Def: Bioacustica este domeniul interdisciplinar care se ocupa cu studiul
producerii,structurii si functiei semnalelor acustice (sunetele in special) la organismele vii . Micarea oscilatorie imprimat unor particule ale unui mediu elastic se propag din aproape n aproape n toate punctele sale, iar procesul de propagare a oscilaiei poart numele de und. Undele sonore sunt longitudinale deci oscilatiile particulelor au loc pe aceasi directive pe care se propaga energia (unda). Undele sonore sunt caracterizate de marimi fizice specific oricarui tip de unda cum ar fi:-viteza de propagare,perioada de frecventa,lungimea de unda,amplitudinea, den-sitatea de energie etc. Undele sonore folosesc si marimi si unitati specific acestora: Itensitatea undei sonore :energia acustica ce strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp; si este direct proportional cu patratul presiunii exercitate de unda. Clasifcarea undelor sonore in functie de frecventa: Infrasunete-unde cu frecventa mai mici de !"z #unete(percepute de urec$ea umana) cu frecventa intre !-%&&&&"z Ultrasunete cu frecvente mai mari de %&&&&"z Producerea undelor sonore: Undele din domeniul audibil sunt obtinute prin producerea de oscilatii in coadre membrane intinse etc.In functie de caracteristicile emitatorulu(lungime ,tensiune)se pot obtine sunete cu frecvente si compozitii armonice diferite. Sunetele simple emise de corzile vocale sunt transformate in sunete articulate , mult mai complexe ,cu a'utorul cavitatilor rezonante (toracele,cavitateta bucala,laringe ,faringe ,cavitatea nazala si c$iar cutia craniana-cu rol de element de legatura inversa). (ceste cavitati isi modifica proprietatile prin intermediul limbii buzelor palatului moale etc actionate de sute de musc$i.Intregul process fiind coordonat de o zona situata intr-una din emiferele creierului(de regula stanga pentru dreptaci si dreapta pentru stangaci). )ibra*iile sonore cu frecven*e cuprinse +ntre %& "z ,i %& -"z sunt percepute de urec$ea omeneasc. ,i se numesc sunete Infrasunetele sunt generate atat in cazul unor fen natural :vantul,eruptiile vulcanice,cutremurele, avalansele,cat si in cazul functionarii unor aparate construite de om :compresoare, ventilatoare/0a intensitati mari peste 1&db pot produce anxietate,greata,perturbatii ale ec$ilibrului si simtului de orientare. )ibra*iile sonore cu frecven*a cuprins. +ntre & ,i %& "z nu sunt percepute de urec$ea omeneasc. ,i se numesc infrasunete. Ultrasunetele sunt produse de catre unele animale cum ar fi liliecii sau delfinii si utilizate pentru orientare sau comunicare.In practica ultrasunetele au numeroase utilizari .In medicina ultrasunetele sunt utilizate in scop de diagnostic (ecografie ,ecografie 2oppler)sau tratament prin incalzirea unor tesuturi ,masa'e in profunzime sau distrugerea calculilor. )ibra*iile sonore cu frecven*a mai mare ca %& -"z, de asemenea nu sunt percepute de om ,i se numesc ultrasunete. Fenomene ce apar la propagarea undelor sonore 1.Viteza de propagare a undelor sonore -difera in functie de medii depinzand de proprietati cum ar fi elasticitatea si densitatea mediului dar si de temp . in aer viteza creste usor cu cresterea temp. 3x;viteza in aer 41&m5s;6&&m5sin apa de mare;6&&&m5sin otel. 2.Absorbtia -depinde atat de natura siproprietatile mediului cat si de frecventa undelor .2ensitatea de energie a undelor scade pe masura propagarii lor atat datorita absorbtiei cat si imprastierii.Ultrasunetele au lungime de unda mica si permit o focalizare mai buna (imprastiere mica.). 3.Relexia undelor -rep sc$imbarea directiei de propagare a undelor la intalnirea suprafetei de separate dintre doua medii cu intoarcerea undei din mediul in care a venit. #unetul reflectat perceput distinct de sunetul direct se numeste ecou (fen folosit in ecografie ) iar daca sunetul reflectat pare sa prelungeasca sunetul direct se produce fen. numit reverberatie. In practica relfexia poate fi folosita pentru masurarea distantelor iar in medicina pentru obtinerea imaginilor organelor interne in ecografie. 4.Efectul oppler 7apare atunci cand sursa de unda se deplaseaza fata de observator8 sau observatorul fata de sursa.