt ariile ce constituie o zon metropolitan.
Fig. 1. Zonele de influen| urban identificate pentru franja rur-urban a
Craiovei utiliznd densitatea demografic (Avram, 2009)
14
9. Politica teritorial administrativ este restrictiv prin stabilirea
limitelor franjei prin puterea decizional de a impune restric|ii n
dezvoltarea pe orizontal sau permisiv n func|ie de capacitatea
de sustenabilitate a teritoriului. Metoda poate fi aplicat prin
utilizarea modelului propus de Alonso (1964), n care limita
urban rural este dat de optimul rentei agricole vs. chiria
imobiliar, care fr o politic administrativ restrictiv poate
conduce la extinderea nefundamentat pe orizontal a orasului.
Asa cum se observ n Fig. 2, valoarea chiriei imobiliare crescnd
(curba de valori C), pe fondul extinderii urbane si a unei calit|i
mai ridicate a vie|ii n zona franjei, conduce la renun|area la
venitului realizat prin renta agricol pentru ob|inerea unui venit
mai mare dintr-o poten|ial chirie imobiliar. Limita intern a
franjei migreaz astfel spre exterior de la UF1 la UF2. Aceast
metod este extrem de precis pentru fixarea limitei interne, dar
mai pu|in precis pentru cea extern, datorit diferen|elor mici ale
rentei rural-rural.
Fig. 2. Determinarea limitelor franjei prin analiza rentei agricole vs. chiria
imobiliar (prelucrare dup modelul Alonso, 1964) (B=valoarea rentei nainte
de extinderea urban, C= valoare rentei dup extindere, UF= limita franjei,
R=valoarea rentei)
15
10. Economia este liantul civiliza|iei actuale. Printr-o politic
restrictiv si de conservare a ariilor naturale din centura verde -
galben a orasului, se determin o crestere a valorii terenurilor din
perimetrul franjei rur-urbane (Fig. 3). Metoda implic utilizarea
principiilor de microeconomie ce ajut att la determinarea limitei
intern, ct si a celei externe a franjei prin analiza cererii si ofertei
si a monitorizrii pre|urilor terenurilor.
Fig. 3. Efectul extinderii urbane asupra valorii terenurilor
(B=valoarea terenurilor nainte de extinderea urban, C= valoare terenurilor
dup extindere, UF= limita franjei, aleas n mod aleatoriu, A1=prejul inijial
al terenului, A2= prejul dup extindere)
Sursa:Pacione M., 1999)
11. Accesibilitatea ca metod de studiu a limitelor franjei se traduce
prin studierea calit|ii, cantit|ii si distribu|iei infrastructurii
rutiere, care prin natura sa este factor de limitare a franjei sau
purttor de expansiune de-o parte si de cealalt a cii de acces,
dar si pe toat lungimea sa prin capacitatea de a micsora
distan|ele ctre locul de munc; de exemplu, infrastructura
feroviar prin posibilitatea de a reduce distan|ele, dar numai prin
existen|a unor garnituri permanente la intervale de timp
favorabile si prin opririle la intervale regulate; liniile de
16
tramvai/metrou au acelasi impact si pot fi luate n considerare
pentru determinarea limitelor franjei rur urbane.
12. Peisajul ca valoare de continuitate geografic poate fi folosit ca
metod de determinare a limitelor spa|ial - teritoriale. Nota
peisajului dominant de tranzi|ie ridic ns unele probleme n
sensul exemplului oferit de cile ferate ce introduc franja n
interiorul spa|iului urban, prin coridoarele pe care le creeaz,
impunnd aspectul peisajului franjei.
13. Modul de viaj este definitoriu acolo unde limita este
supus unor interferen|e si unde se poate analiza acest
aspect, deoarece presupune existen|a unei locuiri
permanente si a unei vie|i sociale exprimate la nivel de
comunitate.
1.1.2. Evoluia spaiilor din franja rur-urban
Indiferent de provenien|a locuitorilor ce se stabilesc n perimetrul
franjei, dezvoltarea/ expansiunea urban n spa|iul de tranzi|ie rural
urban se realizeaz n trei moduri distincte (Fig. 4): dezvoltare urban
periferic, prin depsirea limitelor urbane alipind spa|ii construite la cele
deja existente beneficiind de infrastructura rutier urban pn la limita
urbanului, dar dincolo de aceasta fiind de o calitate mult mai slab sau
chiar lipsind n spa|iile noi dezvoltate; dezvoltare urban liniar,
ncurajat de existen|a arterelor de circula|ie rutier sau feroviar ce
leag centrul urban principal de celelalte asezri urbane din regiune, n
acest caz dezvoltare se realizeaz de-o parte si de alta a infrastructurii ce
condi|ioneaz astfel acest tip de dezvoltare. Dezvoltarea urban
policentric monospecializat, se realizeaz ndeosebi n cazul
dezvoltrilor imobiliare de tipul cartierelor reziden|iale private, cu
circuit nchis, dar si n cazul dezvoltrii industriale semiplanificate.
Aceast expansiune urban se realizeaz cu precdere n spa|iul franjei
urbane, gradual invadnd franja rural, ce genereaz la rndul ei o
expansiune a franjei rur urbane spre spa|iul eminamente rural. Datorit
expansiunii urbane parcelarea terenurilor este tot mai accentuat, iar
valoarea economic a acestora este tot mai ridicat pe msura ce ne
ndeprtm de spa|iul rural si ne apropiem de limita urban.
17
Fig. 4. Tipuri de expansiune urban n perimetrul franjei rur-urbane
(prelucrare dup Geocase, London)
1.1.3. Urbanizarea yi spaiile nvecinate
Consumul unei suprafe|e tot mai mari din arealele
rurale/suburbane sau periurbane n scopul extinderii orasului presupune,
o dat ce se depseste pragul de suportabilitate, o degradare a calit|ii
vie|ii si implicit a mediului n ambele spa|ii. Cuantificarea efectului
urban, care este vzut de ctre economisti ca un aspect pozitiv de
dezvoltare, poate fi folosit si ca indicator environmental pentru
surprinderea extinderii spa|iale a efectului de oras.
Expansiunea urban ncepe de cele mai multe ori prin deplasri
ocazionale, n scop recreativ n perimetrul franjei. Aprecierea calit|ii
mediului oferit de spa|iul franjei poate reprezenta un factor decisiv n
hotrrea de a coloniza acest spa|iu, chiar dac n majoritatea
cazurilor franja reprezint un loc al degradrii si un spa|iu care nu
beneficiaz de o planificare teritorial propriu zis.
Principalele moduri de utilizare a terenurilor, impuse de spa|iul
urban n spa|iul nvecinat al franjei rur urbane sunt: facilit|i pentru
managementul deseurilor; extrac|ia de materiale; produc|ia si distribu|ia
18
energiei; infrastructura de transport; spa|ii recrea|ionale; dezvoltarea
comercial; arii naturale sau seminaturale; dezvoltarea reziden|ial;
instala|ii zootehnice; spa|ii agricole; spa|ii de conservare a patrimoniului
arheologic.
1.1.4. Habitatele umane Provocri contemporane
Se poate spune c globalizarea, desi distruge barierele teritorial -
administrative n comer|, pe de alt parte reduce dimensiunea na|ional
si o valorific pe cea local prin produc|ia de bunuri, dar si la nivelul
pie|elor de consum. Decizia de localizare a produc|iei se realizeaz prin
reducerea costurilor de produc|ie si a celor de transport, prin
eficientizarea costurilor, pentru economiile n criz. Perioada de
redresare a economiilor globale a impus o mai mare pruden|
managerial ce implic si sustenabilitatea pe termen lung a afacerilor
prin optica LCA (Life Cycle Anallysis) a auditului ambiental sau chiar a
certificrilor ambientale de tipul EMAS (promovat de UE) si ISO
14001. Astfel, ntr-o pia| liber cum este cazul UE, Europa tinde s
devin o regiune a oraselor mai mult dect o regiune a na|iunilor,
ntorcndu-ne oarecum n Evul Mediu. Orasele - cet|i medievale
cptau putere pe msur ce crestea capacitatea lor productiv de
bunuri, crescnd demografic, mpingnd astfel limitele terenului utilizat
pentru agricultur din prisma necesit|ii de alimente; orasele
contemporane prin ncercarea de a utiliza energii regenerabile,
implementate local, devin autonome de exterior si prin eficientizarea
consumului de bunuri, servicii. Asa cum am men|ionat deja, economia
global d putere crescut oraselor, acestea devin autosuficiente din
punct de vedere energetic si alimentar cptnd o putere politic din ce
n ce mai mare. Pericolul pentru |esutul urban si sistemul de asezri, n
dezvoltarea lor pe orizontal este acela al polurii si al riscului social.
1.2. Modelul Montreal de studiere a ariilor rur urbane
Administra|ia zonei metropolitane Montreal propune un sistem
avangardist, structural logic pentru managementul integrat al orasului
si a franjei sale rur urbane. Acest model permite delimitarea zonelor
metropolitane n func|ie de caracteristicile func|ionale si structurale ale
asezrilor. Delimitarea aglomerrilor urbane porneste de la analiza
19
produc|iei vs. consum si de la venituri vs. consum. Astfel se analizeaz
structura arealului privind complexitatea spa|iului geografic,
centralitatea asezrilor n raportul lor cu sistemul de asezri,
compactivitatea spa|iilor urbanizate precum si porozitatea creat de
acestea.
Revenind la modelul Montreal si al zonei sale metropolitane (Fig.
5), acesta presupune un pol urban principal de care administrativ apar|in
o serie de localit|i suburbane si o serie de poli urbani secundari ce au
diferite tipuri de conexiuni cu polul urban principal. Franja rur urban
se extinde de la limita suprafe|ei construite a polului urban principal,
incluznd localit|ile suburbane, pn la contactul cu franja rur urban
a polilor urbani secundari. De fapt, franja rur urban a polilor
secundari, dinspre polul urban principal face parte din umbra urban,
deoarece existen|a si dezvoltarea sa este condi|ionat ntr-o bun msur
tot de polul urban principal.
Fig. 5 Modelului spa|ial Montreal aplicabil franjei rur-urbane a orasului
Craiova
20
1.3. Orayul yi franja sa rur urban, soluie ecocompatibil
prin optica managementului integrat al mediului
Managementul integrat al mediului presupune o gestionare a
resurselor prin optica eficien|ei si eficacit|ii deciziilor luate de ctre
administra|ia public. Pentru a n|elege importan|a franjei pentru oras,
trebuie cunoscute func|iile pe care aceasta le poate ndeplini si
importan|a sa pentru comunitatea local. Printre cele mai semnificative
func|ii ale franjei se numr (Gallent et. al., 2006):
A. Func|ia ecologic
B. Func|ia economic
C. Func|ia sociocultural
D. Func|ia istoric
E. Func|ia peisagistic
Analogia organic indic faptul c sntatea spa|iului
metropolitan depinde de: eficien|a transporturilor, arterele organismului
metropolitan; administra|ia local, cu func|ia de creier a organismului;
infrastructura tehnico edilitar, ca artere de evacuare a deseurilor.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametrii comport n mod automat un
rspuns de adaptare a celorlalte dou componente, n ncercarea de
restabilire a echilibrului dinamic a ntregului sistem. Prin urmare
recomandrile fcute autorit|ilor sunt cele elaborate de Stretton (1970)
sub forma urmtoarelor virtu|i urbane:
- Complexitatea integrat func|ional
- Diversitatea
- Contrastul
- Schimbarea si regenerarea
1.4. Criterii de delimitare yi evaluare a gradului de
urbanizare n spaiul franjei rur-urbane a orayul
Craiova
Fiind zona de tranzi|ie urban rural, n care activit|ile celor dou
tipuri de asezri creeaz un mix, gradul de urbanizare determin limita
franjei. n func|ie de aceleasi caracteristici este determinat chiar si
limita ntre franja intern si cea extern. Acest gradient de urbanizare
este definitoriu, dar lund n considerare modelul Montreal, putem
21
include n spa|iul franjei pe lng polul urban principal si polii urbani
secundari. Rela|iile polului urban principal cu celelalte orase nvecinate
pot fi de natur:
A. Economic, pentru rela|ia cererii si a ofertei, circuitul financiar,
localizarea unit|ilor de produc|ie si a centrelor de afaceri;
B. Politico administrativ, pentru descentralizarea administra|iei
la nivelul zonei metropolitane, regiunii de dezvoltare, jude|ene
sau chiar viceversa prin concentrarea factorilor de
administra|ie local;
C. Demografic, prin numrul de locuitori ai asezrilor urbane, dar
si rurale, structura acestora pe grupe de vrst, profesional
etc.
1.4.1. Gradientul urban
Cuantificarea datelor n ceea ce priveste gradientul urban rural
se concentreaz pe trei piloni:
1. Variabilele demografice, ce con|in valori statistice
pentru densitatea demografic, nivelul de educa|ie etc.
2. Variabile fizice, cu date despre densitatea infrastructurii
rutiere, spa|iul oicumenizat etc.
3. Variabile fractale. Acestia au fost aplicati n cazul
orasului Craiova pentru determinarea gradului de
urbanizare si stabilire a limitelor ntre franja intern si
cea extern.
1.4.2. Modelul Theobald
Acest model (Theobald, 2004) pentru determinarea gradientului
permite o corelare rapid a gradului de urbanizare si permite corelarea
acesteia cu influen|a asupra componentelor mediului. Acest model se
bazeaz pe 6 tipuri de msurtori prin care poate fi determinat
gradientul:
1. Subiective, ce |in de factorii locali (condi|ionri istorice,
culturale, topografice, climatice, geosistemice etc.);
2. Distanja de la CBD, pe care majoritatea cercettorilor o
integreaz n acest tip de determinri, ea variind n func|ie
22
de suprafa|a polului urban principal si puterea economic a
acestuia;
3. Utilizarea terenurilor, prin extragerea modului de utilizare de
pe imagini satelitare sau, dac se lucreaz la nivel
administrativ, din datele de cadastru.
1.4.3. Determinarea nivelului de urbanizare n franja rur
urban
Acest indicator permite determinarea gradientului, de la polul
urban principal ctre zona rural, de urbanizare, lund n calcul o serie
de nou elemente ce pot fi analizate att la nivel de unitate teritorial
administrativ, ct si la nivel de grid (de diferite dimensiuni). n practic,
datele statistice sau diversele formule, metode aplicate pentru fiecare
element luat n calcul poate genera un model spa|ial ce poate fi utilizat
n delimitarea franjei.
Izocronele, folosite pentru evaluarea gradului de urbanizare,
rezult att la nivelul infrastructurii rutiere calculat ca timpul ce
trebuie utilizat pentru a parcurge distan|a pn la centrul polului urban
principal. Pentru Craiova valorile difer n func|ie de calitatea pturii
asfaltice, a numrului liniilor de rulare pe sensul de deplasare, gradul de
blocaje n trafic, limitele de vitez impuse pe artere, precum si de
prezen|a altor localit|i. Acest element poate fi interpretat si ca distan|a
pe care trebuie s o parcurg persoanele pentru a avea acces la
infrastructura rutier, calculat ca buffer de o parte si de alta a
infrastructurii rutiere, fiind un important aspect al gradului de
accesibilitate la mijloacele de transport n comun. n cazul Craiovei si
spa|iul franjei rur urbane valorile izocronelor calculate (Fig. 6) cu
ajutorul softului ArcGis, extensia Spatial Analysis, arat c intervalul de
deplasare (de la punctul zero al orasului) de 3 10 minute are limite pe
arterele principale de circula|ie la grani|a administrativ a orasului
Craiova si a localit|ilor suburbane, cu o extensie mai redus n partea
de nord si mai extins n partea de sud, chiar pe teritoriul comunei Malu
Mare. Intervalul de 11 18 minute se dezvolt relativ concentric de
oras, datorit unui sistem de ci rutiere ce leag orasul de regiunea n
care este localizat printr-o difuzie la 360; intervalul 19 26 minute are
o extensiune n partea de nord datorit unui sistem rutier cu dou sensuri
de mers si a unei limite maxime de 70 km/h, n localit|i, iar n partea de
23
sud datorit unui numr mai mic al autovehiculelor ce se deplaseaz pe
aceast direc|ie.
Fig. 6 Valoarea izocronelor considerat de la centrul orasului Craiova
Acest interval include comunele Isalni|a, Breasta, Bucov|,
Podari, |uglui, Teasc, Ghindeni, Cosoveni, Robnesti, Pielesti,
Ghercesti, Simnicul de Sus si Mischi (doar n partea de sud a comunei);
dezvoltarea izocronelor continu pn limita franjei, adic la intervalul
n care pentru a atinge destina|ia respectiv este nevoie de 55 minute,
care corespunde pr|ii de nord a comunei Melinesti (la limita nordic a
24
franjei) si la sud de orasul Segarcea. Concluzia care se desprinde este
aceea c n perimetrul franjei plecnd din centrul polului urban principal
ctre orice punct al zonei metropolitane timpul parcurs ar trebui s fie
(respectnd viteza legal) de sub 55 minute. Accesibilitatea la
principalele artere rutiere de comunica|ie n spa|iul franjei rur urbane a
Craiovei poate fi analizat si prin prisma buffer-ului creat cu acelasi soft
men|ionat mai sus, de-o parte si de alta a infrastructuri pe intervale de
500 m pn la 3 km (Fig. 7).
