Nervozitatea la copii si adolescenti Dr.

Dimitri Avdeev
mai 15, 2010 de Mihail
Nota biografica
Avdeev Dmitrii Aleandrovici este medic!psihiatr", psihoterape"t, specialist #n
psihologie medical$, candidat #n %tiin&e medicale, director al 'nstit"t"l"i pentr" probleme
ale form$rii atit"dinii cre%tine fa&$ de maladiile psihice %i al (entr"l"i de psihoterapie
ortodo$.
N$sc"t #n )"sia, #n an"l 1*+,. -n an"l 1*.. a terminat c" distinc&ie fac"ltatea de
medicin$ c" specializarea /terapie0. -ntre 1**. %i 1**2 a fost stagiar %i aspirant #n
psihiatrie #n 'nstit"t"l medical din 1azan. 2!a specializat #n psihoterapie %i #n psihologie
medical$ #n 'nstit"t"l %tiintific %i de cercetare #n psihone"rologie /3.M. 4ehterev0 din
2an5t!6etersb"rg, #n Academia de formare medical$ post"niversitar$ din Moscova, #n
clinici din 7ermania %i dintr!o serie de alte &$ri e"ropene. -n an"l 1**2 %i!a s"stin"t #n
'nstit"t"l de psihiatrie general$ %i 8"diciar$ /3. 6. 2erbs5ii0 dizerta&ia pentr" titl"l de
candidat #n stiinte medicale.
-ncep9nd din an"l 1**1, D. A. Avdeev activeaz$ #n direc&ia form$rii atit"dinii cre%tine
fa&$ de maladiile psihice, a elabor$rii "n"i model de psihoterapie ortodo$. A cons"ltat
peste 1+000 de bolnavi c" o variat$ patologie psihic$, s!a #nt9lnit %i a disc"tat #n m"lte
r9nd"ri c" mirenii %i clericii 4isericii :rtodoe )"se. )ez"ltatele activit$&ii sale %i
eperien&a sa practic$ s!a" concretizat #n n"meroase com"nic$ri prezentate la conferin&e
%i serninarii %tiin&ifice biserice%ti %i profane din )"sia %i din str$in$tate. ;ste "n"l dintre
a"torii 6roiect"l"i Medical :rtodo )"s, a elaborat "n program de rec"perare a
narcomanilor %i este a"tor"l "nei serii de emisi"ni la post"rile de radio .)adone80,
.4lago0, /7las"l pa rohiei r"se0 <(ipr"= s"b den"mirea general$ /-n a8"tor"l s"flet"l"i
s"ferind0.
Doctor"l Avdeev este membr" a diverse societ$&i %i asocia&ii profesionale, participant la
congrese na&ionale, e"ropene %i mondiale de psihoterapie %i psihologie medical$, a"tor a
mai bine de 200 de p"blica&ii, incl"siv a ,2 de c$r&i %i bro%"ri, editate #n limbile r"s$,
rom9n$, s9rb$, b"lgar$, gr"zin$, englez$, spaniol$, german$, #ntr!"n tira8 total de peste o
8"m$tate de milion de eemplare. Din an"l 200,, D. A. Avdeev cond"ce 'nstit"t"l pentr"
problemele form$rii atit"dinii cre%tine fa &$ de maladiile psihice %i (entr"l de psihoterapie
ortodo$.
Noti"ni 7enerale
;perien&a medical$ arat$ c$, din p$cate, copiii s$n$to%i %i armonios dezvolta&i s"nt tot
mai p"&ini pe zi ce trece %i, dimpotriv$, cre%te n"m$r"l copiilor care s"nt ad"%i la
cons"lt din ca"za nervozit$&ii, a t"lb"r$rilor de somn, a s"rmena8"l"i nervos s.a.m.d.
(a"zele apari&iei t"lb"r$rilor ne"ropsihice s"nt n"meroase. Ne vom str$d"i n" n"mai s$
atingem c9teva componente medicale %i psihologice ale acestei probleme, ci vom vorbi %i
despre ca"zele d"hovnice%ti ale nervozit$&ii la copii.
-n ceea ce prive%te provenien&a reac&iilor nevrotice la copii, ma8oritatea a"torilor
s"bliniaz$ rol"l negativ al ed"ca&iei incorecte. 6rofesor"l A. '. >aharov, c"nosc"t
specialist #n nevrozele copiilor, distinge "rm$toarele ca"ze ale acestora?
1. cerin&e ale p$rin&ilor care dep$%esc posibilit$&ile %i nevoile copiilor@
2. neacceptarea copiilor de c$tre p$rin&i, eprimat$ printr!o atit"dine irascibil!
ner$bd$toare, prin dese m"str$ri, amenin&$ri %i pedepse fizice, prin lipsa ging$%iei %i a
m9ng9ierilor de care copil"l are neap$rat$ nevoie@
A. abordarea nesincronizat$ a ed"c$rii copil"l"i, care se manifest$ prin combina&ia
discordant$ dintre restric&iile %i interdic&iile severe din partea "n"i p$rinte %i atit"dinea
ind"lgent#nc"ra8atoare din partea cel"ilalt@
,. inconsecventa #n ed"ca&ie, caracter"l ei inegal %i contradictori"@
5. lipsa de echilibr" #n rela&iile c" copiii? ton"l ridicat, &ipetele, dezechilibr"l emo&ional
general@
+. angoasa? nelini%tea permanent$ pentr" copil, temerile %i m$s"rile de preca"&ie dincolo
de limitele necesar"l"i.
Manifest$rile nevrozelor la copii s"nt diverse? dezechilibr"l emo&ional %i
hipersensibilitatea, caracter"l pl9ng$cios %i capricios, dispozi&ia instabil$,
hiperecitabilitatea, dific"ltatea de adormire, somn"l nelini%tit, panicile, s"gerea
degetelor, roaderea pielii din 8"r"l "nghiilor, s"ghi&"l, en"rezis"l, tic"rile nervoase s.a.
Brecven&a an"mitor simptome depinde de v9rsta copil"l"i. Depresia /a #ntinerit0? victime
ale ei devin n" n"mai oamenii de v9rst$ #naintat$ sa" .balzacian$0, ci, de asemenea,
tineret"l %i chiar copiii.
Boarte frecvent manifest$rile nevrotice la copii #mbrac$ forma s"ferin&elor somatice
<tr"pe%ti=? de eempl", cre%te temperat"ra, apar d"reri de b"rt$, d"reri de cap %.a.m.d.,
care indic$ adesea lipsa b"n$st$rii s"flete%ti a copil"l"i. (a r$sp"ns la circ"mstan&ele
psihoemo&ionale defavorabile #n care se g$se%te copil"l se dezvolt$, n" rareori, diverse
maladii.
lat$ "n eempl"? la cons"lt a venit o b$tr9nic$ din pricina nepoatei sale #n v9rst$ de no"$
ani. 6$rin&ii ei se certa" des %i #n cele din "rm$ a" divor&at, tat$l a plecat din familie. 6e
acest fond s!a dezvoltat la ea "n astm bron%ic, f$r$ ca investiga&iile s$ scoat$ #n eviden&$
vreo alergie, sa" modific$ri ale &es"t"l"i bronhop"lmonar, sa" infec&ii respiratorii
frecvente. 2!a dovedit c$ astm"l feti&ei era de nat"r$ ne"rogen$? ca"za crizelor astmarice
era conflict"l nevrotic. 4oala era strig$t"l de disperare al s"flet"l"i de copil.
Alt$ partic"laritate a nevrozei la copil este reprezentat$ de t"lb"r$rile comportamentale.
Cnii copii f"g de acas$, chi"lesc de la %coal$, al&ii se ap"c$ de f"mat, de b$"t"r$. 6e cei
mai m"l&i dintre ace%ti copii strada #i atrage %i #i ed"c$ #n propria sa manier$. (ine e
vinova t D 6$rin&ii. ;i s"nt datori s$ #%i i"beasc$ copiii, s$ #i ed"ce, s$ se roage pentr" ei.
Ameliorarea st$rii psihice a copil"l"i depinde #n mare m$s"r$ de p$rin&ii s$i, de
d"hovnicia lor, de rela&ia dintre ei, de atmosfera pe care re"%esc s$ o creeze #n familie.
(opiii treb"ie neap$rat feri&i de orice infl"en&$ v$t$m$toare, #ntr"c9t as"pra s"fletelor lor
fragede se revars$ ast$zi "n #ntreg noian de netrebnic ii de tot fel"l. ;vlavia p$rinteasc$
este "n eempl" eficace pentr" copii. Dimpotriv$? be&ia, nep$sarea fa&$ de via&a
d"hovniceasc$, p"rtarea imoral$ s"nt, din p$cate, "n eempl" la fel de eficace, dar "n
eempl" pierz$tor. 2anctitatea 2a 6atriarh"l Aleie al ''!lea a sp"s c$? /dac$ #n s"flet n"
eist$ con%tiin&a sfin&eniei, #n el se #nt$re%te "r9ci"nea p"stiirii0.
-n "ltimii ani, #n via&a societ$&ii noastre s!a" petrec"t o m"l&ime de schimb$ri. B$r$
#ndoial$, n"meroase dintre a ceste schimb$ri s"nt de na t"r$ pozitiv$ dar s"ntem
nevoi&i, din p$cate, s$ constat$m c$, #n ansambl"l s$", realitatea este grav$. De pild$,
8"m$tate dintre fetele %i b$ie&ii #n v9rst$ de treisprezece ani bea". 39rsta #nceperii
f"mat"l"i a cobor9t p9n$ la nivel"l de zece ani la b$ie&i %i doisprezece la fete. 6e nimeni
n" mai mir$ ast$zi fapt"l c$ %colarii #ntre&in frecvent leg$t"ri se"ale. Biecare al zecelea
avort este f$c"t de o adolescent$. -n r9nd"l tinerilor cre%te alarmant cons"m"l de drog"ri.
4olile venerice la adolescen&i, prostit"&ia infantil$ s"nt, vai, probleme tragice ale vremii
noastre. 20E din total"l sin"ciderilor s"nt comise de copii %i adolescen&i. A" ap$r"t
adolescen&i criminali #n serie. 6sihiatria 8"diciar$ n!a mai c"nosc"t practic astfel de
caz"ri? pe baza lor ne p"tem da seama c9t de monstr"os a devenit nivel"l agresivit$&ii #n
societate.
6entr" copii, #ncerc$rile #ncep de la o v9rst$ fraged$. lat$ c9teva r9nd"ri din scrisoarea
"nei tinerei mame? /(opiilor li s!a f"rat copil$ria. !M"lt"mit$televizi"nii %i mi8loacelor
de informare #n mas$, copiii mici %ti" de8a ce este se"l, c"m %i c" cine po&i face se.
(9nd vor deveni adolescen&i, vor p"tea oare s$ #n&eleag$ ce este dragosteaD Cita&i!v$
n"mai ce desene animate li se prezint$ copiilor? imorale %i pline de ignoran&$. 69n$ %i
titl"rile #&i da" fiori? !Fr$snit"l!, /)$zboi"l stelelor! %i a%a mai departe. N" dem"lt s!a
transmis desen"l animat !Fo&i a8"ng #n rai!. ;sen&a acest"i film? n" treb"ie s$ m"nce%ti,
treb"ie s$ 8oci 8oc"ri de noroc p9n$ c9nd c9%tigi, iar #n calitate de divertisment c"lt"ral
apar feti&ele de la cabaret. (e, la noi copiii s"nt m"tila&i s"flete%te #n mod con%tientD Gi ce
mai 8"c$rii s"nt #n comer&H Nin8a, etratere%tri, robo&i %.a.m.d. 6entr" ceD (e le ad"c
aceste 8"c$rii copiilorD0 Din p$cate, a"tor"l acestor r9nd"ri prime%te n"meroase
asemenea scrisori %i #n fiecare se simte d"rerea %i m9hnirea p$rin&ilor fa&$ de cele ce se
#nt9mpl$ #n 8"r"l nostr".
;ist$ "n st"di" foarte interesant realizat de departament"l de poli&ie %i cel de ed"ca&ie
p"blic$ din ora%"l B"llerton, stat"l (alifornia <2.C.A.= #n martie 1*... lat$ rez"ltatele l"i?
6rincipalele probleme #n %coal$ #n an"l 1*,0?
1. elevii vorbesc #n timp"l orelor@
2. mestec$ g"m$@
A. fac g$lagie,
,. alearg$ pe coridore?
5. n" respect$ ordinea la r9nd"ri@
+. se #mbrac$ #n mod nereg"lamentar@
I. se ceart$ #n clas$
6rincipalele probleme #n %coal$ #n an"l 1*..?
1. cons"m"l de drog"ri?
2. cons"m"l de alcool?
A. graviditatea@
,. sin"ciderile@
5. viol"rile
+. t9lh$riile
I. b$t$ile.
(omentarile s"nt de prisos. Freb"ie s"bliniat im mod special fapt"l c$ aceste
#nfricos$toare metamorfoze a" av"t loc #n mai p"&in de cincizeci de ani, #n timpi
dezvolt$ii vertiginoase a materialisml"i #n 2.C.A. (redem c$ acest rez"ltat este logic #n
orice societate bazat$ pe concep&ii materialiste. 2"nt de8a mai m"lt de zece ani de c9nd
mod"l proamerican de via&$ ne este b$gat pe g9t no"$ %i copiilor no%tri. Ja ce va d"ce
astaD 6rognoza care se #ntrevede n" este prea lini%titoare.
