Ortodontie II

1
Ortodontie II
Curs 1
Angrenajul invers
Etiopatogenie:
Modificari de ax dentar cu eruptia in oroversiune a frontalilor superiori sau/si vestibuloversiunea
frontalilor inferiori;
Formarea mugurilor frontalilor superiori in pozitie palatinizata;
Persistenta dintilor temporari pe arcada si frontalii superiori erup spre oral;
Tulburari de eruptie cu trecerea unui interval prea mare de timp intre eruptia frontalilor inferiori si
eruptia frontalilor superiori a.i. frontalii inferiori ajung pana la rebordul alveolar antagonist eruptia in
pozitie palatinizata a I superiori;

Obiective terapeutice:
1) Creere de spatiu si alinierea dintilor daca spatiul este micsorat
2) Realizarea saltului articular
3) Dezorientarea ocluziei
4) Reechilibrare musculara, functionala

Mijloace terapeutice:
daca dintele este in supraacoperire mica si spatiul pastrat exercitiul cu spatula de 3ori pe zi cate
15-20 minute timp de 7-10zile (vestibularizarea I superiori si lingualizarea I inferiori)
Miogimnastica
Butoni de compozit sau gutiere pt a realiza saltul articular
Daca numai un dinte este in angrenaj invers si cu o supraacoperire mare inel ortodontic cu plan
inclinat pe I superiori
Daca mai multi dinti sunt in angrenaj invers si cu o supraacoperire mare gutiera ortodontica
inferioara cu plan inclinat aplicata pe I inferiori sau pe I si C inferiori
Daca supraacoperirea este mare, planul inclinat rezolva anomalia intr-un interval scurt (10-14zile),
iar supraacoperirea desi se reduce asigura contentie naturala;
Daca supaacoperirea este mica, planul inclinat este contraindicat deoarece dezorientarea ocluziei
necesara efectuarii saltului articular va duce la egresiunea dintilor laterali, determinand astfel o reducere si
mai accentuata a gradului mic de supraacoperire incisiva sau chiar instalarea unei ocluzii deschise se
recomanda utilizarea unei placi palatinale/placa Schwartz ancorata cu gutiere in zona laterala (sau
crosete+gutiere) prevazuta cu un eventual surub, cu arc vestibular si cu arcuri palatinale in S, semi S sau 8
cu rol de inaltare a ocluziei in zona laterala pt ca in zona frontala sa fie prezent un spatiu de inocluzie de 1-
2mm, evitand astfel egresiunea dintilor laterali; arcul de protruzie in 8 sau semi 8 va contribui la
vestibularizarea I superiori si realizarea saltului, astfel gradul de supraacoperire reducandu-se aparatul
trebuie purtat in continuare pt mentinerea rezultatului intrucat exista riscul aparitiei recidivei;
Daca exista vestibularizari ale I inferiori, saltul articular se face prin actiune dubla (lingualizare a
inferiorilor si vestibularizare a superiorilor) placuta linguala Reichenbach-Bruckl = o placa linguala
ancorata cu crosete (in caz de supraacoperire mare) sau crosete+gutiere laterale (in caz de supraacoperire
mica) +/- surub ortodontic, arc vestibular inferior si obligatoriu plan frontal inclinat;
Aparate ortodontice fixe necesita dezorientarea ocluziei cu butoni de compozit;

Conditii pentru aplicarea inelului ortodontic sau a gutierei:
Supraacoperire >1/3 (cat mai mare)
2

Sa nu se mentina mai mult de 2-3saptamani pt a preveni si diminua reducerea supraacoperirii
Spatiu pt saltul articular

Dizarmonia dento-maxilara (DDM)
Etiopatogenie:
I. Factori generali:
ereditatea pacientul mosteneste arcade alveolare mici de la un parinte si dinti de dimensiune
normala sau mari inghesuire; invers spatieri; pacientul mosteneste arcada alveolara de dimensiuni
normala de la un parinte si de la celalat macrodontie inghesuire; in DDM cu spatiere predomina factorul
genetic;
factorul filogenetic (evolutia pe scara filogenetica) exista tendinta de reducere filogenetica a
numarului de dinti de sfarsit de serie (mai ales M3), dar s-a ajuns la concluzia ca exista o si mai mare
tendinta de diminuare a osului alveolar si a arcadei alveolare;
factorul embriogenetic originea diferita a osului maxilar (crestere desmala) si a dintilor
(origine ecto-mezodermica);
factori endocrini:
hiposecretia de Sth nanism DDM cu inghesuire pt ca oasele sunt mai mici iar dintii au
fost deja formati si sunt de dimensiune normala;
hipersecretia de Sth gigantism/acromegalie stimuleaza cresterea encondrala creste
mai ales mandibula DDM cu spatiere;
hiposecretia tiroidiana precoce cretinism gusogen DDM cu spatiere;
hipersecretia gonadelor accelereaza eruptia dentara DDM cu inghesuire (poate fi
tranzitoriu);
factori metabolici (rahitism) micsorarea maxilarului in plan transversal;

II. Factori loco-regionali:
1) factori neuromusculari: disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase la nivelul ADM:
deglutitia atipica varful limbii nu se sprijina pe regiunea anterioara a palatului in timpul
deglutitiei; acelasi lucru se intampla si in posturi anormale linguale deficit de crestere a maxilarului
superior DDM cu inghesuire;
respiratie orala
suptul degetului prin presiunile negative intraorale pe care le determina;
- apare endoalveolie sau retroalveolodentie;
2) factori locali:
factori dentari dinti supranumerari inghesuiri dentare; caria dintilor temporari si
complicatiile acesteia; in carii aproximale se pierde lee-way spaceul se micsorareaza spatiul pt ultimul
dinte care trebuie sa erupa (Csup, PM2 inf); pierderea precoce de dinti temporari micsorarea pana la
disparitia spatiului pt ultimul dinte care trebuie sa erupa;
factorul iatrogen neglijarea tratarii dintilor temporari de catre medic sau tratamentul
incorect cu extractii premature fara luarea masurilor necesare (mentinatoare de spatiu, aparate ortodontice);
distalizari de dinti pt a crea spatiu pt dintii situati mai anterior (M1 in cazul in care s-a mezializat);

Armonizarea celor doua sisteme (osos si dentar) cu imbunatatirea functiei fizionomice si de
autointretinere;
Eliminarea factorilor cauzali prezenti
Tratament profilactic nu este specific:
Asigurarea unei dezvoltari armonioase a intregului organism si implicit a ADM
3

Tratamentul afectiunilor generale (prevenirea si combaterea rahitismului)
Combaterea disfunctiilor
Profilaxia cariei dentare
Profilaxia secundara a cariei dentare tratamentul leziunilor carioase a dintilor temporari cu
refacerea morfofunctionala a coroanei
Evitarea extractiilor premature si prevenirea consecintelor lor
Urmarirea procesului de inlocuire a dintilor temporari

Tratament etiologic:
Tratamentul afectiunii generale
Inlaturarea factorilor disfunctionali (respiratia orala, alte disfunctii, parafunctii (aspirare de buza),
deglutitie atipica obiceiuri vicioase (suptul degetului) care modifica dimensiunea arcadei)
Indepartarea supranumerarilor

Tratament simptomatic:
creere de spatiu
alinierea dintilor in spatiul creat
corectarea relatiilor de ocluzie

Posibilitati de creere de spatiu:
1. Marirea dimensiunii arcadei alveolare (a bazei maxilare) prin:
Dilatarea arcadei (DDM secundar unei endoalveolii) = marirea diametrului transversal
realizata cu o placa palatinala sectionata median cu surub de dilatare activat la 2 saptamani la maxilar si la
1 saptamana la mandibula (are loc o crestere osoasa de maxim 1mm la luna);
Expansiunea arcadei (DDM secundar unei endoalveolii asociate cu retruzie) = marirea
radiara a arcadei in plan transversal si sagital cu ajutorul unei placi palatinale sectionate in Y cu 2 suruburi
sau cu un surub tridimensional sau cu un surub in V; obligatoriu indepartarea factorilor cauzali!
Largirea asimetrica a arcadei (ocluzie incrucisata unilaterala) = marirea unei hemimaxilar
ingust cu ajutorul unei placute palatinale sectionata asimetric sau sectionam placuta median, surubul pe
linia de mijloc si ancoram placuta cu gutiere (pe o hemiarcada gutierele sunt netede iar pe cealalta
hemiarcada gutierele prezinta impresiuni ocluzale ale arcadei inferioare);

Disjunctia maxilara (endognatie maxilara si ocluzie incrucisata bilateral) = ,,ruperea
suturii medio-sagitale in formele grave la tineri determinand o largire reala a bazei osoase maxilare,
stimuland respiratia nazala;
- inele cimentate pe M1 permanent cu niste prelungiri/anse in jurul M2 temporar si pana in
zona M1 temporar; ideal se cimenteaza pe M1 si PM1;
- de la inele pornesc niste bare care se conformeaza dupa conformatia palatului si se
intalnesc la nivelul unui surub;
- activarile se fac zilnic cate 2 ture pe zi in caz de disjunctie maxilara rapida (rapid maxillary
expansion) sau ultrarapida cu 15 ture/zi in serviciul de CMF (disjunctie maxilara chirurgicala);
- intre a 5-a si a 10-a zi de disjunctie maxilara rapida trebuie sa apara diastema care ne
indica largirea bazei osoase; activarile zilnice se fac timp de 4-5saptamani in functie de ingustarea initiala,
dupa care se mentine cu disjunctorul pe loc neactivat timp de 3-4luni pt a se forma calus osos la nivelul
suturii medio-sagitale;
- contentia este de 9-12luni si se face prin aplicarea unui arc transpalatinal sudat la inelele
cimentate pe M1 permanenti; dupa indepartarea disjunctorului se aplica un aparat ortodontic fix cu
mentinerea dimensiunii si la nivel de PM1;
4

- trebuie largit mai mult pt ca recidiveaza 2-3mm;

2. Distalizarea dintilor posteriori, a M1 permanent (DDM secundar postextractional) =
repozitionarea M1 atunci cand el a fost mezializat, numai dupa odontectomia/germectomia M3; se face cu
aparate ortodontice fixe, pendulum, distalizer, cu aparate fixe cu forte extraorale; pentru M inferiori se
poate folosi si lip-bumper;

3. Protudarea dintilor frontali (corectia axelor dintilor frontali) se face cand dintii sunt in retruzie
utilizand aparate mobilizabile cu arcuri palatine sau linguale in S, semi S, 8 sau cu aparate fixe castigand
astfel spatiu si corectand DDM secundar;

4. Streeping/slendarize (slefuirea fetelor proximale ale dintilor) se aplica si la dintii temporari dar
si la cei permanenti utilizand un disc de 0,5mm grosime activ pe ambele fete si ia maxim 0,25/fata dintelui;
- se face mai ales la arcada inferioara si la pacientii cariorezistenti sau care au deja obturatii
aproximale, cu o fluorizare corecta;
- pentru a incadra IL permanent se poate slefui fata meziala a C temporar si pt a incadra C
permanent se poate slefui fata meziala a M2 temporar;

5. Extractia dentara simetrica (deficit de spatiu >5mm); in decizia de extractie se tine cont de:
Varsta de extractie
Gravitatea inghesuirilor
Aspectul facial
Tipul de profil facial
Unghiul nazo-labial
Tiparul de crestere: dolicocefal, brahicefal
Tendinta de crestere faciala
Tendinta de rotie mandibulara faciala
Starea odontala
Starea parodontala
Relatiile de ocluzie
Anomalii asociate: dezechilibru de dezvoltare intre cele 2 maxilare extractiile facute la arcada
superioara intr-un caz de progenie falsa sau adevarata agraveaza dezechilibrul interarcadic initial; orice
extractii facute in caz de retrognatie mandibulara la arcada inferioara agraveaza dezechilibrul interarcadic;
Colaborarea cu pacientul
Posibilitatile tehnice ale medicului

- In DDM primar extractie dirijata (dirijarea procesului de inlocuire prin extractia la timp oportun a
dintilor temporari si in final a PM1);

- In DDM secundar diagnosticat tardiv (11-14ani):
- se aleg dintii mai aproape de focarul de inghesuire (PM1 superiori si inferiori= 4);
- cand necesarul de spatiu e mai mic se pot alege PM2;
- uneori, suntem nevoiti sa extragem M1 permanenti pentru ca sunt deja compromisi si trebuie sa se
creeze spatiu pt eruptia M2 si M3 permanenti se distalizeaza PM, se incadreaza caninii si apoi incisivii;
- frecvent se recurge la odontotectomie/germectomie de M3 nu neaparat pt crearea de spatiu, cat pt
a evita recidivele;

5

Curs 2
Malocluzie de clasa II/1
Clasa a II-a apare in caz de retropozitie a mandibulei, mezializare a dintilor superiori sau, mai rar,
distalizarea dintilor inferiori;

Sindrom de compresie de maxilar este prezent un maxilar ingust, cu arc frontal ascutit, dar obligatoriu
cu dintii frontali in protruzie;
- pot sa existe atat rapoarte de clasa a II-a Angle malocluzie de clasa II/1;
6

- pot sa existe si rapoarte de clasa I Angle;

Etiopatogenie:
1) Factori generali:
Ereditatea
Factorul constitutional tipul dolicocefal;
Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism ex: rahitism (tulburarea metabolismului
calciului)
2) Factori loco-regionali:
in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor fatului
asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie; Geormaneanu citeaza
asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine;
postnatal cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din anomaliile
congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului compresia de maxilar;
Caria dentara si complicatiile ei edentatie
Factori disfunctionali:
Respiratia orala
Deglutitia atipica
Sugerea degetului
Sugerea limbii

Tratament:
a. Tratament profilactic:
- prevenirea si combaterea rahitismului
- tonifierea generala a organismului
- eliminarea respiratiei orale (stimularea respiratiei nazale) prin efectuarea de exercitii zilnice de
inspiratie-expiratie in perioada de crestere, exercitii de miogimnastica pt orbicularii buzelor (tonifierea
muschilor si asigurarea unei inchideri a fantei labiale);
- combaterea obiceiurilor de supt pana la varsta de 3 ani
b. Tratament etiologic trebuie sa il preceada sau sa mearga in paralel cu cel simptomatic:
Combaterea respiratiei orale si reeducarea ei
Deconditionarea obiceiurilor vicioase de supt a degetului
Combaterea deglutitiei infantile si reeducarea deglutitiei
Deconditionarea obiceiului de supt a buzei inferioare
1. eliminarea tuturor factorilor etiologici
2. reeducarea functionala (respiratie, deglutitie)
3. asigurarea conditiilor de crestere si dezvoltare a ADM
4. dilatarea maxilarului
5. corectarea protruziei dintilor frontali in spatiul existent sau creat prin dilatare
6. nivelarea planului de ocluzie
7. reducerea supraacoperirii
8. corectarea rapoartelor de distalizare (dispare in conditii de clasa I Angle) si a celorlalte rapoarte
de ocluzie (ocluzie incrucisata, overjet, corectia liniei interincisive)
10. armonizarea celor 2 sisteme (osos si dentar) si a relatiilor de ocluzie pentru obtinerea unui optim
morfofunctional si estetic

7

1. interventia de eliberare a pasajului aerian nazal (malformatii congenitale, defect de sept) si
exercitii de miogimnastica respiratorie (minim 20 de respiratii cu spatele la perete, in aer liber, inspirat
pe nas si expirat pe gura); dupa eliberarea pasajului aerian se aplica un plasture sau leucoplast pe nas dupa
ce copilul adoarme;
2. exercitii de miogimnastica pt musculatura limbii (cu nasturelul, de fluierat, de aplicare a
limbii pe palat (calutul)) pt corectarea deglutitiei infantile;
3. mijloace de convingere sau de constrangere (cotiere, manusi oarbe, gutiere cu tepi) pentru
corectarea obiceiului de sugere a degetului;
4. in functie de varsta pacientului:
- la pacientii de 8-9 ani (faza I a dentatiei mixte) placa palatinala Schwartz cu surub
median si arc vestibular pt retruzia frontalilor si un platou retroincisiv care poate fi plan sau inclinat pt a
favoriza propulsia mandibulei (in asocierile cu retrognatie mandibulara functionala); activarile se fac
saptamanal sau la 2 saptamani (se departeaza cele 2 jumatati ale placutei si se stimuleaza dilatarea
maxilarului in plan transversal); se poarta tot timpul; pozitia arcului vestibular spre colet sau marginea
incizala influenteaza pozitia fulcrumului si tipul de modificare dentara;
- in faza a II-a a dentatiei mixte si pana la 18 ani disjunctia = marire reala a bazei osoase
maxilare in plan transversal; poate sa fie rapida, ultrarapida; in 70% din cazuri se distanteaza cele 2
hemimaxilare si in 30% din cazuri are loc si vestibularizarea dintilor;
- in dentatia mixta cu ingustare usoara/medie asociata cu protruzie cu treme si relatii de
distalizare produse de o retrognatie mandibulara monoblocul cu surub (aparat bimaxilar fara crosete
sau alte mijloace de contentie, ramane pe pozitie prin contractie musculara, purtare 12h/zi, corecteaza
anomaliile de pozitie ale mandibulei si impiedica respiratia orala, obiceiurile de supt si interpozitie);
- activari o data la 3-5saptamani iar modificarile se produc mai lent, producand o
restructurare morfofunctionala a intregului ADM pt ca el corecteaza un dezechilibru al grupelor musculare
(muschii retropulsori sunt hipertoni);
- se aplica si in formele de prognatism functional cand pacientul poate sa faca
retropulsia mandibulei;
- stimuleaza secretia salivara are efect carioprofilactic;
- trainere = aparate prefabricate pe categorii de varsta; sunt eficiente pana la 7 ani; dupa 7
ani se aplica monobloc;
- Quad-helix are 4 bucle in forma de helix care produce o dilatare a maxilarului cand
dintii sunt in endodentie (palatinizati);
- in faza a II-a a dentatiei mixte cu retruzie a I inferiori aparate ortodontice fixe care
corecteaza toate modificarile prezente: inele cu tubusoare pe M1 permanenti si arc lingual pentru
protudare;
- in dentatia permanenta:
- forme usoare placa Schwartz, activatoare (monobloc, aparat Frankel, aparat
Balters, twin block);
- forme grave asociate cu ocluzie incrucisata bilateral disjunctia intermaxilara cu
disjunctorul fix Huet sau placa palatinala cu surub median si gutiere cimentate, Quad-helix;