Fig. 7 Accesibilitatea la infrastructura rutier
25
Gradul de accesibilitate este destul de ridicat pentru toate
asezrile din acest spa|iu, cum demonstreaz modelarea, singurele areale
cu un grad mai redus de accesibilitate fiind: Valea Almjelului, n partea
de nord (pe teritoriul comunelor Brdesti, Goiesti, Almaj), lunca J iului
de pe teritoriului comunelor Drnic Calopr Teasc - Bratovoiesti,
precum si partea de vest a teritoriului administrativ al orasului Segarcea
si partea de est a comunei Leu. Variabila izocronelor poate fi aplicat si
pentru infrastructura feroviar ca valoare calculat a timpul de
parcurgere a distan|elor ntre gara orasului Craiova, haltele acestui oras
si legturile cu polii urbani secundari ai zonei metropolitane, sau
diferitele sta|ii din perimetrul franjei rur urbane. Modelarea de tipul
buffer-ului de o parte si de alta infrastructurii feroviare (Fig. 8) (pentru
aceleasi distan|e ca n cazul infrastructurii feroviare) elimin dubiul de a
introduce n franja rur urban orasul Segarcea ca al treilea pol urban
secundar datorit prezen|ei grii ca punct de legtur a polului urban
principal cu periferia regiunii reprezentat de orasul Calafat, dar si a
comunei Leu de aceast dat ca legtur feroviar a polului urban
principal cu orasul Caracal si mai departe cu capitala |rii.
Influenja urban este cuantificat prin analizarea rela|iilor ce
se instaureaz ntre polul urban principal si regiunea n care acesta este
situat. n cazul orasului Craiova, studiile recente (Rey et. al., 2006),
arat c aria de polarizare ndeprtat se ntinde n nord pn la Turceni,
intr n perimetrul jude|ului Mehedin|i asupra primelor comune de la
contactul cu jude|ul Dolj (pe drumul european ce leag Craiova de
Timisoara), n jude|ul Vlcea pn la limita asezrii Blcesti, iar n
J ude|ul Olt cuprinde chiar resedin|a de jude| - Slatina si orasele Bals si
Caracal. n schimb, zona de polarizare apropiat, care intereseaz n
mod deosebit delimitarea franjei rur urbane, include orasul Bals si
Segarcea, dar nu si orasul Filiasi. Zona de expansiune urban pune n
eviden| teritoriul n care s-a constatat o polarizare a activit|ilor ubane,
prin dezvoltare reziden|ial sau economic, pe teritoriul comunelor
Crcea, Malu Mare, Podari, Bucov| n sud; Isalni|a, Simnicul de Sus n
partea de nord si Pielesti n partea estic.
Utilitjile publice utilizate ca indicator al gradului de urbanizare
se exprim prin prezen|a acestora pentru teritoriul respectiv sau al
asezrii respective. Incluse n spa|iul franjei vor fi acele asezri care au
cel pu|in un tip de astfel de facilit|i ca: alimentarea cu ap potabil,
sistem de canalizare si alimentarea cu gaz metan. Analiznd aceste
26
caracteristici pentru franja rur urban putem constata c n ceea ce
priveste alimentarea cu ap potabil este prezent n majoritatea
teritoriului administrativ, chiar dac anumite sate nc mai duc lipsa
acestei utilit|i; canalizarea este utilitatea ce va trebui edificat n
urmtorii ani pentru c, dac aceasta este prezent n localit|ile urbane,
n cele rurale lipseste; alimentarea cu gaze este de asemenea prezent n
majoritatea teritoriului, doar comuna Bralosti|a si orasul Segarcea nu
implementat nc acest serviciu.
Fig. 8 Accesibilitatea la trama feroviar
27
Valoarea terenului exprimat prin raportul dintre valoare
terenului pentru uz agricol si cel al pre|ului chiriilor. Acest indicator
exprim limita, la un anumit punct n timp, n care este inevitabil
urbanizarea si se suprapune ntr-o bun msur cu franja rur urban
intern. Acestea fiind luate n considerare, pentru acest indicator putem
considera c pre|ul terenului si al chiriei exprim faptul c pe teritoriul
comunelor Podari, Bucov|, Breasta, Isalni|a, Simnicul de Sus,
Ghercesti, Crcea, Pielesti si Malu Mare este mai valoroas dezvoltarea
reziden|ial (pentru vnzare sau nchiriere), dect utilizarea agricol a
terenurilor. Tendin|a de a urma trendul vnzrii terenurilor si prinderea
acestora n dezvoltrile imobiliare va continua o dat cu cresterea
economic n acest areal. n celelalte administra|ii rurale este n
continuare rentabil ca terenurile agricole s fie pstrate pentru acest
scop, chiar dac valorificare produselor nu este nc echitabil la nivelul
investi|ii/ beneficii. Poli urbani secundari nu au nc puterea economic
de a introduce o urbanizare accentuat n spa|iul franjei lor interne.
Migrajia zilnic exprimat prin valoarea navetismului, adic a
celor care se deplaseaz regulat pentru locul de munc, activit|i
comerciale n polul urban principal. Sunt un indicator special pentru
rela|ia polului urban principal cu franja sa, n interiorul zonei
metropolitane. Cuantificarea sa este totusi destul de dificil de apreciat.
n ncercarea de a evalua migra|iile zilnice ctre Craiova am apreciat
valorile n func|ie de transportul public al jude|ului Dolj, dar si
estimrile privind transportul cu mijloacele private de transport extrase
din valoarea traficului rutier la intrarea n spa|iul polului urban principal
(Avram, 2010). Mai trebuie specificat c trebuie fcut distinc|ia ntre
persoanele care se deplaseaz zilnic ctre capitala zonei metropolitane si
fluxurile totale de persoane si chiar de persoanele n tranzit. Cum a
reiesit si din buffer-ul pentru infrastructura rutier franja intern este
aria de provenien| a migra|iei zilnice att cu mijloace de transport n
comun, ct si cu mijloacele private.
Populajia non agricol statistic determinat din grupa
persoanelor active ponderea persoanelor care nu sunt ocupate n
activit|i agricole. Interpretarea cartografic a acestui indicator
demonstreaz continuitatea spa|iului franjei, n interiorul limitelor si
dispari|ia acesteia dincolo de perimetrul acesteia. Gradul redus al
persoanelor ocupate n sectorul primar, din totalul persoanelor angajate,
28
pentru polul urban principal, ct si pentru polii urbani secundari; valori
mai ridicate n localit|ile din franja intern si la cotele cele mai mari
din spa|iul franjei restul de localit|i.
Densitatea populajiei ca numr de locuitori pe o suprafa|
determinat. Densitatea pentru polul urban Craiova si a franjei sale rur
urbane arat tiparul asteptat n care valorile ridicate se nregistreaz de-a
lungul infrastructurii de transport ce leag polul urban principal de poli
urbani secundari. Aceasta demonstreaz continuitatea conexiunilor
dintre asezrile urbane din perimetrul studiat. Acolo unde prezen|a
uman este ridicat implic si un grad mai mare de antropizare a
mediului.
Activitjile primare/secundare/terjiare ca indicatori ai func|iilor
asezrilor pentru a stabili gradul de urbanizare sau ruralitate al acestora.
n ceea ce priveste sectorul primar compara|ia anului 1992 si a anului
2002, demonstreaz faptul c polii urbani ai franjei au un grad sczut al
persoanelor ocupate n acest sector (desi cu valen|e mai ridicate, raportat
la totalul celor angaja|i Segarcea si Bals). Valorile cele mai mici, se
regsesc din nou n spa|iul franjei interne a Craiovei, iar cele mai
ridicate n zona de cmpie a franjei pe teritoriul administrativ al
localit|ilor rurale. Compara|ia dintre cei doi ani de recensmnt
surprinde oarecum prin faptul c numrul celor ocupa|i n acest sector
este n crestere, att n zona rural de cmpie ct si n cea piemontan.
Trecerea informa|iilor, a datelor prin filtrul indicatorilor
men|iona|i, tinnd cont de diversele restrictionri (Fig. 9), a facilitat
delimitarea franjei rur urbane ct mai obiectiv n spa|iu, dar si
delimitarea intern a diferitelor zone ale franjei. Astfel cum am amintit
deja avem (Fig. 10):
1. Pol urban principal Craiova;
2. Poli urbani secundari - Bals, Filiasi, Segarcea;
3. Franja intern a: Craiovei localit|ile suburbane
- comunele: Breasta
Bucov|
Podari
Malu Mare
Crcea
Pielesti
Simnicul de Sus
Isalni|a
29
Balsului comunele Pielesti
Filiasului comunele Bralosti|a, Brdesti,
Melinesti
Segarcei Calopr si Drnic
4. Franja extern format din comunele: Sciesti, Co|ofenii din
Fa|, Co|ofenii din Dos, Almaj, Goiesti, Mischi,
|uglui, Teasc, Bratovoiesti, Ghindeni, Cosoveni, Leu
Fig. 9 Principalele condi|ionri n delimitarea franjei
Situa|ia comunei Pielesti de a fi inclus si n franja intern a
orasului Craiova, dar si a Balsului deriv din faptul c aceasta este
singura care se interpune ntre cele dou localit|i urbane si suport
influen|a ambelor centre. Franja extern este axat pe teritoriul
administrativ al comunelor cu un grad mai mare de ruralitate, dar fiind
situate la exteriorul franjei polii urbani secundari si franja intern a
acestora (din ecua|ia franjei rur urbane a Craiovei) poate fi considerat
ca franj extern n raport cu polul urban principal.
30
Fig. 10 Franja polilor urbani secundari
31
CAPITOLUL 2
EVOLU|IA N TIMP $I SPA|IU A LIMITEI URBAN-
RURAL
2.1 Perioada antic yi medieval
Atestarea cet|ii Pelendava este confirmat de o serie de studii
arheologice ca fiind asezmntul preroman de la Crligei, pe partea
dreapt a J iului, n marginea de sud vest a orasului Craiova. Originalul
Tabulei Peutingeriana (Fig. 11), creat la nivelul anului 224 e.n.
confirm, o dat n plus, existen|a acestei cet|i. Harta este realizat pe o
fsie de pergament cu o lungime de aproximativ 7 m si o l|ime de 34
cm si nu are un sistem de proiec|ie propriu, cuprinznd drumurile
imperiului roman, oficiile postale si distan|ele. Pe aceasta, cetatea
Pelendava, apare la o distan| de 106 km de Drobeta si 58 km fa| de
Romula.
La nivel de oiconim nu exist nici un fel de dubii cu faptul c
originea numelui de Pelendava este de fond traco get. Rdcina
numelui este considerat cuvntul peled ce corespundea semnifica|iei
de umed sau a curge (Pospai, 2003), iar situa|ia terenului si a
caracteristicilor topografice din perimetrul orasului Craiova n culoarul
J iului corespunde acestei descrieri.
Fig. 11 Fragment al Tabulei Peutingeriana cu localizarea cet|ii Pelendava
(sursa: tibiscum.uvt.ro/harti/tabula.jpg)
n documentele cartografice din perioada primei atestri
documentare a urbei, sec. XIV XV, Craiova apare cu o serie de mosii
si cu un numr redus de cldiri. Principalele mosii, din perimetrul ce
poate fi considerat al viitorului oras, erau: Mosia Craiovestilor Neagoe,
Proprietatea Buzestilor si Mosia Domneasc (Fig. 12). Greu de spus, n
aceste condi|ii ce poate fi considerat franj si mai dificil fiind
32
precizarea n spa|iu a limitei acesteia. Analiza hr|ii permite totusi
localizarea suprafe|elor oicumenizate si ntr-o oarecare msur chiar si
condi|iile naturale de relief.
Fig. 12 Craiova n secolele XIV-XV
(prelucrare dup: Reconstituire plan Craiova secolele XIV XV, Arhivele Olteniei)
n aceast perioad se mresc suprafe|ele de|inute de boieri si
mnstiri, ce ajung s de|in numeroase asezri rurale din jude|ul Dolj.
Un exemplu elocvent este documentul din 1707, prin care domnul
druia mnstirii Hurez mosia Craiovi|a, dominnd produc|ia de cereale,
33
dar si viticultura si cresterea animalelor. Se nmul|esc meseriasii si iau
nastere primele bresle, cele ale lumnrilor si spunarilor, pentru ca
ulterior s apar si cele ale brutarilor si lutarilor. Urbea se dezvolt si
printr-o serie de construc|ii edilitare prin munca mestesugarilor ce
dezvolt: poduri de brne, canale pentru alimentarea cu ap, se
nfiin|eaz noi fntni, se instaleaz un ceas n turnul de la biserica
mare (Georgescu et. al., 1977 apud. Popacostea). Perioada secolului al
XVIII-lea (Fig. 13) este semnificativ pentru dezvoltarea spa|ial a
asezrii prin edificarea Casei Bniei (1699); bisericile Tuturor Sfin|ilor
(1700), Sf. Ilie (1720), Mnstirea Obedeanu (1730); cele 7 fntni;
hanurile Hurezului, Ciobacului, Hagi Enus, Paharnicului Nicolae; s-a
introdus iluminatul cu pcur; serviciul postal; spitalul Obedeanu (1754
1794).
Fig. 13 Centrul orasului Craiova n anul 1780
(Sursa: Buce-Rduj, 2008 dup harta realizat de D. Blaa)
34
2.2. Perioada modern yi industrial
n ciuda progresului economic, n plan social nu se constat
acelasi progres, sistemul medical de exemplu fiind reprezentat de doar
12 medici, care trebuiau s asigure asisten| medical popula|iei
ntregului jude|, raportul fiind astfel de 1 medic la aproape 17.000
locuitori. n schimb, nv|mntul public urban s-a dezvoltat, n 1862
func|ionnd 8 scoli primare (18 profesori si peste 1.000 elevi) si 1
colegiu central (14 profesori si 140 elevi). Dezvoltarea industrial,
comercial si edilitar la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputului
secolului al XX-lea (Fig. 14). La sfrsitul acestui secol si nceputului
secolului al XX-lea, orasul Craiova numra o popula|ie de peste 40.000
locuitori. Via|a economic era marcat de prezen|a unor mici fabrici de
produse chimice si metalurgice, de masini si unelte agricole etc. pentru a
satisface nevoile agriculturii din zona Olteniei. Aproape toate
stabilimentele industriale din Craiova se axau pe prelucrarea produselor
agricole, aceasta fiind caracteristica principal a industriei orasului.
Fig. 14 Craiova la nceputul secolului al XX-lea
(prelucrare dup planul oraului Craiova sec al XX-lea Arhivele Olteniei, Fond V)
35
2.3. Dezvoltarea orayului dup al doilea rzboi mondial
Dezvoltarea economic si social a municipiului Craiova s-a
bazat si pe faptul c orasul a devenit un important centru de cercetare
stiin|ific, realizat n institute de cercetare de profil pentru industria
electrocasnic n cadrul Institutului de cercetri si proiectri al Centralei
industriale de masini si aparate electrice, pentru industria chimic n
cadrul Centrului de cercetare pentru ngrsminte chimice si produse
speciale, pentru sistematizare si construc|ii n cadrul Institutului de
proiectri al jude|ului Dolj (Fig. 15). Un puternic centru de cercetare n
domenii diferite fizic, chimie, tehnologie si construc|ii de masini,
automatic si ac|ionri electrice, pomicultur, zootehnie, viticultur,
organizare si planificare teritorial etc., s-a dezvoltat n cadrul
Universit|ii din Craiova.
Fig. 15 Evolu|ia spa|ial a orasului Craiova ntre 1790 si 1990
(prelucrare dup Atlasul Romniei, 1979)
36
2.4. Limita rural urban n perioada economiei de pia
(1990 2010)
Dup anul 1990 dezvoltarea spa|ial a orasului Craiova nceteaz
s mai prospere. n primii ani de dup cderea regimului comunist creste
numrul de locuitori, dar fr o intensificare a dezvoltrii spa|iilor
reziden|iale. Industria, ntr-un ritm lent, din cauza lipsei comenzilor
ncepe s intre n colaps. ncep marile convulsii sociale, n care pe de o
parte se mbog|esc un numr redus de locuitori, dar cea mai mare parte
a locuitorilor face din ce n ce mai greu fa| cheltuielilor lunare. Astfel
dup atingerea pragului maxim de locuitori, nregistrat n anul 1990,
trendul ultimilor douzeci de ani este de scdere al locuitorilor.
nchiderea majorit|ilor platformelor industriale a dus la disponibilizri
n mas. n aceast situa|ie se gseste n cteva rnduri Fabrica de
Automobile, preluat ini|ial de Daewoo, iar de dat mai recent Ford.
Func|ioneaz la nivel de mentenen| Fabrica de Avioane, S.C.
Electroputere sau chiar DoljChim. Destructurarea marilor platforme
industriale este confirmat de faptul c pe suprafa|a acestora apar alte
unit|i cu profil ter|iar (Hotel Helin pentru Fabrica de Avioane, Mall
Auchan pentru Platforma Electroputere etc.). Astfel, ncepe perioada
emigra|iei for|ei de munc ctre statele Uniunii Europene si America,
iar ntr-o pondere destul de redus ctre zonele rurale.
n perimetrul orasului Craiova, situa|ia social a nregistrat un
declin, pe fondul lipsei rennoirii edilitare si a degradrii condi|iilor de
mediu, cu repercusiuni si asupra calit|ii locuirii. Centrul urban al
orasului cptnd conota|ii de respingere pentru locuitori, marile parcuri
ale Craiovei sunt ntr-o degradare continu, iar spa|iile de cinema, teatru
etc. Pe fondul lipsei resurselor financiare nu mai reprezint o op|iune de
petrecere a timpului liber. Locuitorii urbei nu se mai deplaseaz att de
mult, n afara orasului sau chiar a cartierului, crend disensiuni la nivel
social si disfunc|ionalit|i ale mediului.