6rogramele F3 s"nt /#mpodobite0 c" titl"ri monstr"oase, #n spatele c$rora sta" desfr9"l
%i violenta. Mi8loacele de informare #n mas$ prezint$ peste tot tr"p"ri goale. 2ectantii de
toate c"lorile l"creaz$ c" #ncordare pentr" a s"bmina valorile d"hovnice%ti ale na&i"nii.
(opiii s"nt viitor"l nostr" H ("m va fi acest viitorD
2$ sp"nem c9teva c"vinte despre psihopatie. 6sihopatia este o anomalie a personalit$&ii
care se caracterizeaz$ prin str"ct"ra psihic$ dizarrnonic$ a acesteia. (riteriile de
diagnostic pentr" psihopatie s"nt?
1= t"lb"r$ri psihice manifeste, care #l d"c pe om la dezadaptare social$@
2= modific$ri totale ale #ntreg"l"i profil psihologic al om"l"i@
A= relativ$ stabilitate a partic"larit$&ilor psihice <6. 4. 7ann"%5in=.
2e face distinc&ie #ntre psihopatiile constit"&ionale, care apar ca "rmare a diverse maladii,
tra"me ale creier"l"i, infec&ii %.a., %i cele dob9ndite. (ea de!a do"a gr"p$ de psihopatii
este legat$ de factori ed"ca&ionali, de medi" %i sit"a&ionali.
Din p$cate, realitatea #n care tr$im este adeseori /f"rnizor0 de personalit$&i psihopatice.
6sihopatia oc"p$ "n loc intermediar, am p"tea sp"ne, #ntre psihoze %i nevroze. 6rin
an"mite caracteristici ale sale, ea n" /a8"nge0 p9n$ la psihoz$ <de reg"l$, din tablo"l
clinic lipsesc delir"l, hal"cina&iile %.a.m.d.=, dar %i de t"lb"r$rile nevrotice se deosebe%te
#n mod f"ndamental. De asemenea, #n nevroz$ eist$ o leg$t"r$ #ntre simptome %i
an"mite tr$iri semnificative din p"nct de vedere emotional, an"mite evenimente %i
#mpre8"r$ri de via&$ care #l t"lb"r$ pe om. 'ar psihopat"l, c"m se zice, tot psihopat
r$m9ne. Desig"r, eist$ momente #n care comportament"l l"i se poate decompensa, iar #n
alte perioade din via&a l"i se poate observa chiar o relativ$ stabilitate #ns$ fond"l
general de ariormalitate psihopatic$ r$m9ne.
Dac$ om"l s"ferind de nevroz$ se vat$m$ pe sine #ns"%i, prin p"rtarea sa psihopat"l #i
vat$m$ %i pe cei din 8"r. 'ndisc"tabil, grad"l de manifestare a tr$s$t"rilor psihopatice
variaz$ de la individ la individ. ;ist$ deosebiri esen&iale %i din p"nct de vedere clinic
#ntre diversele tip"ri de t"lb"r$ri psihopatice. De eempl", act"almente se face distinc&ie
#ntre "rm$toarele tip"ri de psihopatii? de ecita&ie, isteric$, reactiv!labil$, de inhibi&ie %.a.
-n clasific$rile anterioare p"team #nt9lni, de pild$, "rm$toarele variet$&i? psihopa&i
ecentriei, vis$tori, mitomani, /toci&i0 emo&ional, irascibili, nervo%i, depresivi.
Fratament"l psihopatiei este "n proces de l"ng$ d"rat$, complicat %i n" #ntotdea"na
eficace. Acela%i l"cr" se poate sp"ne %i despre rec"perarea d"hovniceasc$ a
personalit$&ilor psihopatice. Fot"%i, ceea ce este c" nep"tin&$ la om este c" p"tin&$ la
D"mneze".
2omn"l prescolar"l"i
(a"zele pentr" care copil"l doarme prost n" s"nt p"&ine.
Freb"ie s$ ne p"nem "rm$toarele #ntreb$ri? este copil"l s$n$tosD iese s"ficient de m"lt la
aer c"ratD n" se s"praecit$ oare la 8oac$D n" #i este fric$ de #nt"nericD pat"l este comod
%.a.m.d. D Dac$ merge la gr$dini&$, este important s$ %tim ce rela&ii a #nchegat c" colegii,
c" ed"catoarele. Fo&i ace%ti factori s"nt foarte importan&i.
Cneori, copil"l doarme ad9nc zi"a %i, ca atare, se odihne%te prost noaptea. D"rata medie a
somn"l"i copil"l"i de trei!patr" ani este de 10!11 ore. Ja aceast$ v9rst$, m"l&i copii n" a"
neap$rat$ nevoie s$ doarm$ zi"a. Dac$ copil"l a dormit zi"a, interval"l dintre somn"l de
zi %i cel de noapte treb"ie s$ n" fie mai mic de A!A,5 ore.
-n ceea ce prive%te recomand$rile medicale, #n prim"l r9nd a% indica necesitatea
respect$rii program"l"i de zi. (opil"l treb"ie c"lcat la or$ fi$. 6$rin&ii treb"ie s$ stea o
vreme c" el, s$ #l #nsemneze c" semn"l cr"cii %i s$ #l binec"v9nteze pentr" c"lcare.
3orbi&i!i c" voce lin$, m9ng9ietoare, bl9nd$. (9nta&i!i "n c9ntec de leag$n sa" povesti&i!i
ceva interesant %i folositor. 6oate c$, av9nd #n s"bcon%tient teama de a n"!%i pierde
p$rin&ii, de a n" r$m9ne sing"r, n" va vrea s$ se desparta de d"mneavoastr$? l"a&i!l #n
bra&e, s$r"ta&i!l, face&i!i "n /c"ib"%or0 comod da&i!i voie s$ ia c" el #n pat 8"c$ria peferat$.
Daca #n timp"l zilei a" fost ne#n&elegeri #atre voi, dac$ l!a&i pedepsit pe copil, treb"ie s$!i
eplica&i de ce a fost pedepsit, s$!i ierta&i tot. 6e sc"rt, la c"lcare sit"atia treb"ie s$ fie
rezolvat$.
6$ri&ii ortodoc%i #%i #nva&$ copiii s$ se roage, s$!%i fac$ semn"l cr"cii %i copil"l n" se
c"lc$ p9n$ n"!%i face semn"l cr"cii. ;l %tie c$ este ap$rat, c$ n" e sig"r? c" el s"nt
Domn"l, N$sc$toarea de D"mneze", #nger"l p$zitor@ ceata sfin&ilor se roag$ pentr" el,
pentr" marna, pentr" tata %i pentr" to&i cre%tinii ortodoc%i.
(opiii merge la sl"8be, se #mp$rt$%e%te c" 2fintele l"i Kristos Faine. 6$rin&ii l"i s"nt
c"n"na&i@ casa l"i este sfin&it$ #n n"mele 6reasfintei Freimi@ #n camera sa s"nt icoane,
cr"cifi, candel$. (" el s"nt binec"v9nta rea l"i D"mneze" %i binec"v9ntarea p$rinteasc$,
pe piept #i at9rn$ cr"ci"li&a, de care n" se desparte niciodat$. A%a s"nt l"mea eterioar$ %i
cea l$"ntric$ a "n"i copil dintr!o familie c" adev$rat ortodo$. -n tradi&ia cre%tin$ se fac
r"g$ci"ni pentr" somn lin #nger"l"i p$zitor, sfin&ilor tineri din ;fes.
(9teva c"vinte despre tratament"l insomniilor. Ja normalizarea somn"l"i a8"t$ m"lt
fitoterapia, adic$ "tilizarea #n scop"ri terape"tice a plantelor medicinale. -n mod
tradi&ional se "tilizeaz$ r$d$cina de valerian$, menta <fr"nze=, hamei"l <inflorescente=,
talpa!g9%tei, rn"%e&el"l, fr"ctele de chimen, s"n$toarea %.a. A" o infl"en&$ benefic$ as"pra
sistem"l"i nervos stafidele, caisele "scate, mierea.
-nainte de somn treb"ie "nse t9mplele c" "lei de lavand$ sa" t"rnate 1!2 pic$t"ri de "lei
de lavand$ pe o b"c$&ic$ de zah$r, iar aceasta s$ fie s"pt$. Ja cap"l pat"l"i este "til s$
fia&i "n s$c"le& din p9nz$ c" r$d$cini "scate de valerian$. Nici cons"lt"l medical n" va fi
de prisos.
Despre accesele de frica la copii
3orbind despre accesele de fric$ la copii, p"tem distinge chiar o an"mit$ #mp$r&ire #n
etape.
De la "n an p9n$ la trei ani, frica copil"l"i se poate manifesta prin nelini%te #n timp"l
desp$r&irii de oamenii apropia&i %i #n prim"l r9nd de mama sa. Brica poate ap$rea %i la
modific$ri br"%te ale stereotip"l"i, ale program"l"i zilei.
De la trei p9n$ la cinci ani, la copiii care a" de8a o an"mit$ eperien&$ de via&$, la
temerile ar$tate mai s"s se ada"g$ %i frici imaginare <legate de persona8e fab"loase,
impresii care pl"tesc #n s"bcon%tient"l l"i, povestiri care #l #nsp$im9nt$ %.a .m.d.=, lat$ de
ce s"fletele, ochii %i "rechile copiilor treb"ie ferite de orice l"cr" nec"vios. (9t de
important este s$ hr$nim s"flet"l copil"l"i c" har"l l"i D"mneze".
Fr$s$t"ra distinctiv$ a temerilor copiilor #ntre cinci %i %apte ani este frica de moarte <de
moartea proprie, de moartea p$rin&ilor, b"nicilor=, care apare frecvent la aceast$ v9rst$.
2"flet"l copil"l"i n" se #mpac$ c" moartea, care i se pare #mpotriva firii. 'a t$ ce este
important de f$c"t aici? copiii credincio%i, din familii #mbisericite, practic n" c"nosc
temeri de acest gen. ;i %ti" c$ moartea este pentr" om #ncep"t"l ve%niciei.
-n nici "n caz n" treb"ie s$ #nchidem copiii, pentr" a!i pedepsi, #ntr!o camer$ sa" magazie
#nt"necoas$, nici s$!i speriem c" /nenea cel r$"0 sa" c" mai %ti" e" cine, s$!l teroriz$m c"
,,o s$ te d$m la al&i p$rin&i0 sa" c" ,,o s$ tr$ie%ti pe strad$0. Aceste metode
pse"dopedagogice n" vor ad"ce nici "n rez"ltat #n afar$ de fric$.
(opii isterici
6rof. 7. ;. 2"hareva a remarcat c$ personalit$&ile isterice creeaz$ de la o v9rst$ fraged$
dific"lt$&i de ed"care. 2"nt foarte capricio%i, neasc"lt$tori, le place s$ 8oace rol"l de lideri
%i manifest$ agresivitate dac$ aceasta n" le re"%e%te. 2e observ$ o mare instabilitate a
dispozitiei psihice.
Ja %coal$, ace%ti copii se integreaz$ prost #n colectivitate, fiindc$ n" re"%esc s$ #mpace
propriile interese c" interesele celorlal&i %i tind #ntotdea"na s$ oc"pe prim"l loc, n"
accept$ ca #n prezen&a lor s$ fie l$"dat altcineva.
Dac$ a" o b"n$ capacitate intelect"al$, a" rez"ltate %colare relativ satisf$c$toare, dar
c"no%tin&ele lor s"nt s"perficiale, interesele nestatornice.
'rascibilit?atea, #nclinarea c$tre minci"n$ #i fac pe ace%ti adolescen&i mai dificili #n ceea ce
prive%te ed"carea. Fot"%i, dac$ se re"%e%te s$ li se g$seasc$ o oc"pa&ie potrivit$
intereselor lor, starea li se #mb"n$t$&e%te #n mod semnificativ.
Jabilitatea cresc"t$, dorin&a permanent$ de a ie%i #n eviden&$, de a p$rea mai b"ni dec9t
s"nt de fapt, nepotrivirea dintre dorin&$ %i realitate, toate acestea s"nt s"rs$ de tr$iri
conflict"ale. Ja nere"%itele din via&$ copiii isterici a" deseori reac&ii inadecvare, #n al
c$ror tablo" se remarc$ semnele caracteristice isteriei.
'at$ "n eempl". (opil"l cere o bomboan$ <8"c$rie etc.=, iar mama #l ref"z$. At"nci,
mic"&"l se ar"nc$ pe 8os, &ip$, se contorsioneaz$ %i contin"$ s$ cer%easc$ bomboane. -n
m"lte caz"ri, mama, speriat$, #i d$ copil"l"i care "rl$ o m9n$ de bomboane, doar!doar se
va lini%ti. /:rice, doar s$ n" mai pl9ng$0. 'ar mititel"l, m"l&"mit, devoreaz$ bomboanele
%i "it$ imediat de /8alea sa cea nem9ng9iat$0.
(e #nseamn$ toate acesteaD ;ste vorba de o reac&ie isteric$ tipic$ deocamdat$
copil$reasc$, dar dest"l de grosier$, f$&i%$. Dar mama ce a f$c"t de faptD 2atisf$c9nd
pofta copil"l"i, a consolidat reac&ia de acest tip. Gi n" #ncape #ndoial$ c$ cel mic va mai
p"ne #n l"crare n" o dat$ aceast$ reac&ie, fiindc$ ea a ad"s rez"ltat"l dorit.