Aparate care se pot aplica:
Placuta vestibulara totala combate respiratia orala si obiceiul de supt al degetului; poate
contribui la retruzia grupului frontal superior;
Placuta vestibulara partiala - aplicata in vestibulul inferior cu forma triunghiulara pe sectiune
(sau de lacrima) combate aspirarea buzei inferioare; se indica pe perioada din zi cand monoblocul nu este
purtat (in celelalte 12h);
Trainer
Placa palatinala Schwartz
8

Activatoare (monobloc, aparat Frankel, aparat Balters, twin block)
Disjunctor
Quad-helix
Aparate ortodontice fixe cu o tehnica edgewise si forte extraorale retruzia si ingresiunea
grupului frontal rezolvand overbite-ul si apoi overjet-ul; relatiile de distalizare se rezolva prin migrari
dentare si tractiuni elastice intermaxilare de clasa a II-a;
Contentia va dura 6luni-1an cu o placa palatina, aparate functionale sau ultimele aparate neactivate;
suprimarea se face treptat: se va purta numai noaptea apoi cu intermitenta pana la incetarea purtarii;

Malocluzia de clasa II/2
rapoarte de distalizare si retruzia dintilor frontali superiori;

Etiopatogenie ereditara datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive;
- retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor
osoase maxilare;
- retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor scheletale maxilare va fi
mai mare; cu cat retruzia I superiori este mai mare decat protruzia I inferiori devine mai mare
supraacoperirea;
- daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul radacinii I superior
tratament dificil;

Dilatarea maxilarului
Desfasurarea arcului frontal (corectarea retruziei)
Alinierea dintilor in spatiul existent sau creat
Corectia rapoartelor de ocluzie (inclusiv cele de distalizare)
Nivelarea planului de ocluzie si reducerea supraacoperirii
Mezializarea mandibulei

Expansiunea arcadei cu ajutorul unei placi palatinale sectionata in Y sau media si prevazuta cu 2
suruburi
Monobloc cu surub in dentatia mixta si permanenta
Trainer
Aparate ortodontice fixe
Retrognatia mandibulara functionala
Etiopatogenie:
1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima mezializare
fiziologica a mandibulei
2) lipsa alimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporari lipsa
stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei
3) prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei
4) pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus
5) obiceiuri vicioase de supt deget, cu presiunea pumnului pe menton
6) sprijinirea mentonului pe pumn
7) parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare
8) pante de conducere cuspidiana bilaterala
9

9) prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in pozitie distala
10) hipertonia retropulsorilor si/sau hipotonia propulsorilor

Obiective:
a. Tratament etiologic:
combaterea obiceiurilor vicioase, a respiratiei orale
slefuirea cuspizilor neabrazati, adaptarea functionala

b. Tratament simptomatic:
- obiectiv major armonizarea celor 2 arcade (superioara si inferioara) cu obtinerea unor
rapoarte de ocluzie functionale si stabile);
- obiective specifice:
- mezializarea mandibulei
- corectarea rapoartelor de ocluzie si nivelarea planului de ocluzie
- rezolvarea altor anomalii asociate cu retrognatia mandibulara (ex: maxilar ingust,
retruzie, protruzie, inghesuiri dentare)
Mijloace terapeutice in functie de varsta pacientului:
- in dentatia temporara:
exercitii de miogimnastica pt muschii pterigoidieni externi
mijloace de constrangere si convingere pentru combaterea obiceiurilor vicioase
masticatie activa care sa solicite propulsia (muscarea alimentelor, fructelor, zarzavaturilor)
miogimnastica respiratorie si controlul inchiderii fantei labiale
slefuirea selectiva a cuspizilor neabrazati a caninilor si molarilor temporari care favorizeaza
conducerea fortara spre distal
trainere
placuta vestibulara totala cu scut labial realizata pe baza unei ocluzii de constructie cu
mandibula mezializata
placuta vestibulara partiala;
- in dentatia mixta este perioada cea mai favorabila pt tratament; in anomaliile grave
mezializarea se va face treptat deoarece un aparat construit intr-o pozitie prea activa face imposibila
purtarea;
se prefera monoblocul mai ales in faza I;
placa palatinala Schwartz prevazuta cu diferite elemente dar si cu un platou retroincisiv
inclinat; are si un efect secundar de protruzie a incisivilor inferiori;
- in dentatia permanenta - aparate ortodontice fixe poliagregate cu tractiuni elastice intermaxilare
de clasa a II-a care sa produca mezializarea mandibulei, inelul elastic mergand de la caninul superior la M1
inferior;
- tendinta de extruzie a grupului frontal superior si a molarilor inferiori este
contracarata cu un ancoraj molar foarte bun si forte extraorale de tip High-pull Headgear;
- tratamentul dureaza 2-3ani

Contentia este lunga, reprezinta jumatate din durata tratamentului activ si se face cu ultimul aparat utilizat
sau activatorul, placuta palatina si placuta linguala sau arcul lingual;

Retrognatia mandibulara anatomica
Etiopatogenie
1. Factori generali:
factorul genetic: sindrom Turner, Down, Edward, Pierre-Robin
10

factorul endocrin: hiposecretie de STH, hipotiroidism
2. Factori loco-regionali
constrictii, artroze, anchiloze ATM, traumatisme bilaterale pe condili
forma functionala, netratata, poate trece in forma anatomica

Obiective in timpul cresterii se stimuleaza dezvoltarea mandibulei cu monobloc;
- ulterior se poate corecta numai chirurgical prin osteotomie si aplicarea de transplantelor;

Malocluzia de clasa a III-a
1. Prognatism mandibular functional
Etiopatogenie - poate fi de cauz condilian sau de cauz cuspidian:
1) cuspizi neabrazai de dini temporari, mai ales ai caninilor bilateral
2) microplanuri nclinate ale lucrrilor protetice defectuoase
3) obturaii ocluzale n exces, care determin apariia contactelor premature
4) egresiuni, malpoziii dentare
5) obiceiul vicios de supt degetul cu tracionarea arcadei inferioare
6) ticuri de mbufnare cu propulsia mandibulei
7) deglutiia atipic cu presiunea limbii pe arcada inferioar
8) poziia vicioas a limbii n repaus, fiind plasat anterior i inferior
9) macroglosia
10) amigdale hipertrofice, care vor determina propulsia limbii i a mandibulei pentru a mri istmul
orofaringian
11) dezechilibru ntre muschii retropulsori i propulsori ai mandibulei cu hipertonia propulsorilor

Tratament etiologic:
corectia deglutitiei atipice
amigdalectomie
Tratament simptomatic:
Obiective:
armonizarea celor doua arcade cu obtinerea unor relatii de ocluzie functionala si stabile;
- inlaturarea factorilor etiologici;
- dezorientarea relatiilor de ocluzie;
- retropulsia mandibulei cu realizarea saltului articular al dintilor;
- contentia rezultatului;

1) slefuirea cuspizilor neabrazati ai caninilor sau molarilor temporari va permite o
articulare glisanta dand posibilitatea maxilarului superior sa se dezvolte favorabil; adaptarea obturatiilor;
2) mijloace de constrangere si convingere; dezorientarea cu gutiere sau butoane de compozit;
3) retropulsia se poate obtine cu aparate functionale precum monobloc sau Balters tip III,
Frankel tip III; se poate obtine si cu forte extraorale utilizand ,,barbita cu capelina care actioneaza
sub forma unei tractiuni occipito-mentoniera pe timpul noptii; barbita si capelina sunt unite prin barete
elastice a caror directie este orientata in functie de tendinta de crestere verticala a etajului inferior, spre
occipital sau vertex; tractiunea occipito-mentoniera elimina obiceiul vicios de propulsie, inhiband si
dezvoltarea mandibulei;
4) in dentatia mixta se poate folosi planul inclinat, aparatul Reichenbach-Bruckl sau placa
palatina cu surub de dilatare in caz de asociere cu ocluzia incrucisata;
5) in caz de supraacoperire >1/3, se va realiza o contentie naturala a rezultatului dupa obtinerea
saltului articular;
11

6) in caz de supraacoperire minima se poarta timp indelungat barbita cu capelina pt a evita
pericolul recidivei;

2. Progenia falsa (retrognatia maxilara)
Etiopatogenie:
1) Factori generali:
Ereditatea
anomalii congenitale de tipul DLMP
obliterarea prematur a suturii incisivo-canine
aplazia incisivilor laterali superiori sau hipodonii n arcada superioara
2) Factori locali:
pierderea prematur de dini temporari
extracii dentare n arcada superioar mai ales n zona frontal
traumatisme cu pierderea incisivilor superiori
cicatrici postoperatorii sau post-traumatice
Obiective - armonizarea celor 2 arcade cu obtinerea unor relatii de ocluzie normala;
- obiective specifice:
1) stimularea cresterii maxilarului superior in plan sagital sau in plan sagital si transversal la nivelul
suturii medio-sagitale si incisivo-canine prin expansiune;
2) inhibarea cresterii mandibulare
3) realizarea saltului articular cu dezorientare ocluzala
4) corectia rapoartelor de ocluzie
- placuta Schwartz in Y
- placuta sectionata transversal cu surub cu actiune sagitala
- disjunctor pt disjunctia suturii medio-palatine
- inhibarea cresterii mandibulei se poate face cu forte intra-extraorale (masca faciala Dellaire)
- aparate ortodontice fixe

3. Prognatism mandibular anatomic (progenia adevarata)
Etiopatogenie:
1) ereditatea
2) factori endocrini - hipersecreia de STH
3) forma funcional i netratat
4) macroglosia
Obiective:
- inhibarea si redirectionarea cresterii mandibulei
- stimularea cresterii maxilarului superior
- in dentatia temporara si mixta tratamentul aplicat in aceasta perioada reduce numarul pacientilor
care necesita chirurgie ortognata la varsta adulta; se poate aplica barbita cu capelina pt inhibarea cresterii
mandibulei;
- in dentatia permanenta tratamentul ortodontic este o faza premergatore tratamentului chirurgical,
indicat dupa incheierea proceselor de crestere (chirurgie ortognata osteotomii); in caz de macroglosie
glosotomii;
12

Ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust
Etiopatogenie:
Ingustare de maxilar si toate cauzele care duc la ingustarea de maxilar
Modificari de ax dentar in zona laterala oroversiunea dintilor laterali superiori sau/si
vestibuloversiunea dintilor laterali inferiori;

Obiective:
- stimulam cresterea maxilarului prin dilatarea/expansiunea maxilarului

- placi palatinale ancorate cu gutiere cu microplanuri inclinate si surub transversal care stimuleaza
vestibularizarea dintilor superiori si oralizarea dintilor inferiori; daca se urmareste largirea unei
hemiarcade, gutierea pe hemiarcada neinteresata va avea relief ocluzal; daca este nevoie de expansiune
bilaterala gutiera va prezenta fete netede a.i. surubul sa actioneze bilateral si fara sa antreneze arcada
inferioara;
- Quad-helix;
- disjunctor;
- aparate ortodontice fixe;

Laterodevierea mandibulara (forma functionala)

Etiopatogenie:
Maxilar ingust asimetric devierea mandibulei;
Factori disfunctionali lipsa de abrazie a dintilor temporari, migrari dentare postextractionale,
malpozitii dentare unilaterale sau asimetrice, obturatii in exces neadaptate ocluzal, lucrari protetice
defectuoase unilateral, masticatia unilaterala pt evitarea unor zone algice, obiceiuri vicioase de interpozitie
unilateral;
Ticuri
Conducere fortata cuspidiana

Obiective inlaturarea factorului cauzal poate fi suficienta pt corectia spontana a anomaliei;

Tratament etiologic - indepartarea contactelor premature in formele incipiente revenirea spontana a
mandibulei in pozitie centrica;

Mijloace:
Slefuirea cuspizilor neabrazati
Extractia
Miogimnastica
Aparate functionale de tipul activatorului, placi monomaxilare cu gutiere modelate functional si
planuri de conducere a mandibulei in pozitia corecta
Aparate ortodontice fixe cu elastice

Laterognatia mandibulara anatomica
Etiopatogenie:
Factori generali:
Genetici: sindromul Francescheti, sindromul Romberg;
13

Endocrini: hipertrofia monoepifizara (hiperdezvoltarea unei hemimandibule);
Factori loco-regionali:
- artrite, artroze in ATM in perioada de crestere frecvent
- consecutive traumatismelor
- fracturi condiliene unilaterale sau bilaterale asimetrice
- fracturi mandibulare consolidate vicios
- osteomielita la nivelul unei hemimandibule
- rezectii mandibulare consecutive tumorilor
- cicatrici postoperatorii
- hemiatrofia fetei
Forma functionala poate trece in forma anatomica- daca e netratata!!!!

Obiectiv stimularea dezvoltarii segmentelor deficitare in vederea stabilirii unor rapoarte de ocluzie cat
mai functionale;

- daca se adreseaza de mic se utilizeaza monoblocul pentru stimularea cresterii;
- cazurile grave necesita tratament chirurgical prin osteotomii, urmarind refacerea reliefului facial si
a relatiilor ocluzale;

Curs 3
Ocluzia adanca acoperita
- IL se afla in mezioversiune si in meziovestibulorotatie fata de IC;

Etiopatogenia - pt forma de ocluzie adanca acoperita (deck-biss):
Ereditara - prezenta de la nastere a unei ocluzii in capac de cutie sau treapta inclinata a ocluziei
arcadelor adentate;
Factori disfunctionali supraadaugati obiceiuri vicioase de interpozitie in zona laterala (obraji sau
obiecte) care duc la hipodezvoltarea regiunii laterale;
Disfunctii deglutitia atipica cu interpozitia limbii intre dinti in zonele laterale;

Obiective in forma falsa (data doar de supraeruptia dintilor frontali prin supraalveolodentie, etaje
faciale egale):
1) Desfasurarea arcului frontal superior cu corectarea retruziei
2) Alinierea IL
3) Mezializarea mandibulei daca sunt rapoarte de clasa a II-a
14

4) Daca avem rapoarte de clasa I trebuie facuta protruzia incisivilor inferiori si a celor superiori
deoarece incisivii inferiori sunt si ei in retruzie ca si superiorii
5) Nivelarea planului de ocluzie cu reducerea supraacoperirii frontale prin ingresiunea dintilor
frontali

Obiective in forma adevarata (data de infraalveolodentia regiunilor laterale, etaj facial micsorat
deepbite scheletic):
1) Desfasurarea arcului frontal superior
2) Mezializarea mandibulei daca sunt rapoarte de clasa a II-a
3) Nivelarea planului de ocluzie prin stimularea eruptiei dentare in zona laterala, posibila datorita
prezentei spatiului mare de inocluzie verticala (free-way space)
4) Corectia anomaliilor asociate

nu se recomanda tratamentul in perioada dentatiei temporare pt ca supraacoperirea fiziologica poate
fi si de 2/3 (inaltarea a 2-a a ocluziei data de eruptia M1 permanenti) si anomalia poate recidiva dupa
eruptia I permanenti;
In dentatia mixta faza I varsta optima de tratament:
- monobloc
- activatoare care pot produce dilatarea maxilarului, nivelarea planului de ocluzie,
desfasurarea arcului frontal superior si eventual mezializarea mandibulei;
- placa palatinala Schawartz cu arcuri de protruzie in S, semi S, 8, in ciuperca si cu platou
retroincisiv drept care favorizeaza ingresiunea incisivilor inferiori aflati in suprapozitie si egresiunea
lateralilor inferiori pt ca placuta va fi situata superior; este indicata mai ales in forma adevarata; daca
platoul este inclinat se produce si mezializarea mandibulei, incisivii inferiori trebuind sa fie retrudati sau
drepti pt ca poate produce protruzia frontalilor inferiori;
In dentatia mixta faza a II-a si in dentatia permanenta:
- aparate ortodontice fixe pot fi rezolvate toate obiectivele terapeutice si se obtine
ingresiunea grupului frontal superior; se aplica si in forma falsa si in cea adevarata;
- la adult se recurge la chirurgia ortognata;

Contentia trebuie sa fie indelungata pt tendinta la recidiva este foarte mare; se face cu placa
palatina si arc lingual inferior fixat la inele pe canini sau PM sau colat;

Ocluzia deschisa (inocluzie verticala)
- in forma anatomica exista open-bite scheletic (marirea etajului inferior);
- in forma functionala exista etaje egale;

Etiopatogenie:
Factori generali:
Genetici:
- copilul mosteneste marimea bazelor osoase, tipul de rotatie mandibulara, gradul de rotatie,
dimensiunea limbii in dezechilibru cu spatiul functional;
- sindroame genetice: sindromul Down, condrodistrofii;
Metabolici: rahitism
Factori loco-regionali:
Respiratie orala
Deglutitie atipica
15

Fonatia prin pozitii anormale ale limbii (interpunerea in zona frontala), dar presiunile limbii
sunt de mai scurta durata decat in deglutitie;
Obiceiuri vicioase de succiune a policelui perpendicular pe I inferiori
Aspirarea buzei inferioare
Factori locali:
ATM prin artrite, artroze
Inghesuiri dentare nu permit eruptia completa a dintilor
Distrofiile dentare, traumatisme dentare cu fracturi coronare
Tendinta de eruptie exagerata a M1 permanent superior numit ,,the bite opener, cicatrici
posttraumatice

Obiective in ocluzia deschisa functionala:
Eliminarea factorilor disfunctionali (deglutitie atipica, sugerea degetului cu efect secundar de
interpunere a limbii) daca se face in faza incipienta (dentatie temporara sau mixta) corectie spontana;
Asigurarea unei armonii a grupelor musculare intra si extraorale
Stimularea eruptiei dintilor in zona frontala cu obtinerea unei supraacoperiri incisive de minim 1/3
si a unor rapoarte stabile si functionale de ocluzie in zona laterala;