Regresul demografic a stopat o bun perioad expansiunea
urban, datorit situa|iei economice si a scderii cererii de noi spa|ii
reziden|iale. Expansiunea urban s-a relansat la nivelul intervalului
anilor 2004 2008, cnd desi demografic orasul era n scdere,
cresterea economic a permis dezvoltarea imobiliar n perimetrul
franjei interne pentru categoriile sociale din clasa de mijloc si cea
37
bogat. Se modific si tiparele de comportament urban, prin
revitalizarea centrului urban, a parcurilor urbane si nfiin|area Parcului
Tineretului. Chiar dac aleg s locuiasc, sau s aib o a doua cas n
perimetrul franjei interne, locuitorii rencep s se deplaseze ctre centrul
urbei si pentru petrecerea timpului liber si nu numai pentru locul de
munc.
Expansiunea urban se realizeaz n prezent prin zone
monospecializate sau chiar mixte: expansiune urban reziden|ial,
expansiune urban industrial, expansiune urban comercial,
expansiune urban mixt prin reziden|ial industrial comercial.
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE FRANJEI RUR URBANE A
ORA$ULUI CRAIOVA
O dat stabilit limita actual a franjei rur urbane se poate
concentra aten|ia spre analiza situa|iei actuale a spa|iului aferent acestei
unit|i teritoriale. Integrarea aspectelor legate de domeniul natural cu cel
antropic poate fi eficient doar n momentul n care pe cei doi piloni s-a
realizat un audit eficient, ce a condus la individualizarea specificit|ilor
fiecrui sistem. Aplicarea modelului DPSIR este eficient doar printr-o
bun cunoastere a tuturor situa|iilor prezente n spa|iul analizat.
3.1 Geosistemul integrat al mediului natural
Datorit substratului litologic, franja orasului Craiova dispune si
de o serie de sit-uri de unde se exploateaz diverse resurse (Fig. 16). Din
studiile regionale privind substratul litologic al Olteniei (Enache, 2008),
am extras urmtoarele tipuri de resurse ce sunt exploatate n perimetrul
metropolitan:
Argile comune:
Zcmntul de la Filiasi, dou strate de argil utilizate la fabricarea
crmizilor cu urmtoarele caracteristici:
CaCO3=1,9 7,2%; Tc900C=225 289daN/cm2
Zcmntul Mofleni, argile holocene cu grosimi 2-5m,
caracteristici: Pff=41%; CaCO3=8,7%; Tc900C=267 daN/cm2
38
Zcmntul Drnic, argile cu o grosime de 13 20 m,
caracteristici: Pff=28,5%; CaCO3=2,27%; Tc900C=307 daN/cm2
Zona Malu Mare, acest complex este situat n structuri argilo
nisipoase, de aceea pentru utilizare este nevoie de un adaos de
argile grase pentru fabricarea crmizilor, caracteristicile argilelor
din acest sit fiind: Pff=18,7%; Tc900C=207 218 daN/cm2
Zona Simnic cu argile marnoase, prfoase si nisipoase, cu grosimi
de 30 35m, avnd caracteristicile: Pff=19,2 51,8%; CaCO3=10
-30 %;
Lignit:
Zcmntul Capu Dealului Mihi| Predesti, unde pe teritoriul
franjei avem orizonturi de crbune dispuse n trei strate, unde cel
inferior si mediu au grosimi de 1 pn la 4 m fiecare. n zona
comunei Breasta orizonturile se unesc ntr-un singur pachet cu
grosimi de 8 9 m, aflat la adncimi de 180 220 m. Zcmntul
este de vrst dacian, pentru orizontul superior, iar la baz apare
romanianul. Acest zcmnt nu a fost exploatat deoarece exist mai
multe complexe acvifere aflate sub presiune (20 30 atm) cu un
caracter artezian.
Zcmntul Giubega Podari Segarcea, ce reprezint o
continuare a precedentului zcmnt de lignit, prezint 4 - 5 strate
cu crbune la adncimi cuprinse ntre 80 100 m n vest si 200
300 m n zona de est. Grosimea pachetelor de crbuni este de 30
40 m.
Petrol i gaze:
Structura Brdesti, de vrst Triasic, J urasic si Sarma|ian. La
baza acestei structuri se afl depozitele permo triasice ce au dat
nastere unui relief ngropat. Exondarea Sarma|ian a format un nou
relief n care se disting paleovile depozitelor cretacice ce au fost
par|ial erodate. Depozitele pelitice constituie un nou ecran peste
faciesul cretacic. Astfel, petrolul si gazele asociate impregneaz
gresiile triasicului inferior, dolomitele triasicului mediu, breciile si
calcarele triasicului superior. Adncimea la care se afl prima
captare de gaze este de 2200 - 2500 m.
Structura Simnic Ghercesti si Crcea Malu Mare reprezint un
anticlinal faliat ce are n baz Permianul si Jurasicul. Cupolele de
gaze, din Dogger, con|in pu|in petrol sau chiar numai gaze la
adncimi cuprinse ntre 1550 si 1600 m.
39
Structura Melinesti, unde zcmntul de petrol este situat la
adncimea de 2750 2900 m, n structuri dolomitice anisiene.
Fig. 16 Litologia franjei rur urbane
(prelucrare dup Harta Geologic 1:200.000)
Puncte de interes fosilifer, aflate n perimetrul franjei sunt cele de
la Bucov| si de la Podari. Ambele puncte sunt de vrst romanian
(Levantin) cu urmtorii taxoni principali: Pristinunio pristinus,
Pristinunio davilai, Rytia bielzi, Rytia brandzae, Cuneopsidea sculpta,
Sulcopotomida cymatoides, Viviparus bifarcinatus bifarcinatus (Enache,
40
2008; Ionescu Argetoaia, 1907). La deschiderea de la Bucov| formele
noi descoperite sunt: Unio silvanae, Unio bucovatensis si Psilunio
ottiliae varianta pelendavenisis (Enache, 2008).
Polul urban principal Craiova este situat la contactul Piemontului
Getic (prin subunit|ile: Piemontul Blci|ei, Piemontul Olte|ului) si
unitatea Cmpiei Olteniei (Fig. 17) (prin subunit|ile: Cmpul Slcu|ei
si Cmpul Nedeii pe partea dreapt a J iului si Cmpul Leu Rotunda,
Cmpia Caracalului pe partea stng a J iului).
Fig. 17 Principalele unit|i de relief
(prelucrare dup Harta Geomorfologic 1: 1000000)
41
Ac|iunea cumulat a factorilor genetici ai climei - suprafa|a activ
subiacent, factorii radiativi, dinamici, dar si cei antropici, determin o
serie de particularit|i ale parametrilor meteorologici, dezvoltate ns pe
fondul unui climat temperat moderat.
Caracteristicile generale ale climatului n arealul franjei rur-
urbane a Craiovei sunt induse cu precdere de localizarea sa si de
aspectul general al reliefului, cu altitudini reduse, n general de sub 200
m, lipsit de obstacole majore, care favorizeaz, astfel, deplasarea
maselor de aer de origini variate. Prezen|a Carpa|ilor la nord si la vest
impune anumite restric|ionri n ptrunderea maselor de aer vestice si
nordice. ntreaga regiune se afl sub influen|a centrilor barici
mediteraneeni, euroasiatic si atlantic, remarcndu-se ns predominarea
celor sud-europeni.
Evolu|ia tipurilor de soluri este condi|ionat de factorii
pedogenetici specifici zonei franjei rur urbane, aflat la contactul
dintre regiunea piemontan cu cea a cmpiei. Factorii ce determin
formarea si evolu|ia tipurilor de soluri sunt: relieful, litologia, clima,
hidrografia, vegeta|ia, lumea animal, dar si interven|ia antropic.
Obiectiv privind situa|ia, se pare c toate aspectele studiate n acest
capitol au o inciden| asupra substratului edafic.
3.2. Capitalul antropic
Zona metropolitan a orasului Craiova, pe cale s se contureze
este localizat n bun parte n jude|ul Dolj, cu excep|ia polului urban
secundar Bals care apar|ine administrativ jude|ului Olt. n conformitate
cu strategia na|ional de dezvoltare polul urban principal, Craiova
ndeplineste si func|ia de capital a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia,
cu o suprafa| de 24.095 km ce nsumeaz o popula|ie de 2.317.636
locuitori.
Astfel, chiar dac cu o popula|ie de aproximativ 300.000 locuitori
(mpreun cu cele 7 localit|i suburbane ce apar|in administrativ
orasului), Craiova n viitorul apropiat va trebui s si asume
responsabilit|ile locale si regionale. Implicit la nivelul celor 182.057 ha
si cele 31 localit|i (4 localit|i urbane si 27 localit|i rurale) ale zonei
42
metropolitane si franjei rur urbane, muta|iile la nivel ambiental sunt
complexe si continue, iar factorul antropic si intensific amprenta
modificnd si alternd mediul si status quo ul n continuu.
Din punct de vedere demografic, polii urbani ocup o pozi|ie
privilegiat. Astfel c la nivelul anului 2009, Craiova avea 298.643
locuitori, Bals o popula|ie de 21.975 locuitori, Filiasi 18.751, iar
Segarcea 8.198 locuitori.
n cadrul asezrilor rurale, din perimetrul de tranzi|ie al franjei, se
detaseaz localit|ile din perimetrul franjei interne, a Craiovei, ca
Podari, Breasta, Simnicul de Sus, Bucov|. Localit|ile rurale mai
ndeprtate, adic din franja extern, datorit suprafe|ei administrative
mari sau a dotrilor tehnico edilitare similare orasului au un aport
substan|ial la capitalul demografic al zonei prin comune ca Leu,
Melinesti, Goiesti etc. (Fig. 18).
Privind fondul de cldiri de locuit si comparndu-l cu alimentarea
cu ap (Fig. 19) putem observa c acest serviciu edilitar este prezent cu
precdere n cadrul polilor urbani, numrul cldirilor de acest serviciu
scznd concentric pe msur ce ne ndeprtm de acestia. Apare
frapant discontinuitatea prezen|ei acestui serviciu dincolo de franja
intern a polului urban principal. Sistemul de canalizare urmeaz
oarecum trendul impus de alimentarea cu ap prin numrul de cldiri ce
beneficiaz de acest serviciu.
43
Fig. 18 Structura pe grupe de vrsta a popula|iei unit|ilor administrativ
teritoriale (2009)
44
Fig. 19 Numrul de cldiri alimentate cu ap si numrul cldirilor racordate la
canalizare (prelucrare dup date INS, 2009)
Tendin|ele de dezvoltare, impuse de aspectele patrimoniului
natural, demografic, social sunt sus|inute si de distribu|ia spa|ial a
firmelor cu capital privat (Fig. 20) precum si a investi|iilor private.
Aceast distribu|ie nc dat concentrarea activit|ilor economice n
cadrul si n imediata apropiere a polilor urbani, ctre periferia franjei
intensitatea activit|ilor economice diminund.
45
Fig. 20 Numrul de unit|i private pe un fond de predictibilitate si distribu|ie
spa|ial (prelucrare dup date INS, 2009)
46
CAPITOLUL 4
INFLUEN|A PERIFERIEI URBANE A MUNICIPIULUI
CRAIOVA ASUPRA FRANJEI RUR URBANE
4.1 Limita periferiei urbane a municipiului Craiova
Evolu|ia oraselor romnesti n ultimii douzeci de ani nu a mai
fost condi|ionat de deciziile blocului reglator al organelor de decizie
politico administrativ, ce condi|ionase pn n anul 1990 dezvoltarea
spa|ial a oraselor (Ianos & Tlng, 1993). Astfel, ca sistem deschis si
dinamic orasul, n dezvoltarea sa teritorial a fost si este condi|ionat de
elementele pie|ei capitaliste, controlul revenind diversilor factori
implica|i, att la nivel local ct si na|ional.
Prin prisma dezvoltrii urbane, a polului urban principal din Zona
Metropolitan Craiova, n spa|iul franjei sale rur urbane este nevoie de
o delimitare ct mai corect si actual a periferiei urbane prin prisma
conexiunilor ce se realizeaz ntre aceast zon si zona intern urban,
ct si cu zona extern ctre periferia orasului. Limita extern a periferiei
urbane capt si valoarea de limit urban franja rur urban si este
important prin prisma externalit|ilor de mediu pe care le genereaz
polul urban ctre spa|iul franjei. Capitaliznd datele referitoare la
bilan|ul teritorial al spa|iului administrativ al Craiovei, modul de
utilizare a terenului realizat de pe imagini satelitare (scara 1:5000) (Fig.
21) a permis observarea nc de la bun nceput a unei serii de elemente
ce atrag aten|ia asupra managementului urban din perimetrul
administrativ al urbei, dar si a spa|iului nvecinat.
La nivelul orasului Craiova am considerat oportun mpr|irea
periferiei n dou zone datorit caracteristicilor diferite, la nivelul
periferiei urbane si periferia orasului:
1. Periferia urban:
- n spa|iul urban, dar n pozi|ie periferic,
- interrela|ionare social specific unei densit|i demografice
ridicate si unui mediu dominat si de spa|iul industrial sau de servicii,
- intercalarea zonelor industriale cu cele reziden|iale,
- imobilul specific reziden|ial blocul sau casele monofamiliale,
dar cu spa|iu limitat al cur|ii,
- limite exterioare ca: trama feroviar, hidrografia, bariere
topografice sau artere rutiere ce n trecut au avut rol de centur.
47
2. Periferia orayului:
- valoarea densit|ii cldirilor scade
- utilit|ile prezente, dar n numr redus
- face parte din franja rur urban
- se mresc parcelele de teren ale imobilelor monofamiliale
- nu mai sunt prezente blocurile de locuit
- limita extern a acesteia este dat de centura verde galben
sau de zona suburban (a localit|ilor suburbane).
F
i
g
.

2
1

M
o
d
u
l

d
e

u
t
i
l
i
z
a
r
e

a
l

t
e
r
e
n
u
r
i
l
o
r

n

p
e
r
i
m
e
t
r
u
l

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v

a
l

o
r
a
s
u
l
u
i

C
r
a
i
o
v
a
48
4.2. Structura yi raportul periferiei urbane cu franja rur
urban
Caracteristicile distribu|iei spa|iale a modului de utilizare a
terenului a permis, ca n cadrul periferiei urbane a orasului Craiova s
localizm unit|i periferice distincte, care prin diversitatea si numrul
lor s defineasc acest areal. Astfel, putem considera c avem 4 tipuri
func|ionale caracteristice:
1. periferie urban reziden|ial, dat de prezen|a imobilelor tip
bloc P+4 sau P+10 sau chiar a imobilelor de tip P+1 n partea vestic
2. periferie urban industrial, prin existen|a platformei
industriale de est, dar si a unui numr mare de alte zone industriale de
mrimi mai reduse
3. periferie urban de servicii, prin prezen|a grii, autogrii, a
unor centre comerciale sau a instala|iilor tehnico edilitare, stadionul
Ion Oblemenco
4. periferii seminaturale, pentru c inclus n perimetrul periferiei
urbane avem zona Bl|ii Craiovi|ei, o serie de suprafe|e seminaturale n
partea de sud a Bvd. Caracal, dar si a Parcului Romanescu.
Astfel prin corelarea tuturor informa|iilor disponibile, descrise
anterior, am putut delimita zonele concentrice pentru orasul Craiova
(Fig. 22). Avem astfel dou zone importante si anume zona eminamente
urban si franja rur urban a orasului. Fiecare dintre aceste au mai
multe subzone, diferite ntre ele prin structura si func|iile pe care le
ndeplinesc, n cadrul sistemului de asezri, dar si n raport cu franja rur
urban si calitatea mediului din acest perimetru, datorit conexiunilor
ce se realizeaz la nivelul zonei metropolitane.
49
Fig. 22 Limita intern a franjei rur urbane a orasului Craiova
4.3. Sistemul teritorial interdependent format de CBD
(centrul orayului) Periferia urban Franja rur urban
Pentru orasul Craiova si zona sa metropolitan structura si
raportul pe care diferitele zone din cadrul sistemului de asezri le au
condi|ioneaz n bun msur dezvoltarea si pstrarea echilibrului
ecologic. Astfel profilul spa|ial al polului urban principal este
caracterizat de un bilan| teritorial profund urbanizat si o serie de
disfunc|ionalit|i la nivelul zonelor sale func|ionale (PIDUZMC). Zona
central, ce ndeplineste func|ii complexe administrativ bancare, dar si
comerciale de|ine 251,8 ha, zona reziden|ial 18,85 ha, zona industrial
aproximativ 1700 ha, zona verde 460 ha, iar zona cu destina|ii speciale
circa 1258 ha. Se constat astfel ponderea mic a zonei centrale n
cadrul bilan|ului teritorial de aproximativ 3,72% (Marinescu, 2006),
ponderea mic a zonelor verzi (aproximativ 5%) ce pot avea diverse
implica|ii asupra sistemului ecologic si al gradului de confort al locuirii
si ponderea ridicat a zonelor industriale ce poate constitui de asemenea
un element cu impact negativ asupra strii mediului. Un alt element ce a
50
reiesit n cadrul studiilor privind strategia de dezvoltare a orasului
Craiova este acela legat de infrastructura rutier subdimensionat,
dispus haotic, dimensiune mic a tramei stradale si calitate proast a
pturii asfaltice, precum si un grad sczut de accesibilitate.