Noi, p$rin&ii, stim"l$m "neori #n copii, f$r$ s$ ne d$m seama, comportament"l
demonstrativ %i facem asta l$"d9nd"!l f$r$ discern$m9nt, #ng$d"ind"!i s$ se amestece
#n convorbirile celor mari, s$!l #ntrer"p$ pe interloc"tor s.a .m.d. (opil"l /prinde0, %i #n
c"r9nd #ncepe s$ fac$ tot"l ca s$ fie b$gat #n seam$? s$ sp"n$ vers"ri, s$ danseze, s$
c9nte. De reg"l$, ad"l&ii se #nd"io%eaz$, z9mbesc, #l la"d$ pe copil, #l s$r"t$ %i n" se
g9ndesc deloc la fapt"l c$ p"rtarea l"i este #n mod evident /de ochii l"mii0. Foate acestea
ia" amploare mai ales din ca"z$ c$ familiile de ast$zi a" c9te "n copil, maim doi, care,
bine#n&eles, devin pentr" p$rin&i /b"ric"l p$m9nt"l"i0.
-n trec"t, #n familia r"seasc$ patriarhal$, care avea de obicei m"l&i copii, nimeni n"
#ndr$znea la mas$ s$!%i v9re ling"ra #n oala c" bor% #naintea tat$l"i. Ac"m sit"a&ia s!a
schimbat. (9teodat$ toat$ familia se inv9rte c" ling"ri, c" f"rc"li&e, c" tig$i prin fa&a
/copila%"l"i0, #n dorin&a de a!l hr$ni %i de a!l corcoli. 'ar d"p$ aceea ne mir$m de
egoism"l, de tr"fia nem$s"rat$ a /p"i"l"i care a prins aripi0. ;emplele s"nt f$r$ n"m$r.
Ja drept vorbind, toat$ str"ct"ra vietii om"l"i contemporan, #ncep9nd, de la gr$dini&$ %i
p9n$ la pensionare #l #nva&$ pe acesta s$ fie isteric 4ine#nteles, fiecare recepteaz$
/lec&iile0 #n mod"l s$" propri". Fot"l depinde de ed"ca&ia %i de vizi"nea as"pra l"rii.
("m s$ reac&io$m la comportament"l isteric <dac$ este caz"l s$ reac&ion$m la el=D Mai
#nt9i de toate, n" treb"ie s$ v$ p"ne&i la mintea isteric"l"i. 6$stra&i!v$ demnitatea %i
lini%tea, iar dac$ treb"ie, %i o severitate chibz"it$. 3$ amintesc #nc$ o dat$ c$ #n lips$ de
spectatori criza isteric$ #nceteaz$. (a atare, m$mica de care a fost vorba mai #nainte ar fi
f$c"t bie s$ n" bage #n seam$ /conv"lsiile0 copil"l"i n$r$va% %i s$!%i contin"e calm$
treb"rile.
An"mite forme de t"lb"rari psihice ale varstei infantile
3om vorbi %i despre an"mite st$ri psihopatologice care cer interven&ia medic"l"i. 6sihic"l
copil"l"i are rezerve #nsemnate de refacere, care!l a8"t$ s$ se desc"rce c" diferi&ii factori
de stress. Din aceast$ ca"za, n"meroase forme de disf"nc&ii psihice dispar la copil de la
sine, f$r$ nici "n tratament. ;ist$ tot"%i t"lb"r$ri care, dac$ n" s"nt tratate la vreme, se
pot transforma #n anomalii persistente ale caracter"l"i sa" #n boli psihice permanente.
(el mai mare n"m$r de nevroze se observ$ la pre%colar"l mare, la %colar"l mic %i la
adolescen&i. 2e disting "rm$toarele forme f"ndamentale de t"lb"r$ri nevrotice?
Maladia de nelini%te generalizat$? se dezvolt$ #n dec"rs"l a %ase l"ni #ncep9nd din
moment"l ac&i"nii factor"l"i psihotra"matizant %i deb"teaz$ prin sentiment"l de
#ncordare psihic$, de nelini%te, de angoas$ #n a%teptarea nepl$cerilor care vor veni #n via&a
de zi c" zi.
F"lb"rarea obsesiv!comp"lsiv$? se caracterizeaz$ prin prezen&a imaginilor, ideilor
obsesive %i a ac&i"nilor rit"ale.
)eac&ia la stress"l ac"t? apare imediat, #n dec"rs de o or$ de la ac&i"nea factor"l"i
stresant.
F"lb"rarea posttra"matic$? t"lb"r$rile psihice apar fie imediat d"p$ stress, fie #n dec"rs"l
a %ase l"ni d"p$ acesta.
Ne"rastenia? copil"l #ncearc$ o senzatie permanent$ de oboseal$, de sl$bici"ne fizic$,
obose%te repede.
Ne"ropatia? se caracterizeaz$ prin irascibilitate, p"rtare capricioas$ a copil"l"i, dispozi&ie
instabil$, tendin&$ marcat$ de a se speria. (opil"l afectat doarme prost, n" are poft$ de
m9ncare, devine ep"izat repede, aten&ia l"i este foarte "%or distras$. 6ot ap$rea
s"bfebrilitate <temperat"r$ ridicat$ #n mod constant, cam #ntre AI,1 %i AI,A grade (elsi"s=,
t"lb"r$ri de sca"n, vom$ ne"rogen$.
2indrom"l de a"tism infantil precoce? este caracterizat prin lipsa dorintei de a com"nica
c" cei de aceea%i v9rst$, c" ad"ltii din 8"r. (opil"l este rece din p"nct de vedere
emo&ional, nep$s$tor fa&$ de cei apropia&i, vorbe%te p"&in, "neori ref"z$ c" tot"l
com"nicarea, este #nclinat spre mi%c$ri stereotipe. Ja s"garii c" aceast$ patologie lipse%te
/comple"l de #nviorare0 ca r$sp"ns la stim"larea emo&ional$.
2indrom"l hiper5inetic? pentr" acesta s"nt caracteristice lipsa inhibi&iei motorii normale,
activitatea ecesiv$ <in"til$=. (opil"l este /z$p$cit0, isteric, comite gest"ri f$r$ s$ ia #n
calc"l #mpre8"r$rile, n" este capabil s$ "rmeze normele de cond"it$. De obicei, acestor
copii le este gre" s$ se adapteze #n %coal$, s"nt etrem de agita&i, #mpr$%tia&i, #i streseaz$
pe to&i mere" %i #i provoac$ pe ceilal&i copii la "n comportament incorect. 2imtind"!%i
handicap"l, par a le /face #n necaz0 celor din 8"r? apare mecanism"l cerc"l"i vicios. -n
dezvoltarea sa, sindrom"l hiper5inetic are do"$ tendin&e. -n prim"l caz, c" a8"tor"l l"i
D"mneze" %i #n condi&iile "nei tactici #n&elepte din partea p$rin&ilor, psihohogilor,
pedagogilor, medicilor, pe la 12!1, ani sl$be%te %i dispare. -n cel$lalt, se transform$ #n
psihopatie, %i personalitatea devine tot mai dezadaptat$. Aceast$ tendin&$ este foarte
defavorabil$.
-n r9nd"l t"lb"r$rilor nevrotice care #ncep de obicei la v9rsta copil$riei %i a adolescen&ei
intr$ tic"rile mi%c$ri invol"ntare, rapide, lipsite de ritmicitate ale "nor gr"pe bine definite
de m"%chi, clipit"l, tras"l de p$r=, prec"m %i en"rezis"l neorganlc "rinat invol"ntar #n
timp"l zilei sa" al nop&ii, necoresp"nz$tor v9rstei.
Ja scolar"l mic se poate dezvolta nevroza %colar$. (a"za acesteia este lipsa de preg$tire a
copil"l"i pentr" %coal$, neacceptarea l"i de c$tre colegi, #n8osirea, maltratarea, severitatea
ecesiv$ %i lipsa de eperien&$ a pedagog"l"i. (opil"l care s"fer$ de aceast$ nevroz$ este
deprimat, ref"z$ s$ mearg$ la %coal$, mimeaz$ <adeseori f$r$ s$!%i dea seama= diverse
boli. 6$rin&ii s"nt datori s$ fie aten&i, s$ rec"noasc$ la timp dific"lt$&ile l"i s"flete%ti %i s$!
' a8"te. N" va fi de prisos nici cons"lta&ia medical$ sa" sfat"l "n"i psiholog eperimentat.
Dac$ copil"l este bolnav, p$rin&ii treb"ie s$ #n&eleag$ c$ fel"l #n care acesta se simte %i
starea l"i psihic$ vor depinde #n mare m$s"r$ de c"cernicia lor.
2fat"ri si recomandari
As dori s$ atrag aten&ia as"pra #nc$ "nor l"cr"ri. 2$ #ncepem c" cel mai simpl" %i totodat$
foarte #nsemnat factor? program"l zilei. Dac$ acesta n" este definit deloc, copil"l <%i
adolescent"l, de altfel= va s"feri, f$r$ #ndoial$, din aceast$ ca"z$. :rice neor9nd"ial$,
lips$ de organizare atrage d"p$ sine diverse probleme. Jipsa program"l"i d"ce adeseori
la tr9nd$vie? copil"l n" %tie c" ce s$ se oc"pe, ce s$ fac$. Cna dintre principalele /boli0
ale genera&iei adolescente este lipsa de voin&$, t"lb"r$rile volitive. 6rogram"l organizeaz$
personalitatea.
At9t p$rin&ilor, c9t %i copiilor le da" ca eempl" #n aceast$ privin&$ via&a de m$n$stire.
Fipic"l m$n$stiresc n" las$ loc nici "nei tr9nd$vii. )"g$ci"ne, asc"ltare, m"nc$, st"dierea
2fin&ilor 6$rin&i. ..
3oi ad$"ga #n treac$t c$ #n special la ora% copiii n" fac s"ficient$ mi%care, n" ia" dest"l
aer proasp$t. -n schimb, a" parte c" prisosin&$ de s"pra#nc$rcare psihoemo&ional$,
informa&ional$. N"mai televizi"nea c9te parale face L
-n ceea ce m$ prive%te, am tras de m"lt concl"zia "rm$toare? p$rin&i nervo%i M copii
nervo%i. Bamiliile fericite s"nt, vai, foarte p"&ine, #n schimb familii c" probleme c9te
pofte%ti. (ert"rile %i conflictele dintre p$rin&i, permanentele /lichid$ri de cont"ri0 #l
nevrotizeaz$, f$r$ #ndoial$, pe copil. -n timp"l cons"lt"l"i le sp"n #ntotdea"na "nor
asemenea p$rin&i?
/(asa voastr$ poate deveni rai pentr" copii, poate deveni %i iad. Bace&i alegerea cea
b"n$0.
A% vrea s$ sp"n c9teva c"vinte %i c" privire la preten&iile ecesive fa&$ de copil. 3oi da "n
eempl". Ja cons"lt se prezint$ o mam$ c" fi"l s$". Bi"l are opt ani. -nva&$ #n clasa a
do"a a "nei %coli speciale "nde se st"diaz$ aprof"ndat limba englez$. 6e deas"pra,
frecventeaz$ do"$ cerc"ri, de m"zic$ %i de sport. -n pl"s, tat$l l"i s!a ap"cat #n mod serios
s$!l #nve&e l"cr"l c" comp"ter"l. 6e fa&a cen"%ie a b$ie&el"l"i se asc"ndea" s"b ochelari
ni%te ochi alba%tri %i tri%ti. (opil"l %edea resemnat, ad"c9nd mai degrab$ a pensionar
dec9t a b$ie&el de v9rsta l"i. 'ar problemele pentr" care mama #l ad"sese la cons"lta&ie
era" "rm$toarele? dormea prost, obosea ecesiv de repede, #l d"rea cap"l. 2it"a&ie dest"l
de tipic$, din p$cate. Mai m"lt? #n asemenea sit"a&ii, ed"ca&iei copil"l"i i se s"bstit"ie
formarea intelect"al$ <%iNsa" fizic$=. 'ar acestea s"nt do"$ l"cr"ri complet diferite, fapt
care treb"ie #n&eles.
'n calitate de recomand$ri terape"tico!profilactice pentr" t"lb"r$rile nevrotice la copii
poate fi prop"s$ "tilizarea b$ilor c" adaos de sare marin$ sa" c" etract de plante.
2"plimentele vitaminice s"nt indicate #n asemenea caz"ri. Freb"ie limitat cons"m"l de
b$"t"ri ecitante <ceai, cacao %.a.=, Cn rol deloc minor este 8"cat de efort"l fizic, #n
limitele p"terilor, de c$lirea copil"l"i, de timp"l petrec"t la aer c"rat. 2"nt b"ne
ec"rsiile, ie%irile #n s9n"l nat"rii, mai ales c" toat$ familia.
Boarte importante s"nt rela&iile lini%tite, calde pe care le a" to&i membrii familiei "n"l fat$
de alt"l %i, bine#n&eles, fa&$ de copil, ceea ce creeaz$ #n cas$ o atmosfer$ de dragoste. ;ste
neap$rat$ nevoie s$ fie c$lit$ voin&a copil"l"i, s$ fie deprins c" efort"l, c" r$bdarea
nea8"ns"rilor, a necaz"rilor, a bolilor. ;d"carea copil"l"i #nseamn$ #n prim"l r9nd
dragoste %i eempl" vrednic de "rmat. Gi l"cr"l principal a fi #ntotdea"na c" Kristos.
At"nci el va cre%te s$n$tos din p"nct de vedere s"fletesc.