1) pt combaterea obiceiurilor vicioase mijloace de convinge si constrangere cu maneci oarbe,
cotiere, gutiere cu tepi;
2) miogimnastica orbicularilor buzelor si limbii
3) reeducarea respiratiei nazale si exercitii logopedice
4) in dentatia mixta faza I:
- activatoare (monobloc, Frankle tip II, Balters tip II);
- placa vestibulara totala combate respiratia orala, obiceiurile de supt, stimuleaza activitatea
orbicularilor;
- placa palatina prevazuta cu scut lingual care sa impiedice interpozitia limbii, suficient de lung dar
care sa nu lezeze mucoasa planseului;
5) aparate ortodontice fixe in faza a II-a a dentatiei mixte si permanente;

Obiective in ocluzia deschisa anatomica:
1) inhibarea cresterii pe verticala a fetei;
2) stimularea eruptiei dentare in zona frontala cu obtinerea unei supraacoperiri de minim 1/3 prin
inlaturarea obstacolului;
3) obtinerea unor rapoarte de ocluzie stabile si functionale in zona laterala;

1) in dentatia temporara si mixta - tratamentul afectiunii generale prin tractiune vertex-menton
utilizand barbita si capelina pt inhibarea cresterii pe verticala a etajului inferior;
2) in dentatia mixta faza I:
activatoare (monobloc, Frankle tip II, Balters tip II) cu extinderea masei acrilice interocluzal
lateral (impiedica dezvoltarea verticala la acest nivel si elibereaza zonele orale ale incisivilor pt a
permite in continuare eruptia, impiedicand totodata interpunerea limbii);
- placute cu scut lingual;
3) in dentatia mixta faza a II-a si permanenta
- aparate ortodontice fixe cu tractiune intermaxilara;
16

- tratament chirurgical (osteotomii ale ramurii ascendente sau orizontale) se face numai dupa
incheierea proceselor de crestere, fiind precedat sau continuat de tratamentul ortodontic;
4) in dentatia permanenta cu inocluzie verticala minima (1-2mm), daca contactul ocluzal are loc numai
pe ultimiii molari (2 si 3) se poate face slefuirea ocluzala a molarilor 2 si 3 sau chiar extractia unor molari 3
daca ocluzia se face doar la nivelul lor;

Consecintele pierderii premature a dintilor temporari

Rolul dintilor temporari:
1) asigurarea functiilor ADM
2) asigurarea cresterii oaselor ADM
3) mentinerea spatiului in zona laterala
4) mentinerea DVO

Compromiterea dintilor temporari prin carii ocluzale, aproximale si pierderea lor precoce are
consecinte nefavorabile asupra evolutiei ADM este important tratamentul dintilor temporari, a oricaror
leziuni carioase, refacerea morfofunctionala coronara si mentinerea lor pe arcada pana la inlocuirea
fiziologica;

Consecintele pierderii precoce a dintilor temporari:
1) tulburari functionale la nivelul ADM (functia masticatorie, fonetica, fizionomica)
2) tulburari de eruptie a dintilor permanenti de inlocuire (succesionali):
17

- eruptii precoce in caz de extractie mai repede cu 1-2ani inainte de exfolierea fiziologica
- eruptii tardive in caz de extractie mai repede cu 2-3 ani inainte de exfolierea fiziologica care duce
la formarea unei fibromucoase dense
3) tulburari de ocluzie prin malpozitii date de migrari dentare in plan sagital sau vertical
4) anomalii dento-maxilare (ocluzii adanci in caz de extractie a incisivilor inferiori temporari cu
eruptia inferiorilor permanenti pana la creasta alveolara superioara)
5) tulburari in cinematica mandibulara
6) tulburari asupra psihicului pacientului
7) tulburari de crestere si dezvoltare a ADM prin pierderea unor centri de crestere osoasa (ligamente
dento-alveolare)

Factori care influenteaza consecintele pierderii premature a dintilor temporari:
1) varsta pacientului (varsta la care se pierd dintii temporari, momentul de evolutie a ADM)
2) numarul dintilor temporari care se pierd
3) topografia breselor
4) valoarea functionala a dintilor temporari care se pierd
5) prezenta deja a unor anomalii dento-maxilare

Pierderea incisivilor temporari este data de:
1) traumatism
2) rizalize patologice in caz de DDM primar prin macrodontie
3) caria de biberon
Consecintele pierderi incisivilor temporari:
tulburari de masticatie (incizia alimentelor)
tulburari fizionomice
tulburari fonetice repercusiuni asupra psihicului pacientului
favorizarea interpozitiilor de parti moi (limba, buza)
Pierderea molarilor temporari este data de:
complicatiile cariei dentare;
ordinea frecventei afectarii carioase: M2 infM1 infM1 supM2 sup

Consecintele pierderii molarilor temporari:
migrari ale dintilor dinspre distal spre mezial:
- intr-o arcada bine dezvoltata care ofera spatiu suficient de incadrare a dintilor de inlocuire
modificarile sagitale vor fi minime;
- intr-o arcada insuficient dezvoltata in care exista sau se prevede o inghesuire, migrarile sagitale
sunt accentuate;
micsorarea pana la pierderea spatiului de eruptie pt dintii permanenti malpozitii, inghesuiri,
incluzii dentare; in caz de anodontie de IL sau PM2 sunt favorabile migrarile sagitale arcada
neintrerupta prin inchiderea biologica a bresei;
micsorarea DVO
migrari verticale prin egresiuni planul de ocluzie se deniveleaza, apar blocaje ocluzale, dintele
migrat fiind un adevarat mentinator de spatiu al bresei antagoniste; migrarea depinde de relatiile ocluzale:
- rapoartele ocluzale neutrale asigura sprijin ocluzal chiar daca lipseste un dinte
- rapoartele ocluzale de antagonism singular favorizeaza egresiuni pana la rebordul alveolar
antagonist;

Pierderea precoce M2 temporar inainte de eruptia M de 6 ani M de 6 ani migreaza complet
intraosos in locul M2 temporar, spatiul pt PM2 este inchis a.i. PM2 ramane inclus sau erupe:
18

- la arcada superioara spre palatinal triunghi intre M de 6 ani, PM2 si M1 temporar sau PM1
permanent ce favorizeaza retentia resturilor alimentare si ingreuneaza autointretinerea si curatirea mecanica
se renunta la PM2 mai rar sau se distalizeaza M de 6 ani (repozitionare);
- la arcada inferioara spre lingual (cel mai frecvent) sau vestibular
Pierderea precoce a M2 temporar dupa eruptia M de 6 ani:
- la arcada inferioara versiunea M de 6 ani spre mezial cu micsorarea spatiului pt eruptia PM2;
- la arcada superioara versiunea M de 6 ani si o rotatie in jurul radacinii palatinale;

Pierderea precoce a M1 temporar:
migrarea M2 temporar spre mezial sau a M1 permanent cu micsorarea pana la inchiderea
spatiului pt PM1;
cand se pierde unilateral toti dintii dinspre mezial (I si C inferiori sau I superiori) se vor inclina
devierea liniei interincisive de partea afectata;
Pierderea precoce a C temporar (datorita rizalizei patologice declansate de IL permanent):
migrari dinspre distal ale M1 si M2 temporar, M de 6 ani cu micsorarea sau inchiderea spatiului
pt C permanent;
cand se pierde unilateral devierea liniei interincisive de partea respectiva;
cand se pierde bilateral caninii inferiori la pacientii cu hipertonia buzei inferioare retruzia
incisivilor inferiori;
Legile migrarilor dentare:
1. migrarea la dintii permanenti tineri cu radacina in curs de formare se produce corporal prin
gresiune; dupa inchiderea apexului migrarea se face prin inclinarea/versiunea dintelui;
2. migrarea prin versiune este mai accentuata la mandibula fata de maxilar;
3. migrarea este mai accentuata la arcada superioara;
4. migrarea dentara se produce dinspre distal spre mezial pana isi intalnesc vecinii cu exceptia
extractiei M de 6 ani la 6-7 ani cand are loc distalizarea intraosoasa a mugurilor PM;
5. migrarea dentara se produce in plan vertical pana la intalnirea cu antagonistul;
6. migrarea pe verticala este favorizata de rapoartele de distalizare de de cuspid (antagonism
singular); in rapoartele de ocluzie neutrale (clasa I Angle), daca se pierde un antagonist principal/secundar
migrarea pe verticala este inhibata de celalalt antagonist prezent inca pe arcada;
7. migrarea este mai accentuata in arcadele de dimensiuni mici cu inghesuiri dentare;
8. cu cat se pierde mai precoce un dinte temporar cu atat migrarea este mai accentuata;
9. migrarile dentare determina interferente ocluzale sau contacte premature care pot duce la
consecintele traumei ocluzale (abrazie dentara, mobilitate dentara, spasm muscular, disfunctii in ATM),
tulburari de cinematica mandibulara cu aparitia anomaliilor de conducere fortata a mandibulei
(laterodevieri, retrognatie mandibulara functionala si prognatism mandibular functional);

Tratamentul pierderii premature a dintilor temporari:
1) profilactic:
1.profilaxia primara: mentinerea starii de sanatate a dintilor temporari si ADM
2.profilaxia secundara: tratamentul leziunilor carioase in faza incipienta
2) simptomatic:
1. aplicarea de mentinatoare de spatiu (proteze infantile adjuncte/punti cu sprijin pe caninii
temporari)
2. refacerea morfofunctionala coronara a dintilor temporari prin obturatii, coronite, cape, inlay-uri

*Factori care indica/influenteaza decizia de aplicare a unui mentinator de spatiu:
1) varsta la care s-a pierdut dintele temporar (daca exista cel putin 1 an intre pierderea precoce si
momentul cand trebuie sa se exfolieze dintele temporar)
19

2) prezenta intramaxilara a mugurelui dintelui de inlocuire (imagine radiologica)
3) calitatea mugurelui si pozitia lui
4) perimetrul arcadei dentare daca arcada este mare nu trebuie aplicat
5) prezenta spatiului pe arcada pt eruptia dintelui permanent de inlocuire
6) relatiile de ocluzie

Curs 4
Profilaxia anomaliilor dento-maxilare
= ansamblu de masuri luate pentru mentinerea starii de sanatate la nivelul tuturor componentelor ADM
(prevenirea instalarii starii de boala la nivelul ADM: dinti, baze osoase, muscultura, ATM) si combaterea
tuturor factorilor care ar putea avea o influenta negativa asupra cresterii si dezvoltarii ADM;
- pentru ca profilaxia sa fie eficienta este necesara munca in echipa: stomatolog, pediatru, pedodont,
ortodont, protetician, chirurg;
- mijloacele de profilaxie trebuie instituite cat mai rapid;

In functie de perioada de varsta careia i se adreseaza:
1) profilaxie prenanatala
2) profilaxie postnatala:
a) profilaxie preeruptiva
b) profilaxie posteruptiva
c) in dentatia temporara
d) in dentatia mixta
e) in dentatia permanenta

1) Profilaxia prenatala - se adreseaza femeii gravide;
20

- ne intereseaza terenul ereditar, daca exista anomalii si mai ales cele cu determinism genetic (culoarea
dintilor, forma dintilor, marimea dintilor);
- cuprinde si sfatul genetic;
- la mama gravida este necesara o alimentatie sanatoasa calitativ si cantitativ cu toate principiile alimentare,
evitarea noxelor, iradierii, boli infecto-contagioase, consumul de tutun, alcool, droguri, travaliu prelungit,
aplicarilor de forceps si a tractiunilor anormale (care pot duce la dezechilibre musculare sau afectarea
centrilor de crestere);
- se poate incepe profilaxia cu Fluor pt mentinerea starii de sanatate a dintilor;
- inca de la nastere pot fi diagnosticate anumite anomalii cu caracter ereditar precum ocluzia adanca
acoperita;

2) Profilaxie postnatala
a) Profilaxia preeruptiva (0-6luni) consta in:
- alimentatie naturala pana la 6 luni, suptul la san asigurand toate principiile de care are nevoie
copilul in forma cea mai asimilabila de copil si realizand prima mezializare fiziologica a mandibulei prin
stimularea unei miogimnastici a mandibulei (propulsia ritmica a mandibulei) acolo unde nu este posibila
alimentatia naturala, ci este necesara cea mixta sau artificiala se utilizeaza tetine speciale (ortodontice):
tetina Muller, tetina Nuk care reproduc forma mamelonului (fata superioara este convexa pt a se adapta
boltii palatine si fata inferioara este plata pt limba, are un orificiu mic de scurgere a laptelui pe fata
superioara ca sa asigure primul stadiul al digestiei (amestecarea laptelui cu saliva), gatul tetinei este
aplatizat si nu permite o contractie transversala excesiva a orbicularilor, durata unei mese trebuie sa fie de
15-20 minute)
- igiena bucala se face prin badijonare a crestelor adentate cu comprese sterile imbibate in ceai de
musetel sau acid boric 3%;
b) Perioada posteruptiva cuprinde urmatoarele componente:
Igiena orala
Profilaxie alimentara
Profilaxie functionala
Mentinerea starii de sanatate odontala si refacerea morfo-functionala a ADM

Igiena cavitatii orale:
la inceput este facuta de mama
intre 3-6ani igiena se face de catre copil obligatoriu supravegheat de catre mama
dupa varsta de 6 ani copilul ar trebui sa realizeze un periaj corect; instructajul de periaj trebuie
facut de catre medicul stomatolog si verificarea periodica a calitatii periajului dentar prin indicele de placa
bacteriana;

Profilaxia alimentara alimentatie corespunzatoare calitativ si cantitativ cu principii alimentare
in proportie adecvata, alimentatie carioprofilactica (curba pH-ului, orarul meselor si a hidratilor de carbon);
- preferinta pentru alimente de consistenta mai dura (fructe si legume proaspete) care favorizeaza
abrazia fiziologica (atritia) determina libertatea miscarilor mandibulare cu avansarea mandibulei (a doua
mezializare a mandibulei, mezializarea planului postlacteal) necesare pt rapoartele neutrale la nivel molar;
- M1 inferior se poate mezializa prin:
- puseu de crestere osoasa
- folosirea tremei primatelor
- folosirea lee-way space-ului

Profilaxia functionala - obiective:
21

1.asigurarea desfasurarii corecte a functiilor ADM si corectarea disfunctiilor (reeducare
functionala)
2.combaterea parafunctiilor si obiceiurilor vicioase
3.combaterea posturilor anormale ale extremitatii cefalice si ale corpului
- toate aceste disfunctii, parafunctii produc dezechilibre ale musculaturii ADM la nivelul culoarului dentar
(chinga linguo-labio-jugala) influenteaza directia de crestere a ADM (a proceselor dento-alveolare si a
bazelor osoase);

Functie = activitate cu scop de adaptare de la mediu si de supravietuire a unui organ viu;
Disfunctie = functie deviata (ex: deglutitia atipica);
Parafunctie = functie care se desfasoara in paralel cu o functie normala si care nu este un act necesar vietii
(ex: obiceiuri de supt steril, respiratie orala habituala);
Obiceiuri vicioase = activitate constienta/subconstienta care perturba culoarul dentar (sugerea degetului,
propulsia limbii, deglutitia infantila, roaderea unghiilor, muscarea buzei, aspirarea buzei);
Tic oral = activitate involuntara care consta intr-o contractie atipica fara o motivatie aparenta (tic de
propulsie a mandibulei);

Sugerea degetului (succiunea policelui) nu este considerat nociv pana la 2 ani pt ca fatul are miscari de
sugere a degetului chiar si in viata intrauterina;
- daca este deconditionat pana la 3 ani, modificarile produse se remit spontan atat timp cat obiceiul vicios
primar nu este inlocuit de un obicei vicios secundar (interpunerea limbii, aspirare de buza);
- daca persista >3-4ani produce modificari de tipul:
- proalveolodentie superioara (protruzia de supt a degetului protruzii cu treme insotite de overjet
mare)
- retruzii inferioare
- retrognatie mandibulara (daca se sprijina pumnul pe menton)
- ocluzii deschise

- toate aceste modificari depind de:
1. intensitatea obiceiului vicios
2. durata practicarii
3. extinderea in timp (numai seara sau si peste zi)
4. varsta copilului (momentul in care se gaseste evolutia ADM)
5. pozitia si tehnica adoptata
- daca se instaleaza dupa 4-5ani se modifica starea psihica a copilului datorita frustrarii date de aparitia
unui frate, intrarea in colectivitati;

Etape de deconditionare:
mijloace de convingere - sustinere din partea parintilor, copilul isi poate aplica pe deget leucoplast
pt a-si reaminti ca nu trebuie sa il tina in gura;
mijloace de constrangere si aparate ortodontice de inhibitie:
o mijloace restrictive: cotiere, manusi oarbe
o aparate ortodontice propriu-zise, gutiera cu tepi, arc lingual sudat la 4 coroane turnate pe
M temporari cu pinteni ascutiti nu corecteaza anomalia ci trateaza obiceiul;
o aparate functionale: scut vestibular, placuta vestibulara totala (scut lingual);

Respiratia orala (parafunctie)
Etiologie:
22

- obstacole in pasajul aerian nazal (vegetatii adenoide, rinite cronice, malformatii congenitale,
deviatii de sept)
- respiratie orala habituala fara obstacol anatomic atunci cand se asociaza cu obiceiuri nocive sau cu
o scurtare primara sau dobandita a buzei superioare
- produce modificari grave la nivelul culoarului dental cu absenta componentei externe a chingii linguo-
labio-jugale (buzele si obrajii) se manifesta tonusul muschilor buccinatori care ingusteaza maxilarul si
limba are o pozitie joasa pe planseu;
Combaterea respiratiei orale vizeaza:
- eliberarea pasajului aerian nazal colaborare cu ORL-istul
- reeducarea respiratiei nazale se face prin asocierea exercitiilor de miogimnastica
respiratorie (in aer liber, curat, cu spatele drept la perete se face un inspir profund nazal cu ridicarea cutiei
toracice urmat de un expir profund pe gura care sa fie insotit de coborarea cutiei toracice; mai multe serii
pe zi de 20 asemenea exercitii; se poate efectua timp de 2-3minute de mai multe ori pe zi) cu terapia
ortodontica (placuta vestibulara totala (scut labial) si monobloc;
Avantajele respiratiei nazale corecte:
o oxigenarea adecvata a organismului
o asigurarea unei cresteri si dezvoltari armonioase la nivelul ADM
o atentie crescuta
- respiratorii orali prezinta frecvent si alte obiceiuri: deglutitie atipica, posturi anormale ale limbii, tulburari
de fonatie;