Aceast zon ndeplineste cu precdere func|ii administrative si
datorit faptului c orasul Craiova nu are un centru de afaceri propriu
zis, acel CBD clasic. Este prezent n aceast zon aproape n totalitate
administra|ia public local (primria, prefectura), institu|iile de justi|ie
(tribunalul, judectoria, curtea de apel), principalele campusuri
universitare (sediul central al Universit|ii din Craiova, Agronomia),
muzee, teatre, spa|ii comerciale, precum si spa|ii pentru ntrecerile
sportive, infrastructur sanitar sau hotelier (Fig. 23). Segmentul de
afaceri este prezent n perimetrul centrului administrativ prin filialele
centrale ale bncilor si prin sediile centrale ale unor companii ca cele de
distribu|ie a energiei electrice CEZ sau cel al distribu|iei de gaze
naturale GDF.
Fig. 23 Centrul administrativ al orasului (prelucrare dup imagini satelitare
SPOT, 2009)
Zona periferiei este caracterizat de mix-ul de activit|i urbane.
Astfel n cadrul acestei zone avem zone industriale, reziden|iale
51
(preponderent P sau P+1), zone ocupate cu utilit|ile tehnico edilitare,
zone verzi seminaturale, dar timid apar si zonele agricole ce capt
valori din ce n ce mai mari ale suprafe|elor.
Activitatea locuitorilor din acest perimetru este condi|ionat de
activitatea orasului, dar ntr-o bun msur devine oarecum rural.
Parcelele private ale imobilelor reziden|iale se mresc, pe lng
cultivarea zarzavaturilor pentru uz propriu, se dezvolt si produc|ia
pentru comercializare, dar si chiar cea de mai mari propor|ie a culturii
cerealelor de exemplu (Fig. 24).
Fig.24 Utilizarea terenurilor n spa|iul periferiei orasului Craiova(prelucrare
dup imagini satelitare SPOT, 2009)
Suprafa|a cu cea mai mare extindere, n cadrul acestei zone, este
ocupat de terenurile agricole de medii si mari dimensiuni (Fig. 25). Al
doilea mod de utilizare a terenurilor este cel reprezentat de spa|iile
aferente asezrilor suburbane, dar si al spa|iilor reziden|iale urbane ale
orasului Craiova. Aceast zon face parte din spa|iul intern al franjei
datorit mix-ului de activit|i desfsurate n acest perimetru (cultura
plantelor, zootehnie, industrie etc.).
52
Expansiunea urban reziden|ial se face sim|it cel mai pregnant
n acest areal. Aceasta poate fi att pentru dezvoltare imobiliar
reziden|ial monospecializat sau neorganizat sau chiar neorganizat
insalubr. Antropizarea acestei zone se manifest si prin dezvoltarea de
spa|ii comerciale, industriale si chiar pentru amenajarea de spa|ii
recrea|ionale. Fcnd parte din centura verde-galben a orasului, acest
spa|iu este unul fragil n care convie|uirea diverselor ecosisteme
prezente se realizeaz de cele mai multe ori n defavoarea capitalului
natural.
Capitalul natural este prezent prin cteva corpuri de pdure,
pajisti seminaturale si lucii de ap. Acestea sunt puternic alterate de
activitatea uman din ultimii ani prin diversele sale manifestri. Un
exemplu al prezen|ei antropice este cel dat de situarea n acest perimetru
a depozitului ecologic de deseuri, care, desi prevzut s func|ioneze pe o
perioad de 40 ani, n primii ani de activitate a primit aviz negativ din
partea inspectorilor de mediu si va trebui nchis. Pe lng acest depozit
ecologic, tot n spa|iul zonei suburbane este situat si vechea ramp de
deseuri care este nchis, dar totusi prezint probleme la nivel ambiental.
Fig. 25Modul de utilizare a terenului n zona suburban orasului Craiova
(prelucrare dup imagini satelitare SPOT, 2009)
53
CAPITOLUL 5
EVALUAREA STRII MEDIULUI N FRANJA RUR -
URBAN A CRAIOVEI
5.1. Starea mediului si gestionarea spa(iului franjei rur
urbane
5.1.1 Starea mediului si gestionarea spa(iului franjei rur urbane
Impactul produs de unittile de productie pot fi att n form
punctual, atunci cnd avem o singur unitate, sau chiar difuz n cazul
n care o zon concentreaz o serie de unitti industriale ce pot forma
adevrate platforme industriale. Pentru franja orasului Craiova,
platformele industriale sunt incluse teritoriului administrativ al orasului,
dar o serie de unitti de dimensiuni considerabile sunt situate n
perimetrul franjei si au un impact semnificativ asupra calittii mediului.
Impactul zonelor industriale este monitorizat de ctre organismele
de mediu, att locale ct si nationale cu privire la sursele punctuale, prin
principiul precentiei la surs (Tabelul nr. 1).
Tabel nr. 1 Valoare emisiilor atmosferice pentru unittile industriale mari din perimetrul
franjei rur urbane (2009)
Nr.
crt.
Denumire IMA Adresa IMA Putere
termic
nominal
(MWth)
dioxid
de
sulf
SO2
(t)
oxizi
de
azot
NOx
(t)
pulberi
(t)
1 S.C. Complexul
Energetic CRAIOVA
S.E. ISALNITA
com. Isalnita, str.
Mihai Viteazu
nr.101, jud. Dolj
1892 26327 6883 995
2 S.C. Complexul
Energetic Craiova -
S.E. Craiova nr. 1
Craiova, str.
Bariera Vlcii,
nr. 195, jud. Dolj
946 29849 5176 313
3 S.C. Complexul
Energetic Craiova -
S.E. Craiova nr. 2
Craiova, str.
Bariera Vlcii,
nr. 195, jud. Dolj
376 417 60 17
4 S.C. Complexul
Energetic Craiova -
S.E. Craiova nr. 3
Craiova, str.
Bariera Vlcii,
nr. 195, jud. Dolj
116 0 0 0
5 S.C. Complexul
Energetic Craiova -
S.E. Craiova nr. 4
Craiova, str.
Bariera Vlcii,
nr. 195, jud. Dolj
116 0 0 0
Sursa: ANPM
54
Canalizarea fluxului auto, n principal pe cteva artere principale
ce se desfsoar de la est la vest (calea Bucuresti Calea Severinului),
de la nord la sud (pe legturile dintre Tg. J iu Bechet) a fcut ca
obiectivele planificatorilor retelei de drumuri s devin preluarea din
traficul rutier de pe aceste drumuri prin crearea unor centuri de ocolire a
orasului (Fig. 26). O alternativ pentru deplasare orasului pe directia est
vest a fost pentru o bun perioad de timp centura nordic, intern a
orasului, Blvd. Decebal, care prelua o parte din traficul de tranzit (cu
evidente probleme la nivelul pturii asfaltice, care necesita frecvente
interventii de ntretinere si la nivelul polurii fonice, dar si a particulelor
PM 10 si PM 2,5), dar si a dispersiei traficului provenit de la platforma
industrial de SE si actuala fabric Ford. La ora actual, orasul este
strbtut de Coridorul 4 European E 70, care face legtura ntre
capitala trii, Bucuresti spre est si Timisoara spre vest ctre vestul
Europei.
Fig. 26 Valorile de trafic rutier pe principalele artere ale orasului Craiova
(Avram et al., 2010)
55
Asezrile urbane, n numr de patru pentru franja rur urban a
orasului Craiova, prin nssi prezenta lor n acest spatiu au creat n timp
diverse blocaje ambientale si diverse disfunctionalitti ale mediului. Spatii
puternic antropizate pierd contactul cu spatiul natural de lng ele prin
stoparea circuitelor naturale de materie si energie. Expansiunea urban
actual, pe lng faptul c se face preponderent n detrimentul ariilor
naturale, consum spatiu pe orizontal din apropierea polului urban
principal si n vecintatea iretelei de transport.
n medie, fiecare cet|ean european a produs o cantitate de 460 kg
de deseuri municipale n 1995. Aceast cantitate a crescut la 620 kg pe
persoan n 2010, iar pn n 2020 se preconizeaz o nou crestere pn
la 680 kg pe persoan. n total, aceasta corespunde unei cresteri de
aproape 50% n 25 de ani. Aceast crestere continu preconizat a
volumului de deseuri se datoreaz, n principal, unei presupuse cresteri
sus|inute a consumului final individual (adic o crestere medie n
UE15 si UE12, de 2% si, respectiv 4% pe an pn n 2020 (CE, 2010)
si continurii actualelor tendin|elor privind modelele de consum.
Depozitarea permanenta a deseurilor (Fig. 27). n ceea ce
priveste suprafata natural deteriorat datorit depozitelor de deseuri, n
jude|ul Dolj pentru depozitarea definitiv a deseurilor si reziduurilor
menajere sunt amenajate urmtoarele suprafe|e de depozitare:
- municipiul Craiova un depozit n suprafa| total de
49,38 ha
- orasul Filiasi depozit de 3 ha
- orasul Segarcea 3 depozite n suprafa| de 2 ha
- pentru celelalte asezri rurale n suprafa|a de cca.16 ha
Dispunerea depozitelor de deseuri este concentrat n jurul
localittilor urbane din judetul Dolj, iar mrimea acestora este
supradimensionat (de exemplu depozitul de deseuri Craiova este
proiectat pentru a satisface colectarea deseurilor de la un numr de
420.000 locuitori), n totalitate nerespectnd conditiile impuse de
legislatia european privind depozitele ecologice de deseuri. Depozitul
ecologic Craiova a fost construit printr-o investitie de 30.000.000 euro
pentru a fi conform cu criteriile depozitelor ecologice, dar acestea nu
sunt respectate si va fi nchis pn n anul 2012, desi fusese proiectat
pentru o durata de via| de 40 ani.
56
Fig. 27 Managementul integrat al deseurilor (prelucrare dup Boer, 2005)
n ceea ce priveste localizarea, n afar de conditiile mentionate
mai sus, trebuie mentionat si distanta minim de 200 m, care trebuie s
se interpun pn la tintele ca asezri umane (Fig. 28), stabilite de ctre
OMS (Organizatia Mondial de Sntate) sau 300 m n cazul climatului
temperat, respectiv 500 m n cazul climatului subtropical, distante
recomandat de ctre IIS (Institutul de Inginerie Sanitar al Politehnicii
Milano). Aceasta regul este de asemenea nclcat de depozitul din
Craiova, deoarece n apropierea acestuia se afla localittile suburbane,
precum si cartiere mrginase ale orasului n sine.
57
Fig. 28 Localizarea depozitului ecologic de deseuri
5.1.2 Calitatea mediului
Modelele de urbanizare difuz si dezvoltarea rezidential din
perimetrul franjei rur urbane au avut ca efect diminuarea terenurilor
utilizate n scop agricol. Astfel, c procesul de urbanizare a franjei tinde s
devin o conditie permanent a zonei si nu o etap de trecere si
transformare a acestui areal. n acelasi timp activittile agricole desfsurate
n acest perimetru tind s capete un specific al franjei, detasndu-se de
activittile practicate n areale cu un grad ridicat de ruralitate. Regulamentul
comunitar ce trateaz dezvoltarea rural (CE 1698/2005) percepe noile
tendinte ale franjei rur urbane, ca o trstur a teritoriilor aflate n zonele
de tranzitie rural urban, atribuindu-le autonomie n stabilirea politicilor de
dezvoltare pentru orizontul 2013 sau 2020. ntr-un studiu realizat de OSCE
(1997) au fost evidentiate caracteristicile principale atribuite activittilor
agricole din franja rur urban:
- prezenta presiunii exogene asupra sectorului agricol n utilizarea
terenului si al resurselor;
58
- conditii specifice de productie si comercializare a bunurilor si
serviciilor influentate de proximitatea pietei de desfacere sau a
consumatorilor finali;
- externalittile produse de utilizarea intensiv a terenurilor (poluare
cu diverse tipuri de ngrsminte, distrugerea liniilor agroforestiere
etc.) ;
- cadrul legislativ urban ce poate s limiteze activittile agricole,
- marginalizarea sistemului agricol n acceptarea social a indivizilor
n cadrul sistemului economic, politic sau institutional.
n ceea ce privestedioxidului de sulf (SO
2
), reglementarea este
dat de ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002, care prevede pragul de alert
la 500 ug/m
3
ce trebuie determinat n timp de 3 ore consecutive, n
puncte reprezentative pentru calitatea aerului din mediul urban sau la
nivel de asezare sau pe o suprafat/ grid de cel putin 100 km
2
. Valorile
limit stipulate de acest ordin fac referire pe de o parte la protectia
snttii umane cu dou valori: valoare limit zilnic de 125 ug/m
3
si
valoare limit maxim orar de 350 ug/m
3
si limit privind protectia
ecosistemelor (valori considerate la nivelul unui an calendaristic sau la
nivelul anotimpului invernal 1 octombrie - 31 martie) de 20 ug/m3.
Modelarea spatial (Fig. 29) prezint valorile cele mai ridicate n partea
de nord, nord vest a polului urban principal, iar cele mai sczute valori
n partea estic a franjei rur urbane datorit volumului de trafic redus
si a suprafetelor extinse nc ntr-un stadiu natural.
Reglementarea pentruoxizi de azot (NO / NO
2
) este dat la nivelul
trii noastre de acelasi ordin nr. 592 din 25 iunie 2002, care prevede
pragul de alert la 400 ug/m3, msurat n 3 ore consecutive pentru un grid
de 100 Km
2
sau la nivelul unei aglomerri umane etc. Valorile limit
pentru acest parametru sunt considerate: 200 ug/m3 NO
2
, valoare limit
orar prevzut n raport cu sntatea uman; 40 ug/m3 NO
2
, valoare
limit anual pentru protectia snttii umane; 30 ug/m3 NOx, valoare
limit n ceea ce priveste protectia vegetatiei. Dioxidul de azot n
combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. n
prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reac|iona si cu hidrocarburile
formnd oxidan|i fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru
ploile acide care afecteaz att suprafa|a terestr ct si ecosistemul
acvatic. Cele mai importante areale cu concentratii mari ale dioxidului de
azot se regsesc n polul urban principal (Fig. 30) si ctre sud, iar cele mai
mici valori n partea de est spre Simnic sau Mischi.
59
Fig. 29 Distributia spatial a concentratiei de dioxid de sulf (modelare dup
date AJPM, 2009)
Valoarea limit stipulat n ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002
pentru monoxidul de carbon (CO) este 10 ug/m
3
n ceea ce priveste
protectia snttii umane. Metoda de referint pentru msurarea
monoxidului de carbon este metoda spectrometric n infrarosu
nedispersiv (NDIR): ISO 4224.
Concentratia mare de ozon la nivelul solului provoac iritarea
traiectului respirator si iritarea ochilor. Astfel, ozonul produce la nivelul
mucoaselor fenomene de iritatie, inflamatie, ceea ce poate duce la
60
agravarea un afectiuni preexistente, cum ar fi astmul bronhic, sinuzite,
conjunctivite, cefalee, dificultate n respira|ie. Este responsabil de daune
produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele
urbane. Valorile ridicate pentru concentrtia de ozon se afl n perimetrul
urban al orasului Craiova (Fig. 31), iar cele mai reduse valori la nivelul
franjei sunt localizate spre est pe teritoriul comunelor Ghercesti, Pielesti
precum si ntr-o mic zon n partea de nord a orasului.
Fig. 30 Distributia spatial a concentratiei de dioxid de azot (modelare dup
date AJPM, 2009)
61
Fig. 31 Distributia spatial a concentratiei de ozon
(modelare dup date AJPM, 2009)
Pulberile n suspensie reprezint un amestec complex de
particule foarte mici si picturi de lichid. Regimul de monitorizare, la
nivelul legislatiei romnesti, este cuprins n ordinul nr. 592 din 25 iunie
2002, prin care PM
10
are valori limit zilnic de 50 ug/m3 PM
10
si
valoare limit anual 20 ug/m3 PM
10
. Metoda de referint pentru
prelevarea si msurarea PM
10
este cea descrisa in EN 12341 Calitatea
aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalen|a de
referin| a metodelor de prelevare a fractiunii PM
10
din pulberile n
62
suspensie. Principiul de msurare se bazeaz pe colectarea pe filtre a
fractiunii PM
10
(Fig. 32) a pulberilor n suspensie si determinarea masei
acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Sursa antropic este
reprezentat de activitatea industrial, sistemul de nclzire a populatiei,
centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu
pulberi produs de pneurile masinilor, att la oprirea acestora ct si
datorit arderilor incomplete.
Fig. 32 Distributia spatial a concentratiei PM
10
(modelare dup date AJPM, 2009)
63
Apa freatic este conditionat de prezenta luncii si a terasele
J iului. Aceast unitate reprezint structura hidrogeologic cea mai
important din punct de vedere al rspndirii depozitelor freatice si al
resurselor de ap. Lungimea pe care se dezvolt aceast unitate n cadrul
cmpiei este considerabil, iar ltimea medie de cca. 5 km, avnd un rol
deosebit de important n furnizarea unor rezerve importante de ape
freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.
Stratele freatice sunt interceptate la adncimi diferite, n functie
de nivelul de teras. n zonele teraselor veche, nalt si superioar,
stratele acvifere se ntlnesc frecvent sub adncimea 10-15 m. n zonele
terasei joase si luncii propriu-zise, stratul freatic a fost interceptat n
majoritatea cazurilor ntre 5-20 m adncime. Grosimea depozitelor
permeabile ale orizontului freatic variaz n limite cuprinse ntre 3-8 m.