(pare si in cazul reflexiei undelor pe un obiect in miscare.dat fen dopler frecventa sunetului provenit de la sursa care se apropie pare mai mare decat frecventa reala iar a sunetului provenit de la sursa care se indeparteaza pare mai mica decat frecventa reala. 9enomenul este folosit in det vitezei de deplasare a ve$iculelor iar in medicina in ecografia 2oppler. !.ifractia undelor sonore 7consta in ocolirea obstacolelor atunci cand dimensiunea lor este comparabila cu lungimea de unda a undei sonore.(cest fenomen face posibila receptionarea undelor c$iar si atunci cand intre sursa sunetelor si receptor se gasesc obstacolelor. ".Interferenta-fen de suprapunere si compunere a undelor. #.Rezonanta-rep.fenomenul de transfer al energiei intre doi oscilatoricare au aceeasi frecventa de oscilatie. $.%a&itatia- fenomenul care poate aparea la propagarea ultrasunetelor in lic$ide efectul fiind aparitia unor bule de gaz in interiorul acestora sub actiunea ultrasunetelor putadu-se produce ionizari. Sunetele auzite Caracteristicile sunetelor 9enomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. #unetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze, lic$ide si solide), dar nu se propaga in vid. 3l se propaga cu viteza de 44m5s i aer. :aracteristicile lui sunt: - inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei); - intensitatea (exprimata in energia vibratiei); ;rice sunet simplu, cum ar fi o nota muzicala, poate fi descrisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive: inaltime, intensitate, si calitate (timbru). (ceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: frecventa, amplitudine, si constitutia armonica, sau respectiv forma undei. <gomotul este un sunet complex, o mixare de multe diferite frecvente, sau note care nu sunt legate armonic. #unetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonore. =ropagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. #unetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori: durata, frecventa si amplitudinea. Durata se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urec$ea este expusa la un sunet. Frecventa, sau tonalitatea, unui sunet, este exprimata in cicluri pe secunda sau $ertzi. >ama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de %& pana la %&&&& de cicluri pe secunda Amplitudinea (intensitatea) unui sunet se masoara in decibeli (dB). (mplitudinea undei reprezint. dep.rtarea maxim. pe care o +nregistreaz. punctele din mediul elastic fa*. de pozi*ia lor ini*ial.. :?nd amplitudinea undei sonore este mai mare timpanul urec$ii percepe varia*ii de presiune mai mari ,i sunetul este auzit mai puternic. (mplitudinea este caracteristica undelor sonore pe care o percepem ca volum. Biofzica receptiei auditive @eceptorul auditiv este al doilea sistem ce asigura comunicarea cu mediul exterior. )ibratiile mecanice ale mediului incon'urator care au frecvente cuprinse intre !-%& &&&"z.produc in analizatorul auditiv senzatia de sunet. #istemul auditiv are rolul de a prelua din aer varia*iile de presiune(undele sonore) ,i de a le transmite sistemului nervos central. :onform impartirii clasice analizatorul auditiv analizatorul auditiv consta din % sisteme principale: -s8stem auditiv periferic asigura, -sistem auditiv central. #8stem auditiv periferic asigura 4 functii principale: -transmiterea vibratiei acustice -analiza semnalului acustic -traducerea semnalului acustic in influx nervos Aransmiterea se realizeaza pe % cai:calea aeriana(urec$ea externa si medie) si calea osoasa(practica clinica si audiologica). (naliza semnalului acustic este asigurata de de urec$ea interna si implica mecanisme complexe de tip pasiv si activ incepand cu o analiza 9;U@I3@ la niv membrane bazilare si terminand cu amplificarea activa a semnalului la niv celulelor ciliate externe ale organului corti. Araducerea se face la nivelul urec$ii interne si se refera la transformarea energiei mecanice de vibratie in energia influxului nervos prin intermediul unor procese electroc$imice complexe si este asigurata de celulele