Deglutitia atipica (disfunctie) inchiderea celor 3 cercuri deglutitia de tip adult;
- apare atunci cand persista peste varsta de 3ani datorita imaturitatii musculare la nivelul ADM si
interpunerii limbii intre arcade;
- prin presiunile anormale ale limbii in timpul deglutitiei apar diverse anomalii dento-maxilare
(proalveolodentii superioare, inferioare sau biproalveolodentii, ocluzie deschisa, tulburari ale mimicii) iar
la adult poate sa duca la parodontopatii cu mobilitate dentara;
- este necesara deconditionarea ei si reeducarea unei deglutitii corecte;

Etape de deconditionare a deglutiei atipice:
informarea copilului despre modul incorect de deglutitie si constientizarea lui asupra acestui mod
incorect;
invatarea in mod constient a unei deglutitii corecte initial se invata deglutitia salivei, a hranei
lichide si apoi a fragmentelor de hrana solida; 25 de inghituri cu aplicarea limbii pe palat, imediat inapoia
incisivilor in oglinda zilnic;
transferul noului mod de deglutitie de la nivel constient la nivel subconstient (sa devina reflex);
intarirea reflexului prin repetitie (transformarea lui in automatism);
exista aparate care impiedica deglutitia atipica dar nu o si inhiba (aparate bazate pe scut lingual sub
forma unui grilaj din sarma sau a unei prelungiri acrilice);

Tulburari de fonatie pot fi cauza dar si efectul anomaliilor dento-maxilare;
- exista pacienti cu tulburari de fonatie (dislalii), dar fara anomalii dento-maxilare;
- exista pacienti cu anomalii grave, dar care articuleaza corect sunetele;
- gravitatea modificarilor prezente la nivelul ADM este concordanta cu gravitatea modificarilor de
fonatie (pacienti cu ocluzie deschisa sau cu despicaturi labio-maxilo-palatine);
- presiunile exercitate de limba in fonatie nu sunt atat de puternice ca si cele de deglutie si au si o
durata mai scurta consecintele asupra cresterii si dezvoltarii ADM sunt mai mici decat cele ale unei
deglutitii atipice;
23

Reeducarea fonatiei implica participarea obligatorie a logopedului (colaborare ortodont-logoped):
ortodontul trateaza anomaliile prezente la nivelul ADM, logopedul trateaza tulburarea de fonatie prezenta
(dislalalie, balbism, sigmatism, rinolalie); la inceput se invata pronuntarea corecta a fonemei vicioase
separat, apoi a fonemei inclusa in silabe si apoi in cuvinte;

Postura vicioasa a limbii unii autori sustin ca posturile vicioase ale limbii sunt mai nocive decat o
deglutitie atipica:
limba in pozitie protractata de cauza endogena sau dobandita (faringite, amigdalite cronice)
ocluzie deschisa (sindrom lingual protruziv anterior)
limba in pozitie joasa si anterioaraprognatism mandibular
limba in pozitie joasa si posterioara retrognatie mandibulara
- se corecteaza prin exercitii de miogimnastica pt musculatura limbii, dar si cu ajutorul unor aparate de
inhibitie atunci cand postura protractata a limbii se mentine si dupa rezolvarea afectiunii nazo-faringiene
(aparate prevazut cu scut lingual, apare functionale (monobloc, Balters));

Aspirarea/interpunerea buzei inferioare apar in asociere cu over-bite sau over-jet excesiv; in anomalia
de clasa II/1, parafunctia este grava si tratamentul trebuie realizat in paralel cu pozitionarea corecta a
incisivilor;
se corecteaza prin exercitii de miogimnastica si aparate de inhibitie (placuta vestibulara partiala care sa o
poarte tot timpul, lip-bumper);

Onicofagia (roaderea unghiilor) apare dupa varsta de 3-4ani avand drept cauza o tulburare de anxietate
la copii sau tulburare de adaptare a personalitatii (copii introvertiti, extrovertiti);
- se trateaza prin mijloace de convingere si de constrangere (gutiere, aparate de inhibitie, gutiere, solutii
speciale);

Mimica trebuie sa fie activa pt cresterea si dezvoltarea ADM intrucat are un rol important in profilaxia
anomaliilor dento-maxilare;

Ticuri = muscarea buzei superioare si inferioare, a obrazului, ticul de imbufnare prin propulsia mandibulei;
- tratament: trebuie depistata cauza si se aplica aparate de inhibitie (tractiune occipito-mentoniera pt ticul
de imbufnare);

Posturi vicioase ale capului (dormit cu capul in hiperflexie, hiperextensie, mentinerea capului, mentonului
pe pumn) se recomanda modificarea pernei, implicarea parintilor;

Posturi vicioase ale corpului (cifoza, scolioza, lordoza) foarte multe se asociaza cu anomalii ale
aparatului dento-maxilar; in Italia se studiaza la disciplina posturologie;
- tratament: examen chineziografic, se corecteaza prin miogimnastica, kinetoterapie, fizioterapie;

Sugerea suzetei mai putin nociva decat succiunea degetului;
- nu este nociva pana la 3-4ani;
- daca este confectionata dintr-un cauciuc moale se reduce riscul de instalare a anomaliilor dento-maxilare;
- poate fi deconditionata mai repede;

Bruxismul = obicei vicios care consta intr-o contractie neuromusculara a muschilor masticatori
(mobilizatori ai mandibulei) inafara masticatiei sau deglutitiei de intensitate si durata variabila, cu caracter
nocturn, care depaseste posibilitatea controlului proprioceptiv si care produce astfel daune elementelor
ADM (dinti abrazie; parodontiu mobilitate dentara; afectare musculara; afectarea ATM);
24

Etiologie:
factori locali: contacte premature (interferente ocluzale) prin obturatii incorecte, migrari dentare,
malpozitii dentare;
factori sistemici: paraziti intestinali, nutritie deficitara, alergii, disfunctii endocrine
factori psihologici: stress, tulburari de personalitate
Tratament:
depistarea si inlaturarea factorului cauzal local: adaptarea ocluzala a obturatiilor, prezenta
malpozitiilor, slefuiri selective
colaborarea cu medicul de medicina generala pt alte investigatii
pana la eliminarea stresului se pot aplica gutiere din silicon care previn abrazia si mobilitatea
parodontala si asigura relaxarea musculara si relaxarea ATM

Mentinerea starii de sanatate odontala si refacerea morfo-functionala a ADM (profilaxia
cariei dentare) care sa cuprinda toate masurile si mijloacele de asigurare a starii de sanatate odontala si
refacerea morfofunctionala a dintilor si integritatii ADM;

Rolul zonei de sprijin:
mentinator de spatiu pt ca diametrele M-D sunt mai mari si exista un lee-way space pt a ajunge in
rapoarte neutrale la nivelul M sau poate fi folosit de I permanenti erupti usor inghesuiti
mentin DVO in perioada de inlocuire a incisivilor
rol masticator
centri de crestere pt oasele maxilare prin ligamentele lor

Rolul incisivilor temporari:
incizie
fizionomie
impiedica interpunerea limbii

Profilaxia cariei dentare:
- se asigura printr-o dispensarizare corecta a pacientului (la 3 luni in dentatia temporara; la 6luni in
dentatia mixta): igiena orala si alimentara, fluorizare, sigilarea santurilor si fosetelor;
- refacerea morfofunctionala a unor distructii coronare masive asigura mentinerea punctelor de
contact interproximal, a stopurilor ocluzale prin obturatii, coroane de invelis, inlay-uri;
- in situatii de pierdere precoce a incisivilor metinatoare de spatiu (proteza infantila);
*Factori care influenteaza decizia de aplicare a protezei infantile:
1. varsta dentara
2. valoarea functionala a dintelui temporar
3. valoarea profilactica a dintelui temporar
4. numarul dintilor pierduti si topografia breselor
5. eficienta masticatorie a pacientului
6. prezenta mugurelui succesional
7. calitatea mugurelui succesional si posibilitati de evolutie in eruptie a acestuia
8. relatiile de ocluzie
9. valoarea lee-way space-ului
10. lungimea arcadei alveolare (Spatiu existent pe arcada)
11. previziuni de crestere (VTO, comparatie intre varsta dentara si varsta osoasa)
25

- spre deosebire de adulti mentinatoarele de spatiu trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
1. sa nu inhibe cresterea si dezvoltarea ADM se inlocuiesc la 1-1,5ani
2. sa amelioreze functia masticatorie si toate celelalte functii ale ADM
3. sa nu tulbure relatiile de ocluzie
4. sa nu permita migrarea dintilor vecini (sa asigure mentinerea pozitiei dintilor vecini si antagonisti)
5. sa impiedice interpozitiile de parti moi (disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase)
6. sa permita o buna igiena oro-dentara

Mentinatoarele de spatiu sunt de 2 categorii:
1. mentinatoare de spatiu conjuncte (fixe)
2. mentinatoare de spatiu adjuncte (mobile)
1. Mentinatoare de spatiu conjuncte (fixe)
- sunt mai indicate cele semifixe (pt ca nu inhiba cresterea in plan sagital a arcadelor alveolare) constau
intr-un singur inel ortodontic cimentat pe dintele care margineste distal bresa (cimentare pe molarul de 6
ani mentin spatiu pt PM2); la acest inel se sudeaza o ansa in forma literei U, care se adapteaza ca si
forma in functie de morfologia fetei distale a M1 temporar sau PM1 cu sprijin supraecuatorial;
- cele fixe (inhiba cresterea in plan sagital) constau in 2 inele confectionate din tabla de otel inoxidabil cu
grosimea de 0,1-0,5mm; inele trebuie sa fie rascroite gingival pt a nu leza parodontiul marginal (la 0,5mm
de acesta), suficient de inalte pe dinte, dar sa nu deranjeze relatiile de ocluzie; se aplica pe dintii care
marginesc bresa mezial si distal si intre cele 2 inele se sudeaza o ansa dubla;
Dezavantajele mentinatoarelor de spatiu fixe:
1. Inhiba cresterea procesului alveolar se inlocuiesc periodic
2. Mentin spatiul doar in plan sagital nu si vertical migrarea antagonistilor
3. Nu refac functia masticatorie
4. Rezistenta redusa necesita refacere in laborator
5. Igiena ingreunata
Avantaje:
1. Mentin eficient spatiul in plan sagital
2. Nu depind de constinciozitatea copilului sunt cimentate
Indicatii: brese unidentare pt o perioada de timp mai scurta;
2. Mentinatoare de spatiu adjuncte (mobile) = proteze infantile
- se confectioneaza din acrilat si pot sa contina eventual dinti artificial daca este implicata zona frontala;

Avantaje:
1) Mentin spatiul tridimensional (transversal, vertical si sagital)
2) Refac eficienta masticatorie
3) Permit cresterea si dezvoltarea proceselor alveolare se completeaza si adapteaza periodic
4) Se pot indica in brese extinse si multiple pe o arcada
5) Au rezistenta mai buna decat cele fixe; se pot repara
6) In mentinatorul de spatiu inferior se aplica o bara metalica (armatura) care sa ii mareasca rezistenta)
7) Igiena buna a cavitatii orale

Dezavantaj purtarea si efectul depinde de colaborarea cu copilul;

Indicatii: brese multiple si extinse

Mod de confectionare pe modelul de lucru:
26

Se confectioneaza o baza acrilica (corespondentul seii acrilice) care se extinde doar pe versantul
oral (palat sau lingual) si la nivelul crestei alveolare, nu si pe versantele vestibulare (ca sa nu inhibam
cresterea in grosime a procesului alveolar)
La nivelul bazei acrilice se ataseaza un val de acrilat (corespunzator corpului de punte) pana la
contactul cu dintii antagonisti; daca este zona frontala se aplica dinti artificiali
Tehnicianul graveaza fetele dintilor care marginesc mezial sau distal bresa a.i. sa se mareasca
frictiunea in timpul aplicarii mentinatorului de spatiu creste stabilitatea

Pentru zona frontala in caz de pierdere precoce de dinti temporari:
Mentinator de spatiu fix cu inele cimentate pe caninii temporari, intre inele sudata o bara rigida,
pozitionata usor palatinal care respecta curbura arcadei alveolare in zona frontala pe care se fixeaza dintii
artificiali;
Mentinator de spatiu mobil prevazut in zona frontala cu dinti artificiali

Curs 5+6
Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare
Ortodontia interceptiva = surprinderea unor anomalii dento-maxilare in faza de debut (intr-o faza precoce
de evolutie), diagnosticul precoce si eliminarea factorilor nocivi care interfereaza cu cresterea ADM cu
asigurarea conditiilor pentru o crestere si dezvoltare normala a ADM;

Tratamentul interceptiv este si un tratament etiologic care are ca scop eliminarea factorilor cauzali a.i. sa
se reduca la minim sau chiar sa se excluda consecintele acestora asupra cresterii si dezvoltarii ADM;
- se adreseaza anomaliilor produse prin:
dezechilibrele grupelor musculare intra si extraorale (chinga linguo-labio-jugala): ocluzia inversa
frontala, incrucisata, distalizata, deschisa, protruzie de supt deget
conducerea fortata a mandibulei: laterodevieri, prognatism mandibular functional, retrognatie
mandibulara functionala
- interceptia se poate adresa tuturor celor 3 tipuri de dentatii, dar succesul maxim se obtine in dentatia
temporara (orice tratament in dentatia temporara este un tratament precoce);

Avantajele terapiei interceptive:
1) Reducerea frecventei anomaliilor dento-maxilare constituite
2) Obtinerea de rezultate intr-un timp mai scurt
3) Estetica favorabila
4) Asigurarea unei cresteri armonioase a ADM fara a recurge la extractii
5) Dirijarea procesului de crestere in perioada lui de ritm maxim echilibreaza morfo-functional
ADM
6) Mijloace terapeutice mai simple
27

7) In perioada in care dintii sunt cu radacina in curs de formare sau cu apexul deschis migrarile se fac
corporal
8) Refacerea functiei ocluzale in anomaliile de conducere fortata
9) Costuri reduse

Dezavantaje:
colaborare dificila cu pacientul pt ca se aplica la o varsta frageda, nu constientizeaza problemele pe
care le are, se aplica aparate mobile
pacientii au nevoie de motivatie permanenta extrinseca puternica din partea parintilor, medicului,
anturajului
motivatie intrinseca in adolescenta

Factori care atesta succesul terapiei interceptive:
1) Factorii etiologici au fost eliminati
2) Pozitia dintilor este corespunzatoare pe arcada si necesarul de spatiu este adecvat si se poate
mentine pana la incheierea cresterii
3) O buna functionalitate a ADM
4) Cresterea osoasa a fost ameliorata si poate fi controlata pana la finalul cresterii
* Obiectivele tratamentului interceptiv:
1) Suprimarea/combaterea parafunctiilor, disfunctiilor, obiceiurilor vicioase si reeducarea functionala
la nivelul ADM
2) Urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si de eruptie a dintilor permanenti
3) Asigurarea unor relatii de ocluzie statica si dinamica functionale si stabile
4) Echilibrarea culoarului dentar
5) Interceptia prin terapia miofunctionala (exercitii de miogimnastica)
6) Diagnosticul si tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilare
7) Interceptia prin mijloace chirurgicale
8) Interceptia prin mijloace protetice

Mijloace interceptive:
1. Suprimarea parafunctiilor si reechilibrarea functiilor prin:
Combaterea atitudinilor posturale defectuoase
Deconditionarea obiceiurilor de supt prin:
Mijloace educative
Mijloace de convingere
Mijloace de constrangere (gutiere, manusi oarbe)
Mijloace ortodontice aparate functionale: placuta vestibulara totala, monobloc, Quad-helix,
placa palatinala, trainer

Deconditionarea respiratiei orale habituale prin scut labial, monobloc
Corectarea deglutitiei infantile prin placuta palatina cu scut lingual
Suprimarea ticului de propulsie a mandibulei si inhibarea cresterii mandibulare prin tractiune
occipito-mentoniera, slefuire selectiva, aparate de dezorientare ocluzala aparate de inhibitie (scut lingual,
placuta vestibulara), aparate active (monobloc, activator Balters)
Deconditionarea interpozitiei buzei cu lip-bumper
Deconditionarea aspirarii buzei inferioare cu placuta vestibulara partiala

28

2. Urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si eruptie a celor permanenti prin
dispensarizare: pierdere precoce de dinti temporari mentinatoare de spatiu in functie de factorii de la
indicatii prezentati mai sus:
1) Persistenta unor dinti temporari izolati peste varsta medie de eliminare fiziologica perturba
directia de eruptie a mugurelui permanent succesional iar radacina dintelui temporar poate sa nu fie
rezorbita; extractia dintelui temporar este urmata de redresarea si eruptia celui definitiv;
2) Mugurele supranumerar intramaxilar impiedica inlocuirea fiziologica extractia dintelui temporar
persistent si enucleerea mugurelui supranumerar asigura eruptia normala a dintelui permanent
3) Pozitia anormala intramaxilara a dintelui permanent, oblica sau orizontala redresare chirurgicala
4) Aplazia mugurelui dintelui permanent pastrarea sau inchiderea biologica a spatiului
5) Mobilitatea sau eliminarea precoce a unor dinti temporari (V, III) poate fi semn de DDM primar
cu inghesuire sau a evolutiei anormale a unui mugure dentar permanent, caz in care se redreseaza dintele
permanent si se pastreaza dimensiunile arcadei pt a preveni un DDM secundar;
6) Intarzierea eruptiei unui dinte definitiv (tulburare de ordine de eruptie) pierderea de spatiu
stimularea eruptiei se face prin indepartarea chirurgicala a fibromucoasei si eventual o tractiune elastica
7) Interval mare de timp intre eruptia I permanenti inferiori si a celor superiori supraacoperire
frontala accentuata sau ocluzie inversa frontala se aplica proteze adjuncte pt a opri eruptia I inferiori
pana la planul de ocluzie
8) Eruptia M3 in lipsa de spatiu inghesuirea dintilor frontali sau recidiva unei anomalii tratate
anterior germectomie; daca exista un Pm sau M pe hemiarcada cu carie complicata extractie Pm sau M
pt a preveni o edentatie ulterioara;