Grosimile cele mai mari s-au ntlnit n zonele din bazinul inferior al
J iului. n zonele de teras, grosimile sunt mai mici, rar depsind 10 m.
n aprecierea calit|ii apelor freatice s-a mai tinut cont si de o serie de
componenti care prin continutul lor ridicat, peste limitele de potabilitate
admise de Legea apei potabile nr. 458/2002, depreciaz calitatea apei.
Poluarea solului n urma activittii industriale poate fi produs de
OMV PETROM S.A. Combinatul DOLJ CHIM Craiova, FORD
Romnia S.A. si S.C. ELECTROPUTERE S.A. n anul 2009, s-a
nregistrat o poluare semnificativ cu mercur 4,6 mg/kg s.u. la o prob
recoltat la o adncime de 5 cm n zona instalatiei Acetaldehid. n
prezent, instalatia Acetaldehid este dezafectat, executndu-se si
lucrrile de decontaminare a solului cu continut de mercur. Din raportul
de ncercare nr. 1306/AI, din 15.12.2009, emis de Institutul National de
Cercetare dezvoltare pentru Ecologie Industrial, con|inutul de mercur
n sol se ncadreaz n limitele cuprinse n Ordinul nr. 756/1997.
La nivelul franjei rur urbane a orasului Craiova, principali
poluatori ai solului (Tabelul nr. 2) sunt agentii comerciali, platformele
industrialede mari si mici dimensiuni, dar si depozitul de deseuri
Mofleni 1, iar de dat mai recent chiar depozitul ecologic Mofleni 2.
64
Tabel nr. 2 Principali poluatori punctuali ai solului din perimetrul franjei
Nr.
crt.
Societatea Localizare
sit
contamina
t
Natura
poluanilo
r
Vrsta
polurii
Supr.
contamina
t (m
2
)
Observaii
1 Petrom S.A. -
Membru OMV
Group
Ghercesti produse
petroliere
1997 17050 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
2 Petrom S.A. -
Membru OMV
Group
com.
Brdesti
produse
petroliere
1990 71492 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
3 Petrom S.A.
Combinat
DoljChim
DE 70, km
7, Craiova,
207340,
jude tul
Dolj
ape
fosfoamoni
acale
1961 65 000 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
4 S.C.
Electroputere
S.A.
Calea
Bucuresti
nr. 80,
metale
grele,
produse
petroliere
1989 120 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
5 S.C. Complex
Energetic
Craiova S.A.
Sucursala
Electrocentrale
Craiova II
str. Bariera
Vlcii, nr.
195,
Craiova
zgur si
cenus
2004 1200000 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
6 Ford Romania
S.A.
Str.
CARACAL
nr. 119.
metale
grele,
produse
petroliere,
azbest,
dizolvan|i
1976 1090000 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
7 Depozit
Neecologic
Mofleni (Prim
aria
Municipiului
Craiova)
Mofleni metale
grele,
compusi
anorganici
1975 334200 Contaminare observat
dar nedovedit analitic
Sursa: ANPM
65
5.1.3. Utilizarea indicatorilor de mediu prin modelarea lor
spa(ial n perimetrul franjei rur urbane a orasului Craiova
Provocarea pentru oamenii de stiint, ce lucreaz la nivelul
dimensiunii ecosistemice si corologice, a fost dezvoltarea paradigmelor
si metodologiei la nivel de ecologia peisajelor, datorit dificulttii de
stabilire a raportului dintre elementele care constituie si alctuiesc
spatiul geografic si ecosistem (Farina, 2007).
Analiza poate astfel, s fie dezvoltat utiliznd diverse scri
spatiale si temporale, n functie de paradigmele adoptate de la nivelulul
unui ecofield, al unei specii sau a unui individ pn la analiza ntregului
mozaic ambiental. Dac se porneste de la nivelul indivizilor, atunci
functiile corologice ce sunt considerate prioritare sunt cele ale
ecofieldului, analiza patch-urilor constnd n analiza caracteristicilor
formale, generalizarea mergnd pn la nivelul ntregului mozaic
ambiental. Ierarhia ambiental a peisajelor este dictat de dimensiune,
astfel (Farina, 2007):
Organism Patch Mozaic - Peisaj,
iar metrica utilizat pentru a descrie n mod cantitativ si calitativ
caracteristicile path-urilor ce compun un mozaic ambiental sunt:
- forma/ dimensiunea
- fragmentarea
- dispozitia spatial
- diversitatea morfologic
- diversitatea tipologic.
n aceast optic indicele de arealitate (Fig. 33) arat
raportul dintre suprafata administrativ a localittilor din perimetrul
franjei orasului Craiova si dimensiunea demografic. Variabil a
densittii demografice, acest indicator prezint faptul c la nivelul
franjei se nregistreaz valori mai mari n partea de sud a polului
urban principal si pe latura estic a teritoriului analizat datorit
numrului mare de locuitori ce exercit o presiune mai ridicat
asupra mediului. Valorile mai sczute se ntlnesc n comunele cu
suprafete mari administrative ca Leu, Melinesti, dar si pe partea
dreapt a rului J iu datorit numrului mai mic de locuitori.
66
Fig. 33 Indicele de arealitate(S
ha
/Loc, prelucrare dup date INS, 2009)
Fiind un areal n care functiile rurale se mpletesc cu cele
urbane, indicii ce iau n consideratie suprafetele agricole,
dimensiunea demografic si aspectele distributiei vegetatiei naturale
au o semnificatie primordial. Astfel c prin indicele densittii
fiziologice (Fig. 34), care exprim raportul dintre numrul de
locuitori si suprafta cultivat la nivel administrativ, surprindem
dependenta locuitorilor de agricultur dac am reusi s producem
alimentele consumate la nivelul franjei. Modelarea spatial a
valorilor acestui indice a permis observarea, cum era de asteptat, a
67
faptul c n perimetrul polului urban principal sunt valorile cele mai
mari, gradientul diminundu-se concentric ctre franja extern, unde
prin culoarea galben reiese o ipotetic centur galben situat
dincolo de franja intern a orasului, care se pare este deja puternic
antropizat. Dintre polii urbani secundari, datorit functiilor pe care
acestia le ndeplinesc n cadrul sistemului de asezri, orasul Bals are
valori apropiate de cele ale polului urban principal, urmnd Filiasul,
iar cu valorile cele mai sczute, prin prisma faptului c are un grad
destul de accentuat de ruralizare, se remarc Segarcea.
Fig. 34 Densitate fiziologic (loc/ha, prelucrare dup date INS, 2009)
68
Densitatea agricol (Fig. 35) calculat ca raportul ntre populatia
activ ocupat n sectorul primar si suprafata cultivat, exprim n cazul
franjei orasului Craiova gradul n care agricultura practicat este de tipul
intensiv sau de subzistent. A reiesit, comparnd valorile indicelui cu
datele de la registrul comertului faptul c doar un numr redus de
persoane sunt remunerate pentru activitatea n domeniul primar, iar n
comunele periferice franjei aproape lipsesc.
Fig. 35 Densitate agricol (P
ag
/S
cult
, prelucrare dup date INS, 2009)
69
Densitatea pur (Fig. 36) ce exprim raportul dintre numrul
total al locuitorilor si teritoriul ce asigur ntretinerea efectiv
demonstreaz faptul c valorile cele mai ridicate se regsesc pe latura de
est a franjei si n apropierea polului urban principal. Polul secundar
Filiasi, datorit unei suprafete administrative mai mari, precum si
localittile de pe partea dreapt a Jiului nregistreaz valori mai sczute.
Utilizarea acestui indice se dovedeste extrem de eficient prin optica
reducerii costurilor alimentelor si reducerea impactului global asupra
mediului, ce trebuie avut n vedere o dat introdus managementul
integrat al zonei metropolitane.
Fig. 36 Densitate pur (Loc/ S
agr
, prelucrare dup date INS, 2009)
70
n functie de modul de utilizare a terenurilor, dotarea tehnico-
edilitar, gradul de ocupare a fortei de munc n sectorul primar poate fi
calculatcoeficientul de ruralitate (Fig. 37), ce exprim gradul de ptrundere
al modului de viat urban n cadrul asezrilor rurale, dar si gradul de
ruralizare a polilor urbani secundari (Ptroescu & Niculae, 2010). Pentru
franja orasului Craiova valorile ridicate de ruralitate ale asezrilor este situat
la sud de polul urban principal Ghindeni, Cosoveni, Malu Mare, dar si pe
latura estic n comunele Robnesti, Pielesti, Ghercesti, Mischi, Simnicul
de Sus. Din cadrul polilor urbani secundari, orasul Segarcea nregistreaz
cea mai mare valoare a gradului de ruralitate.
Fig. 37 Coeficientul de ruralitate(prelucrare dup date INS, 2009)
71
Coeficientul de biopermeabilitate (Fig. 38) este un indice ce
exprim raportul procentual, la nivel administrativ, dintre suprafata
total si suprafata biopermeabil, adic acele terenuri ce nu au suportat
interventia de urbanizare sau de utilizare intensiv n sistemul productiv
al solului (Graci et. al., 2008). Algoritmul de calcul fiind urmtorul:
C
biop
=LS
biop
/ S
tot
Unde:
LS
biop
=totalul suprafetei biopermeabile la nivel administrativ
S
tot
=suprafata total administrativ a localittii
Pentru calcularea acestui coeficient, suprafetele au fost calculate
n sistem GIS, de pe modelul de utilizare a terenului realizat n baza
hrtilor satelitare SPOT, iar suprafata total a fost extras din datele
statistice. Modelarea spatial a coeficientului a pus n evident faptul c
suprafetele cele mai mari care nc prezint proprietti biopermeabile
sunt situate la sud de polul urban principal si pe latura estic a franjei,
oarecum suprapunndu-se cu arealul reiesit din modelarea pentru
coeficientul de ruralitate. Sunt n schimb si nuantri ale limitelor, un
exemplu ar fi comuna Teasc, care are un grad accentuat de ruralitate, dar
datorit prezentei pe suprafete extinse a serelor un coeficient al
biopermeabilittii comparabil cu al orasului Filiasi.
Indicele de naturalitate (Fig. 39), calculat ca raportul dintre
suprafata forestier si suprafata total, la nivel administrativ si exprimat
n procente (Ptroescu,1988). Modelarea acestui indicator ce exprim
gradul de antropizare al mediului la nivelul administrativ al localittilor
ce compun franja rur urban, cladific teritoriile franjei n mediu total
dezechilibrat la nivelul polului urban principal, mediu moderat
dezechilibrat n partea de est a franjei si n cadrul administrativ al
orasului Segarcea, iar mediu aflat la limita echilibrului ecologic n
comunele Bucovt, Brdesti, Melinesti.
72
Fig. 38 Coeficientul de biopermeabilitate
(%, prelucrare dup date INS, 2009)
73
Fig. 39 Indicele de naturalitate(%, prelucrare dup date INS, 2009)
Indicele de transformare a mediului (Fig. 40), exprim raportul
dintre suprafata natural (pdure si pajiste) si suprafata construit la
nivel administrativ (Ioja et. al., 2006; Apostol, 2004). n cazul franjein
rur urbane a orasului Craiova valorile alarmante cu mediu total
dezechilibrat se gsesc n perimetrul administrativ al polilor urbani,
mediu puternic si moderat dezechilibrat n comunele aflate pe arterele
principale de transport, iar mediu la limita ecologic n comunele
Calopr, Bucovt, Goiesti si Melinesti datorit suprafetelor mari ocupate
de pdure si pajisti.
74
Fig. 40 Indicele de tranformare a mediului
(%, prelucrare dup date INS, 2009)
Indicele agroforestier sau al densittii agroforestiere (Fig. 41)
prezint raportul dintre lungimea liniilor agroforestiere si suprafata
total agricol (Graci et. al., 2008). Acest coeficient poate fi calculat
utiliznd formula:
I
agrf
= L
agrf
/ S
agr
Unde: L
agrf
=lungimea liniilor agroforestiere
S
agr
=suprafata agricol
75
Modelarea spatial a acestui indice scos n evident faptul c
majoritatea localittilor din perimetrul franjei sunt deficitare n prezenta
densittii liniilor agroforestiere, valori pozitive nregistrtndu-se doar n
cadrul comunelor Simnicu de Sus, Goiesti, Melinesti si partial a polului
urban secundar Segarcea.
Fig. 41 Indicele agroforestier (m/ha, prelucrare dup date INS, 2009)
Cu precdere, n peisajul agricol de cmpie, cu ct valoarea
acestui indice ar fi mai mare, cu att efectele pozitive din punct de
vedere al mediului prin beneficiile pe care le comport ar fi mai mari
76
(Franco, 2000): delimitarea propriettilor private, reduce incidenta
vnturilor asupra culturilor agricole, permite percolarea apei, sprijin
biodiversitatea rural, structureaz peisajul, poate s produc fructe,
creaz habitat pentru psri, reduce concentratia de poluanti la nivel
atmosferic, al substratului edafic dar si al acviferelor.
Coeficientul de fragmentare a marginilor (Fig. 42) msoar
raportul dintre lungimea marginilor si suprafata corpurilor de pdure
(Krummel et. al., 1987).
Fig. 42 Coeficientul de fragmentare a marginilor (m/m
2
)
77
Acest indicator poate furniza o prognoz pentru fragmentarea si
gradul de restrngere a suprafetei forestiere pe principul inelelor
senzitive si complacente utilizate n dendrocronologie. Adic copacii de
pe marginea pdurii suport o presiunea mai ridicat a factorilor de
mediu, antropici ce le poate grbi deteriorarea, rezultnd faptul c dac
avem o lungime mare raportat la suprafata corpului de pdure atunci
aceea este n pericol de fragmentare ridicat si de restrngere a
suprafetei totale.
Modelarea spatial a acestui indicator a scos n evident c, desi
corpuri mari de pdure cum sunt cele din perimetrul administrativ al
comunelor Calopr, Melinesti si al polului urban secundar Filiasi, au un
grad ridicat de fragmentare si la o intensificare a presiunii umane acestea ar
putea s si restrng repede suprafetele. n aceeasi situatie se pot gsi si
pdurile din perimetrul comunelor Bratovoiesti, Bucovt si Brdesti. Din
aplicarea acestui indicator a reiesit faptul c pdurile cu o suprafat mai
mic, din perimetrul franjei, au o form mai compact si n teorie au un
grad mai pozitiv de rezistent n fata factorilor naturali care determin
fragmentarea (vnt, precipitatii, temperaturi extreme etc.)
78
CAPITOLUL 6
POLITICI SI STRATEGII N MANAGEMENTUL
INTEGRAT AL MEDIULUI PENTRU FRANJA RUR
URBAN A ORASULUI CRAIOVA
6.1. Strategiile si politicile de dezvoltare si administrare
durabil a franjei rur urbane
Conceptul de managementul utilizrii terenului poate fi definit ca
un proces de gospodrire a folosintelor de teren si a dezvoltrii
resurselor de teren n mod durabil. Dat fiind faptul c resursele de teren
sunt folosite pentru o varietate de scopuri, care interactioneaz si pot
concura ntre ele, toate folosintele de teren ar trebui s fie planificate si
gestionate n mod integrat. Managementul terenului este strns legat de
planificarea folosintelor de teren si de planificarea fizic. Poate cuprinde
si activitatea de asamblare a terenului (achizitia de teren de ctre
autorittile publice pentru a facilita folosintele viitoare de teren, cum ar
fi protectia zonelor naturale sau dezvoltarea terenului n scopuri
specifice, cum ar fi rezidentialul sau infrastructur).
6.2. Mecanismele cadrului legislativ ambiental aplicabil la
nivelul zonei metropolitane
Prin semnarea tratatului de aderare la spatiul comunitar tara
noastr se oblig s introduc n cadrul legislativ national, hotrrile
stabilite ca directive europene. Criteriile principale care patroneaz
cadrul legislativ actual, nu numai cel ambiental sunt:
1. Specializarea legislativ, prin care se ntelege faptul c
normativele speciale au caracter de derogare de la regulile
generale, chiar ntre norme legislative stipulate n acelasi act;
2. Cronologia actelor legislative, n sensul c normativele emise de
dat posterioar au caracter de abrogare a actelor precedente;
3. Ierarhia legislativ prin care o normativ superioar prevaleaz
celei inferioare;
4. Competenta legislativ atribuie puteri legislative doar mediilor
avizate n diferitele probleme de competent profesional.
79
La nivel conceptual au fost adoptate urmtoarele documente care
con|in principiile de dezvoltare spa|ial, la nivel european:
- linii directoare pentru o politic de dezvoltare spa|ial a Uniunii
Europene si a |rilor candidate, adoptat la Conferin|a informal a
ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene
Schema de Dezvoltare a Spa|iului Comunitar (ESDP) Posdam, 10-
11 mai 1999;
- Dezvoltare spa|ial european, adoptat la Conferin|a european
a ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului CEMAT, Hanovra
2000, cu titlul Principii directoare pentru Dezvoltarea Teritorial
Durabil a Continentului European;
- Strategia Lisabona/ Goteborg, adoptat n anul 2004, avnd ca
scop convergen|a strategiilor |rilor din Uniunea European n vederea
cresterii coeziunii la scara UE prin ac|iuni interconectate si muta|ii
structurale n cinci domenii importante: societatea cunoasterii, pia|a
intern, climatul afacerilor, pia|a muncii si mediul.
Coordonarea n functie de criteriul ierarhic de la nivel national la
cel regional si local se realizeaz n ordinea enumerat mai jos:
- Strategia Na|ionala de Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi
2013 2020- 2030;
- Cadrul Strategic Na|ional de Referin| (CSNR) 2007-2013;
- Conceptul Na|ional de Dezvoltare Spa|ial Romnia 2025;
- Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorial 2030 (CSDT
Romnia 2030);
- Planul de Amenajare a Teritoriului Na|ional PATN;
- Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-
2013(PDR);
- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ;
- Planul de Amenajare a Teritoriului J ude|ean PATJ.