ciliate interne din org lui corti. Structura si functiile urechii: Urec'ea externa( 3ste alc.tuit. din pavilion, canal auditiv (duct auditiv) ,i timpan. @olul principal al acestei p.r*i din sistemul auditiv este de a recep*iona sunetele. =rin forma sa deosebit., pavilionul are un rol important +n localizarea spa*ial. a sursei sunetului. :analul auditiv are rolul unui tub sonor, av?nd rolul de transforma undele sferice +n unde plane, av?nd frecven*a de rezonan*. de aproximativ44&& "z, aceasta fiind ,i frecven*a la care sensibilitatea urec$ii umane estemaxim.. :analul auditiv este +nc$is la interior de c.tre timpan care este omembran. elastic. ce intr. +n vibra*ie sub ac*iunea undelor sta*ionare ce iauna,tere +n canalul auditiv, vibra*ie transmis. +n continuare elementelor ceformeaz. urec$ea medie. Urec'ea )edie format din trei sisteme osoasede mici dimensiuni (ciocanul, nicovala i scria) aflate intr-o incinta plina cu aer au un rol foarte important, acela de a maximiniza transferul de energie de la unda venit din aer, la urechea intern. :omunicarea +ntre incint. ,i exterior se faceprin intermediul trompei lui Eustache care se desc$ide +n faringe. 2iferen*a de presiune care ia na,tere +ntre cele dou. fe*e ale timpanului +mpiedic. func*ionarea corect. a acestuia, ceea ce se traduce printro senza*ie de surditate. Un lucru similar se +nt?mpl. +n cazul unor inflama*ii,c?nd trompa este obturat.. Intr-o astfel de situa*ie aerul este absorbit de *esuturi cre?ndu-se o vidare a incintei timpanice. Urec'ea intern* are dou. p.r*i cu func*ii diferite. Partea vestibular, are rolul unui traductor de pozi*ie ,i mi,care pentru corpul uman, asigur?nd ec$ilibrul. Poriunea auditiv se g.se,te +ntr-un sistem de cavit.*i ,i tuneluri cunoscut sub numele de labirintul osos, +n osul temporal cranian. Undele sonore p.trund +n urec$ea intern. sub ac*iunea sc.ri*ei prin fereastra oval. +n canalul co$leei aflat deasupra membranei bazilare, numit ramp vestibular. =e toat. lungimea membranei bazilare se afl. organul spiral al lui Corti, la nivelul c.ruia are loc traducerea energiei mecanice a undelor sonore +n impulsuri nervoase. Aransformarea undelor din membrana bazilar. +n influxuri nervoase se face cu a'utorul celulelor ciliate din organul lui :orti. Elemente de fonatie Acustica studiaz. sunetele sub aspectul fizic al oscila*iei c?t ,i sub aspectul fiziologic al senza*iei auditive care apare ca efect al acestei oscila*ii. ;rganul auditiv al omului 7urec$ea-percepe sunetele cu frecven*e cuprinse +ntre !-%&&&& "z. Infrasunetele au frecven*e sub ! "z, iar peste %&&&& "z ultrasunete. #unetul este rezultatul vibra*iei unui corp elastic care declan,eaz. +n masa de aer mi,c.ri oscilatorii ,i ondulatorii. Tonurile sunt produse de oscila*ii ritmice. gomotele sunt produse de oscila*ii $aotice !nlimea sunetelor depinde de frecven*a oscila*iilor. :u c?t frecven*a este mai mare, sunetul este mai +nalt sau acut. :oarda vibreaz., se +ndep.rteaz. ,i apoi revine +n pozi*ia de ec$ilibru dup. un anumit interval de timp, astfel se formeaz. perioada. ; oscila*ie complet. este o perioad.. "recvena este determinat. de num.rul de perioade pe care le realizeaz. +ntr-o secund. corpul care vibreaz.. Bn muzic. fiec.rei note muzicale +i corespunde o frecven*. bine determinat.. )ocalele se produc +ntre urm.toarele frecven*e: CuD +ntre %&&-1&& "z; C+D +ntre !&&-4%&& "z; CoD +ntre 1&&-E&& "z; CaD +ntre E&&-!&& "z; CeD +ntre !&&-4%&& "z; CiD +ntre 4%&&-!1&& "z. #ntensitatea (t.ria) sunetelor depinde de amplitudinea oscila*iilor, respectiv de distan*a maxim. +n care a'unge coarda, fa*. de pozi*ia de ec$ilibru. #e m.soar. +n decibeli (dB). 3xemple: fo,netul frunzelor 7 &dB; un oftat - 4&dB; zgomotul automobilului +n vitez. 7 & dB; ciocanul pneumatic - 6&dB; zgomotul avionului cu reac*ie - !&dB. $. Elemente de fonetic articulatorie 2in punct de vedere acustic ,i fiziologic, sunetele limbii umane se +mpart +n dou. categorii, +n vocale ,i consoane. )ocalele sunt tonuri, sunete muzicale cu oscila*ii periodice ,i cvasiperiodice. :onsoanele sunt zgomote sau combina*ie +ntre zgomote ,i tonuri. 