Ac"m, c9teva vorbe despre psihologia infantil$ contemporan$. ;ste important s$ v$
amintesc c$ psihologia <respectiv psihoterapia, psihiatria= infantil$ n" vorbe%te despre
concepte prec"m credin&a #n D"mneze" %i d"hovnicia ortodo$, c"cernicia cre%tin$,
#mbisericirea@ ea n" aminte%te de p$cate %i de patimi altfel sp"s, %tiin&a despre s"flet
#ncearc$ s$ eiste %i s$ se dezvolte f$r$ D"mneze". Dar dac$ o asemenea sec"larizare este
admisibil$, s$ zicem, #n geometrie sa" #n constr"ctia de a"tomobile, #n %tiin&a ce st"diaz$
legit$&ile vie&ii s"flete%ti a om"l"i ea e c" nep"tin&$ de permis.
O"dec9nd #n mod corect o s"medenie de partic"larit$&i %i de detalii, psihologia n" vede,
din p$cate, l"cr"l principal. ;d"carea copiilor #n d"h"l a"tenticei, n" aparentei s$n$t$&i
spirit"ale si s"fletesti al a"tenticei c" cernicii este c" nep"tin&$ f$r$ credin&a #n Domn"l
'is"s Kristos %i f$r$ a8"tor"l l"i D"mneze". N"mai prin har"l l"i D"mneze" s"flet"l
omenesc se c"r$&e%te, se l"mineaz$ %i se #n&elep&e%te. 'ar f$r$ har el n" n"mai c$ n"!i #n
stare s$ se des$v9r%easc$, dar nici n" poate s$ priceap$ #ntreg"l tragism al sit"a&iei sale
8alnice.
Din mila l"i D"mneze", ac"m apar c$r&i %i articole ale psihologilor credincio%i, incl"siv
ale "nor preo&i care #nainte de a fi hirotoni&i a" f$c"t st"dii de psihologie. 'n psihologie se
"mple vid"l d"hovnicesc care, din ca"zele %ti"te, a domnit #n ea #n "ltimele opt decenii.
;ist$ #nc$ o problem$ foarte delicat$? v9rsta adolescen&ei. Pn mod obi%n"it, prin aceasta
se #n&elege v9rsta c"prins$ #ntre 1, %i 1. ani. 2e s"b#n&elege c$ ea constit"ie o etap$ de
tranzi&?ie #ntre copil$rie, c" dependen&a complet$ de ad"l&i a acesteia, %i capacitatea de a
tr$i pe propriile picioare. N" #nt9mpl$tor aceast$ v9rst$ este n"mit$ /dificil$0? c$"tarea
propriei identit$&i, stabilirea caracter"l"i %.a.m.d. Frecerea de la copil$ria t"telat$ la o
relativ$ a"tonomie scoate la iveal$ %i ac"tizeaz$, printre alte l"cr"ri, %i p$r&ile slabe ale
personalit$&ii adolescent"l"i,
Jogic$ este %i "rm$toarea #ntrebare? pot fi oare ignorate f"rt"noasele procese de
mat"rizare ne"rohormonal$, a c$ror v"lcanic$ p"tere #l transform$ pe t9n$r #ntr!"n b$rbat
m"sc"losD :are aceast$ /atmosfer$0 biologic$ trage d"p$ sine o 0 tren$ 0 social$ t"lb"re?
cr"zime %i agresivitate, ac&i"ni criminale, tentative de sin"cidere, infracti"ni se"aleD
6entr" ortodoc%i, r$sp"ns"rile la aceste probleme s"nt evidente. :ric9t de mari ar fi
aceste modific$ri biologice, ele n" pot #n sine s$ #l fac$ pe om b"n sa" r$", sf9nt sa"
criminal, moral sa" imoral. :m"l n" este at9t tr"p, c9t s"flet %i d"h. 6e calea p$cat"l"i
adolescent"l poate p$%i n"mai at"nci c9nd fie n" -l c"noa%te pe D"mneze"l (el Adev$rat,
fie -i #ntoarce spatele. (omportament"l l"i depinde m"lt %i de eemplele <adeseori
negative= pe care le vede #n via&a ad"l&ilor. Jipsa de d"hovnicie a p$rin&ilor, be&ia sa"
p"rtarea lor imoral$ s"nt tristele premise ale viitoarei lipse de d"hovnicie a
adolescent"l"i.
;ste foarte r$sp9ndit a%a!n"mit"l "manism ateist, pe care #l m$rt"risesc n"mero%i p$rin&i.
Acesta poate fi comparat c" "n castel de nisip, fiindc$ #n caz"l dat oamenii nesocotesc
f"ndament"l d"hovnicesc. A s"flat v9nt"l, %i castel"l s!a risipitL (opii a"d interdic&ii %i
pove&e, dar n" #n&eleg p9n$ la cap$t de ce n" treb"ie s$ #n%eli ori s$ iei ceea ce n"!i al t$",
de ce treb"ie neap$rat s$!&i asc"l&i p$rin&ii %.a.m.d. Despre D"mneze" %i despre p$cat
copiilor n" li se poveste%te. -n %coal$, #n armat$, #n lice" sa" #n fac"ltate, din acest
"manism r$m9ne tot mai p"&in. /(on%tiin&a f$r$ D"mneze" egal groaz$0, scria B. M.
Dostoievs5i. 2"flet"l nec"r$&it prin poc$in&$ devine "n prost sf$t"itor. ;ste peric"los s$ te
#ncrezi #n el. (oncl"zia este "rm$toarea? ed"carea copiilor #n d"h"l a"tenticei c"cernicii
este c" nep"tin&$ f$r$ (redin&$, f$r$ Domn"l 'is"s Kristos. N"mai de la har"l l"i
D"mneze" s"flet"l omenesc se c"r$&e%te, se l"mineaz$ %i se #n&elep&e%te.
2i iat$ #nc$ o observatie si "n rod al eperien&ei practice. N" o dat$ am remarcat c$
deb"t"l bolii psihice la copil coincide, ca timp, c" perioada #n care p$rin&ii a" #ncep"t s$
se oc"pe c" /t$m$d"iri0 oc"ltiste, magie, desc9ntece. Am observat %i dezvoltarea
patologiei psihice la copii d"p$ sin"ciderea mamei sa" a tat$l"i. Bapt"l c$ #ntre p$rin&i %i
copii eist$ o foarte str9ns$ leg$t"r$ spirit"al$ e binec"nosc"t. 2e %tie %i c$, dac$ p$rin&ii
s$v9r%esc p$cate grele, dac$ n" se poc$iesc %i n" se #ndreapt$, adeseori copiii s"fer$, iar
"neori se %i #mboln$vesc psihic. Din activitatea mea practic$ am tras %i concl"zia
"rm$toare? la cei mai m"l&i dintre copiii n$sc"&i din rela&ii etracon8"gale apar
anorrnalit$&i, incl"siv psihopatologice sa" de caracter.
Despre familie
M"lte familii contemporane, care tr$iesc de cap"l lor, resping9nd a8"tor"l l"i D"mneze",
binec"v9ntarea l"i D"mneze", a" o m"l&ime de probleme psihologice %i moral!
d"hovnice%ti, s"nt instabile. Aceste neor9nd"ieli nasc scandal"ri, divor&"ri, destine de
copii m"tilate. Bamilia dezorganizat$ genereaz$ nevroze, boli, be&ie, iar ac"m %i
narcomanie.
-n familiile "nde l"cr"rile sta" mai bine, de m"lte ori so&ii n" %ti" cine ar treb"i s$ fie
lider"l #n cas$, #n n"mele a ce s$ #%i ed"ce copiii %i c$tre ce s$ tind$. ; d"reros s$ vezi
c"m #ntre so&i se ac"m"leaz$ iritare reciproc$, r$"tate, nem"l&"mire de via&$. Bidelitatea
con8"gal$, r9nd"iala cre%tin$ a vie&ii de familie, eemplele de via&$ c"cernic$ s"nt pentr"
"nii doar reminiscen&e ale trec"t"l"i, arhaisme.
Despre nevrozele de familie se scri" zeci de articole, c$r&i, dizerta&ii. Baptele strig$?
fiecare a treia sa" a patra familie /p9r9ie la c"s$t"ri0. 2ocietatea trage clopot"l de alarm$.
B$r$ a8"tor"l l"i D"mneze" o familie n" poate edifica rela&ii c" adev$rat b"neH Doar
ie%ind #n #nt9rnpinarea l"i D"mneze", i"bind"!se "n"l pe alt"l prin i"birea fa&$ de >iditor,
dob9nde%te familia adev$rata fericire %i plin$tate a eisten&ei. Acest fapt este dovedit de
via&$, este confirmat de istorie. 6rin credin&$, poc$in&$, r"g$ci"ne com"n$, prin ed"carea
#n d"h cre%tin a copiilor %i prin dragoste reciproc$ so&ii merg c$tre scop"l principal?
-mp$r$&ia l"i D"mneze".
6rofesor"l!teolog 2. Froi&5ii scrie #n cartea /Bilosofia cre%tin$ a c$sniciei0 "rm$toarele
r9nd"ri? /Apostol"l 6avel compar$ raport"rile dintre so& %i so&ie tocmai c" raport"rile
dintre 6ersoanele 2fintei Freimi. 6rec"m D"mneze" Fat$l este cap"l l"i Kristos, a%a %i
b$rbat"l este cap femeii <'(or. 11, A=. 6rec"m Kristos este str$l"cirea slavei %i chip"l
fiin&$rii l"i D"mneze" Fat$l <;vr, 1, A=, a%a %i femeia este slava b$rbat"l"i <' (or. 1, I=0.
2f9nt"l (lement Aleandrin"l n"me%te familia, la fel ca pe biseric$, /casa Domn"l"i0, iar
2f9nt"l 'erarh 'oan 7"r$ de A"r #i sp"ne de!a drept"l /mica biseric$0.
2f9nt"l 'erarh Feofan >$vor9t"l #nva&$ c$ familia #%i r9nd"ie%te b"n$starea eterioar$
/pentr" cea l$"ntric$0.
(" d"rere vorbesc despre c"mplit"l p$cat al avort"l"i. Avort"l este gre"l p$cat al "ciderii
pr"nc"l"i #n p9ntecele mamei. -n fiecare an #n )"sia s"nt da&i pierz$rii #n acest fel
milioane de copii. De eempl", n"mai #n an"l 1**A a" fost f$c"te peste patr" milioane de
avort"ri. :are mama care #%i omoar$ pr"nc"l %tie c$ #n a 1.!a zi el a deschis de8a g"ra, c$
#n a 20!a zi inima l"i a #ncep"t s$ bat$D Ja 2I de zile, mic"&"l are m9ini %i picioare. -n a
+!a s$pt$m9n$ i se poate p"ne #n eviden&$ activitatea cerebral$, iar #n a 11!12!a s$pt$m9n$
simte atingerea.
Crm$rile acest"i p$cat c"mplit al "ciderii de pr"nci o schimb$ prof"nd pe femeie. (a
psihiatr", voi ar$ta fapt"l c$ s"flet"l femeii care a f$c"t avort se #ntristeaz$ #n ad9nc"l s$"
pentr" f$r$delegea s$v9r%it$ chiar %i at"nci c9nd femeia n" socoate c$ avort"l este "n
p$cat gre" <s"nt, din p$cate, o m"l&ime de asemenea oameni=. (a atare, ma8oritatea
acestor femei s"fer$ de depresii permanente, de insomnii, de pierderea poftei de m9ncare,
m"lte a" "n sim&$m9nt de am$r$ci"ne, m"str$ri de con%tiin&$. Gi n" este caz"l s$ ne
mir$m dac$ d"p$ "n"l sa" c9teva avort"ri fie femeia n" mai este #n stare s$ nasc$, fie
copil"l ei are "n comportament #ngrozitor sa" probleme serioase de s$n$tate.
Alcolism"l la adolescenti
Alcool"l este etrem de peric"Ntlos pentr" copii %i adolescen&i. (ons"m"l de aleool
pert"rb$ procesele implica te #n mat"rizarea ne"ronilor <cel"lele nervoase=. (a atare,
intelect"l, memoria, g9ndirea, comportament"l adolescent"l"i vor avea de s"ferit.
Manifest$rile #mb$t$rii evol"eaz$ rapid, p"t9nd"!se #ncheia prin le%in %i com$.
:rganism"l adolescent"l"i n" s!a #nt$rit #nc$, %i s"b infl"en&a alcool"l"i se dezvolt$ rapid
"n #ntreg /b"chet0 de #mboln$viri.
D"p$ c"m arat$ observa&iile, calea spre alcoolism #ncepe din fraged$ copil$rie. -ns"%irea
/rit"al"rilor alcoolice0 are loc c" m"lt #nainte de prim"l contact c" b$"t"rile spirtoase.
2t9nd la masa festiv$, copiii mici se 8oac$ /de!a oamenii mari0, t"rn9nd s"c de fr"cte #n
pahare %i apoi b9nd c" o grimas$ pe fa&$ /vin"l de copii0, #n m"rm"rele aprobatoare ale
p$rin&ilor %i oaspe&ilor.
N" #nca pe #ndoial$ c$ #nc$ din aceast$ perioad$ #ncepe s$ se formeze #n con%tiin&a
copil"l"i concep&ia c$ alcool"l este /tovar$%"l "niversal0 al vie&ii ad"lte.
2peciali%tii afirm$ c$ la v9rsta de 11!12 ani la adolescen&i se formeaz$ stereotip"ri pe
deplin persistente #n ceea ce prive%te atit"dinea fa&$ de be&ie.