3. Asigurarea unor relatii de ocluzie statica si dinamica functionale si stabile prin:
1) Slefuiri selective a cuspizilor caninilor sau M temporari neabrazati pt a evita conducerile anormale
ale mandibulei, slefuiri ale fetelor meziale ale M temporari pt a permite alinierea corecta a C pe arcada;
2) Dezorientarea ocluzala prin gutiera totala cu fata ocluzala neteda care determina pozitionarea
mandibulei in acord cu contractia musculara echilibrata
3) Extractia dintilor temporari egresati care blocheaza miscarile mandibulei
4) Aparate ortodontice, proteze infantile pt mentinerea sau recastigarea spatiului si corectarea
migrarilor postextractionale

6. Diagnosticul si tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilare

Planificarea tratamentului in dentatia temporara
Scopul tratamentului:
Indepartarea factorilor care pot intercepta dezvoltarea normala a ADM si eruptia;
Mentinerea si restaurarea functiilor

Situatii care trebuie tratate in dentatia temporara:
Ocluzii inverse frontale si ocluzia incrucisata
pierderea precoce de dinti temporari care poate duce la lipsa de spatiu
dinti neabrazati care interfereaza cu functia ocluzala normala conduceri anormale mandibulare
slefuire selectiva
obiceiuri vicioase care pot tulbura cresterea normala
persistenta de I temporari care impiedica eruptia normala a I permanenti
Situatii care pot fi tratate:
ocluzia distala functionala
ocluzia distala anatomica unele forme
29

ocluzii deschise datorita interpozitiilor sau obiceiurilor de supt
Contraindicatii ale tratamentului in dentatia temporara:
situatii in care nu exista certitudinea ca rezultatele vor fi mentinute
daca poate fi obtinut in rezultat mai bun cu mai putin efort la alta varsta
imaturitatea psihica a copilului faca tratamentul impractibil
- echilibrarea proceselor de crestere si dezvoltarea a ADM utilizarea principiilor ortopediei dento-faciale
(cresterea maxilarelor) prin forte extraorale (tractiune occipito-mentoniera: barbita cu capelina) asociate cu
aparat intraoral de dezorientare a relatiilor de ocluzie;

Planificarea tratamentului in dentatia mixta orice caz poate fi tratat in dentatia mixta cu conditia ca
tratamentul sa nu impiedice eruptia dintilor definitivi;
- daca se poate trata mai eficient in dentatia permanenta tratamentul se amana;

Situatii care trebuie tratate:
1) pierderea dintilor temporari si micsorarea spatiului disponibil pe arcada
2) inchiderea spatiului consecutiv pierderilor premature de dinti temporari
3) malpozitii ale dintilor care interfereaza in ocluzia normala conduceri fortate
4) dinti supranumerari
5) ocluzii inverse
6) anomalii consecutive unor obiceiuri vicioase
7) hipodontii
8) diasteme
9) ocluzia distalizata - trainer, monobloc, twin bloc
10) ocluzia incrucisata - placuta palatinala, trainer
11) ocluzia deschisa - cu scut lingual asociat cu forte extraorale vertex menton (inhiba cresterea pe
verticala)

Situatii care pot fi tratate in dentatia mixta:
1) anomalii de clasa a II-a anatomice
2) anomalii de clasa a III-a tratament precoce
3) DDM cu inghesuire care necesita extractii seriate
4) Neconcordanta ale bazelor osoase

5. Terapia miofunctionala
Generalitati:
- se adreseaza musculaturii ADM
- in organism sunt in jur de 600 muschi;
- la nivel de ADM avem:
muschii mobilizatori ai mandibulei (masticatori):
muschii ridicatori: muschiul maseter, pterigoidian intern, fasciculul anterior al temporalului
muschii coboratori: pterigoidian extern, muschii supra si subhioidieni
muschii propulsori: fasciculul anterior din muschiul temporal, muschiul suprahioidian,
muschiul pterigoidian extern
muschii retropulsori: fasciculul posterior al temporarului
muschii lateropulsori: pterigoidian extern

muschii mimicii: muschiul orbicularul buzelor, muschiul buccinator, muschiul platisma, muschii
mobilizatori ai globului ocular
musculatura linguala: muschiul stiloglos, genioglos, etc.
30

muschii planseului si portiunii anterioare a gatului: muschiul digastric, milohioidian, geniohioidian,
stilohioidian
- musculatura externa (orbicularul buzelor si muschiul buccinator) au actiune centripeta;
- musculatura interna (muschii buzelor) au actiune centrifuga;
- orice dezechilibru intre aceste forte duc la afectarea directiei de crestere a ADM;

- terapia miofunctionala se poate adresa la orice categorie de anomalie dentara unde apar dezechilibre;
- necesita o f buna colaborarea pacientului;

Principii psihologice:
- complianta si aderenta pacientului la aceasta terapie cu toti factorii implicati;
- stimularea cresterii motivatiei pt terapia miofunctionala (motivatia= forta motrica interna care
determina si incurajeaza o persoana sa urmeze un anumit traseu pt a atinge un obiectiv bine stabilit);
*motivatia poate fi:
extrinseca depinde de factori externi
intrinseca provine din interiorul persoanei
- se adreseaza copiilor si adolescentilor (5-12 ani) cand predomina vointa extrinseca necesita
apreciere din partea anturajului, medic, parinti, lauda, recompensa;

Factori care stimuleaza cresterea compliantei si aderentei la tratament:
1) Aspectul si comportamentul medicului
2) Relatia medic-pacient
3) Ambientul
4) Constientizarea de catre pacient a propriei anomalii

1. Aspectul si comportamentul medicului:
- aspectul fizic, aspectul tinutei, accesorii, incaltaminte, tunsoare, aspectul unghiilor;
- comportamentul trebuie sa fie prietenos, cald, sa aibe o atitudine pozitiva si disponibilitate pt pacient;
- sa aib carisma, simtul umorului si abilitatea de a domina o anumita situatie in cabinet;

2. Relatia medic-pacient:
Aspecte legate de pacient:
- sa manifeste curiozitate si dorinta de a intelege ceea ce i se spune (prin punerea de intrebari);
- sa demonstreze o atitudine pozitiva fata de medic dar si fata de sine, sa fie entuziast, activ, increzator;
- sa manifeste totusi si o autonomie, respectand recomandarile pt terapia miofunctionala
- sa nu prezinte tulburari de comportament;
Aspecte legate de medic:
- profesionalism;
- comunicarea non-verbala atinge un procent intre 70-95% prin gesturi, mimica, pozitia capului care
trebuie sa fie in concordanta cu comunicarea verbala (continutul mesajului verbal transmis);
- tonul vocii medicului
- limbajul trebuie sa fie adaptat varstei pacientului si nivelului de intelegere si educatie;
- sa aib autoritate profesionala;
- informatiile date trebuie sa fie la subiect;
- sa verifice daca mesajul transmis a fost inteles de catre pacien (pacientul trebuie sa repete ceea ce i s-a
spus pt a verifica daca s-a inteles; medicul adreseaza intrebari deschise (cum ti s-a parut? ce parere ai
despre?));
- sa foloseasca frecvent numele pacientului;
31

- daca e necesar sa aduca anumite critici e important sa se critice intotdeauna comportamentul gresit si nu
pacientul in sine;
- critica trebuie sa fie una constructiva si sa se porneasca de la o formulare pozitiva;
- medicul trebuie sa constientizeze pacientul ca succesul terapeutic apare treptat in etape;

3. Ambientul:
- placut, prietenos, vesel;
- sala de asteptare trebuie sa fie viu colorata (sa se evite culoarea rosie, alb) cu brosuri pe teme medicale
sau desene animate cu norme sau reguli de profilaxie si cu un colt vesel cu jucarii;
- timpul de asteptare sa fie cat mai scurt ca sa fie perceput in mod placut de pacient;
- instrumentarul medical nu trebuie sa fie la vedere;

4. Constientizarea de catre pacient a propriei anomalii:
- se adreseaza mai mult adolescentilor;
- cu cat constientizarea e mai puternica cu atat vom avea o motivatie mai crescuta si un pacient mai
compliant;

Metodologia in terapia miofunctionala - exista un numar foarte vast de exercitii de miogimnastica,
practic terapeutul isi poate concepe propriile exercitii sau combinatii in functie de specificul pacientului;

Obiectivul major al terapiei miofunctionale: obtinerea unei functionalitati corecte a ADM a.i. sa se
previna sau/si sa se elimine orice conditie patologica care ar putea determina dezechilibre musculare;

Succesul terapiei miofunctionale:
s-au reeducat functiile ADM
s-a obtinut ameliorarea esteticii dento-faciale
reechilibrarea musculara

Contractiile musculare sunt:
- Izometrice = o contractie musculara care nu determina modificarea lungimii fibrei musculare sau
determina o scurtare f usoara; apare la muschii posturali; sunt contractii statice;
- Izotonice = contractii musculare care duc la scurtarea fibrei musculare a.i. nu sunt insotite de un
raspuns similar din partea fibrei musculare antagoniste apare deplasarea; sunt contractii dinamice;
Caracteristicile fibrei musculare sunt:
Excitabilitatea
Iritabilitatea
Contractilitatea
Elasticitatea

Se pot aplica 3 tipuri de exercitii de miogimnastica:
a. Exercitii de miogimnastica statice: respiratorii orali sunt rugati sa tina gura inchisa;
b. Exerctii de miogimnastica dinamice
c. Exercitii de miogimnastica dinamice cu rezistenta adica in timpul efectuarii miscarii trebuie sa se
opuna o rezistenta (ex: un ap ortodontic, medicul sau chiar pacientul) la propulsia mandibulei forta
musculara pt efectuarea miscarii e mai mare, mai puternica;
S-a demonstrat ca exista asocieri intre dezechilibrele musculare de la nivel de ADM si modificari ale
posturii:
32

- acestea sunt identificate in cadrul examenului kineziografic prin corectarea dezechilibrelor ADM
se poate obtine si imbunatatirea posturii;
- terapia miofunctionala ar trebui sa se adreseze ADM cat si corectiei posturii;

Conditii necesare pt un antrenament muscular corect:
1) Contractiile musculare trebuie sa se faca pornind de la pozitia de repaus;
2) Contractiile trebuie sa se faca lent, intensitatea sa creasca progresiv;
3) Contractiile se fac lent pana la amplitudinea maxima si revenirea la starea de repaus trebuie sa se faca
la fel de lent;
4) Perioadele de contractie musculara sa fie alternate cu perioade de repaus in general de aceeasi
lungime a perioadei pt a permite fibrei musculare sa se refaca;
5) Exercitiile se efectueaza in serii de 2-3/zi, fiecare serie cuprinde mai multe repetari;
6) Terapia miofunctionala trebuie sa se asocieze cu exercitii de miogimnastica respiratorie;
7) Exercitiile trebuie sa se efectueze un timp indelungat pt a obtine un echilibru muscular stabil;

Tipuri de exercitii de miogimnastica:
1. Miogimnastica adresata musculaturii linguale - in cadrul deglutitiei atipice:
- se aplica in:
- deglutiii atipice
- posturi incorecte ale limbii (joasa si anterioara sau joasa si posterioara, protruziva)
- tulburari fonetice (se colaboreaza cu logopedul)
- trebuie sa fie precedata de eliminarea obiceiurilor vicioase (succiunea policelui, aspirare/interpunerea
buzei superioare/inferioare) si de frenectomii la pacientii cu fren scurt al limbii;
- cuprinde 3 etape in cazul deglutiei atipice:
a. etapa de fizioterapie se invata miscarea izolata sau separat pt fiecare grupa musculara; se
adreseaza portiunii anterioare, mijlocii, posterioare a limbii;
b. etapa de invatare propriu-zisa a deglutitiei corecte poate dura 1-2luni; se incepe prima data cu
deglutitia salivei, a lichidelor, apoi se trece treptat la deglutitia corecta a hranei solide;
c. etapa de conditionare la nivel cerebral a noului tip de deglutitie sunt necesare mai multe
saptamani sau chiar 2-3 luni daca nu se produce va reaparea deglutitia cu care el e obisnuit;
- parintii trebuie sa repete copilului de cel putin 6-7 ori/zi la inceput la intervale regulate sa isi
aplice limba corect (adica varful limbii aplicat in regiunea anterioara a palatului), iar apoi i se va reaminti
la intervale neregulate;
- Garlinier recomanda aplicarea unui cartonas pe masa cu mesajul: ,,inghite corect

Timpii operatori:
a) etapa de fizioterapie - pacientului i se arata care e pozitia corecta a limbii: cu o oglinda manuala i se
explica de pozitia incorecta a limbii, i se indica cu degetul sau cu o sonda regiunea anterioara a palatului
inapoia papilei interincisive si i se spune ca varful limbii trebuie pozitionat in acea regiune cu presiune; se
utilizeaza 2 metode:
- Aplicarea corecta a limbii cu gura deschisa: pacientul isi departeaza arcadele dentare, aplica
varful limbii in portiunea anterioara a palatului si mentine acolo varful limbii mai multe minute pana la 60
minute/zi; la inceput cei cu tonus redus al musculaturii linguale si deglutitie atipica nu reusesc sa mentina
nici macar 1 minut apar contractii neregulate la nivelul musculaturii limbii dupa 10-15minute; se
prelungeste treptat durata de practicare a exercitiului de la o serie la alta, de la o zi la alta 120
secunde/serie pana in final se ajunge la 60 minute/zi;
33

- Aplicarea corecta a limbii pe palat cu gura inchisa trebuie sa se ajunga in timp macar la 5
minute/zi la inceput pana la 60 minute/zi;

Alte exercitii de miogimnastica:
,,Leul
Indicatii:
1. stimuleaza dezvoltarea palatului
2. cicatrizeaza corect frenul lingual dupa interventii chirurgicale de frenectomie evita aparitia
unor cicatrici retractile
3. cresterea elasticitatii linguale
Metoda: pacientul aplica varful limbii corect si deschide larg gura pana la amplitudinea maxima; se
recomanda 20-30 repetari/serie x 2/3 serii/zi;
,,Calutul
Indicatii:
1. stimularea dezvoltarii palatului
2. cresterea elasticitatii si tonusului lingual
Metoda: pacientul aplica corect varful limbii, deschide larg gura si in timpul miscarilor de deschidere a
gurii coboara limba pentru a imita zgomotul de trap; se recomanda 20-30 repetari/serie x 2-3serii/zi;
Cantatul solicita aplicarea corecta a limbii pe palat;
Plimbarea varfului limbii din regiunea posterioara a unei hemiarcade pana in regiunea posterioara
a hemiarcadei contralaterale atat pe fata vestibulara cat si pe fata orala a dintilor; poate fi efectuata atat la
arcada superioara cat si inferioara;
Indicatii: atenuarea santul mentonier;
Limba sageata = proiectarea varfului limbii de la o comisura la cealalta sau in sus respectiv in jos;
b) etapa de invatare propriu-zisa a deglutitiei corecte pacientul este rugat sa aplice varful limbii pe
regiunea anterioara a palatului, apoi sa aduca dintii in IM si apoi sa deplaseze varful limbii spre posterior
pe palat si sa inghita;
- se repeta in serii de 20-30 inghitiri x 2-3/zi pentru lichide, iar dupa 2-3 saptamani se poate incerca
deglutitia hranei solide: se incepe cu fragmente de biscuiti sau bake rolls efectuand aceleasi miscari ale
limbii; treptat se poate trece la deglutitia hranei solide (recomandabil la cina);
c) etapa de conditionare la nivel cerebral a noului tip de deglutitie - copilul trebuie urmarit minim 6-8
saptamani (3/4 luni) pana deglutitia corecta devine un automatism;

2. Exercitii de miogimnastica pt orbicularii buzelor - pot fi contractii izotonice (sa tina buzele
apropiate) sau izometrice (cu deplasare);
Indicatii:
1) pacienti cu incompetenta labiala
2) pacienti cu aspirarea sau interpunerea/muscarea buzei superioare sau inferioare
3) respiratori orali
Cauzele incompetentei labiale:
buza scurta genetic
proalveolodentie accentuata (data de succiunea policelui tinut paralel cu arcadele dentare sau la
respiratorii orali)

Tipuri de exercitii:
a. Nasturelul
- nasture cu diametrul de 2-3cm (aproximativ cat o moneda de 50bani) cu una dintre fete plane si cu 2
orificii prin care trece un elastic subtire cu o lungime de minim 20 cm;
- se recomanda interpunerea nasturelului intre arcadele dentare si buze;
34

- pacientul trebuie sa traga ritmic de elastic a.i. sa apara contractia suplimentara a orbicularilor in serii de
mai multe repetari x 2-3ori/zi;
- se poate efectua si in 2 cu 2 nasturei si cu un elasic mai lung;
b. Tuguierea buzelor
c. Fluieratul
d. Umflarea obrajilor cu aer cu exercitarea unor presiuni pe ei;
e. Alunecarea pasiva (la inceput) a buzei superioare peste cea inferioara sau invers;
f. Alunecarea activa aceeasi metoda cu mentinerea buzei timp mai indelungat (pana apare
senzatia de oboseala musculara);
g. Exercitiul cu ruloul in contact cu buza superioara sau inferioara aplicat in vestibul; amelioreaza si
santul labio-mentonier;
h. Exercitiul cu cardul labial imita cardul de bancomat (3x5cm, grosime 1,5-2mm) mentinut un
timp indelungat;
i. Mancatorul de spaghete: sa aspire spaghetele cu presiuni pt contractia orbicularilor;

3. Exercitii de miogimnastica pentru muschii propulsori ai mandibulei:
exercitii de propulsie dinamice cu rezistenta (palma aplicata pe barbie);
inspiratie profunda, lenta, cu propulsia mandibulei si extensia capului;
pastrarea mandibulei in pozitie propulsata mai mult timp sau aspirarea buzei superioare;
4. Exercitii pentru muschii masticatori:
miscari de lateralitate executate numai in partea sanatoasa opusa laterodevierii mandibulei;
miscari de rezistenta prin aplicarea palmei;
obtinerea pozitiei centrice si mentinerea ei timp indelungat cu un aparat ortodontic:
- lip-bumper - rol de a indeparta actiunea buzei inferioare asupra arcadei dentare;
- monobloc/aparat Frankel;
- placa palatinala cu scut lingual indeparteaza actiunea limbii asupra arcadelor dentare, dar nu
corecteaza dezechilibrele musculare ale limbii;