Astfel, n concordant cu diversele documente comunitare,
nationale, regionale si locale, prin liniile directoare conceptele si
politicile, n functie de analizele locale, se transform n actiuni la nivel
local. Dar n cazul franjei orasului Craiova nu exist nc o personalitate
juridic, a zonei metropolitane. Aceast entitate ar putea ntr-un viitor
apropiat s pun n practic politica teritorial la nivel integrat pol urban
principal, franja rur urban, poli urbani secundari, prin cedarea unei
cote din bugetul local ctre bugetul zonei metropolitane, ce ar putea
astfel accesa fonduri europene de dezvoltare regional integrat.
80
Administrarea integrat a zonei metropolitane este singura solutie
viabil pentru frnarea necontrolat si de multe ori irational a
expansiunii urbane la nivelul franjei si evaluarea pragului de
sustenabilitate n balanta activittilor antropice ce trebuie s asigure
calitatea locuirii si conservarea strii de sntate a mediului pentru a fi
capabil s creeze conditii de sanogenez.
6.3. Driverii economici si proiec(ia lor asupra franjei rur
urbane
n ceea ce priveste natura evenimentelor cu incident asupra
valorii, a caracterului competitiv al firmelor ce functioneaz n
perimetrul franjei rur urbane, se disting dou ample tipologii (Pogutz
& Tencati, 2007):
- Evenimentele naturale, situate dincolo de capacitatea de control
a oamenilor, cum sunt fenomenele meteorologice
extreme, cutremurele, etc.;
- Evenimentele cauzate de interventia uman, ce au impact
negativ asupra activelor sau pasivelor institutiei.
Prin prisma evenimentelor ce au o oarecare incident firmele, ce
si desfsoar activitatea n perimetrul franjei orasului Craiova trebuie s
priveasc protectia firmei din perspectiva resurselor privite ca (Pogutz
& Tencati, 2007):
- resursele materiale, ca instalatii, cldiri, obiectele de valoare;
- patrimoniul imaterial, aici regsindu-se imaginea firmei,
brevetele, cunostintele si informatiile;
- resursele umane, ca fort de munc ce trebuie vzut ca resurse
productive ntr-o optic etico moral ce are nevoie de
protectie;
- resursele naturale, de natur geosistemic, pe care firma le
utilizeaz n procesul de productie si asupra crora prin
diverse emisii are un anumit impact.
Protectia firmei n sine permite, prin adoptarea criteriilor de
sustenabilitate, realizarea sau contribuirea la ndeplinirea obiectivelor
private, din sfera personal a indivizilor (stakeholders), a firmei ca
entitate economic ce functioneaz n baza unui profit, dar si a mediului.
Aceast protectie poate fi detaliat pe mai multe paliere: din punct de
vedere strategic, cu incident asupra normelor de baz ale firmei;
81
politic, prin redactarea principalelor modalitti prin care firma si
propune protejarea principalelor activitti; iar operativ, prin dispunerea
planurilor de actiune pentru realizarea obiectivelor propuse.
n cadrul tematicii de protectie stabilit la nivelul firmelor, un rol
semnificativ l au si politicile ce privesc sntatea, securitatea si mediul
(health, safety and environment, HSE). Prin prisma protectiei asupra
mediului si a resurselor umane, acest ultim aspect al protectiei firmelor,
are o semnificatie aparte la contributia pe care activitatea economic
poate s continue s se dezvolte fr a depsi capacitatea de
sustenabilitate. Interesul firmelor n a adopta o astfel de politic de
protectie n care s fie stipulate aspectele legate de HSE, privesc
aspectele ce determin o crestere a valorii firmei de la nivel
microeconomic pn la cel global:
- se dezvolt relatii comerciale cu subiecti ce mprtsesc aceleasi
politici de sustenabilitate;
- se mbuntteste bilantul anual, prin reducerea evenimentelor
neprevzute;
- se mbunttesc relatiile sociale, att interne ale firmei ct si
externe cu locuitorii franjei sau al zonei/ regiunii n
general;
- adoptarea politicilor de sustenabilitate comport o mai mare
transparent a activittii firmei, ce comport o
mbunttire a relatiilor cu institutiile publice, bancare
etc.;
- reducerea disensiunilor sociale interne, reduce riscul de
divulgare a tehnologiilor produse de ctre
departamentele de cercetare si dezvoltare;
- protectia resursei umane, prin reducerea numrului de zile n
care muncitorii lipseau din cauza incidentelor de
munc sau a bolilor profesionale;
- reducerea blocajelor de aspect logistic ce limiteaz fluxurile de
materiale sau productia n sine.
Declansarea deteriorrii mediului in interiorul urban declanseaz
o reactie n lant ce conduce la consumul de suprafete naturale tot mai
extinse, mrind distan|a ce trebuie parcurs ctre locul de munc,
colectarea deseurilor, ctre institutiile publice, deci un consum mrit de
carburant, prin arderea sa eliberarea n atmosfer a gazelor cu putere
alterant. Migrarea limitei urbane implic de la sine si o migrare a
82
problemelor de mediu din interiorul urban spre areale din ce in ce mai
mari, producnd un dezechilibru puternic n aria urban si periurban.
Dar nu numai probleme legate de mediu se resimt pe o suprafat mai
extins, ci si chiar mrirea chiriei n arealele noi dezvoltate, iar limita
urban migreaz n zona intersectiei dintre valoarea chiriei si a rentei
agricole la valori mult mai ridicate (Fig. 43).
-
Fig. 43 Aplicarea formulei lui Alonso n determinarea optimului extinderii
urbane(prelucrare dup Turner, 2003)
Analiza economic este utilizat si la determinarea extinderii
centrelor comerciale, lucru extrem de pozitiv, deoarece se evit
consumul exagerat de sol, dar si din prisma localizrii acestor centre n
func|ie de atractia demografic si de veniturile realizate. Utiliznd si
materiale eco-compatibile si prin analiza descris anterior corespunde
ntru totul principiilor dezvoltrii durabile, dar nu de multe ori hotrrea
de a deschide un centru comercial si mrimea acestuia este analizat
prin prisma acestor metode. Astfel, din analiza costurilor pentru
ntretinerea magazinului n functie de mrimea acestuia, valoarea
vnzrilor si disponibilul economic valabil n regiune, se poate
determina momentul unde se maximizeaz profiturile cu valorile cele
mai reduse ale costurilor (Fig. 44).
83
Fig. 44 Dezvoltarea optima a hypermarketurilor (Sursa: Kinsley, 1984)
Analiza economic este totusi vital la ora actual, chiar si
maximizarea profitului nu este un aspect neaprat negativ atta timp ct
nu duneaz sociogeosferei (geosfera si sociosfera), dar actionnd local,
chiar si respectnd principiile introduse de GPP, se pot lua decizii ce
cumulate, duc n continuare la degradarea general a mediului natural,
chiar dac ntr-o proportie mai mic dect nainte.
CONCLUZII
Franja rur urban este considerat din multe puncte de vedere ca
fiind ultima frontier a planificrii teritoriale, prin prisma caracterului
ambivalent, ca zon de tranzitie ntre urban si rural. Aceast
caracteristic a transformat aceast zon ntr-una lipsit de aportul
politicilor si strategiilor de dezvoltare. Un argument n plus pentru care
franja trebuie privit ca parte integrant la nivelul sistemelor de asezri
este faptul c nu este numai un mozaic al diferitelor tipuri de utilizare a
terenurilor, prin natura diversificrii urban-rural, ci este un peisaj aparte,
cu functii si atribute specifice. n cazul majorittii zonelor metropolitane
europene occidentale, franja rur urban este situat la distante
considerabile de CBD-ul polului urban principal, ceea ce comport o
serie de efecte negative asupra mediului si a calittii locuirii. Prins nc
de la nceputul ca zon distinct la nivelul sistemului de asezri din
84
zonele metropolitane n curs de conturare, cum este si cazul orasului
Craiova, poate s beneficieze de o politic teritorial coerent prin
optica dezvoltrii sustenabile la nivelul integrat al polilor urbani
principali franja rur-urban poli urbani secundari.
Perimetrul franjei rur urbane a orasului Craiova este puternic
influentat de aspectele economice, sociale si de mediu impuse de polul
urban principal. Este situat ntr-o bun msur n cadrul umbrei urbane,
ducndu-ne cu ideea la spatiul periurban, dar cu puternice influente
induse de procesele si presiunea urban. Trebuie ns considerat c
franja este o entitate distinct ce suport expansiunea urban, fapt
dovedit prin densitatea mic a zonelor urbanizate din perimetrul su.
Expansiunea urban se realizeaz de cele mai multe ori prin una dintre
cele trei forme descrise n Capitolul 1: dezvoltare urban
monospecializat, dezvoltare urban periferic si dezvoltare urban
liniar. n modelele de dezvoltare urban o dat dezvoltat o nou
franj, aceast este consumat de cresterea urban succesiv, ceea ce
comport mrirea distantelor de parcurs, reducerea suprafetelor naturale
si reducerea capacittii de a asigura alimentele necesare consumului
local, ce conduce la migrarea limitei externe. Astfel, peisajul franjei rur
urbane este dinamic, chiar dac rmne pe aceesi suprafat, trebuind
s fac fat presiunii antropice, ca zon de tranzitie ntre tendinta de
dezvoltare urban si dorinta de protectie environmental.
Lund n considera|ie piramida nevoilor umane a lui Maslow
putem gsi si principalele motiva|ii pentru oicumenizarea spa|iului
natural. La baza acesteia se afl satisfacerea nevoilor personale, nevoia
de siguran|. Pentru satisfacerea acestor nevoi, la nivel individual, ct si
colectiv, la nivel de urbe, orasul transform mediul ambiant. Chiar si
nevoia de apartenen| poate explica dezvoltarea urban periferic este
vorba de dorin|a de a apar|ine unui ntreg ordonat (orasului) si nu de a fi
eticheta|i ca locuitori a suburbiilor, ceea ce n cazul |rii noastre are
valen|e discriminatorii. Nevoia de respect, autorespect si autorealizare
se reflect n extinderea urban policentric, unde apartenen|a la un grup
social ce |i permite s de|ii o a doua cas n spa|iul franjei si care s fie
integrat grupului mediu nalt din punct de vedere al veniturilor,
satisface si aceste dou ultime nevoi umane.
Modelul Montreal si al zonei sale metropolitane presupune un pol
urban principal de care administrativ apar|in o serie de localit|i
suburbane si o serie de poli urbani secundari ce au diferite tipuri de
85
conexiuni cu polul urban principal. Franja rur urban se extinde de la
limita suprafe|ei construite a polului urban principal, incluznd
localit|ile suburbane, pn la contactul cu franja rur urban a polilor
urbani secundari. De fapt, franja rur urban a polilor secundari,
dinspre polul urban principal face parte din umbra urban, deoarece
existen|a si dezvoltarea sa este condi|ionat ntr-o bun msur tot de
polul urban principal. Aplicarea acestui model la posibila zon
metropolitan a orasului Craiova a permis, n primul rnd, delimitarea
franjei rur urbane, ulterior confirmat printr-o serie de alte criterii si
metode utilizate n literatura de specialitate la nivel international. S-a
dovedit prin aportul stiintific al capitolelor ulterioare validitatea
modelului si gradul de functionalitate si pentru orasul Craiova,
constituind un argument n plus n constituirea Zonei Metropolitane a
orasului Craiova. Administrarea integrat a zonei ar permite si o
coerent mai realist a mediului presupunnd gestionarea resurselor prin
optica eficien|ei si eficacit|ii deciziilor luate de ctre administra|ia
public tinnd cont de functiile semnificative ale franjei rur urbane:
- Func|ia ecologic;
- Func|ia economic;
- Func|ia sociocultural;
- Func|ia istoric;
- Func|ia peisagistic.
n Capitolul 2 am retrecut n revist etapele istorice de formare si
transformare a orasului n diferite perioade pentru a determina modelul
de dezvoltare a urbei, factorii restrictivi sau favorabili. Prima etap
semnificativ a fost cea a atestrii cet|ii Pelendava ce este confirmat
de o serie de studii arheologice ca fiind asezmntul preroman de la
Crligei, pe partea dreapt a J iului, n marginea de sud vest a orasului
Craiova. n aceast perioad, locuitorii ce populau teritoriul de astzi al
orasului Craiova se ocupau preponderent cu agricultura, zootehnia,
pescuitul, mestesugurile si comer|ul. Pozi|ia orasului era si este
favorabil schimburilor comerciale datorit faptului c se afla pe
direc|ia celor mai importante artere de transport. La 1 iunie 1475 se
confirm printr-un act oficial al acelor vremuri si denumirea de Craiova,
pentru un oras situat ntr-o regiune eminamente agricol. De altfel,
originile orasului sunt legate de activitatea agricol, dezvoltarea
mestesugurilor, a comertului, pn dup al doilea rzboi mondial, cnd
o dat cu perioada comunist se realizeaz o industrial fortat,
86
excesiv. Perioada de dup anul 1990 consfinteste o rentoarcere la
originile asezrii ctre dezvoltarea sectorului tertiar, agricultur, iar
industria este n proces de redimensionare. Tranzitia si reasezarea
functiilor orasului si a activittii economice are un impact negativ
semnificativ la nivelul mediului actualei franje rur urbane a orasului,
dar care pe termen lung prin adoptarea unui management adecvat s-ar
putea dovedi eficient pentru realizarea unui spatiu care s ofere conditii
favorabile de locuire.
Auditul franjei rur urbane sub aspectul patrimoniului natural si
antropic a fost realizat n Capitolul 3. Descompunerea acestui sistem n
pr|ile componente ale acestuia este realizat la nivelul geosferelor n
limita spa|ial impus de dezvoltarea actual a franjei rur urbane a
orasului Craiova. Desigur fluxul de energie si materie, asa cum nu se
oprea la nivelul unei asezri, la fel nu are limite nici n cazul franjei rur -
urbane. ntre limitele franjei ar trebui totusi s se observe anumite
trsturi generale, caracteristice la nivel structural si func|ional regiunii
n care aceasta se integreaz. Cadrul natural analizat sub aspectul
componentelor geosistemice a permis evaluare componentelor vzute
att ca resurs ambiental, dar si ca elemente ce necesit protectie
environmental. Capitalul antropic, n schimb a fost evaluat prin prisma
structurilor demografice, distributiei spatiale, a aspectelor economice
pentru a individualiza punctele forte (ca nivelul de pregtire, dotare
tehnico-edilitar etc.) sau slbiciunile acestui sistem ce contribuie sau ar
putea constitui o amenintare pentru presiunea exercitat asupra
mediului.
Prin prisma dezvoltrii urbane a polului urban principal din Zona
Metropolitan Craiova, n spa|iul franjei sale rur urbane este nevoie de
o delimitare ct mai corect si actual a periferiei urbane prin prisma
conexiunilor ce se realizeaz ntre aceast zon si zona intern urban,
ct si cu zona extern ctre periferia orasului. Limita extern a periferiei
urbane capt si valoarea de limit urban franja rur urban si este
important prin prisma externalit|ilor de mediu pe care le genereaz
polul urban ctre spa|iul franjei. Ca element de discontinuitate a
|esutului urban, periferia poate fi considerat: la nivel func|ional, prin
ruperi structurale ale relativului omogen urban (parcele de teren mai
mari etc.); la nivel de infrastructur de transport, prin viteza de
deplasare mai mare, pasaje feroviare, pietonale etc.); la nivel spa|ial
vizual, prin arhitectur diferit a imobilelor sau a peisajului general
87
spa|ial; la nivel ambiental, prin lipsa implementrilor managementului
urban al mediului (colectarea deseurilor, norme de igien, prezen|a unor
animale slbticite etc.); la nivelul administrativ, zon de tranzi|ie urban
rural (mixt de activit|i att urbane, ct si rurale, lipsa constiin|ei de
apartenen| la un anumit spa|iu teritorial administrativ). A reiesit, n
cadrul Capitolului 4, c exist dou realitti distincte pentru periferie n
spet periferia urban, ce apartine zonei urbane si periferia orasului, ce
apartine zonei interne a franjei rur urbane a orasului.
Capitolul 5 a permis evaluarea calittii mediului din perimetrul
franjei rur urbane si individualizarea problemelor de mediu, la nivel de
disfunctionalitti sub form punctual sau difuz. Impactul produs de
unittile de productie poate fi att n form punctual, atunci cnd avem
o singur unitate, sau chiar difuz n cazul n care o zon concentreaz o
serie de unitti industriale ce pot forma adevrate platforme industriale.