Adeseori, r$sf$&at prin /str$daniile0 p$rin&ilor %i b"nicilor, copil"l se transform$, o dat$ c"
trecerea timp"l"i, #ntr!o personalitate preten&ioas$, care insist$ s$ i se satisfac$ neap$rat
toate cerin&ele. Dac$ aceasta n" se #nt9mpl$, este dezam$git, se m9nie, se simte fr"stratL
%i apare dorin&a de a /afla "itarea #n b$"t"r$0.
6e calea be&iei adolescent"l este #mpins %i de atmosfera lipsei de d"hovnicie, de
atmosfera p$cat"l"i, pe care o vede #n societatea /ad"lt$0 %i #n prim"l r9nd #n familia sa.
Alcoolism"l p$rin&ilor m"tileaz$ s"flet"l copil"l"i. Qi se r"pe inima c9nd vezi copii
sf9%ia&i de aceast$ d"rere, priva&i de aten&ia, de m9ng9ierea %i de gri8a tat$l"ialcoolic <iar
ac"m, n" rareori, %i a mamei!alcoolice=.
Narcomania
'n zi"a de ast$zi, la alcool s!a" ad$"gat n"meroase s"bstan&e narcotice. (onstat$m c"
groaz$ c$ #n r9nd"l tinerilor narcoticele devin ceva de /bon ton0. A te droga #nseamn$ a fi
ad"lt, independent, #n pas c" vremea. A%a g9ndesc, elin p$cate, n" p"&ini. N"meroase
instit"&ii de #nv$&$m9nt medi" %i s"perior ar treb"i #nchise %i b$gate #n carantin$, iar la
intrare at9rnat$ o pancart$ c" #nscris"l?
AF;NQ';, NA)(:MAN';H
Cneori, #n timp"l cons"lt"l"i medical #&i vine s$ strigi? /:ameni b"niH 3eni&i!v$ #n fire H0
lat$ doar "n eempl". 3ine la cons"lt o mam$ #mpre"n$ c" fiica ei de 15 ani. -n c"rs"l
convorbirii s!a dovedi t c$ fata f"ma de la 11 ani, p"tin mai t9rzi" a #ncep"t s$ c"rveasc$,
iar de la 1A ani cons"m$ heroin$. -&i #nghea&$ s9ngele #n vine c9nd a"zi asemenea
istorisiri. N"!&i vine s$!&i crezi "rechilor, dar, din p$cate, aceasta este cr"da realitate.
-n fiecare zi "nii pier din ca"za narcoticelor, iar al&ii #%i fac pentr" prima dat$ #n via&$
in8ec&ia "ciga%$.
B"mat"l
Despre efectele v$t$m$toare ale f"mat"l"i s!a" sp"s %i s!a" scris m"lte. (a medic, voi
aminti n"mai c$ t"t"n"l con&ine circa treizeci de s"bstan&e d$"n$toare pentr" s$n$tate.
(ea mai peric"loas$ dintre ele este alcaloid"l n"mit nicotin$. -n r9nd"l f"m$torilor s"nt
deosebit de n"meroase persoanele care s"fer$ de afec&i"ni bronhop"lmonare iar cea mai
amenin&$toare "rmare a f"mat"l"i este cancer"l p"lmonar. B"m"l de t"t"n con&ine
s"bstan&e cancerigene, c"m ar fi benzopiren"l %i deriva &ii s$i.
B"m$tori s"nt m"l&i. -ntre f"m$tori s"nt reprezentate toate categoriile de v9rst$, de la
copii p9n$ la v9rsta a treia. B"meaz$ b$ie&i %i fete, f"meaz$ femei, f"meaz$ chiar %i "nele
gravide.
6otrivit cercet$rilor, #n Moscova v9rsta la care se #ncepe f"mat"l a sc$z"t p9n$ la 10 ani
la b$ie&i %i 12 ani la fete. )ealitate trist$.
Freb"ie sp"s c$ as"pra organism"l"i copiilor f"mat"l eercit$ o ac&i"ne deosebit de
nociv$. 6e l9ng$ toate celelalte, la adolescent se formeaz$ "n comple de devieri
ne"ropsihice. 2"fer$ aten&ia, memoria, somn"l, dispozitia e /s$lt$reat$0.
Ja f"m$tori se dezvolt$ sindrom"l nicotinic. ;ste vorba tot de o dependen&$, la fel ca cea
de alcool %i cea de narcotice, #ns$ mai p"&in v$t$m$toare pentr" s$n$tate. De%i, c"m s$
sp"n L )isc"l cancer"l"i p"lmonar n" prea este "n arg"ment care s$ demonstreze
caracter"l inofensiv <d"p$ p$rerea "nora= al acestei #mp$timiri distr"ctive.
3oi aminti #n treac$t %i fapt"l c$, potrivit noii clasific$ri a bolilor, care a intrat #n vigoare
#n an"l 1***, dependen&a de t"t"n este rec"nosc"t$ #n mod oficial ca boal$. 'ar noi vom
ad$"ga? boal$ p$c$toas$, dat fiind c$ f"mat"l este capit"lare #n fa&a poftelor. 4ine s!a zis
c$ /cine f"meaz$, dracilor t$m9iaz$0.
)asp"ns"ri la #ntrebari
'ntrebare? 2e c"nosc an"mite semne indirecte d"p$ care p"tem pres"p"ne c$ "n
adolescent cons"m$ drog"riD
Asemenea semne s"nt c"nosc"te.
;le pot fi clasificate #n c9teva gr"pe.
2emne fiziologice? paloarea pielii@ p"pile dilatate sa" contractate@ ochi #nro%iti sa"
t"lb"ri@ vorbire #ncetinit$, incoerent$@ pierderea poftei de m9ncare, pierderea #n gre"tate
sa" apetit"l eagerat@ t"sea cronic$@ proasta coordonare a mi%c$rilor <cl$tinare sa"
poticnire=.
2emne comportamentale? ecita&ia sa" apatia nemotivat$@ indiferen&a cresc9nd$ fa&$ de
to&i %i toate@ absen&ele prel"ngite de acas$@ absen&e %colare nemotivate@ deteriorarea
memoriei %i a aten&iei@ insomnia@ modific$rile frecvente %i ne8"stificate ale dispozi&iei@
#nr$"t$&irea rez"ltatelor %colare@ cereri repetate de bani@ dispari&ia din cas$ a l"cr"rilor,
c$r&ilor, hainelor, bi8"teriilor de valoare@ dese convorbiri telefonice c" persoane
nec"nosc"te@ minci"ni@ aspect ne#ngri8it.
2emne clare? "rme de in8ec&ii@ h9rti"&e %i bancnote r$s"cite #n form$ de t"b"let, ling"ri&e
asc"&ite@ caps"le, fiole, recipiente metalice@ c"tii de medicamente c" ac&i"ne sornnifer$
sa" sedativ$.
-ntrebare? -n %colile )"siei se introd"ce program"l de ed"ca&ie se"ala. ("m se va
reflecta aceast$ ed"ca&ie as"pra psihic"l"i copiilorD
-n vremea de ast$zi n"mero%i p$rin&i, mai ales ortodoc%i, s"nt alarma &i de introd"cerea #n
%coli a programelor de ed"ca&ie se"al$. 6ret"tindeni se dif"zeaz$ reviste, c$r&i il"strate
pe aceast$ tem$. De pe ecranele televizoarelor se revars$ #n s"fletele copiilor tot fel"l de
netrebnicii. 2e creeaz$ impresia c$ mai #nainte #n )"sia n" se n$%tea" copii. 2"nt prof"nd
convins c$ toat$ aceast$ problem$ artificial creat$ este o "neltire a diavol"l"i. (ineva a
hot$r9t? copiii treb"ie familiariza&i c" orice pre&, c9t mai devreme, c" fiziologia rela&iilor
se"ale. 2"bliniez? c" fiziologia. N" este vorba s$ se fac$ din b$iat "n tat$, so&, ocrotitor
de n$de8de al familiei, iar din fat$ o mam$ gri8"lie %i o so&ie credincioas$.
:are #nainte vreme domni%oarele din pensioane sa" fetele de la &ar$ st"dia" aceast$
fiziologieD Gi familiile era" de reg"l$ trainice, c" copii m"l&i. Aceast$ tem$ era
#ntotdea"na acoperit$ de v$l"l castit$&ii.
:ponen&ii ne ac"z$ c$ s"ntem retrograzi dar retrograzi s"nt tocmai ei, l"9nd ca model
2odoma %i 7omora. (omanditarii acest"i proiect a" "n alt scop? s$ perverteasc$ tineret"l
%i s$ scad$ natalitatea.
-ntreg"l program de /ed"ca&ie se"al$0 este orientat spre cor"perea copiilor, spre
pierderea castit$&ii %i c"r$&iei lor. Acest program n" are nimic #n com"n c" morala
cre%tin$.
("no%tin&ele de baz$ prop"se vizeaz$ contracep&ia, /se"l f$r$ risc"ri0 %.a.m.d.
6rogram"l n" face altceva dec9t s$ #mping$ tineret"l la p$cat"l c"rviei.
2e %tie c$ acest p$cat este "n p$cat de moarte, #ntr"c9t d"ce la pierzare at9t s"flet"l, c9t %i
tr"p"l om"l"i care #l s$v9r%c%te, #l lipse%te pe acesta de har"l l"i D"mneze". Jipsind"!se
de har, c"rvar"l #%i pierde de reg"l$ %i pacea s"fleteasc$. ("rvarii s"nt foarte nevrotici, a"
aproape permanent "n sentiment de nelini%te. ("rvia #l lipse%te pe om de posibilitatea
dragostei a"tentice. De obicei, cei ce p$c$t"iesc prin c"rvie n" pot edifica o familie
trainic$, n" pot ed"ca copii s$n$to%i din p"nct de vedere moral.
-ntrebare? Am a"zit de o boala n"mita /sindrom"l 8"cator"l"i0. 6ovesti&i!mi despre acest
sindrom.
-n clasificarea psihiatric$ contemporan$ este desemnat$ o no"$ form$ nosologic$ <de
boal$=? sindrom"l 8"c$tor"l"i. ;l se dezvolt$ la cei #mp$timi&i de 8oc"rile de noroc <aici
intr$ %i #mp$timirea de 8oc"rile pe comp"ter, a"tomatele de 8oc"ri %.a.=. Fr$s$t"r$ sa
distinctiv$ este dependen&a de "n 8oc de noroc. )espectiv"l 8oc devine prin!o cipal"l scop
al vie&ii. 6e l9ng$ fenomenele de dezadaptare social$ <copiii #nceteaz$ s$ mai mearg$ la
%coal$, s$!%i fac$ lec&iile, toate interesele se red"c la 8oc= devine evident$ lipsa de pace
s"fleteasc$ (irascibilitate, agresivitate, depresie, insomnie %.a.=. -n esen&$, este vorba de o
patim$ tipic$. Aceast$ s"ferin&$ este #n prim"l r9nd de nat"r$ d"hovniceasc$, iar
t"lb"r$rile psihice s"nt #n acest caz n"mai "rmare a p$cat"l"i. -n caz"rile cele mai
avansate, medicii recomand$ internarea #ntr!"n spital de psihiatrie, c" scop"l de a!l feri pe
s"ferind de obiect"l patimii sale.
-ntrebare? ("m infl"en&eaz$ m"zica roc5 psihic"l adolescent"l"iD
D"p$ c"m arat$ cercet$torii, for&a roc5!"l"i const$ #n p"lsa&iile, ritm"rile intermitente,
care ind"c o reac&ie biopsihic$ capabil$ s$ infl"en&eze f"nc&ionarea diverselor organe ale
corp"l"i <#n partic"lar este vorba de accelerarea p"ls"l"i %i cre%terea nivel"l"i de
adrenalin$, prec"m %i de ecita &ia se"al$=.
Dac$, de eempl", ritm"l este de 1,5 b$t$i pe sec"nd$ %i este #nso&it de o p"ternic$
accent"are a frecventelor s"per8oase 05!A0 Kz=, poate crea la om o stare de p"ternic$
ecita&ie. -n condi&iile "n"i ritm de do"$ b$t$i pe sec"nd$ %i ale acel"ia%i domeni" de
frecven&e, asc"lt$tor"l cade #ntr!o /trans$0 dansant$ #nr"dit$ c" cea narcotic$. Borma&iile
roc5 moderne l"creaz$ #ntr!"n diapazon de la .0 de mii Kz p9n$ la 20 Kz %i chiar mai 8os.
'ntensitatea s"net"l"i a8"nge la 120 Db, de%i a"z"l omenesc este f$c"t pentr" o intensitate
medie de 55 Db. Avem de!a face c" o agresare hot$r9t$ a -ntregii personalit$&i A" fost
caz"ri c9nd eces"l de frecven&e -nalte sa" 8oase a tra"matizat p"ternic creier"l.
Ja concertele roc5, n" s"nt rare cont"ziile sonore, ars"rile sonore, pierderile a"z"l"i %i
memoriei. ;ste imposibil s$ te s"p"i vreme #ndel"ngat$ ac&i"nii roc5!"l"i %i s$ n" fii
prof"nd tra"matizat psihoemo&ional. 2e pierde totodat$ control"l as"pra capacit$&ii de
concentrare@ sl$be%te #n mod semnificativ control"l as"pra activit$&ii mintale %i a voin&ei@
accesele necontrolate d"c la distr"geri %i vandalism, mai ales #n ad"n$ri mari, "nde
psihoc9mp"l gloatei, amplificat de s"s!rnen&ionatele infl"en&e ale roc5!"l"i, practic -l
lipse%te pe om de individ"alitate, #l transform$ #ntr!o parte a "nei ma%ini cond"se d"p$
principii satanice.