7. Interceptia prin mijloace chirurgicale:
1) fren lingual scurt - limiteaza mobilitatea linguala si determina o pozitie de repaus joasa si anterioara;
2) hipertrofia frenului buzei superioare produce si intretine o diastema adevarata;
3) frenul buzei inferioare produce retractii gingivale;
4) corectie de bride, cicatrici;
5) depistarea directiilor gresite de eruptie a dintilor permanenti cu indepartarea obstacolului (dinti
supranumerari, odontoame);
6) extractia dintilor temporari persistenti sau extractii dirijate in cazuri necomplicate de DDM cu
inghesuire diagnosticate la 7-8ani;
7) germectomii ale molarilor de minte in cazul in care eruptia lor in lipsa de spatiu determina
inghesuirea frontalilor sau recidiva unei anomalii deja tratate;

8. Interceptia prin mijloace protetice:
- mentinatoare de spatiu
- coroane prefabricate sau inlay-uri - pt refacerea morfofunctionala

35

Curs 7
Amprenta in ortodontie

= copia fidela negativa a unor formatiuni anatomice care apartin campului ortodontic;
- amprenta trebuie sa redea cu exactitate formatiunile anatomice respective, iar apoi prin turnarea
amprentei se obtine modelul in ortodontie (=copia fidela pozitiva a campului ortodontic);
- pentru ca amprenta sa fie corecta, trebuie sa cuprinda urmatoarele formatiuni anatomice:
arcade dentare
arcade alveolare pana in fundul de sant vestibular
formatiuni moi care interfereaza cu arcadele dento-alveolare: frenuri, bride
amprenta superioara trebuie sa mai cuprinda bolta palatina cu rugile palatine, torus palatin daca
exista, linia Ah, portiunea anterioara a palatului moale, tuberozitatile maxilare
amprenta inferioara trebuie sa mai cuprinda rebordul alveolar lingual pana spre planseul bucal,
trigon retromolar
amprenta in ortodontie este expansiva trebuie luate masuri speciale pt a cuprinde toate aceste
formatiuni;

Materiale necesare pentru amprentare:
linguri de amprenta = portamprenta, suport pt materialul de amprenta; pot sa fie metalice sau din
plastic pe marimi, culori; sunt prevazute cu perforatii pt a fi mai retentive;
material de amprenta materiale din gama hidrocoloizilor ireversibili (alginat) pt ca majoritatea
pacientilor sunt copii, adolescenti si adulti tineri; alginatele sunt pt ortodontie, au diverse culori, au miros
placut; se mai pot folosi si siliconi;
bol si spatula pt amestecarea pulberii cu apa;
o tavita renala pe care pacientul sa o tina sub barbie;

Fazele amprentarii:
1. pregatirea pacientului i se explica acestuia folosind un limbaj adecvat varstei lui si capacitatii lui
de intelegere scopul si continutul manoperelor la care va fi supus;
2. igienizarea cavitatii orale prin periaj dentar nu se ia amprenta in prima sedinta;
3. clatirea riguroasa a cavitatii orale;
4. la pacientii cu senzatie de voma accentuata se face anestezie topica la nivelul palatului;
5. alegerea lingurii dupa o inspectie prealabila a arcadelor dento-alveolare; se probeaza in cavitatea
orala; o lingura este corespunzatoare atunci cand cuprinde in interiorul ei in intregime arcadele dento-
alveolare pana in fundul de sant vestibular fara a impinge partile moi, superior sa cuprinda si tuberozitatile
palatine si sa nu basculeze pe palat iar inferior sa ajunga pana la planseu, dar sa nu deformeze partile moi;
este necesar un spatiu de 2-3mm intre marginile lingurii si formatiunile anatomice;
6. pregatirea lingurii retentivizarea lingurii; de regula, prezinta perforatii; trebuie sa fie mai
numeroase la nivelul marginilor lingurii pt ca acolo este riscul mai mare de desprindere a materialului de
amprenta din lingura; se pot face perforatii suplimentare sau se mai pot aplica benzi de leucoplast pe
marginile lingurii; este foarte important ca lingura sa fie f retentiva in ortodontie:
pacientii sunt cu malpozitii si inghesuiri dentare, alte anomalii (protruzii accentuate)campul
ortodontic este foarte retentiv
desprinderea lingurii de pe camp se face prin tractionarea acesteia de pe maner materialul de
amprenta se desprinde din portamprenta;
in ortodontie se toarna 2 tipuri de modele in aceeasi amprenta (model de lucru, model de studiu)
7. pregatirea materialului de amprenta si incarcarea lingurii prin spatulare energica in bol a unei
anumite cantitati de pulbere cu o cantiate corespunzatoare de apa la temperatura camerei in functie de
36

indicatiile firmei producatoare; spatularea se face minim 30secunde; exista materiale de amprenta cu
indicatori de priza la care vireaza culoarea a.i. in momentul in care incepe sa vireze culoarea inseamna ca
trebuie sa se inceapa incarcarea lingurii cu o cantitate mai mare de material in regiunea anterioara a lingurii
si o cantitate mai mica in zona posterioara a lingurii; dupa aceea se netezeste suprafata materialului incarcat
in lingura cu degetele umede;

8. amprentarea propriu-zisa:
se ia amprenta arcadei inferioara - medicul este pozitionat in dreapta si putin in fata
pacientului, dinspre o parte spre cealalta in timp ce cu indexul mainii stangii indeparteaza comisura dreapta
a pacientului), se centreaza lingura a.i. manerul sa corespunda liniei mediene in plan medio-sagital, prima
data se aplica in regiunea psoterioara a arcadelor simetric si simultan bilateral, exercitam o presiune
continua si usoara spre anterior pana cadn am asezat lingura pe intreaga arcada alveolara, se preseaza usor
pt a patrunde in fundul de sant vestibular, ii cerem pacientul sa ridice limba si sa o proiecteze spre anterior,
mentinem o presiune constanta cu cele 2 degete aplicate pe lingura in zona pm iar cele 2 police cuprind
marginea inferioara a mandibulei fixand astfel mandibula; capul pacientului este inclinat usor inainte si in
jos si tavita si-o va tine sub barbie;
amprentarea arcadei superioare medicul este pozitionat initial in dreapta si usor in fata
pacientului, se introduce lingura dinspre o comisura spre cealalta, medicul tractioneaza cu indexul mainii
stangi comisura dreapta a pacientului, centrarea lingurii, medicul trece usor in spatele pacientului
cuprinzand cu mana stanga capul acestuia care va fi usor aplicat in fata si in jos, aplicarea simetrica si
simultana in zona posterioara pt a cuprinde tuberozitatile, se exercita o presiune spre anterior pana la
cuprinderea intregului camp ortodontic a.i. lingura sa ajunga pana in fundul de sac vestibular superior; cu
mana stanga medicul ridica buza superioara iar cu degetele mainii drepte libere impinge excesul de
material de amprenta in vestibul, pacientul reaplica buza si comisurile peste lingura de amprenta; i se cere
pacientului sa execute manopera val salva (narine pensate, expir fortat pe nas pt contractia muschilor
valului palatin si se evidentiaza linia Ah in amprenta); medicul mentine lingura pe camp cu degetele
aratatoare pe pm bilateral sau presiune unica pe palat;

9. desprinderea lingurii de pe campul ortodontic se face din zonele mai putin retentive ale arcadelor
dento-alveolare;
10. se spala amprenta cu jet de apa fara presiune f mare pt a indeparta orice urme de saliva sau si de
sange; daca pacientul are saliva mai vascoasa se poate pudra amprenta cu gips si se freaca usor imediat cu
o perie moale;
11. se verifica amprenta la nivelul proceselor dento-alveolare, lungimea amprentei, grosimea
materialului de amprenta trebuie sa fie uniforma, marginile amprentei (daca exista margini balante se taie
cu o foarfeca si nu cu cutitul de ceara); in functie de defectiunile constate medicul decide daca pastreaza
amprenta sau daca este necesara reamprentarea; pt o mai buna calitate a modelului este recomandata
clatirea amprentei cu o solutie de sulfat de potasiu 2-3%;
12. amprentele se acopera cu servetele umede si se transporta la laborator in tavite renale sau in pungi
de plastic; tehnicianul poate refuza o amprenta necorespunzatoare si sa ceara reamprentarea;

37

Modelul
= copia fidela pozitiva a campului ortodontic sau a formatiunilor cuprinse in amprenta;
- modele se obtine prin turnarea amprentei, soclarea modelelor si eventual reparate micile imperfectiuni
daca exista;
- in ortodontie se toarna 2 tipuri de modele:
model de lucru pt a realiza aparatul; se toarna din gips dur (gips Moldano);
model de studiu se toarna din gips de duritate normala (gips alb);

Avantaje model de studiu:
1. permite explorarea mai riguroasa a unor formatiuni anatomice situatie in regiunile posterioare
(tuberozitati maxilare, trigon retromolar) greu accesibile inspectiei
2. aplicarea de metode metrice (index pont, simetroscopie, perimetrie)
3. se pot repeta prin amprentari la diferite perioade de timp apreciind evolutia cazului
4. modelele se pot pastra cel putin 3-5ani si pot sa reprezinte document in instanta (proba juridica) in
caz de acuzatii de malpraxis

Orientarea modelelor se face conform celor 3 planuri spatiale:
Sagital reper anterior: intersectia celei de a doua perechi de rugi palatina cu rafeul median; reper
posterior: intersectia liniei Ah cu rafeul median;
Transversal cuspizii V ai Pm2 si M1; M2 temporar si M1 permanent;
Vertical (tuberal) trece prin fata distala a tuberozitatilor maxilare;

Tipuri de modele in ortodontie:
model de lucru se obtine primul din gips de diverse duritati (gips dur sau extradur) si de diverse
culori (Moldano-albastru); pt anumite zone ale modelului se pot utiliza si mase de ambalat (unde se executa
suduri pe model: disjunctor); preparea gipsului intr-un bol cu spatula prin amestecarea unei cantitati de
pulbere (alba, colorata pt gipsuri dure si extradure) cu apa; daca se foloseste metoda spatularii manuale prin
metoda saturarii progresive a pulberii cu apa timp de 90secunde spatulat energic; se poate utiliza metoda
saturarii la vacuum malaxor cand dureaza amestecarea 30secunde; raport 3:2 pulbere:apa; pasta de
consistenta semifluida; in amprenta superioara se pune o cantitate de pasta mica la nivelul boltii palatine si
se inclina lingura in toate directiile pt a permite alunecarea pastei la nivelul arcadei dentare; se asezeaza
amprenta pe masuta vibratorie si se incarca in continuare lingura cu pasta de gips pana la umplerea
amprentei; se lasa pe masuta vibratorie, se fac 2-3gramajoare de gips pt a servi ca retentii pt soclu; inainte
de priza completa a gipsului se prepara gipsul de duritate normala (alb) pt soclu, se aseaza in suportul de
soclat sau in conformatoare sau direct pe o suprafata plana (sticla, plastic) si peste ea se pune amprenta
incarcata cu gips si se efectueaza o usoara presiune; dupa priza completa 20-30minute se poate demula
amprenta; in aceeasi amprenta se toarna apoi modelul de studiu;

modelul de studiu cel de al doilea model care se toarna in aceeasi amprenta din gips de duritate
normala (alb) care trebuie sa redea cu exactitate toate formatiunile anatomice (arcade dento-alveolare,
tuberozitati, bolta palatina); este foarte important ca soclul modelului de studiu sa se obtine in conditii
standardizate (suprafata lui superioara si baza modelului sa fie paralela cu planul de ocluzie, trebuie sa se
respecte simetria (fete laterale simetrice) ca sa nu simuleze prin inclinarea lui anomalii pe care pacientul nu
le prezinta; in ortodontie se utilizeaza forma soclului poligonala: pt soclul superior se admite varianta
pentagonala (2 suprafete mici molare), pt soclul inferior se admit 3 variante: pentagon, portiunea anterioara
sa fie curba respectand curbura arcadei dentare din zona frontala, trapez; aceste tipuri de socluri se pot
obtine cu ajutorul suporturilor pt soclat sau conformatoare; se pot obtine prin taiere manuala cu ajutorul
motorului de fasonat;

38

Curs 8

Model de reconstituire plastica (modelul set-up diagnostic) se obtine in anumite situatii si in
special cand exista inghesuiri dentare in regiunea frontala inferioara si atunci cand se intentioneaza sa se
efectueze extractii dentare pt creerea de spatiu; se poate obtine fie prin duplicarea modelului de lucru
(reamprentarea acestuia) fie printr-o reamprentare in cabinet a cavitatii orale si se toarna astfel:
Prima data se toarna gipsul doar in zona arcadei dentare
apoi se acopera cu un strat de ceara in zona unde se doreste ca dintii sa fie rearanjati dupa care
se toarna restul modelului
dupa soclare se demuleaza amprenta
se noteaza pe fetele vestibulare identitatea fiecarui dinte
se detaseaza zona in care s-a aplicat ceara, se separa cu fierastraul dintii intre ei
se trimite in cabinet si medicul rearanjeaza dintii simuland extractia unuia sau maxim 2 dinti
simularea se face prin tatonari succesive pana cand se obtine rearanjarea optima a celorlalti
dinti dupa care se face cea mai buna alegere a dintilor de extras;

Model set-up = model de reconstituire plastica, dar la care se indeparteaza aproape toti sau toti
dintii de pe model dupa care se reaseaza pe model in pozitia corecta; se utilizeaza cand exista foarte usoare
malpozitii dentare; se intampla sa existe si la finalul tratamentului ortodontic si cand dorim finisarea
pozitiei dintilor; pe modelul cu dintii rearanjati se efectueaza un aparat ortodontic din material usor elastic
(se efectueaza aparatul ortodontic de contentie dintr-un material usor elastic); in momentul in care este
asezat pe arcada dentara a pacientului aparatul trebuie sa conduca la corectia usoarei malpozitii;

Soclarea, finisarea, etichetarea modelelor
- pt a putea fi utilizate este necesar ca modelele sa fie soclate; soclul trebuie sa permita manipularea
acestora si sa nu simuleze anomalii pe care pacientul nu le prezinta;
- soclarea se poate face prin:
1. Taiere manuala cea mai simpla metoda; exista in oricare laborator;
2. Taiere cu ajutorul motorului de fasonat
3. In suport standard de soclare
4. Prin turnarea in soclator de plastic
5. Prin turnarea in conformator este necesara obtinerea in cabinet a ocluziei habituale in ceara a
pacientului;

1. Metoda de taiaere manuala

Metoda Schwartz foloseste cutitul, un raportor si o rindea Grundberg;

prima etapa in obtinerea soclurilor este trasarea planului de ocluzie deoarece fata superioara a
modelului superior si baza modelului inferior sa fie paralele cu planul de ocluzie; pt trasarea planului
de ocluzie se aseaza modelul superior cu arcada dentara pe o suprafata plana de plastic, sticla a.i.
modelul sa atinga suprafata respectiva in cel putin 3 din urmatoarele puncte: marginile incizale ale IC
superiori, varful cuspizilor caninilor, varful cuspizilor vestibulari ai PM1, varful cuspizilor vestibulari
si palatinali ai PM2, varful cuspidului MP ai M1 permanenti (M temporari); in situatii in care exista
anomalii care deniveleaza accentuat planul de ocluzie (ocluzie deschisa, ocluzie adanca) se aseaza
modelul pe o suprafata de lemn unde se pot face mici scobituri la nivelul dintilor care deniveleaza
accentuat planul de ocluzie a.i. sa obtinem la final o pozitie stabila a modelului;
suprafata superioara a modelului superior se taie paralela cu planul de ocluzie;
similar se obtine si baza modelului inferior asezand modelele in ocluzie habituala;
39

obtinerea suprafetelor posterioare: aceasta suprafata se traseaza distal de tuberozitatile maxilare si
perpendiculara pe planul medio-sagital; suprafata posterioara a modelului inferior se taie a.i. sa fie in
acelasi plan vertical cu suprafata posterioara a modelului superior;
in momentul in care modelele se aseaza pe o suprafata plana sprijinite pe suprafata lor posterioara ele
trebuie sa ramana in continuare in ocluzie habituala;
suprafetele lat. sau marginale exista 2 suprafete marginale premolare se traseaza in unghi de 70
0
la
modelul superior respectiv de 65
0
la modelul inferior cu suprafata posterioara, dupa care se obtin cele 2
suprafete marginale incisive (suprafete anterioare) care sa se intalneasca in unghi obtuz deasupra
frenului buzei superioare; la modelul inferior se accepta forma de trapez; la final se taie 2 suprafete
inguste molare in unghi de 90
0
cu diagonala trapezului;
inaltimea soclului: 13-15mm, dar in total grosimea ambelor socluri sa reprezinte 1/4 din inaltimea
intregului model sau maxim 1/3; restul de - 2/3 sa fie ocupat de arcadele dentare; inaltimea
modelului trebuie sa fie de 7cm;

- dupa soclare urmeaza finisarea si lustruirea modelelor;

Finisarea = indepartarea surplusurilor de pe model, curatirea coletelor, umplerea golurilor cu ceara sau
ciment, rotunjirea marginilor si unghiurilor; se lustruiesc modelele cu hartie abraziva dupa care modelul se
tine pt 24h intr-o solutie de apa si sapun bazic; se fierbe in solutie de sapun bazic; se lustruieste cu hartie
abraziva;

Etichetarea modelelor se trece cu marker pe suprafata superioara a modelului superior si pe baza
modelului inferior numele si prenumele pacientului, data la care s-a luat amprenta, nr de fisa, etapa de
tratament;
- modelele se pastreaza in modeloteca prinse cu un elastic;