Pentru franja orasului Craiova, platformele industriale sunt incluse
teritoriului administrativ al orasului, dar o serie de unitti de dimensiuni
considerabile sunt situate n perimetrul franjei si au un impact
semnificativ asupra calittii mediului. Asezrile urbane, n numr de
patru pentru franja rur urban a orasului Craiova, prin nssi prezenta lor
n acest spatiu au creat n timp diverse blocaje ambientale si diverse
disfunctionalitti ale mediului. Spatii puternic antropizate pierd contactul
cu spatiul natural de lng ele prin stoparea circuitelor naturale de materie
si energie. Mediul rural este deja supus unui stres ambiental prin
suprafetele de extragere a petrolului din perimetrul comunei Brdesti,
Cotofenii din Fat, balastierele din albia J iului, Amaradiei, Oltetului,
sau a statiilor de prelucrare a combustibililor. Astfel, managementul
defectuos al deseurilor, infrastructura de transport rutier n conditii
proaste, lipsa veniturilor, creeaz nc premizele unui mediu si a unei
calitti a locuirii deficitare. Analiznd fluxurile la nivelul
managementului deseurilor putem spune c pe lng recuperarea
materialelor (hrtie, sticl, metal), pe circuitul recuperare, tratare,
obtinere de energie, prin optica ajungerii unei cantitti ct mai mici la
depozitul ecologic. Sistemul, ce ar trebui s fie de natur integrat si
unic la nivelul franjei rur urbane, comport si o serie de externalitti:
de mediu, prin emisiile consumului de combustibil, impact vizual,
infiltrri ale diverselor substante etc.; economic, prin costurile de
personal, de transport, de achizitie materiale si utilaje; social, ca
repercusiune a degradrii conditiilor de mediu. Activittile agricole
88
desfsurate n acest perimetru tind s capete un specific al franjei,
detasndu-se de activittile practicate n areale cu un grad ridicat de
ruralitate. Fiind locul care ar trebui s asigure productia de alimente
pentru piata local, pentru locuitorii zonei metropolitane, prin optica
food miles, este necesar pstrarea echilibrului ecologic al terenurilor
utilizate n acest sens, fr a mri suprafetele prinse n acest uz,
depsindu-se limita de sustenabilitate.
Capitolul 6 a ncercat s pun n concordant diversele documente
comunitare, nationale, regionale si locale, prin liniile directoare
conceptele si politicile, n functie de analizele locale, ce se transform n
actiuni la nivel local. Dar n cazul franjei orasului Craiova nu exist nc
o personalitate juridic, a zonei metropolitane. Aceast entitate ar putea
ntr-un viitor apropiat s pun n practic politica teritorial la nivel
integrat pol urban principal, franja rur urban, poli urbani secundari,
prin cedarea unei cote din bugetul local ctre bugetul zonei
metropolitane, ce ar putea astfel accesa fonduri europene de dezvoltare
regional integrat. Administrarea integrat a zonei metropolitane este
singura solutie viabil pentru frnarea necontrolat si de multe ori
irational a expansiunii urbane la nivelul franjei si evaluarea pragului de
sustenabilitate n balanta activittilor antropice ce trebuie s asigure
calitatea locuirii si conservarea strii de sntate a mediului pentru a fi
capabil s creeze conditii de sanogenez.
Aportul acestei lucrri la dezvoltarea cunostintelor ce privesc
relatiile ce se stabilesc la nivelul sistemelor de asezri si suportul natural
n cadrul regional n care acestea sunt situate este datorat perspectivei
noi, cel putin n literatura national de specialitate, de abordare a zonei
franjei rur urbane, ce s-a demonstrat n acest studiu a fi o entitate de
sine stttoare. Entitatea zonei de tranzitie, a franjei trebuie inclus la
nivelul sistemelor de asezri ca suport al activittilor umane ce trebuie
s pstreze echilibrul ntre antropizare si conservarea patrimoniului
natural. Rezultatele obtinute n cadrul acestui studiu, pot constitui
argumente de persuasiune ale autorittilor locale pentru realizarea zonei
metropolitane, prezentnd avantajele gestiunii integrate ale acestui areal.
Poate fi considerat si o ncurajare de aplicare a criteriilor si metodelor
utilizate la nivelul diverselor zone metropolitane ce exist deja sau a
celor care sunt pe cale de realizare.
89
BIBLIOGRAFIE
Abraham, D. (1991), Introducere in sociologia urbana, Edit. Universitaria,
Bucuresti
Alonso, W.A. (1964), Location and land use: toward a general theory of land
rent, Harvard University Press, Cambridge;
Allaby, Ailsa, Allaby, M., (2003), Dictionary of Earth Sciences, Edit. Oxford
University Press, Oxford
Anderson R.S., Anderson, Suzanne P., (2010), Geomorphology. The
Mechanics and Chemistry of Landscape, Edit. Cambridge University
Press, Cambridge, UK;
Angel, D. (2000), Environment innovation and regulation. Clark G.L.,
Feldman M.P., Gertler M.S., The Oxford Handbook of Economic
Geography. Oxford Univeristy Press, Oxford, pp 610 622;
Angel, D.P. (2002), Studying global economic change. Economic Geography,
78, 253 55;
Apostol Gabriela, (2004), Cmpia Mostistei: studiu de geografie rural, Edit.
CD Press, Bucuresti;
Apostoli R., (2007), Prontuario di Topografia, Edit. Maggiori Editori, San
Marino
Archibugi, F. (1979), Principles of Regional Planning, Edit. Franco Angeli,
Milano, Italy;
Archibugi, F. (1996), Program Indicators: Their Role and Use in the
Integrated Social or Community Programming, Social Indicators
Research, vol. 39, No. 3;
Archibugi, F. (1997), The Ecological City and the City Effect, Essays on the
Urban Planning Requirements for the Sustainable City, Ashgate,
Aldershot;
Archibugi, F. (2000), City Effect and Urban Overload as Program Indicators
of the Regional Policy, The 40th Congress of European Regional
Science Association, Barcelona, 30 August to 2nd September 2000;
Aur, N. (1996), Piemontul Oltejului. Studiu de geomorfologie, Editura
Universitaria, Craiova;
Auty, R.M. (1993), Sustaining development in mineral economies: The
resource curse thesis. London. Routledge;
Auty, R.M., Mikesell, R. (1998), Sustainable development in mineral
economies, Oxford, Clarendon Press;
Avram, S. (2009), Pozijia franjei rur urbane n cadrul sistemelor de aezri,
Forum Geografic. Studii si cercetri de geografie si protec|ia mediului,
Edit. Universitaria, Craiova;
Avram, S., Curcan G., Vldu, Alina, Marinescu, I. (2010), Improvement of
Urban Road Traffic in Craiova City by Using Gis Data Processing, 3
rd
90
International Conference on Cartography and GIS, 15-20 June, 2010,
Nessebar, Bulgaria;
Avram, S. (2010), Historical urban development of Craiova city between 1820
1990, Geographica Timisiensis, Vol. XIX, Nr. 1, Edit. Universit|ii
de Vest, Timisoara;
Avram, S., Vldu, Alina, Curcan, Gh. (2011), Climatic and Topoclimatic
Features within the Rural - Urban Fringe of Craiova City,
Proceedings of the Fourth International Scientific Conference FMNS
2011, Faculty of Mathematics and Natural Science, Blagoevgrad,
Bulgaria;
Banister, D. (2008), The sustainable mobility paradigm, Transport paradigm
15, 73-80.
Barberis, R., Nappi, P., Boschetti, P. (2000), Knowing the soil to protect the
vulnerable and sensitive areas, Proceedings of the International
Congress Soil Vulnerability and Sensitivity, Florence;
Blteanu, D., Negu, S., Bran, Florina, Popescu, Claudia,
(2002), Modificrile globale ale mediului contribujii tiinjifice
romneti, Edit. ASE, Bucuresti
Blteanu, D., Serban, Mihaela, (2003), Modificri globale ale mediului, Edit.
Universittii din Bucuresti, Bucuresti
Beaujeau-Garnier, J., Chabot, G. (1971), Geografie urban, Edit. tiin|ific,
Bucuresti;
Bebbington, A. (2003), Global development networks and local developments.
Agendas for development geography, Tidschift voor Economische en
Sociale Geographie, 94. (3), 297-309;
Beckenbach, F. (1989), Social costs in modern capitalism. Capitalism, Nature,
Socialism 1 (3), 72-92;
Benedek, J., (2001), Spatiul relational sau spatiul absolut? Consecintele
epistemologice ale unei interpretri gresite, Regional Conference of
Geography Regionalism an Integration: Culture, Space,
Development, Universitatea de Vest, Timisoara;
Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului si dezvoltare regional, Edit.
Presa Universitar Clujean, Cluj;
Boengiu, S., (2008), Piemontul Blcijei. Studiu de geografie, Edit.
Universitaria, Craiova;
Boffi, M., (2008), Scienza dell Informazione Geografica. Introduzione ai GIS,
Edit. Zanichelli, Bologna;
Bhatta, B., (2008), Remote Sensing and GIS, Edit. Oxford University Press,
New Delhi;
Bonett, A. (2003), Geography as the world discipline: Connecting popular and
academic geographical imagination, Area, 35 (1), 55-63;
91
Braghin, C., (2006), Hipotrofia i hipertrofia aezrilor umane, Editura
Universitar, Bucuresti;
Bran, Florina, Popescu, G., (1999), Utilizarea instrumentelor economice
pentru protectia mediului, Economistul, nr. 346;
Braun, B. (2006), Environmental issues: global natures in the space of
assemblage, Progress in Human Geography 30 (5), 644-654;
Bridge, G. (2008), Environmental economic geography: A sympathetic
critique, Geoforum, 39 (1) 76-81;
Broughton, F. (1996), Fringe issues, Landscape Design, September 34-36;
Bruekner, J. K. (1987), The structure of urban Equilibria: A Unifed Treatment
of the Muth-Mills Model, In Handbook of regional and urban
economics, vol. 2, Edwin S. Mills, 821-45, North Holland;
Buce Rdu, Magda, (2008), Trecutul n Craiova de astzi, Edit. SimArt,
Craiova;
Bug, D., (2005), Orasele dintre Carpa|i si Dunre n secolele XIX si XX, Edit.
Semne, Bucuresti;
Buia, Al. (1954), ndrumtor botanic pentru mprejurimile oraului Craiova,
Natura, nr. 1, Edit. de Stat pentru imprimate si publicatii, Bucuresti;
Buia, Al., Pun, M., Maloy, C., Olaru, M. (1961), Ghid geobotanic pentru
Oltenia, Intreprinderea Poligrafic Oltenia, Craiova;
Bunker, R., Holloway, D. (2001), Fringe city and congested countryside:
population trends and policy development around Sydney, Urban
Fronteers Program Issues Paper no. 6, University of Western Sydney,
Sydney;
Buongiorno, P. (2010), Zero Emissions Cities: Masdar, Oxygen, Nr. 10,
Edit. Mondadori, Milano;
Burgess, E. (1968), The growth of the city, The City, University of Chicago
Press, Chicago;
Calcaterra, M. (2010), Smart cities: Malaga, Oxygen, Nr. 10, Edit.
Mondadori, Milano;
Catizzone A., (2007), Fondamenti di Cartografia, Edit. Gangemi Editore,
Roma;
Cavalli, C., (2011), Ecologia e geopedologia, Edit. Ulrico Hoepli, Milano;
Clinescu, R. (1969), Biogeografia Romniei, Ed. Stiin|ific, Bucuresti;
Cndea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea,
Amenajarea si Dezvoltarea Durabil a Spatiului Geografic, Edit.
Universitar, Bucuresti;
Ceteanu, I. et. al., (1981), Dolj. Monografie, Edit. Sport Turism,
Bucuresti;
Ciobotea, D. et. al., (1997), Craiova Pagini de istorie i civilizajie.
Alimentarea cu ap, Edit. Aius, Craiova;
92
Chapman, J.L., Reiss, M.J. (1994), Ecologia. Principii e applicazioni, Edit.
Zanichelli, Bologna;
Christaller, W. (1933), Die zentralen Orte in Sddeutschland, Gustav Fischer,
Jena;
Chung, S. (1988), A conceptual model for regional environmental planning
centered on carrying capacity measures, The Korean Journal of
Regional Sciences, 4(2): 117-128;
Clifford, N.J. (2002), The future of geography: When the whole is less than the
sum of its parts, Geoforum, 33: 431-436;
Cocean, P., (2010), Geografie Regional, Edit. Presa Universitar Clujean,
Cluj
Cobbett, G. (1830), Rural rides, London;
Cucu V., (1976), Geografie si Urbanizare, Edit. Junimea Iasi;
Cucu V., (1977), Sistematizarea teritoriului si localittilor din Romnia, Edit.
Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti;
Cucu V., Ianosi I., (1988), Sisteme de asezri si strategia organizrii lor, Terra,
3-4, Bucuresti;
Curcan Ghe., (2010), Dinamica n timp i spajiu a mediului din Cmpia
Romanaji, Tez de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea
din Bucuresti;
Dallari, F., Gaddoni, S. (2003), Aree fragile e sviluppo locale sostenibile,
Emiglia Romagna. Lo Scarabeo Editrice, Bologna;
Daniels, T. (1999), When city and country collide managing growth in the
metropolitan fringe, Island Press, Washington D.C., USA;
Dermanis, A., Biagi, L., (2006), Telerilevamento. Informazione territoriale
mediante immagini da satellite, Edit. Casa Editrice Ambrosiana,
Milano;
Dumitrascu, C., (2008), Riscurile naturale si tehnogene-rolul si locul lor in
dezvoltarea durabila a ecosistemelor urbane din regiunea de sud-vest
a Romaniei, Teza de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea
din Bucuresti;
Dumitrascu, Monica, (2006), Modificri ale peisajului n Cmpia Olteniei,
Edit. Academiei Romne, Bucuresti
Deaconu, L.C., (2001), Craiova 1898 1916, Edit. Sitech, Craiova;
Den Boer, Emilia, den Boer, J., Jager, J. (2005), Waste management
planning and optimisation-Handbook for municipal waste prognosis
and sustainability assessment of waste management systems, Stuttgart;
Dicken, M. P. (2004), Geographers and globalisation: yet another missed
boat?, Transactions of the Institute of British Geographers 29 (1), 5-
26;
Doherty, N. (1970), Rurality, Poverty and Health: Medical Problems in rural
Areas, Economic Research, Washington;
93
Doxiades, C. (1968), Ekistics: An Introduction to the Science of Human
Settlements, London: Hutchinson;
Douglas, H. (1925), The Suburban Trend, Century Co., New York;
Drugescu, C. (1994), Zoogeografia Romniei, Edit. All, Bucuresti;
Edelstein-Heller, Dorothea, Popescu, Florica (1972), Not asupra
compozitiei chimice si mineralogice a fractiunii argiloase separate din
dou profile de smolnit, Pedologie, nr. 20, Edit. Studii tehnice si
economice, Bucuresti;
Ellenberg, H. (1973), Die okosysteme der erde: versuch einer klassification
der okosysteme nach funktionalen gesichtspunkten, Springer Verlang,
Berlin;
Enache, C. (2008), Geologia Olteniei, Edit. Universitaria, Craiova;
Erdeli, G., Cndea, Melinda, Braghin, C., Costachie, S., Zamfir, Daniela
(1999), Dicjionar de Geografie Uman, Edit. Corint, Bucuresti;
Farina, A., (2007), Ecologia Del Paesaggio Principi, metodi e applicazioni,
Edit. UTET Libreria, Torino;
Figueroa, B. (1998), Economic rents and environmental management in mining
and natural resource sectors, Edmonton, University of Alberta;
Fishman, R. (1990), Megalopolis unbound, Wilson Quarterly Winter;
Firescu, A., Gheorghiu, C., (2009), Craiova mon amour, Edit. Scrisul
Romnesc, Craiova;
Foot, J. (2000), The urban periphery, myth and reality: Milan, 1950-1990, City
4,1,7-26;
Franco, D., (2000), Paesaggio, Reti ecologiche ed agroforestazione, II, Verde
Editoriale, Milano;
Gallent N., Andersson J., Bianconi M., (2006), Planning On The Edge The
Context For Planning at the Rural Urban Fringe, Edit Routledge,
London
Garreau, J. (1991), Edge City: Life on the New Fronteeer, Edit. Double Day,
New York;
Gennaro, D.M. (2010), La citta del benessere, Oxygen Sustainable cities,
X,VII, Edit. Mondadori, Milano, Italia;
Georgescu, T., Brbcioru, C. Firan, F. et. al. (1977), Istoria Craiovei, Edit.
Scrisul romnesc, Craiova;
Gibbs, D. (2003), Reconciling economic development and the environment,
Local Environment 8 (1), 3-8;
Gisotti, G. (1981), La perdita delle terre fertili in pianura e sui declivi, Genio
rurale, nr. 1, Edit. Edagricole, Bologna;
Gisotti, G. (2007), Ambiente urbano introduzione all ecologia urbana, Edit.
Dario Flaccovio, Palermo;
94
Graci, G., Pileri, P., Sedazzari, M. (2008), GIS e ambiente. Guida all uso di
ArcGIS per l analisi del territorio e la valutazione ambientale, Edit.