D"p$ c"m vedem, m"zica roc5 poate infl"en&a #n mod distr"ctiv personalitatea om"l"i.
N" #nt9mpl$tor n"mero%i soli%ti de m"zic$ roc5 s"nt narcomani %i chiar satani%ti pe fa&$.
-ntrebare? Bi"l me" poate sta la televizor zile #ntregi %i sp"ne c$ #n fel"l acesta se
odihne%te. #i face r$" l"cr"l acestaD
Gi #nc$ c"m. Felevizor"l este nociv #n mai m"lte mod"ri. -n prim"l r9nd este vorba de
nocivitatea inforrnational$. Absorbind otrava care vine prin el, s"flet"l n" poate s$
r$m9n$ s$n$tos.
-n al doilea r9nd, #n oamenii care petrec m"lt timp #naintea televizor"l"i se dezvolt$
starea de hipnonarcomanie, adic$ de s"sceptibilitate cresc"t$ la s"gestie. (a "rmare,
sl$be%te voin&a, scade capacitatea de analiz$ a sit"a&iei, are de s"ferit memoria.
-n pl"s, %ederea prel"ngit$ prod"ce staz$ sang"in$ #n organele pelviene, d"ce la disf"nc&ii
intestinale. 'radierea de la cinescop n" r$m9ne nici ea lipsit$ de "rm$ri. ;a atrage d"p$
sine, mai ales la copii, diverse t"lb"r$ri de tip nevrozoid, care se manifest$ prin
irascibilitate, somn nelinistit sl$bire a p"terilor fizice %i stare de r$" general. 3remea se
pierde f$r$ p"tin&$ de -ntoar,cere, iar ea este at9t de sc"mp$ L
/'n 4iblie scrie? -n casa ta s$ n" la%i pe m"l&i H Felevizor"l a /spart0 "%ile casei noastre? la
noi vin %i de la noi pleac$ gr$mezi de oameni, etratere%tri, fantome create de vis$tori.
3in f$r$ s$ bat$ la "%$ %i f$r$ s$ cear$ voie, f$r$ s$ se intereseze cine este oaspetele %i cine
este gazda@ vin coRboS %i gangsteri, vin oameni c" care n!arn vrea s$ avem nimic #n
com"n. (asa a devenit "n c"loar de trecere o r$scr"ce a m"ltor dr"m"ri0 dintr!o predic$
a arhim. )afail 1arelin. A%a #nc9t odihna de care vorbe%te fi"l d"mneavoastr$ este doar o
il"zie. -ncerca&i s$!i schimba&i p$rerea
-ntrebare? ;plica&i termen"l /dis8"nc&ie cerebral$ minim$0.
Disf"nc&iile cerebrale minime se caracterizeaz$ prin #nt9rzierea ritm"l"i de dezvoltare a
sistemelor f"nc&ionale cerebrale care asig"r$ an"mite f"nc&ii psihice s"perioare,
r$sp"nz$toare pentr" vorbire, scriere, citire, socotire, prec"m %i pentr" reglarea %i
control"l proceselor psihice. Ja ace%ti copii intelect"l n" are de s"ferit, dar ei a"
#nsemnate dific"lt$&i la %coal$ %i #n adaptarea social$. Act"almente, tratament"l
disf"nc&iilor cerebrale minime este bine p"s la p"nct.
-ntrebare? 2p"ne&i!mi ceva despre a%a!n"mita /criz$ de la trei ani0.
Ja aceast$ v9rst$, copil"l #ncepe s$ se considere /pricep"t %i competent0. -n
comportament"l l"i #ncep s$ se manifeste evident negativism"l <#i contrazice pe ad"l&i, n"
vrea s$ fac$ ce!i sp"n ace%tia=, #nc$p$&9narea, c9rtirea. /Bac e" H0 iat$ lozinca ce n" se
dep$rteaz$ de b"zele copil"l"i la aceast$ v9rst$. ;ste nevoie de r$bdare, inteligen&i, tact
%i, fire%te, de r"g$ci"ne pentr" a ie%i din criz$.
-ntrebare? 2p"ne&i!mi despre accent"rile de caracter.
Accent"$rile de caracter #nseamn$ "n grad eagerat de manifestare a an"mitor tr$s$t"ri
caracterologice %i a ansambl"l"i acestora. ;ste vorba de o v"lnerabilitate specific$ a
caracter"l"i. (el afectat de o asemenea accent"are <de eempl", #nclinarea spre deasa %i
nemotivata schimbare de dispozi&ie, spre ne"rastenie, spre ecitabilitate, spre isterie=
devine sela v al ei. Adeseori accent"$rile de caracter creeaz$ teren pentr" conflicte,
pentr" st$ri nevrotice. -n an"mite condi&ii, ele se pot transforma #n psihopatie.
B"ndament"l d"hovnicesc al acestor accent"$ri este constit"it din v$t$marea s"flet"l"i de
c$tre p$cat, din gre%eli de ed"ca&ie, din obicei"ri d$"n$toare.
-ntrebare? (e este /embriopatia alcoolica0 D
Aceasta a fost descris$ detaliat #n an"l 1*IA. Ja noii!n$sc"&i ale c$ror mame a" cons"mat
#n mod reg"lat alcool pe timp"l sarcinii s!a" p"s #n eviden&$ diverse defecte.
Ja ace%ti copii se pot observa? retard fizic %i mintal <p9n$ la idiotism prof"nd=, #nt9rzierea
dezvolt$rii sistem"l"i nervos central, t"lb"r$ri de ton"s motor, conv"lsii, ecitabilitate
eagerat$, fibroz$ hepatic$, t"lb"r$ri ale organelor se"ale %i m"lte alte anomalii grave.
Min"nate s"nt l"cr"rile Fale, DoamneH
Ma voi folosi aici de "n eempl" c9t se poate de gr$itor, care a fost descris #ntr!o c$rticic$
n"mit$ /(9nd s"nt bolnavi copiii0. A"tor"l ei este medic"l %i preot"l Aleie 7raciov.
/Ac"m doi ani %i 8"m$tate a venit. la mine s$ se spovedeasc$ o feti&$ bolnav$, #n v9rst$ de
doisprezece ani, dintr!o cas$ de copii. N" p"tea s$ lege do"$ c"vinte, se #nv9rtea ca "n
titirez@ privirea anormal$, grimasele pe care le f$cea tot timp"l, #ntreg"l ei aspect vorbea"
despre /handicap"l0 s$". Gi iat$ c$ a #ncep"t s$ se spovedeasc$ %i s$ se #mp$rt$%easc$ #n
fiecare d"minic$.
D"p$ "n an a #ncep"t s$ simt$ necesitatea descoperirii g9nd"rilor <cine se roag$ %i se
m$rt"rise%te des %tie ce #nseamn$ asta=. Bata a #ncep"t s$ d"c$ o asemenea via&$ de trezvie
d"hovniceasc$ c"m nici n" b$n"iesc oameni care se socot prof"nd credincio%i %i
ortodoc%i. A #ncep"t s$ se roage c" r"g$ci"nea l"i 'is"s <Doamne 'is"se Kristoase, Bi"l l"i
D"mneze", mil"teste!ma pe mine, p$c9toasai, s$ se #mpotriveasc$ ispitelor dr$ce%ti, s$
ierte, s$ rabde tot"l. De!a l"ng"l a c9teva l"ni, ea a #nv$&at s$ citeasc$ %i s$ scrie, a" trec"t
toate semnele debilit$&ii mintale, pe fa&$ i s!a #ntip$rit pecetea d"hovniciei. -n tot ce
sp"nea %i f$cea era sim&ire %i discern$m9ntLT. Acest eempl" n" este izolat.
:dat$, d"p$ sl"8b$, am a"zit #nt9mpl$tor istorisirea "nei femei despre #nvierea min"nat$ a
fi"l"i ei. 'storia aceasta a av"t loc c" vreo do"$zeci %i cinci de ani #n "rm$. Bi"l femeii c"
pricina, fiind internat #n spital #n stare critic$, c" diagnostic"l /meningit$0, a m"rit %i a
z$c"t f$r$ s"flare vreme de c9teva min"te. ;fort"rile medicilor de a!l reanima n!a" fost
#nc"n"nate de s"cces. Medic"l c"rant a ie%it din sala de reanimare %i, eprim9nd"!%i
condolean&ele, a intrat #n ofici". :ricine #%i poate #nchip"i ce sim&ea #n acele clipe mama.
'at$ #ns$ ce s!a #nt9mplat #n contin"are. 6e coridor a trec"t at"nci "na dintre asistentele
medicale. Aceasta era o femeie prof"nd credincioas$, care #l c"no%tea pe copil"l bolnav,
dar n" %tia c$ tocmai a m"rit. 2!a apropiat de mama #nd"rerat$ %i i!a sp"s lin, dar foarte
hot$r9t? /)"ga&i!v$ N$sc$toarei de D"mneze"H )"ga&i!o s$ v$ vindece fi"l0. Mama
mort"l"i, f$r$ s$ fie o femeie propri"!zis #mbisericit$, a c$z"t #n gen"nchi %i a #ncep"t s$
se roage Domn"l"i %i 6reasfintei N$sc$toare de D"mneze". -n acea clip$, din ofici" a
ie%it acela%i medic de mai #nainte. 3$z9nd r"g$ci"nea #nfocat$ a mamei, s!a hot$r9t s$
mai fac$ o in8ec&ie intracardiac$ c" adrenalin$. Gi L b$iat"l a #nviat. ;ste vi" %i s$n$tos
p9n$ #n zi"a de ast$zi. 2lav$ l"i D"mneze"H 'ar mama l"i n" %i!a dob9ndit doar fi"l, ci %i
credin&$ p"ternic$H
Despre s"ferin&ele pr"ncilor
<d"pa 2erghei Nil"s /2fintenia s"b obroc0=
Dspre aceasta l!a #ntrebat ("vios"l 7rigorie pe Bericit"l Nifon <episcop"l (onstantianei
(ipr"l"i=, zic9nd?
/'at$, p$rinte, v$d c$ p$timesc pr"nci #n boli c"mplite? ce p$cat a" f$c"t ace%tiaD ("m s$
#n&eleg, de ce!i love%te D"mneze" D0
A r$sp"ns Bericit"l?
/(9nd se #nm"l&esc p$catele omene%ti %i r$"tatea oamenilor n" se mai vindec$, Domn"l
r$pe%te la 2ine pr"ncii lor %i trimite as"pr$!le boli m"lte %i grele, ca prin aceasta s$!i
ad"c$ la #ntreaga #n&elepci"ne pe p$rin&ii lor. 3$z9nd chin"rile copiilor lor, care n!a"
s$v9r%it p$cat, oare ace%tia n" se vor #nfrico%a %i n" se vor #ntoarce spre poc$in&$D :are
n" vor striga?
/3ai no"$, p$c$to%ilor, c$ pentr" f$r$delegile noastre se chin"ie pr"ncii f$r$ de r$"tate 1
(e va fi, dar, c" noi, tic$lo%ii, #n >i"a cea -nfrico%at$ a celei de!a do"a veniri a
Domn"l"iD0 Gi dac$, v$z9nd aceasta, p$rin&ii n" se vor #ndrepta, ci vor r$m9ne #ntr"
p$g9n$tatea de mai #nainte, vor fi s"p"%i "n"i %i mai groaznic chin, fiindc$ a" fost
pedepsi&i %i n" s!a" #nv$&at minte. 'ar copiilor care aici a" s"ferit %i a" fost chin"i&i pentr"
ca p$rin&ii s$ se #ntoarc$ la poc$in&$, Domn"l le va da #n schimb c"n"nile nestric$ci"nii %i
cinstiri #n veac"l vie&ii f$r$ de sf9r%it0.
/Dar, p$rinte sfinte0, i!a r$sp"ns ("vios"l 7rigorie Bericit"l"i Nifon, /doar #n 2cript"r$
scrie c$ fiecare d"p$ faptele sale va primi, dar n" s!a zis c$ %i pentr" p$catele alt"ia0.
A gr$it Bericit"l Nifon?
Milostiv"l Domn vede #mpietrirea %i ne chibz"in&a inimii omene%ti c$ci m"l&i, care
tr$iesc #n l"me l"9nd as"pr$!%i osteneli mari de drag"l slavei de%arte, c9rtesc #mpotriva
l"i D"mneze" %i #n #ntristarea lor cheam$ chiar moartea, dar de p$catele lor n" se
poc$iesc %i pentr" s"fletele lor n" se #ngri8esc. Focmai din pricina aceasta Domn"l #i
pedepse%te at9t pe copii, c9t %i pe p$rin&i c" fel"rite necaz"ri, ca prin s"ferin&a copiilor s$
c"re&e f$r$delegile p$rin&ilor, s$!i fac$ pe p$rin&i s$ ad"c$ prinos de poc$in&$ %i astfel s$ le
g$seasc$ #ndrept$&ire la -nfrico%ata 2a O"decat$. A%adar, s$ %tii, fi"le, c$ pr"ncii f$r$ de
p$cat p$timesc ca, pentr" moartea lor c"mplit$, s$ primeasc$ via&a nestric$cioas$, iar
p$rin&ii lor s$ se #nvredniceasc$ pentr" p$timirile lor de #ntreaga #n&elepci"ne a poc$in&ei
adev$rate0.