Notiuni de biomecanica ortodontica
- in ortodontie exista 2 tipuri de forte:
Forte ortodontice artificiale (forte biomecanice) = forte dezvoltatate de elemente mecanice (Arcuri,
suruburi) si pt ca actioneaza pe tesuturi vii forte biomecanice;
Forte ortodontice naturale (forte functionale) = sunt dezvoltate de contractiile musculare ale
pacientului in prezenta unui aparat ortodontic in cavitatea orala forte naturale; aparatul ortodontic
transforma aceste forte naturale in forte ortodontice corectoare;
- intensitatea ofrtelor artificiale de medic prin activarea elementului respectiv sau este data de elasticitatea
materialelor respective, iar intensitatea fortelor naturale este data de intensitatea contractiei muscualre
aparute in mod reflex prin aplicarea aparatului ortodontic in cavitatea orala;
- fiecare forta are 3 elemente (trinom ortodontic):
- zona de aplicare = zona in care se manifesta efectul fortei (la niv. arcadelor dento-alveolare);
- forta de aplicare (intensitatea) reglata de elementele active prin activare sau elasticitate;
- zona de sprijin = zona de reactiune; trebuie sa fie egala cu zona de aplicare;
ex: calota craniana, barbie;
- intensitatea fortelor ortodontice:
Foarte usoare (subliminarii) 15-20gF; produc doar modificari de vascularizatie si usoare
modificari tisulare; nu produc deplasari ortodontice propriu-zise ci doar pregatesc spatiul
periodontal pentru tratamentul ortodontic; resorbtia se produce in 24-48h; apozitia osoasa are
nevoie de 3saptamani;
Usoare continui 20-25gF; produc deplasari ortodontice propriu-zise; aparate ortodontice fixe;
Medii 30-40gF; trebuie sa fie intermitente; produc deplasari ortodontice propriu-zise; daca
actioneaza continuu produc resorbtie osoasa patologica; la aparatele mobile;
40

Mari (supraliminarii) >40gF patologice; la inceput produc resorbtie osoasa directa si apoi
culminanta; apare un tesut hialin sticlos, fibros, iar acea zona de hialinizare nu mai permite deplasare
ortodontica ci doar accentuarea mobilitatii dentare; zona de hialin are nevoie de 3-4luni ca sa se resoarba si
sa apara din nou tesut osos sanatos;

- clasificarea fortelor dupa ritm:
Continui
Discontinui

- tipuri de deplasari ortodontice - depind de situatia centrului de rezistenta a dintelui (fulcrum,
hipomochlion):
Versiuni (= inclinarea dintelui in ax spre M, D, V, O) se obtine prin aplicarea unei forte
ortodontice punctiforme intr-un punct de pe coroana versiune/basculare/inclinare la orice dinte care nu
este blocat sa basculeze este cu atat mai mare cu cat punctul de aplicare este mai departe de centrul de
rezistenta; coroana dintelui se deplaseaza intr-un sens iar apexul in sens opus;
Gresiuni (=deplasarea corporala a dintelui prin translatie spre V, O, M, D, si in plan vertical
egresiune si ingresiune) se obtine prin aplicarea unei forte liniare la nivelul coroanei dintelui forta se
transmite de-a lungul axului longitudinal al dintelui; ingresiunea se obtine cel mai bine cu aparate
ortodontice fixe aplicate spre marginea incizale; egresiune se obtine prin aplicarea unei forte spre planul de
ocluzie sau prin desfiintarea contactului ocluzal (favorizam fenomenul natural de migrare a antagnistului);
Derotare
Miscarea de torque (deplasare ortodontica specifica aparatelor ortodontice fixe) = deplasare in care
coroana dintelui este mentinuta pe loc sau se deplaseaza foarte putin, dar se obtine deplasarea radacinii spre
V sau Oral; forta se distribuie uniform pe toata suprafata radacinii;

Aparate ortodontice
= constructii speciale imaginate de autori/terapeut si realizate de tehnicianul dentar sau de firmele
producatoare care se aplica cu scopul de a influenta procesele de crestere si dezvoltare ale ADM (in sensul
stimularii cresterii in directia in care aceasta este deficitara sau inhibarii cresterii in directia in care aceasta
este excedentara), precum si cu scopul de a corecta modificarile prezente la nivelul elementelor ADM
sau/si in sensul mentinerii unei situatii existente;
Clasificarea aparatelor ortodontice:
1. Dupa modul de ancorare la nivelul arcadelor dento-alveolare:
Fixe (fixed appliance) stau fixe prin cimentare (CIS) sau colare (cu compozit);
Mobile (removable appliance):
- mobilizabile prezinta mijloace de retentie (agregare, ancorare): crosete, gutiere; aparate
biomecanice si permit functiile ADM;
- mobile propriu-zise (functionale) nu sunt prinse la nivelul arcadelor dento-alvaolare ci stau
libere in cavitatea orala, nu prezinta mijloace de retentie ancorare, nu permite masticatie, fonatie;
curs 9

1. Dupa natura fortelor pe care le dezvolta
a. Aparate ortodontice active biomecanice:
- Sunt ap care aplicate la nivel de ADM dezvolta forte mecanice, asupra elementelor ADM (dinti sau
procese alveolare);
Ex: placa Schwartz;
b. Aparate ortodontice activce functionale :
- Folosesc contractiile musculaturii orofaciale pe car ele transm in forte ortodontice corectoare;
(ex: monoblocul);
41

c. Aparate ortodontice pasive :
- Au rolul de a mentine o situatie existenta la nivel de ADM , cum ar fi contentia, sau mentinerea de
spatiu pt dintii succesionali, aplazii, pt refacerea impalnto-protetica;
Ex: mentinatoarele se spatiu, aparatele de contentie , aparatele de inhibitie(scutul lingual);
d. Aparatele mixte:
- Combina diferite elemente ale aparatelor anterioare;
Ex: monobloc cu mentinator prin ingroasrea acrilatului (cu purtare de 10-12 h/zi);

2. Dupa situarea zonei de aplicare a fortei si respectiv zona de sprijin

a. Aparate intraorale :
- Atat zona de sprijin cat si zona de aplicare a fortei se gasesc in interiorul cavitatii orale ;
Exemple:
Monomaxilare - atat zona de sprijin cat si de aplicare a fortei se gasesc la nivelul aceleasi arcadei;
Intermaxilare - la care zona de srpijin e la o arcada iar zona de aplicare a fortei e la nivelul celeilate
arcade;
- Sunr placi palatinale dar cu arcul pe frontalii inferiori;
- Sau placa linguala cu arc vestibular pe incisivii superiori;
Bimaxilare - zonele de sprijin si aplicarea frtei se gasesc la nivelul ambelor arcade (Monoblocul);

b. Aparatele intra-extraorale:
- Zona de aplicare a fortei e in interiorul cavitatii orale , iar zona de sprijin infara cav orale putand fi
rpr de calota craniana sau de barbie;
Exemplu: Headgear si masca faciala Delaire;

Masca Delaire doar in perioada de crestere( 9- maxim12 ani);
- Mx sup creste spre ant si in jos iar Md e inhibata cresterea;
- Anomalii de cls a III-a ;

Headgear pot fi high pull si low pull;
- Arcul facial vine intraoral- inele cu bara cimentate;
- In anomalii de prognatism Mx si anomalii cls II/1 sau II/2;
- Efectul high pull e si pt ingresiunea molarilor la pc cu oclz deschisa;
- Efectul low-pull(cervical) la pc cu ocluzii adanci ;
- 12 h si 2 h ziua ,mai ales seara dupa ora 18 (cand cresterea e mai mare a organismului);

c. Aparatele exratorale:
- Atat zona de sprijin cat si de aplicare se gasesc inafara cav orale;
Exemplu : barbita cu capelina;

Materiale din care sunt confectionate aparatele ortodontice mobile si mobilizabile

Clasificare:

Aliaje metalice aliaje pe baza de:
- Crom nichel- da cele mai multe alergii , pot fi elastice sau neelastice, e cel mai folosit ;
- Crom cobalt clasica wipla / otel inoxidabil; stainless steel- SS;
- E mai scump , rezistent ,dur;
- Rezista mai bine la zonele de sudura;
42

- Nichel-titan: cel mai biocompatibil , folosit mai ales la ap fixa;
- TMA-titan molibden;

Materialele acrilice- autopolimerizabil,baropolimerizabil, ,termopolimerizabile,
fotopolimerizabile;

1. Aliaje pe baza de Cr-ni(WIPLA):
- Tabla si sarma;
- Tabla pt confect inelelor ortodontice ;
- Sarma pt arcuri, crosete, ligaturi ;
a. Tabla are o grosime intre 0.1-0.5mm;
- Pe o suprafata e mata (cea care vine in contact cu coroana dintelui ), iar cealalta e lucioasa si cat
mai putin aderenta care vine in contact cu mediul oral;
b. Sarma- cu grosime intre 0.1-1.4mm;
- Se foloseste pt arcuri, crosete, ligaturi,
- Pe sectiune poate fi rotunda , ovala , semiovala ,patrata, dreptunghiulara ;
- Poarte f moale, tare, elastica, superleastica ;
- Sarma cu: diametrul intre 0.1. si maxim 0.3/0.4 mm e o sarma subtire si super elastica e
mai mult pt ligaturile ortodontice si folosita in cabinet;
- diametru0.4 0.5 mm E mai rigida , elatisca ;folosita pt arcuri si crosete;
- diametru 0.9-1.4 mm e sarma mai tare, rigida si relativ elastica ; arcuri, bare
transpalatinale;

Pregatirea modelelor: se curata coletele , se indeparteaza suprrusurile, se umplu golurile , se graveaza
modelul si folierea modelelor;

Gravarea = indep unui strat subtire (1mm ) dp model in zonele unde urmeaza sa se aplice elemente de
retentie; ajuta pt o aplicare mai fixa si intima cu structurile ADM;

Folierea = acoperirea cu un strat de material in zonele unde nu dorim ca lementul aparatului sa vina in
contact f strans ;

Elementele componente ale aparatelor ortodontice mobilizabile
I. Elemente de ancorare(retentie/agregare) crosete si gutiere
II. Elementele active suruburi , arcuri
III. Placa de baza
curs 10
Elemente de ancorare formate din:
ansa se aplica in zona de retentie a ADM al pacientului (nisa papilara, fata unui dinte);
conexiune portiune elastica a crosetului care permite introducerea sau indepartarea crosetului de
pe campul ortodontic al pacientului;
portiunea retentiva (de retentie in placa baza) 2-3indoituri (cuduri) in placa de baza;

Crosetele = elemente de ancorare formate din sarma 0,5-0,8mm (diametru), rotunda pe sectiune;
- sunt de mai multe tipuri:
croset cervico-alveolar
croset Stahl
Croset Adams
Croset Schwartz
43

Croset Semischwartz
Croset Alt
Croset Delta

Clesti utilizati in ortodontie:
Cleste universal crampon
Clesti pt bucle: cleste in cioc de papagal, cleste Tweed, Cleste de bucle De la Rosa
Cleste pt arcuri: cleste How, cleste Weingahrt, cleste Aderer;
Cleste pt torque: cleste pereche 442 cu falci drepte
Cutter: pt ligaturi, distal-cutter (mentine segmentul de arc taiat si este scos din cavitatea orala odata
cu clestele)
Cleste pt crosete: Adams, Schwartz

1. Crosetul cervico-alveolar
- se confectioneaza din sarma elastica, diametru 0,6-0,8mm;
- alcatuire:
o ansa crosetului se aplica pe convexitatea fetei vestibulare a dintelui, subecuatorial (in 1/3
coletala), cuprinde liniar aproape intreaga FV a dintelui, se continua cu conexiunea crosetului
o conexiunea crosetului inconjoara fata D sau M a dintelui;
o portiunea retentiva in placa baza
- zona de retentie convexitatea fetei vestibulare a dintelui;

- caracteristici:
1. confectionare simpla
2. ofera o buna stabilitate impiedicand desprinderea aparatului de pe campul ortodontic
3. are o rezistenta buna
4. permite infundarea aparatului ortodontic
5. se foloseste mai rar ca mijloc de ancorare la aparate ortodontice si mai des ca mijloc de ancorare pt
mentinatoarele de spatiu
6. nu permite migrarea M sau D a dintelui
- mod de realizare

2. Croset Stahl (ocluzo-interdentar, in picatura, in gheruta)
- utilizat frecvent in aparatele ortodontice mobilizabile
- se confectioneaza din sarma de 0,7mm;
- alcatuire:
ansa in forma de bucla care se aplica la nivelul spatiului interdentar in nisa papilara; se continua cu
conexiunea crosetului
conexiunea crosetului traverseaza PO incalecand punctul de contact dintre 2 dinti
portiunea de retentie in placa baza 2/3cuduri
- zona de retentivitate retentivitatea in sens vertical a spatiului interdentar;
- caracteristici:
1. simplu de confectionat
2. ofera o buna stabilitate a aparatelor ortodontice
3. se poate aplica in ambele dentatii
4. nu permite egresiunea dintilor
5. presupune existenta doi dinti vecini cu punct de contact intre ei
6. rezistenta buna
44

7. in anumite situatii cand se doreste dezorientarea ocluziei, crosetul Stall se poate acoperi cu gutiere
care ajuta la dezorientarea ocluziei a.i. dupa atingerea obiectivului terapeutic se poate renunta la
gutiere ai. Aparatul ortodontic ramane ancorat doar cu crosetele Stall.
8. Pentru ca traverseaza planul de ocluzie poate sa dea contacte premature cu arcada antagonista
necesita atentie deosebita la adaptare a.i. sa nu produca devieri ale cinematicii mandibulare si ale
pozitiei mandibulei in intercuspidare maxima
9. Ansa trebuie sa fie suficient de mare pt a oferi o buna stabilitate si a cuprinde intreaga nisa papilara,
dar nici prea mare pt a nu leza mucoasa
- mod de realizare:
Confectionarea ansei sub forma de bucla cu creste de bucla sau crampon
Se mentine ansa in cleste si se obtine conexiunea prin indoirea sarmei cu mana, se aseaza pe
model (sau in cavitatea orala) si se marcheaza cu un marker zona in care crosetul patrunde in placa baza
2-3 cuduri pt retentia in placa baza;

3. Crosetul in Delta
- o varianta de croset Stall la care ansa are forma literei grecesti delta (forma triunghiulara), ansa este mai
voluminoasa, crosetul este mai elastic decat Stall si cele 2 laturi ale literei grecesti delta se aplica
perpendicular pe muchiile proximale ale celor 2 dinti;

4. Crosetul Adams (croset universal)
- se confectioneaza din sarma elastica de 0,7mm cu ajutorul unui cleste Adams sau crampon;
- alcatuire:
2 anse care se sprijina subecuatorial pe fetele aproximale ale dintelui la unirea cu fata vestibulara;
ansele sunt unite intre ele printr-o portiune orizontala rectilinie la distanta de FV a dintelui (0,5-1mm)
Se continua cu cele 2 conexiuni care traverseaza planul de ocluzie
Se continua cu portiunea retentive in placa baza
- zona de retentitivitate: divergenta fetelor vestibulare;
- caracteristici:
1. Stabilitate foarte buna pt placi ortodontice
2. Se aplica atat pe dinti permanenti cat si pe dinti temporari
3. Nu necesita prezenta a doi dinti vecini cu punct de contact intre ei se poate aplica atat pe dinti
izolati, dar si pe dinti cu punct de contact intre ei
4. Nu permite egresiunea dintelui
5. Nu permite migrarea meziala sau distala
6. Se aplica atat in zona post., dar si in zona ant. a arcadei (se aplica un croset prelungit care cuprinde
ambii IC una dintre anse este pe FD a unuia dintre IC si cealalta este pe FD a celuilalt IC)
7. Rezistenta buna, dar daca se deformeaza necesita retrimiterea la laborator
8. Exista varianta de croset Adams pe dintii erupti incomplet cu o singura ansa
9. Se pot acoperi cu gutiere pt dezorientarea ocluziei
10. Portiunea V rectilinie nefiind folosita pt retentia crosetului se poate modifica sub forma de finger,
bucla, sau pe ea se pot suda carlige, butoni cu scop de tractiune

- mod de realizare:
Se confectioneaza un cadru de sarma in forma literei U cu latura < usor decat diametrul M-D al
dintelui, cadrul se indoaie cu 180grade a.i. se obtin cele 2 anse
Portiunea rectilinie dintre anse se obtine prin ridicarea, orizontalizarea sarmei
Se mentin ansele in cleste si se confectioneaza cele 2 conexiuni ale crosetului
Se aseaza pe model si se marcheaza zona unde cele 2 conexiuni vor intra in placa baza portiuni
retentive in placa baza
45

curs 11
Croetul Schwarz
- este croetul n form de sgeat sau de trefl, fiind un element de retenie pluridentar, care se
confecioneaz din srm elastic de 0,7 mm (Fig. 11-4).

Fig.11-4.Croetul
Schwarz

Alctuire
Este format din 1, 2 sau 3 anse, care se aplic n spaiile interdentare, la nivelul niei parodontale.
Ansele au form de sgeat i sunt perpendiculare pe muchiile proximale ale dinilor. Ansele se continu
cu dou conexiuni, una distal, care nconjoar faa distal a ultimului dinte prezent pe hemiarcad, i o
conexiune mezial, care ncalec spaiul interdentar dintre canin si premolar, prin nia masticatorie.
Ambele conexiuni se termin printr-o retenie n plac.
Zona de retenie este reprezentat de retentivitatea n sens vertical a spaiului interdentar.

Caracterisitici:
1. ofer o bun stabilitate plcilor;
2. se aplic doar n sectoarele laterale ale arcadelor;
3. se aplic doar n dentaia permanent;
4. necesit existena a doi pn la patru dini;
5. deoarece nu ncalec planul de ocluzie dect cu conexiunea mezial, permite egresiunea dinilor;
6. stabilitatea lui depinde de corectitudinea realizrii, respectiv a angajrii anselor n spaiile interdentare;
7. fiind realizat dintr-o cantitate mai mare de srm, prezint o elasticitate mai mare i astfel are o aciune
mai blnd;
8. datorit lungimii sale se poate deforma sau fractura cu uurin;
9. ansele se activeaz cu un clete special astfel nct s vin n contact intim cu nia parodontal;
10. n cazul n care se deformeaz, n cabinet sunt permise doar ajustri cu mna, iar n cazul n care nu se
pot face aceste ajustri manuale aparatele sunt trimise n laborator pentru refacerea croetelor;
11. avnd multe ndoituri va reteniona mai uor resturi alimentare, fiind necesar o igien mai riguroas.