3xist. ,i o categorie intermediar.: sonante - ClD, DmD, DnD, DrD care con*in at?t zgomote c?t ,i tonuri, predomin?nd acestea din urm.. :onsoanele surde sunt zgomote. :onsoanele sonore sunt zgomote ,i tonuri, predomin?nd zgomotele. (paratul fonator este format dintr-un ansamblu de organe, musc$i, oase ale corpului uman care, prin punerea lor +n functiune si +n conditii optime, determina calitatea vocii (at?t vorbite c?t si cantata):ele mai importante dintre acestea sunt plam?nii, diafragma, tra$eea,laringele, faringele bucal, faringele nazal (cavumul), fosele nazale, cavitatea bucala, dintii, limba, buzele, oaselefetei care sunt indispensabile unul de celalalt +n crearea actului fonator si a emisiei celor doua elemente fonetice care sunt consoanele si vocalele.(ltfel spus, la crearea actului fonator participa intr-o stransa colaborare sistemul respirator si rezonatorii. =roblema fundamental din fiziologia fonatiei ramane comportarea coardeler vocale in actul vocal sau asazisa vibratie a coardelor vocale. A m p l i t u d i n e
I +igura 1. Reprezentarea idimensional a tonului pur !i m p Amplitudi ne "I# :ele mai importante teorii ale fonatiei sunt: -teoria mecanica a foatiei -teoria mioelastica -teoria aerodinamica -teoria neurocronaxica -teoria muco-ondulatorie Efectele biologice ale ultrasunetelor Efectele biologice sunt date de o suprapunere a efectelor termice, electrice sau c$imice care pot modifica activitatea celular.. 0a intensit.*i mici efectele sunt de cele mai multe ori benefice, +ns. la intensit.*i mari efectele termice sau cavita*ia pot duce la distrugerea celulelor. 2intre vibratiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urec$ii omenesti ; de un mare interes dpdv practic sunt U0A@(#UF3A303 adica sunetele ale caror frecventa este mai mare de %& &&&. =ractica medical. a demonstrat c. ultrasunetul este mai sensibil la diferen*ierea *esuturilor +n compara*ie cu radia*iile G, ,i c. este mai pu*in nociv pentru organism, +n compara*ie cu acestea. Hedicina folose,te +n mod current undele ultrasonore at+t +n stabilirea diagnosticului c?t ,i +n terapie.Utilizarea ultrasunetelor +n scopuri medicale implic. o bun. cunoa,tere a modului de propagare ,i a efectelor lor asupra mediilor biologice, +n vederea evit.rii ac*iunii distructive asupra *esuturilor din organismul supus cercet.rii. 2in acest motiv vom prezenta pe scurt principalele efecte cu implica*ii biologice ale ultrasunetelor.#pre deosebire de sunete, ultrasunetele au frecven*e mult mai mari ,i transport. energii mari, ceea ce le confera efecte biologice importante. In c?mpulul trasonor ac*ioneaz. for*e capabile s. produc.: - +ntreruperea reversibil. a unor func*ii fiziologice; - -distrugerea membranei celulare sau a componentelor intracelulare cu degradarea biomoleculelor. #ensibilitatea organismelor la ultrasunet, sub pragul de cavita*ie, poate fi testat. printr-o serie de modific.ri , cum ar fi : - (lterarea reversibil. a mitocondriilor prin cre,tereavolumului ,i +ntreruperea cristelor acestora ; - Hodificarea num.rului de lizozomi din *esutul $epatic,fapt care determin. sc$imb.ri +n metabolismul celular ; - Ultrasunetele de %&-"z-H"z modific. viteza de dializ. prin membranele semipermeabile. (ctivitatea electric. a pielii de broasc. se modific. reversibil - Ultrasunetul poate s. +nt?rzie diviziunea celular. a ou.lelor ini*ial fertilizate ; - #c.derea reversibil. a num.rului de granule de gl8cogen din celule. Ultrasunetele care produc procese de cavita*ie tranzitorie, perturb. procesele oxidative ale mitocondriilor f.r. a degrada membrana acestora, pe c?nd cele care produc cavita*ie stabil. dezintegrez. membrane mitocondriilor. Ultrasunetele de mic. intensitate produc senza*ii dedezec$ilibru, indispozi*ie ,i oboseal. accentuat.. Ultrasunetele de 6 dB ,i frecven*e !-%& -"z produc senza*ii de bloca' auditiv, asem.n.toare cu cea de +n.l*ine mare, indus. prin sc.derea de presiune atmos- feric.. Ultrasunetele cu frecven*e de p?n. la && -"z lezeaz.aparatul auditiv. 3le pot produce: modific.ri ale glicemiei;proteinurie circulatorie; saturare vitaminic. a organismului.