Despre #ndatoririle de familie
<D"p$ 2f9nt"l 'erarh Feofan >$vor9t"l=
2o&ii a" a fi p$rin&i. (opiii s"nt "n"l dintre scop"rile c$sniciei %i totodat$ izvor
#mbel%"gat de b"c"rii familiale. (a atare, so&ii treb"ie s$ a%tepte copiii ca pe "n mare dar
al l"i D"mneze" %i s$ se roage pentr" aceast$ binec"v9ntare. 2o&ii f$r$ copii s"nt #ntr!
adev$r n$p$st"i&i, de%i "neori aceasta se #nt9mpl$ dintr!o iconomie aparte a l"i
D"mneze". )"g9nd"!se, so&ii treb"ie s$ se %i preg$teasc$ pentr" a fi b"ni p$rin&i ai "nor
b"ni copii@ pentr" aceasta, treb"ie s$ p$zeasc$ #nfr9narea con8"gal$, adic$ s$ se
#nstr$ineze c" trezvie de i"birea pl$cerilor@ s$ #%i p$zeasc$ s$n$tatea, fiindc$ ea este
mo%tenire pentr" copii? ce b"c"rie e "n copil bolnavD 2$ p$zeasc$ c"cernicia, fiindc$
orice ob9r%ie ar avea s"fletele, ele s"nt #n dependen&$ vie de inima p$rinteasc$, %i
caracter"l p$rin&ilor se #ntip$re%te "neori c" foarte m"lt$ p"tere #n copii.
(9nd D"mneze" v$ va d$r"i odrasla drag$, ea va treb"i ed"cat$, iar pentr" aceasta treb"ie
s$ ave&i o an"mit$ #ndest"lare material$@ s$ v$ #ngri8i&i de asta dinainte n" doar pentr"
prezent, ci %i pentr" viitor. (9nd D"mneze" v$ va da copil, b"c"ra&i!v$ %i da&i m"l&"mit$
c$ s!a n$sc"t om pe l"me. D"mneze" a repetat cea dint9i binec"v9ntare %i prin voi? deci
primi&i copil"l ca din m9na l"i D"mneze", dar tot din aceast$ pricin$ s$ v$ %i gr$bi&i a!l
sfin&i prin Faine, fiindc$ ac"m #l ve&i %i #nchina sl"8irii D"mneze"l"i (el"i Adev$rat, ai
($r"ia treb"ie s$ fi&i %i voi, c" tot ce este al vostr". -n pr"nc este "n amestec de p"teri
d"hovnice%ti %i tr"pe%ti, care s"nt gata s$ primeasc$ orice direc&ie? p"ne&i as"pra acest"i
amest.ec pecetea d"mnezeiesc"l"i D"h ca pe o temelie %i s$m9n&$ a vie&ii ve%nice. 2atana
d$ b"zna din toat.e p$r&ile c" r$"l s$"? #ngr$di&i copil"l c" #ngr$direa cea d"mnezeiasc$,
prin care p"t.erile #nt"neric"l"i n" pot p$tr"nde, apoi, d"p$ ce s!a sfin&it prin Faine,
p$zi&i!l ca pe "n odor sf9nt.? n" 8igni&i D"h"l har"l"i %i pe #nger"l p$zitor, care #ncon8"r$
leag$n"l, prin necredin&a, ne#nfr9narea, ne i"birea voastr$ de pace.
-ncepe ed"ca&ia? cea mai important$ l"crare a p$rin&ilor, foarte anevoioas$ %i foarte
rodnic$, de care at9rn$ binele familiei, al 4isericii %i al patriei. Aici s$ ar$ta&i adev$rat$
dragoste. 6$rin&i, se poate sp"ne, n" s"nte&i voi, #ntr"c9t copil"l s!a n$sc"t #n chip pe care
voi n" #l #n&elege&i, dar s$ #l ed"ca&i este treaba voastr$. -n aceast$ l"crare treb"ie s$ l"a&i
#n seam$ tot"l. Gi ce este copil"l. Gi ce va fi. Freb"ie ed"cat tr"p"l l"i, a%a #nc9t s$ a8"ng$
%i zdrav$n, %i vioi, %i sprinten. N" a8"nge s$ l$sa&i tot"l #n seama nat"rii@ treb"ie s$
ac&iona&i %i voi, potrivit "n"i plan, folosind"!v$ de eperien&a altora %i de mi8loacele
pedagogiei s$n$toase. Mai m"lt #ns$ treb"ie s$ v$ #ngri8i&i de ed"carea d"h"l"i. Cn om
binecresc"t d"hovnice%te se va m9nt"i %i f$r$ "n tr"p zdrav$n, iar cel"i l$sat de cap"l s$",
tr"p"l zdrav$n #i va ad"ce s"ferin&$. -n aceast$ privin&$, treb"ie formate mintea,
obicei"rile %i c"cernicia. Aici este mai mare nevoie de g9ndire s$n$toas$ pe care o
deprind oamenii %i f$r$ a8"tor"l %tiin&ei dec9t de %tiin&$.
Datoria fiec$r"ia este, oric"m, de a!%i #nv$&a copiii 2imbol"l de (redin&$, por"ncile l"i
D"mneze", r"g$ci"nile? s$!l fac$ s$ c"noasc$ credin&a cre%tineasc$. Nimic n" este at9t de
eficace #n formarea obicei"rilor copil"l"i ca propri"l eempl" %i ferirea de relele eemple
ale altora. 6re#nt9mpin$ r$"l? s"b #nr9"rirea har"l"i, inima nevinovat$ se va #nt$ri %i
predispozi&iile ei b"ne se vor preface #n obicei"ri. ("cernicia ta este c" at9t mai necesar$
pentr" #nt$rirea c"cerniciei copil"l"i c" c9t ea prive%te l"cr"ri nev$z"te. (opil"l s$ ia
parte la r"g$ci"nea de diminea&$ %i cea de sear$@ s$ mearg$ c9t mai des la biseric$@ s$ se
#mp$rt$%easc$ c9t mai des, d"p$ credin&a voastr$@ s$ a"d$ mere" la voi disc"&ii
evlavioase. N" va fi nevoie s$ v$ adresa&i l"i #n mod special? va asc"lta %i sing"r %i va
b$ga la cap.
6$rin&ii treb"ie s$!%i dea toat$ silin&a ca pr"nc"l, at"nci c9nd devine con%tient, s$
#n&eleag$ mai p"ternic dec9t orice fa pt"l c$ e cre%tin. Dar iar$%i zic? principal"l este
d"h"l c"cerniciei ca atare, care p$tr"nde #n copil %i se atinge de s"flet"l l"i. (redinta,
r"g$ci"nea, frica l"i D"mneze" s"nt mai pres"s de orice c9%tig. 6e acestea s$ le
#nr$d$cina&i #n el mai #nt9i de toate. (opil"l care a #nv$&at s$ citeasc$ treb"ie ferit de
lect"rile de%$n&ate, c$ci setea de lect"r$ n" face alegere.
6e m$s"r$ ce se dezvolt$, se va v$di la ce este b"n copil"l. (a atare, treb"ie p"se bazele
viitoarei l"i activit$&i temeinice, statornice, pline de sig"ran&$ #n domeni"l ales@ treb"ie s$
fie preg$tit pentr" l"crarea la care este chemat, ca s$ poat$ face treab$ serios, s$ fie legat
de ea tr"p %i s"flet %i s$ se simt$ #n element"l s$" f$c9nd!o. Dac$ pentr" aceasta treb"ie
sporit$ p"rtarea de gri8$, spore%te!o@ dac$ treb"ie ad$"gate obiecte de st"di", ada"g$!le.
N" este de l$"dat ideea de a l$sa tot"l #n voia #mpre8"r$rilor. (e!i drept, Domn"l
r9nd"ieste tot"l, dar ;l ne d$ de #n&eles care e voia 2a prin capacit$&ile, #nclin$rile %i
caracter"l nostr". Ave&i datoria s$ l"a&i aminte la aceste indica&ii %i s$ ac&iona&i pe temei"l
lor.
(opil"l treb"ie #ndr"mat s$ deprind$ b"na!c"viin&$ #n c"v9nt, #n #mbr$c$minte, #n &in"t$,
#n p"rtare. Ja tinere&e l"cr"l acesta e c" at9t mai potrivit c" c9t at"nci e foarte p"ternic$
tendin&a de a imita, mai ales eterior, iar obicei"rile #mpr"m"tate pot, sta tornicind"!se, s$
r$m9n$ pentr" toat$ via&a. 4"na!c"viin&$ pare "n l"cr" ne#nsemnat, %i tot"%i m"lte #l
t"lb"r$ pe cel nedeprins c" ea. Aceast$ problem$ treb"ie pre#nt9mpinat$ la copil. Dar
iar$%i zic? l"cr"l acesta treb"ie l$sat #n "mbr$, ca "n adaos, n" treb"ie s$!l ridica&i #n sl$vi
%i nici m$car s$ sp"ne&i c9t este de necesar, ci treb"ie s$!l deprinde&i pe copil c" el a%a
c"m l!a&i #nv$&at s$ mearg$. Acolo "nde b"na!c"viin&$ este acoperit$ c" la"de, ea ia loc"l
altor l"cr"ri, m"lt mai importante, %i le p"ne #n "mbr$. Gi este r$" c9nd se #nt9mpl$ a%a
ceva. -n pl"s, am #n vedere b"na!c"viin&$ simpl$, modest$, respect"oas$, n" cea la mod$,
/al"necoas$0, c$"tat$.
;ste min"nat s$ #nve&e copil"l artele? desen"l, m"zica %i altele, prec"m %i me%te%"g"rile
femeie%ti %i b$rb$te%ti. ;le ad"c o pl$c"t$ odihn$ %i o b"n$ a%ezare d"h"l"i. 2$ n" se "ite
#ns$ l"cr"l de c$petenie? zidirea d"h"l"i pentr" ve%nicie. ; necesar ca acesta treb"ie s$
defineasc$ orientarea artei %i con&in"t"l ei l$"ntric. Freb"ie, de altfel, s$ v$ aminti&i c$ #n
ed"ca&ie conteaz$ n" at9t material"l, c9t capacitatea %i abilitatea de a!l modela. )ez"ltat"l
care treb"ie ob&in"t din ed"ca&ie #n aceast$ privin&$ este h$rnicia? i"birea de osteneal$ %i
"ra fa&$ de lenevie, i"birea de ordine, de a face tot"l la timp"l %i la loc"l potrivit, f$r$
#mpr$%tiere %i f$r$ am9n$ri, #mplinind con%tiincios ceea ce se cere. Aceasta este
preafericita dispozi&ie s"fleteasc$ ce asig"r$ pentr" toat$ via&a n" n"mai fericirea
eterioar$, ci %i c"cernicia l$"ntric$. Gi tot"%i, n" treb"ie "itat c$ aceste dispozi&ii
s"flete%ti alc$t"iesc doar b"n$tatea eterioar$, pe c9nd cea l$"ntric$ st$ #n d"h"l
c"cerniciei cre%tine%ti.
'n fine, o dat$ ed"cat, copil"l treb"ie aran8at? fiica treb"ie m$ritat$ c"viincios, fi"l"i
treb"ie s$ i se g$seasc$ "n loc potrivit, s$ fie introd"s #n acea r9nd"ial$ de via&$ pentr"
care a fost preg$tit. Aici principal"l este ca ei s$ poat$ tr$i d"p$ aceea f$r$ lips"ri %i s$
poat$ l"cra c" spor. 2e va &ine cont %i de dorin&a copiilor #n privin&a viitoarei meserii, dar
n" treb"ie l"ate #n seam$ capriciile celor sminti&i de aparen&ele eterioare, ci treb"ie f$c"t
ceea ce chibz"in&ei #n&elepte se arat$ temeinic %i folositor. )$" fac p$rin&ii care #%i las$
copiii s$ aleag$ de cap"l lor #n aceast$ problem$ important$. De altfel, %i d"p$ aran8area
copiilor ace%tia n" treb"ie "ita&i, ci s"praveghea&i, pov$&"i&i, #ndr"ma &i, #nv$&a&i minte.
Drept"l, dar %i datoria p$rin&ilor este s$ n" se dep$rteze de ei p9n$ la moarte.