Dario Flaccovio, Palermo;
Grdinaru, T., (2010), Locuire urban intermediar. ntre individual i
colectiv, Rezumat tez de doctorat, Universitatea de Arhitectur Ion
Mincu, Bucuresti;
Grigoray, C., Boengiu, S., Vldu, Alina, Grigoray, Elena Narcisa, Avram,
S. (2008), Solurile Romniei, vol. II - Pelisoluri, Andisoluri,
Hidrisoluri, Salsodisoluri, Histisoluri, Antrisoluri, Editura
Universitaria, Craiova;
Grigore, M. (1993), conceptul noiunii de limit utiliyate n sistemul tiinific
al disciplinelor geografice, Analele Universit|ii din Bucuresti, Seria
Geografie, Bucuresti;
Gunton, T. (2003), Natural Resources and Regional Development: An
Assesment of Dependency and Comparative Advantage Paradigms,
Economic Geography 79 (1) 67-94;
Hahs, A. K., McDonnell, M. J. (2006), Selecting independent measures to
quantify Melbourne's urban-rural gradient. Landscape and Urban
Planning, 78, 435-438;
Havlick, S.W. (1974), The urban organism: The city's natural resources from
an environmental perspective, Edit. MacMillan, New York;
Heimlich, R., Anderson, D. (2001), Development of the urban fringe and
beyond: impacts on agriculture and rural land, Agricultural Report,
AER 803,88;
Hite, J. (1998), Landuse conflicts on the urban fringe: causes and potential
resolution, Strom Thurmond Institute, Clemson University, South
Carolina;
Iau, C. (1992), Considerajii asupra ctorva particularitji funcjionale ale
zonei periurbane a municipiului Suceava, Analele stiin|ifice ale
Universit|ii "Stefan cel Mare", Sec|iunea Geografie - Geologie, nr. 1,
Suceava;
Iau, C. (2002), Le systme urbain roumain entre la hirarchie et le rle
territorial des villes, n Moldova. Popula|ia, for|a de munc si
asezrile umane n tranzi|ie, Edit. Corson, Iasi;
Iau C. (2005), Rolul Statisticii n Geografie. Autocorelajia spajial, Probleme
de statistic, Ed. Junimea, Iasi;
Iau, C. (2006) - Dmographie et gographie du travail en Roumanie post-
dcembriste, Edit. Sedcom Libris, Iasi;
Ianoy, I., Tlng, C. (1993), Impactul imediat al prbuirii regimului politic
comunist asupra sistemului urban romnesc, Analele Universit|ii din
Bucuresti, Seria Geografie, Bucuresti;
95
Ianos, I. (2000), Sistemele teritoriale, o abordare geografica, Editura Tehnica,
Bucuresti;
Ianos, I., (2004), Dinamica urban. Aplicatii la orasul si sistemul urban
romnesc, Edit. Tehnic, Bucuresti;
Ianoy, I., Heller, W. (2006), Spajiu, economie i sisteme de aezri, Edit.
Tehnic, Bucuresti;
Ilinca, N. (2008), Geografie Uman Populajia i Aezrile, Edit. CD Press,
Bucuresti;
Imhof, E. (2007), Cartographic Relief Presentation, Edit. ESRI Press,
Redlands, California;
Ioni, I. (1985) - Eroziunea solului i amenajarea terenurilor n Podiul
Moldovei, Vol. Cercetri geomorfologice pentru lucrrile de
mbunt|iri funciare, Bucuresti;
Ioja, C., Ptroescu, Maria, Ioja, Annemarie, (2006), The evaluation of the
ecological and improvement of the environmental quality functions of
the urban and metropolitan green area, Proceedings of 2nd
International Conference on Environmental Research and Assessment,
Bucharest, 5-8 octombrie 2006;
Ioja, C. (2008), Metode si tehnici de evaluare a calittii mediului n aria
metropolitan a municipiului Bucuresti, Edit. Universittii din
Bucuresti, Bucuresti;
Iordache, Costela, Vldu(, Alina (2002), Izocronele transporturilor in comun
in municipiul Craiova, Analele Universitatii din Craiova, Geografie,
Serie Noua, vol.V, Edit. Universitaria, p.80-86, Craiova;
Iordache, Costela (2009), The Evolution of the Urban Public Transport during
the 1950-2006 Period in Romania, Geographical Phorum,
Geographical Studies and Environment Protection Research, nr. 8,
Editura Universitaria, Craiova;
Iordan, I. (1973), Zona periurban a Bucuretilor, Editura Academiei
Romne, Bucuresti;
Johnston, R.J., Swallow, S.K. (2006), Development and Conservation at the
Rural Urban Fringe, Edit. Resource for the Future, Washington,
USA;
Jean, Y., Calenge, C. (1997), Outer urban fringe: beyon country and city,
Annales de Geographie, 596;
Kimerling, A.J., Buckley, Aileen, Muehrcke, P.C., Muehrcke, Juliana,
(2009), Map Use Reading and Analysis, Edit. ESRI Press, Redlands,
California;
Kotchen, M. J., Burger, N.E. (2007), Should we drill in the Arctic National
Wildlife Refuge? An economic perspective, Energy Policy 35, 4720
4729;
96
Krummel, J.R., Gardner, R.H., Sugihara, G., ONeill, R.V., Coleman, P.R.,
(1987), Landscape pattern in a disturbed environment, Oikos 48: 321-
324;
Laugier, C. (1910), Sntatea n Dolj, Arhivele Olteniei, Craiova;
Le Moigne, J.L. (1995), On theorizing the complexity of economic systems.
The journal of socio-economics, vol. 24, pp. 477-499.;
Maantanay, J., Ziegler, J. (2006), GIS for the Urban Environment, Edit. ESRI
Press, Redlands, California;
Marinescu, I. (2006), Disfuncjionalitjile mediului urban, Editura
Universitaria, Craiova;
Mayhew, Susana, (2004), Dictionary of Geography, Edit. Oxford University
Press, New York;
Mehedini, S. (1931), Terra Introducere n Geografie ca Stiinj, Vol.I, Edit.
Na|ional S. Ciornei, Bucuresti;
Mitroi, Mirela, (1995), Zona periurban a municipiului Craiova, Edit.
Universitaria, Craiova;
Mutihac, V. (1990), Structura geologic a teritoriului Romniei, Edit.Tehnica,
Bucuresti,
Negreanu, $t., Avram, S. (2007), Ecological landfills:rules and structure,
Analele Universitatii din Craiova, seria Geografie, Edit. Universitaria,
Craiova;
Negreanu, S., Avram S., Boengiu, S. (2008), Folosirea GIS pentru
optimizarea colectrii i transportului deeurilor menajere n Craiova,
Revista Forum Geografic, nr. 7, Edit. Universitaria, Craiova;
Negu(, S., (1984), Analizele cantitative n studiul populajiei i aezrilor
omeneti din Romnia, Editura Stiin|ific, Bucuresti;
Negu(, S., (1997), Modelarea matematic n Geografia uman, Editura
Stiin|ific, Bucuresti;
Oh, K., Jeong, Y., Lee, D., Lee, W. (1998), Determining sustainable
development density using the urban carrying capacity assessment
system, Landscape and urban planning, 39, Centre for
Advanced Spatial Analysis (UCL): London, UK;
Odum, E.P. (1983), Basic Ecology, CBS College Publishing;
Pacione, M. (1999), Applied geography: principles and practice, Edit.
Routledge, London
Pallister, J., Bowen, Ann, Clay, R., Di Landro, Carmela, Phillipson, O.
(2002), Longman Geography for GCSE, Edit. Longman, Essex;
Pascariu, G. (2008), Structura i dinamica sistemelor de aezri umane n
procesul de planificare teritorial, rezumat tez doctorat Scoala
doctoral Simion Mehedin|i;
97
Ptroescu, Maria (1987), Indici ecometrici climatici si raportul lor cu
nvelisul biotic n spatiul Subcarpatilor dintre Rmnicul Srat si
Buzu, Analele Universittii din Bucuresti, Seria Geografie, Bucuresti;
Ptroescu, Maria (1988), On the dinamic of some ecometric indicators in the
territory of Romania, Analele Universittii din Bucuresti Seria
Geografie, Bucuresti;
Ptroescu, Maria, Niculae, M.I. (2010), The Rurality between the Rmnicul
Srat and the Buzau Valleys Definitive Component of the
Subcarpathian Landscapes Dynamics, forum Geografic, Nr. 9, Edit.
Universitaria, Craiova;
Ptru, Ileana (1999), Matricea de evaluare a peisajului, SC, Geografie,
Bucuresti;
Percoco, M. (2003), Infrastrutture e ambiente, L. Senn e M. Percoco, Trasporti
e sostenibilita ambientale, Egea, Milano;
Pelletier, J. (2008), Quantitative Modeling of Eart Surface Processes, Edit.
Cambridge University Press, Cambridge;
Pleniceanu, V., Tomescu, Viorica (1997), Protecjia mediului i conservarea
diversitjii biologice n judejul Dolj, Analele Universit|ii din
Craiova, Seria Biologie Horticultur Tehnologia Prelucrrii
Poduselor Agricole, vol. II (XXXVIII), Craiova;
Pleniceanu, V. (1999), Apele din Cmpia Olteniei, Edit. Universitaria,
Craiova;
Pleniceanu, V. (2000), Hidrologie, (Vol. I), Editura SITECH, Craiova;
Pogutz, S., Tencati, A. (2008), Corso di Management Integrato dell Ambiente,
Le Dispense del Pelicano, Milano;
Popa, N. (1993), Aspecte privind spajiul geografic i organizarea acestuia,
Studii si comunicri Geographica Timisiensis, vol. II, Timisoara;
Popa, N. (coord.), (2000), Regionalism and Integration: Culture, Space and
Development. Ed. Brumar, Timisoara -Tubingen Angers;
Pop, Iuliana (2007), Oraele mici din Cmpia Romn. Structuri i
funcjionalitji urbane, Edit. Universitar, Bucuresti;
Popescu, Irina (2004), Efectul de ora i suprapopularea urban, indicatori de
program n politica regional i urban, Administra|ie si Management
Public, Vol. II, Edit. ASE, Bucuresti;
Popescu, Irina (2003), Dezvoltarea economic local, Administra|ie si
Management Public, Vol. II, Edit. ASE, Bucuresti;
Profiroiu, A., Racoviceanu, S., |arlung, N. (1998), Dezvoltarea economic
local, Editura Economic, Bucuresti;
Pospai M., (2003), Memoria Bniei, Edit. Alma, Craiova;
Primack, R., Ptroescu, Maria, Rozylowicz, L., Ioj, C.I. (2008),
Fundamentele conservrii diversitjii biologice, Edit. AGIR,
Bucuresti;
98
Pryor, R.J. (1968), Defining the Rural-Urban Fringe, Social Forces 47: 202-
215;
Ratzel, F. (1896), The History of Mankind, MacMillan and Co., Ltd., U.K.;
Rmbu, Al., Armyeanu, S., Tnsescu, $t. (1984), Pdurile Doljului i
gospodrirea lor eficient, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova;
Reclus, E. (1885), La France nouvelle geographie universelle, 2, Edit.
Hachette, Paris;
Rey, Violette, Groza, O., Ianoy, I., Ptroescu, Maria (2006), Atlasul
Romniei, Edit. Rao, Bucuresti;
Rosu, Al., Cote(, P., Teodoru, T. (1969), Zona preorseneasc a Craiovei.
Asezarea orasului si particularittile reliefului, Lucrri de Geografie
Aplicat, IGG, Bucuresti;
Rojanschi, V., Bran, Florina, Diaconu, Gheorghita, Iosif, Gh. N., Toderoiu,
F. (1997), Economia i protectia mediului, Edit. Tribuna economic,
Bucuresti;
Rostow, W.W. (1960), Stages of economic growth: A non Communist
manifesto, Cambridge, Cambridge University Press;
Savin, C. (2000), Apele subterane din zona Craiova, Edit. Tipored, Bucuresti;
Sndulescu, M. (1984), Geotectonica Romniei. Editura Tehnic, Bucuresti;
Scandurra, E. (2003), L ambiente dell uomo. Verso il projetto della citta
sostenibile, Edit. Etaslibri, Milano;
Schiavi, A. (2008), Vademecum cartografico, Edit. Vita e Pensiero, Milano;
Schneider, D.M., Godschalkdr, D.R., Axler, N. (1978), The carrying
capacity concept as a planning tool, American Planning Association,
Planning Advisory Service Report, 338, Chicago;
Sinha, M.M.P. (1980), The impact of urbanization on land use in the rural
urban fringe, Edit. Rajdhani Press, New Dheli, India;
Spectrosky, A. C. (1955), The Exurbanites, Lippincott, Philadelphia;
Stan, Angelica (2008), Periferia urban n cadrul morfologiei sistemului
spajial, note curs, Univ. de Arhitectur Ion Mincu;
Stern, D.I., Common, M.S., Barbier, E.B. (1994), Economic growth and the
environmental degradation: a critique of the environmental Kuznets
curve, Environmental Economics and Environmental Management,
9409, University of New York;
Stone, G.D. (1993), Agrarian Settlement and the Spatial Disposition of Labor,
Spatial Boundaries and Social Dynamics: Case Studies from Food-
Producing Societies, International Monographs in Prehistory,
Ethnoarchaeological Series 2, pp. 25-38.
Streton, H. (1970), Ideas for Australian cities, Edit. Georgian House,
Melbourne;
99
Sullivan, W.C. (1994), Perceptions of the rural-urban fringe: citizen
references for natural and developed settings, Landscape and urban
planning, 29, 85-101, Elsevier Science B.V.;
Surd, V. (1997), Geografia dezvoltrii i a decalajelor economice
contemporane, Edit. Presa Universitar Clujan, Cluj-Napoca;
Toya Turdeanu, Ana (1975), Oltenia. Geografie istoric n hr|ile secolului
XVIII, Edit. Scrisul Romnesc, Craiova;
$andru, I., Aur, N. (2009), Geografia aezrilor rurale, Edit. CD Press,
Bucuresti;
Tlng, C. (1998), Some transport problems in the Bucharests metropolitan
area, Socio-economic changes in the suburban areas of large cities in
Romania and Poland, Geographical international seminars, no 4,
Institutul de Geografie, Bucuresti;
Talng, C. (2000), Transporturile i sistemele de aezri din
Romnia, Editura Tehnic, Bucuresti;
Theobald, D.M. (2004), Placing exurban land use change in a human
modification framework, Front. Ecol. Environment, 2, 139 -144;
Toropu, O. (1972), Aezri antice la Mofleni Bucovj i mprejurimi, Edit.
Mitropolia Olteniei, Craiova;
Tosa Turdeanu, Ana (1975), Oltenia. Geografie istoric n hrtile secolului
XVIII, Edit. Scrisul Romnesc, Craiova;
Turner, K.R., Pearce, D.W., Bateman, I. (2003), Economia ambientale, Edit.
Il Mulino, Bologna;
Ungureanu, A., Groza, O., Muntele, I. (2005), Moldova Populatia, Forta
de Munc si Asezrile Umane n Tranzitie, Edit. CORSON, Iasi;
Ungureanu, Irina (2005), Geografia mediului, Edit. Univ. Al. I. cuza, Iasi;
Vnu, G. (2009), Interfaja spajial-funcjional dintre Municipiul Bucureti i
teritoriul suport al acestuia, Teza de doctorat, Facultatea de
Geografie, Universitatea din Bucuresti;
Vldu(, Alina (2006), Regimul precipitajiilor atmosferice n Oltenia, Tez de
doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti;
Velazguez, B. (2004), Multifunzionalita: definizione, aspetti tecnico-economici
e strumenti. Verso il riconoscimento di una agricoltura
multifunzionale. Teorie, politiche, strumenti, ESI, Napoli;
Viola, Alessandra (2010), Smart cities, Oxygen, Nr. 10, Edit. Mondadori,
Milano;
Zotic, V. (2005), Componentele operajionale ale organizrii spajiului
geografic, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca;
Zugrvescu, D., Polonic, G., Horomnea, M., Dragomir, V. (2000), A new
drawing mode of the recent vertical crustal movements map on the
Romanian territory. XXV Gen. Assembly of the EGS, Nice, France,
April 2529.
100
Watkins, M.H. (1963), A staple theory of economic growth, Canadian Journal
of Economics and Political Sciences, 29, 141-158;
Waugh, D. (2000), Geography: An integrated approach, Nelson Thornes LTD,
UK;
Weeks, J.R., Larson, D., Rashed, T. (2003), Contrast or continuum? The
creation and application of an urban gradient index using remotley
sensed imagery and GIS, Annual Meeting of the Population
Association of America, Minneapolis, 1 44;
Wuppertal Institut, (1998), Futuro sustenibile, Edit. Missionaria Italiana,
Bologna;
Xu, Feng (2004), Modelling the spatial pattern of urban fringe, Edit.
International Institute for Geo-Information Science and Earth
Observation, Enschede
Yokoi, Y. (2000), Measuring the environmental impacts of agriculture,
Proceedings of the International Congress Soil Vulnerability and
Sensitivity, Florence;
Yi Fu, T. (1974), Topophilia: a study of environmental perception, attitudes,
and values, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ
Xu, F. (2004), Modelling the spatial patterns of urban fringe Case study
Hongshan (Wuhan), International Institute for Geo-Information
Science and Earth Observation, Enschede, Netherland;
*** (1963-1968), Harta Geologic a R. S. Romnia, scara 1:200.000
*** (1963-1968), Harta Solurilor a R. S. Romnia, scara 1:200.000
*** (1968), Urban Planning Act, J aponia;
*** (1992), Carta Urbana Europeana, Strasbourg;
*** (1994), Carta Municipiilor si Oraselor Europene pentru Durabilitate (Carta
Aalborg), Danemarca;
*** (1994), Europa 2000+, Comisia Europeana;
*** (1996) Statistics Canada;
*** (1999), Strategies for Sustainable Development of European Metropolitan
Regions, Essen;
*** (2001), Business Strategies Limited What Makes Euro Regions Prosper?
London, BSL;
*** (2002), Countryside Agency UK;
*** (2004), Actvill Programme, European Union Commission;
*** (2005), Politica de Coeziune si Orasele: contributia mediului urban la
dezvoltarea si ocuparea fortei de munca in regiuni, Bruxelles;
*** (2007), ESPON Hyperatlas;
*** (2007), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Craiova;
*** (2007), Dictionary of Environment and Conservation, Edit. Oxford
University Press;
*** (2009), Raportul strii de mediu, Agen|ia de Protec|ie a Mediului Dolj;
101
*** (2010), Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu i Olt;
*** European Environmental Agency;
*** Arhivele Olteniei, Fondul V Planuri i hrji;
*** http://cesp.standford.edu
102
ISBN 978-973-0-10924-5