Ac"m oamenii v$d altfel l"cr"rile acestea dar n" toate r9nd"ielile noi s"nt %i legi"ite. -n
ed"carea copiilor, #ndr"m$tor"l este dragostea. ;a prevede orice %i pentr" orice g$se%te
metoda potrivit$ dar e nevoie ca aceast$ dragoste s$ fie adev$rat$, trezvitoare,
#n&eleapt$, n" p$tima%$ %i ind"lgent$. Acest "ltim fel de dragoste este prea miloas$, prea
iert$toare %i #ng$d"itoare. -ng$d"in&$ treb"ie s$ eiste, dar c" #n&elepci"ne, iar acolo "nde
ea se #nvecineaz$ c" ind"lgen&a incon%tient$, treb"ie privit$ c" asprime. Mai bine s$ se
dea prec"mp$nire severit$&ii dec9t ind"lgen&ei, fiindc$ aceasta din "rm$ las$ r$"l tot mai
nedezr$d$cinat pe zi ce trece %i las$ prime8dia s$ creasc$, iar severitatea #l reteaz$ o dat$
pentr" totdea"na sa" cel p"&in pentr" m"lt$ vreme. 'at$ de ce c9teodat$ este neap$rat$
nevoie ca ed"cator"l s$ fie "n str$in. Acolo "nde dragostea se abate de la adev$r, deseori,
aproape #ntotdea"na, ea cade prin #rnp$timire #n nedreptate fa&$ de copii? pe "nii #i
i"be%te, pe al&ii n", sa" tat$l #i i"be%te pe "nii, mama pe al&ii. Aceast$ nedreptate r$pe%te
at9t cel"i i"bit, c9t %i cel"i nei"bit respect"l fa&$ de p$rin&i %i seam$n$ #ntre copii, de la o
v9rst$ fraged$, o an"mit$ antipatie, care, d"p$ #mpre8"r$ri, se poate preschimba #n "r$ de
moarte. (e fel de ed"ca&ie este astaD
-n fine, n" treb"ie "itat "n mi8loc de corec&ie smeritor %i foarte eficace? pedeapsa
tr"peasc$. 2"flet"l se modeleaz$ prin tr"p. ;ist$ r$"t$&i care n" pot fi al"nga te din
s"flet f$r$ r$nirea tr"p"l"i. (a atare, b$t$ile s"nt folositoare %i celor mari, darmite celor
mici. (el ce i"be%te pe fi"l s$", #ndese%te r$nile l"i, gr$ie%te #n&elept"l fi" al l"i 2irah <A0,
1= dar, se #n&elege de la sine, c$ la atare mi8loc treb"ie rec"rs doar c9nd este #ntr!adev$r
nevoie.
2fin&ii 6$rin&i despre patimi %i virt"&i
Cra vine din pomenirea r$"l"i, pomenirea r$"l"i din tr"fie, tr"fia din slava de%art$,
slava de%art$ din necredin&$, necredin&a din #mpietrirea inimii, #mpietrirea inimii din
nel"crare, nel"crarea din lenevire, lenevirea din tr9nd$vire, tr9nd$virea din
ner$bdare, ner$bdarea din i"birea de sine.
)"g$ci"nea depinde de dragoste, dragostea de b"c"rie, b"c"ria de bl9nde&e, bl9nde&ea
de smerenie, smerenia de sl"8ire, sl"8irea de n$de8de, n$de8dea de credin&$,
credin&a de asc"ltare, asc"ltarea de simplitate.
("vios"l Macarie cel Mare
Domn"l #mpline%te nea8"ns"rile faptelor noastre b"ne fie prin boli, fie prin necaz"ri.
2f9nt"l 'erarh Dimitrie al )ostov"l"i
D"mneze" n" #ng$d"ie s$ fim ispiti&i mai pres"s de p"terea noastr$. -ntr!"n vas de cristal
sa" sticl$ me%ter"l love%te "%"rel, ca s$ n" se sparg$, iar #ntr!"n"l de argint sa" de aram$
love%te c" p"tere? #n acela%i chip, D"mneze" #ng$d"ie s$ vin$ as"pra celor nep"tincio%i
ispite "%oare, iar #mpotriva celor tari ispite grele.
2f9nt"l 'erarh Fihon de >adons5
Freb"ie s$ ne str$d"im #n tot chip"l a p$stra pacea s"fleteasc$ %i a n" ne t"lb"ra de
necaz"ri, ci a le s"feri c" senin$tate, ca %i c"m n" ne!ar atinge pe noi. : astfel de c$lire
poate ad"ce inimii noastre tihn$ %i o poate face loca% al D"h"l"i (el"i 2f9nt.
Dac$ ai %ti ce b"c"rie a%teapt$ s"flet"l drept"l"i #n cer"ri, ai l"a hot$r9rea de a r$bda c"
rec"no%tin&$ #n timp"l vie&ii p$m9nte%ti necaz"rile, prigoanele %i clevetirea. Dac$ #ns$%i
chilia noastr$ ar fi plin$ de viermi %i dac$ ace%tia ne!ar roade tr"p"l #n toat$ aceast$ via&$
trec$toare, c" toat$ dorirea ar treb"i s$ ne #nvoim la asta, ca s$ n" ne lipsim de b"c"ria
cea cereasc$, pe care a g$tit!o D"mneze" celor ce #l i"besc.
("vios"l 2erafim din 2arov
-n sine, pedeapsa n"!l vindec$ pe om de p$c$to%enia l"i@ om"l poate s$ s"fere foarte m"lt,
dar dac$ aceste p$timiri, trimise pentr" a!l p"ne la #ncercare, st9rnesc #n el r$"tatea %i
#ncr9ncenarea, dac$ n" se va smeri si n" le va s"feri c" r$bdare, c" s"p"nere, d9nd
m"l&"mit$ l"i D"mneze" pentr" ele, care alc$t"iesc sing"r"l mi8loc ce!l poate ad"ce #n
fericitele loca%"ri, ci va da fr9" liber #n sine m9niei, enerv$rii, "rii fa&$ de tot ce #l
#ncon8oar$, rostind c"vinte de dezn$de8de, poate chiar de blestem, #mpotriva pricinilor
care st9rnesc dezn$de8dea l"i, n" va face altceva dec9t s$ #%i sporeasc$ p$c$to%enia,
ad$"g9nd la p$catele vechi, ner$sc"mp$rate prin s"ferin&ele acestea, "n"l dintre p$catele
cele mai c"mplite? #mpotrivirea fa&$ de voia J"i cea sf9nt$.
Macarie, mitropolit al Moscovei
-ntristarea pentr" p$cate lipsit$ de m$s"r$, care a8"nge la dezn$de8de, este respins$ de
#nv$&$t"ra 2fin&ilor 6$rin&i. Aceast$ #ntristare treb"ie ,.dil"at$0 prin n$de8dea #n
milostivirea l"i D"mneze"? treb"ie s$ ne #ntrist$m %i totodat$ s$ n$d$8d"im s$ ne
#ntrist$m, fiindc$ prin p$catele noastre #l m9niem pe D"mneze", ne dep$rt$m de
D"mneze", %i s$ n$d$8d"im, fiindc$ avem Doctor Atotp"ternic pentr" p$catele noastre, pe
Domn"l 'is"s Kristos, (e Gi!a v$rsat s9ngele pentr" noi.
6entr" a n" c$dea prad$ enerv$rii %i m9niei, n" treb"ie s$ fim pripi&i.
("vios"l Ambrozie de la :ptina
Cnde este ideal"l adev$rat, care s$ c"prind$ #ntreaga nat"r$ a om"l"i, #n toat$
deplin$tatea %i nesf9r%it$ ei dezvoltare, care s$ fie apropiat de to&i %i accesibil pentr" to&i,
lesne de c"nosc"t, care s$ dea cel"i slab p"&in, cel"i p"ternic m"lt, care s$ fie vrednic de
dragoste, s$ #i atrag$ pe to&i la sine %i s$ #i m"l&"measc$ pe to&iD ;ist$ "n sing"r ideal de
acest fel D"mneze"l cre%tin? /fi&i des$v9r%i&i, prec"m Fat$l vostr" (el (eresc des$v9r%it
este L /
Ar$ta&i, dac$ p"te&i, o cerin&$ de ordin"l cel mai #nalt a nat"rii care s$ n" fie satisf$c"t$ #n
Kristos@ imagina&i!v$, dac$ p"te&i, o des$v9r%ire din cele mai #nalte care s$ n" fie #n ;l. ;l
este #ns"%i adev$r"l, dragostea, b"n$tatea, c"r$&ia, dreptatea, lipsa de egoism, abnega&ia,
h$rnicia, r$bdarea, b$rb$&ia. dar cine va n"m$ra toate des$v9r%irile J"iD 2!ar p"tea s$ n"
ne convin$ doar fapt"l c$ #n ;l n" este nimic potrivit c" d"h"l acest"i veac, #n ;l n" s"nt
patimi, fapt c" care am p"tea s$ ne #ndrept$&im, %i c$ ;l n" este ind"lgent c" patimile, c$
f$r$delege n" a f$c"t, /nici s!a aflat vicle%"g #n g"ra J"i0 's. 5A, *=.
Ja ;l #%i d"c, #naintea J"i #%i p"n p$rin&ii cre%tini copiii #n sf9nta %coal$ care se n"me%te
4iseric$. Aici, ed"ca&ia se desf$%oar$ d"p$ toate legile adev$rate ale dezvolt$rii omene%ti.
Ja #ncep"t, ed"ca&ia se face prin sim&"ri, prin intermedi"l impresiilor. -n linii mari, om"l
c"noa%te %i #ncepe s$ i"beasc$ fr"m"se&ile nat"rii #nainte de orice %tiin&$, prin intermedi"l
simplei contempla&ii %i a eperien&elor copil$riei? #n 4iseric$ se dob9ndesc primele idei
despre D"mneze", cele mai timp"rii %i cele mai #nsemnate concep&ii din via&a om"l"i,
prin contemplarea imaginilor, a faptelor, a simbol"rilor care arat$ spre l"mea
d"hovniceasc$.
Mama, obiect al #ntregii i"biri %i ging$%ii a copil"l"i, st$ c" o epresie evlavioas$
#ntip$rit$ pe fa&$ %i se roag$ #naintea icoanei M9nt"itor"l"i@ copil"l se "it$ ba la ea, ba la
icoan$, %i n" are nevoie de eplica&ii l"ngi privitoare la #nsemn$tatea acest"i fapt. 'at$ cea
dint9i lec&ie, lec&ie t$c"t$, de c"noa%tere a l"i D"mneze".
(opil"l #n biseric$? podoaba bisericii, l"minarea ei, str$l"citoarele od$8dii ale sfin&i&i lor
sl"8itori, c9ntarea %i t$c"ta stare #naintea l"i D"mneze" a celor ce roag$ #ntor%i spre altar,
sfintele gest"ri lit"rgice, lipsa obiectelor vie&ii obi%n"ite, interzicerea gest"rilor
nec"viincioase, cerin&a aten&iei fa&$ de ceva prea#nalt %i aparte? acestea toate s"nt lec&ii de
evlavie #naintea l"i D"mneze", pe care n" le va #nloc"i nici "n disc"rs, c9t de elocvent, al
profesor"l"i de religie.
-n aceste lec&ii n" poate fi distins$ clipa c9nd #n copii #ncepe s$ apar$ #n&elegerea a ceea
ce se cite%te %i se c9nt$ #n biseric$@ %tim doar c$ J!am #ndr$git pe M9nt"itor"l nostr" c"
m"lt #naintea lec&iilor de religie, fiindc$ am a"zit adeseori istorisiri despre ;l, ne!am
r"gat m"lt J"i, am s$r"tat ;vanghelia J"i, am pl9ns pentr" ;l citind"!' p$tirnirile %i ne!
am b"c"rat din toat$ inima s$rb$torind l"minata -nviere.
De acest bel%"g al #nr9"ririlor harice %i al #ns"%i har"l"i d"mnezeiesc #%i lipsesc p$rin&ii
odraslele at"nci c9nd n" le d"c la biseric$ din pr"ncie %i n" le #mp$rt$%esc c" 2fintele
Faine din motiv"l de%ert c$ pr"nc"l n" #n&elege nimic, de parc$ n"mai ra&i"nea analitic$
este canal"l t"t"ror #nr9"ririlor ce ac&ioneaz$ as"pra dezvolt$rii om"l"iH -n biseric$ este
ed"cat sim&$m9nt"l religios, principal"l motor al vie&ii d"hovnice%ti. 6ierderea acestei
perioade %i a acest"i mi8loc de dezvoltare a inimii este o pierdere ireparabil$. D"p$ aceea,
copil"l #%i va #ns"%i conceptele abstracte, va repeta lec&iile pe dinafar$, dar inima, pe care
a" p"s de8a st$p9nire alte impresii %i #nclin$ri, va fi insensibil$, s"rd$ la impresiile
d"hovnice%ti.
Arhiepiscop"l Ambrozie <1li"cearev=
:m"l s"p"s enerv$rii, care respir$ r$"tate, simte foarte limpede #n piept"l s$" prezen&a
"nei p"teri d"%m$noase, rele@ aceasta pricin"ie%te #n inim$ o l"crare c" tot"l potrivnic$
prezen&ei M9nt"itor"l"i, pe care Acesta o descrie astfel? /O"g"l Me" este b"n %i sarcina
Mea este "%oar$0 <Mt. 11, A0=. -n condi&iile "nei asemenea prezen&e te sim&i c"mplit de
r$", at9t s"flete%te c9t %i tr"pe%te.
2f9nt"l 'oan din 1ronstadt
N" c9rti, copila%, n" treb"ie? dac$ Domn"l te!ar fi "itat sa" dac$ n!ar fi milostiv fa&$ de
tine, nici n!ai mai fi #n via&$ at9ta doar c$ n" vezi milele J"i, fiindc$ vrei s$ fie ca tine
%i te rogi s$ fie ca tine, dar Domn"l %tie ce &i!e mai bine %i mai de folos. Bire%te, roag$!te
totdea"na pentr" izb$virea ta de necaz"ri %i de p$catele tale, dar la sf9r%it"l r"g$ci"nii
ada"g$ totdea"na, sp"ne!' Domn"l"i? /-ns$ fie voia Fa, Doamne0.
2tare&"l Aleie din m$n$stirea >osimova
2"flet"l poate s$ #ncap$ har"l l"i D"mneze" doar #n m$s"ra #n care #ncape %i r$bdarea
necaz"rilor.
2tare&"l Aleandr" din schit"l 7hetsimani
2lava l"i D"mneze" H