Mod de realizare
Necesit un clete special, cletele Schwarz i o bucat de srm de 14 -
16 cm. Prima ans se efectueaz dup primii 3-4 cm de srm, dup care sgeata se strnge, astfel srma se
orizontalizeaz i se aplic pe model. Se marcheaz pe srm zona urmtorului spaiu interdentar unde se
va efectua a doua ans. Dup aceea se ndoaie srma n poriunea mezial a croetului pentru a ncleca
spaiul interdentar dintre canin i premolar. Se ndoaie i poriunea distal astfel nct s ocoleasc faa
distal a ultimului molar prezent i s se gseasc la o distan de 1-2 mm de faa distal a ultimului dinte.
Pentru a activa ansele, acestea trebuie ncurbate cu cletele n unghi rotunjit pe diametrul mic al
rombului, astfel nct vrful sgeii s se aplice n spaiul interdentar, perpendicular pe muchiile proximale
ale celor doi dini vecini. Poriunile orizontale dintre dou anse vor fi paralele cu marginile gingivale i la o
distan de 0,5 - 1 mm de acestea.
46

Croetul semi-Schwarz
- are aceeai alctuire i aceleai caracteristici ca i croetul Schwarz, ns ansa are form de
jumtate de sgeat, respectiv 1/2 de romb despicat pe axul lung al rombului. Acesta se sprijin doar pe
o muchie proximal, mezial sau distal i se gsete la o distan de 0,5 - 1 mm de muchia dintelui vecin.
Croetul semi-Schwarz permite egresiunea dinilor i mezializarea sau dist. unui grup de dini.

Gutiera ortodontic

Caracteristici:
1. Este confecionat din acrilat, se poate aplica n diferite sectoare ale arcadelor, de obicei n sectorul
lateral, dar se poate extinde la nivelul ntregii arcade (Fig. 11-5) .
2. Gutiera ortodontic prelungete placa baz, cuprinznd feele orale ale dinilor. Aceasta se extinde
i pe feele ocluzale, iar apoi pe feele vestibulare aproape de marginea gingival, fr a deranja
festonul gingival, aproximativ la 1 mm distan de marginea gingival.
3. Gutiera ortodontic tre s aib o grosime uniform pe toat supraf i se aplic pe dini nelefuii.
Fig. 11-5. Gutiera ortodontic
4. Se prezint sub forma mai multor coroane de nveli solidarizate, secionate la nivelul spaiilor
interdentare.
5. Urmrete ndeaproape morfologia dinilor.
6. Se realizeaz din acrilat elastic astfel nct n momentul aplicrii s poat depi convexitatea
maxim a dinilor pe care se aplic i cu ct acrilatul este mai elastic cu att fricunea este mai bun,
astfel rezult o stabilitate mai bun, dar are o rezisten mai redus.
7. Marginile sale gingivale se bizoteaz astfel nct s nu rein resturi alimentare.
8. Se lustruiete foarte bine pe feele externe, dar nu i pe feele interne.
9. Dezorienteaz ocluzia, favoriznd ingresiunea, att a dinilor pe care se aplic, ct i a dinilor
antagoniti. De regul trebuie s vin n contact uniform cu cu toi dinii antagoniti.
10. Pot s prezinte ambele suprafee laterale netede sau pot fi cu impresiuni ocluzale. Pe o hemiarcad,
gutiera poate s fie neted, iar pe cealalt hemiarcad poate s prezinte impresiuni ocluzale.
11. Prin nlarea ocluziei se mrete spaiul enoral pentru limb.
12. La pacienii alergici la acrilat apar leziuni de gutier.

Elementele active
Sunt acele elemente ale plcilor ortodontice care dezvolt fore ortodontice corectoare la
nivelul dinilor, proceselor alveolare i influeneaz procesele de cretere ale oaselor maxilare. Aceste
elemente active sunt uruburile ortodontice i arcurile vestibulare sau palatinale.

uruburile ortodontice - sunt elem
2
active ale plcilor orotodontice care transf. micarea de rotaie
ntr-o micare de translaie, necesar deplasri celor dou poriuni de plcu. Acestea se aplic la niv.
47

plcii baz, iar primul autor care descrie uruburile Schwarz este Fischer. Acestea se confecionau din Cr-
Ni, iar acum se confecioneaz din oel inoxidabil de calitate superioar.
Clasificare:
uruburi monomaxilare:
a. clasic;
b. tridimensional;
c. de mezializare - distalizare;
d. balama: simetrice i asimetrice;
e. pentru disjunctoare.
uruburi monodentare:
a. clasice;
b. pentru ndreptarea molarilor secunzi nclinai.
uruburi intermaxilare.

uruburile monomaxilare
uruburile clasice sunt alctuite din:
1. Dou semirame, care intr n placa baz i care prezint cte un tunel filetat pe mijloc i cte unul sau
dou tunele netede n care culiseaz tijele de ghidare. Poriunile externe ale semiramelor prezint
diverse denivelri care deservesc ca retenii pentru acrilat. Una din semirame are inscripionat o
sgeat colorat, care indic sensul de activare al urubului.
2. Tija filetat, are la exterior un filet care ptrunde n tunelurile filetate ale celor dou semirame, de o
parte i de alta. Pasul filetului este egal cu pasul de activare al urubului. Tija filetat are n centrul ei
un cilindru cu diametrul mai mare dect cel al tijei. Acesta este nefiletat i are dou tunele
perpendiculare unul pe cellat, astfel nct la suprafaa cilindrului apar patru orificii distanate ntre ele
ele cu 90 de grade. n aceste tunele va ptrunde cheia de activare.
3. Dou tije de ghidare paralele cu tija filetat, dar poate s fie prezent i o singur tij de ghidare n
cazul uruburilor mici. Aceste tije culiseaz prin cele dou tuneluri de la nivelul semiramelor. Ele
transform micarea de rotaie ntr-o micare de translaie.
4. Poriunea de plastic, care umple cele patru orificii ale cilindrului tijei filetate, avnd rolul de
manipulare a urubului i de fixare n momentul confecionrii plcii baz. Astfel, extremitatea lung a
plasticului se ine ntre degete, iar cealalt extremitate, mai scurt, se aplic ntr-un an fcut n
modelul de lucru, n dreptul premolarilor superiori sau a molarilor temporari, unde se fixeaz cu cear.
5. Cheia de activare este o srm rigid cu un diametru uor mai mic dect cel al tunelului de la nivelul
cilindrului tijei filetate.
Cu ajurorul cheiei se face o activare de 90
0
, la o sptmn sau 2. Printr-o activare complet, de
360
0
se obine o distanare de 0,8 - 1 mm ntre cele 2 fragm. de plac. Cel mai frecvent se fac activri de
90
0
/ sapt, adic o distanare de 0,2 - 0,25 mm/ sapt. n urma unor studii s-a demonstrat c acesta este ritmul
optim n care procesele de apoziie i resorbie se afl n echilibrul necesar producerii micrii ortodontice.
Aciunea urubului este n funcie de orientarea lui n placa baz i n funcie de felul n care a fost
secionat placa baz.
Cel mai frecvent uruburile se aplic median, placa baz fiind secionat n plan medio-sagital
astfel nct urubul are aciune de dilatare, adic de mrire transversal a arcadei (Fig. 11-6).

48

Fig. 11-6. Plcue palatinale i plcu lingual secionate sagital cu urub monomaxilar cu aciune
transversal (de dilatare)

Prin aplicarea transversal a urubului, placa baz fiind secionat n trapez, n dreptul feelor
palatinale ale caninilor, se obine o aciune de alungire a arcadei sau mrire sagital a arcadei. Dac
seciunea ar fi realizat mai anterior ar rezulta o vestibulo-versiune a incisivilor (Fig. 11-7).

Fig. 11-7. Plcu palatinal ancorat cu gutiere,
secionat n trapez

Secionarea plcuei n L
Produce efecte variate n funcie de poziionarea urubului, astfel, poziionarea urubului pe latura
lung a L-ului (care este paralel cu linia median), produce un efect de vestibularizare a dinilor laterali
(dinii cuprini n poriunea plcii distal de linia de seciune).
Poziionarea urubului pe latura mic a L-ului, perpendicular pe linia median are efect de
distalizare a dinilor laterali cuprini n poriunea de plcu secionat.
Efectul de distalizare e mai bine exprimat atunci cnd dinii laterali sunt cuprini ntr-o gutier,
care prelungete placa baz a plcuei.
Dac se aplic la nivelul unghiului format de cele 2 laturi ale L-ului, efectul e combinat, adic de
disto-vestibularizare.

Secionarea plcuei n Y
- necesit aplicarea a 2 uruburi i are ca efect mrirea radiar a perimetrului arcadei (efect de expansiune).
Liniile de seciune laterale ale Y- ului sunt poziionate de obicei la niv. 1/2 FPal ale C
2
. Axele
lungi ale celor 2 uruburi tre s fac un unghi de 90. Dac acest unghi e mai mare, efectul predominant e
de dilatare a sectoarelor lat. Dac unghiul este mai mic, efectul e de alungire a arcadei spre ant..
Arcadele pot fi secionate n Y sau T, iar n centru se poate aplica un urub triplu (tridimensional),
urub mai voluminos care are trei semirame i trei cilindri de activare. n urma activarii acestui urub
rezult o expansiune (mrire radiar) a arcadei.
uruburile monomax. se folosesc frecvent i pentru aparatele funcionale (mobile, bimaxilare). n
cazul secionrii sagitale a aparatului, efectele sunt asupra ambelor arcade i n aceste situaii se urmrete,
n general, nu dilatarea arcadelor, efectul fiind pasiv, de adaptare a aparat. la modif. produse prin creterea
ap. dentomax.. Activrile se fac mai rar, n medie o tur, adic de 90 la interval de 3 - 4 spt. (Fig. 11-8).

Fig. 11-8. Aparat
monomaxilar cu urub.
Aparat bimaxilar cu urub.

49

uruburile n V (balama) sunt de dou categorii:
a) cu tija filetat unit cu balamaua;
b) cu tija filetat la distan de balama.
Se secioneaz plcua sagital, efectul fiind de dilatare a arcadei doar n regiunea frontal. Aceste
uruburi sunt folosite cnd arcadele sunt ngustate n form de V.
La uruburile la care tija este unit cu balamaua (Fig. 11-9) se poate ca un bra al balamalei s fie
mai scurt dect cellalt i astfel urubul are efect asimetric de dilatare a arcadei, mai pronunat n zona n
care hemiarcada este mai apropiat de linia medio-sagital, respectiv la niv. braului mai scurt al balamalei.

Fig. 11-9. urub n V aplicat ntr-un aparat monomax.

uruburile n V asimetrice sunt folosite mai ales la pacienii cu despicturi LMP unilat.

uruburi pentru mezializare i distalizare
Cele pentru distalizare sunt uruburi unidirecionale aplicate n plcua secionat n L astfel nct
s produc distalizarea unui grup de dini.
uruburile pentru mezializare sunt uruburi destinate special pentru acest scop, dar frecvent se
folosesc uruburile pentru distalizare pregtite n prealabil de tehnician. urubul se aplic deschis complet
la nivelul plcuei.
Pregtirea urubului const n aplicarea unor butoni acrilici la nivelul urubului nainte de
deschiderea complet a acestuia. Tehnicianul deschide urubul complet astfel nct tijele i fac loc n acest
acrilat, dup care urubul astfel deschis se va ncorpora mpreun cu poriunile acrilice n placa baz.

urubul pentru disjunctor - un urub robust, puternic. Fiecare semiram prezint la extremiti dou tije de
srm care se vor conforma dup forma bolii palatine a pacientului.
Aceste tije metalice se fixeaz prin sudare la nivelul elementelor de fixare a disjunctorului -
inelele care se vor cimenta pe dini (Fig. 11-10, Fig. 11-11, Fig. 11-12).

Fig. 11-10. Poziionarea inelelor pe model. Adaptarea disjunctorului pe model

50

Fig. 11-11. Unirea prin Lipirea cu aliaj de Disjunctorul dup prelucrare srm a inelelor
argint

Fig. 11-12. Disjunctor cu urub n V

Activarea acestui urub trebuie s se fac dinainte-napoi pentru c aceste activri se fac endooral,
cu disjunctorul cimentat. Activarea se face zilnic.

uruburi monodentare sunt speciale, de dimensiuni mici; tija filetat prezint filetul la exterior, iar
n interior are un tunel n care ptrunde un arc spiralat i activarea produce comprimarea acelui arc spiralat,
ceea ce produce deplasarea dentar.
urubul monodentar are rol de a corecta poziia molarului doi permanent lingualizat.
urubul se aplic dup ce plcua e gata confecionat, semirama urubului se introduce i se
fixeaz ntr-un an frezat n poriunea distal a plcuei, iar cealalt extremitate a urubului se aplic direct
pe faa lingual a molarului doi permanent sau a molarului de 12 ani supraecuatorial.

uruburile intermaxilare sunt uruburi care produc propulsia sau retropulsia mandibulei. n acest
scop se confecioneaz dou plcue separat, una palatinal i una lingual, se aplic pe cele dou modele
superior i inferior i astfel se aplic n ocluzor.
Se stabilete poziia n care se va aplica urubul, se frezeaz astfel dou anuri unul n plcua
superioar unde va ptrunde una din semiramele urubului, iar cellalt an va fi frezat n plcua lingual
unde se va fixa cealalt semiram a urubului.

Arcurile
Arcul vestibular - este element de aciune care se aplic la nivelul feelor vestibulare ale dinilor
frontali superiori sau inferiori. Exist 4 variante:
1) Arcuri vestibulare active;
2) Arcuri vestibulare pasive;
3) Arcuri vestibulare funcionale;
4) Arcuri vestibulare pentru pacienii cu despicturi.
Alctuire
1. Curbura principal se confecioneaz dup forma ideal a arcadei (nu urmrete dinii n
malpoziie, altminteri ar menine malpoziia).
2. Buclele de activare;
3. Buclele de retenie la nivelul plcii baz.
51

Arcuri vestibulare active
a) Cu bucle de activare rotunjite n U sau dreptunghiulare;
b) Cu bucle de activare triunghiulare (Fig. 11-13).

Fig. 11-13. Arc vestibular activ cu bucle de activare n U i triunghiular

a) Arc vestibular cu bucle de activare rotunjite n U sau dreptunghiulare:
- se confecioneaz din srm elastic de 0,7 mm;
- se confecioneaz curbura principal dup forma ideal a arcadei;
- se nsemneaz mijlocul curburii principale;
- se aplic pe model cu mijlocul la nivelul liniei medio-sagitale, dup care se va nsemna cu un
marker locul de unde pornesc buclele de activare; acest reper e situat la unirea 1/3 meziale a feei
vestibulare a caninului (stng, respectiv drept) cu cele 2/3 distale ale feei vestibulare ale caninului;
- se ndoaie buclele cu degetele, curbura principal fiind meninut n crampon;
- se conformeaz buclele n form de U (bucla se poate face i cu un clete special care are o falc
concav i una convex) sau dreptunghiulare, n unghiuri ascuite, astfel nct piciorul distal al buclei de
activare s coboare la nivelul feei distale a caninului (drept, respectiv stng);
- piciorul distal al buclei se prelungete, nclecnd arcada prin spaiile dentare dintre canin i
premolar sau molarul prim temporar, pentru a se termina sub form de retenii ondulate n placa baz;
- bucla trebuie s depeasc cu 3 mm coletul C, lungimea ei total fiind de aproximativ 6 mm;
- modul de activare difer la aceste bucle: cele rotunjite se activeaz prin strngere/desfacere a
buclei, iar la cele dreptunghiulare se strng/deschid unghiurile buclei.
Bucla trebuie s fie la 1 mm maxim 2 mm distan de mucoasa gingival i paralel cu aceasta.
Poziionarea vertical a curburii principale tehnicianul poziioneaz curbura principal la
mijlocul nlimii feelor vestibulare ale dinilor frontali, medicul putnd modifica poziia curburii
principale n funcie de obiectivele terapeutice urmrite.

Mod de aciune / efecte
1) Oralizarea dinilor frontali (deplasarea vestibulo-oral)
Acest efect se obine printr-un mecanism de basculare (nclinare) a dintelui; arcul vestibular
acioneaz pe dinte ntr-un punct pe coroana dintelui care se afl la distan de centrul de rezisten al
dintelui. Cu ct arcul vestibular este plasat mai aproape de marginile incizale ale dinilor cu att efectul de
basculare e mai pronunat. Cu ct arcul vestibular e plasat mai nspre colet cu att efectul de nclinare e mai
redus, putndu-se asocia i o deplasare corporal (gresiune) a dintelui.

2) Derotarea dinilor
Pentru obinerea acestei micri e nevoie de un cuplu de fore; arcul vestibular acioneaz pe
muchia dintelui orientat spre vestibular, iar pe muchia opus a dintelui, orientat spre oral, va trebui s
acioneze o alt for dezvoltat de placa baz (conform principiului aciune - reaciune enunat de Newton)
sau dezvoltat de un resort auxiliar plasat oral.
52

3) Ingresiune / egresiune a dinilor frontali
Pentru obinerea acestui efect e obligatoriu ca pe feele vestibulare ale dinilor frontali s se aplice
prin cimentare sau colare - butoni, crlige, brackets-uri direct sau prin intermediul unor inele. n aceste
situaii, cnd se dorete egresiunea dinilor, tehnicianul va confeciona curbura principal n vecintatea
marginii incizale astfel nct la aplicarea aparatului, pacientul i tracioneaz arcul vestibular, aplicndu-l
deasupra elementelor fixate pe incisivi (crlige, butoni etc.).
Dac se dorete ingresiunea, curbura pirncipal va fi poziionat n apropierea coletului de ctre
tehnician, astfel nct n momentul aplicrii aparatului, pacientul i tracioneaz curbura principal
dedesubtul elementelor aplicate pe incisivi.

b) Arc vestibular cu bucle tringhiulare se confecioneaz din srm de 0,7 mm Federhart. Curbura
principal urmrete forma ideal a arcadei, dar se ntinde pn la nivelul feelor distale ale caninilor (Fig.
11-14).

Fig. 11-14. Arc vestibular cu bucle tringhiulare

n dreptul feelor distale ale caninilor ncepe ndoirea buclei triunghiulare, prima ndoire fcndu-
se spre gingival pn la nivelul feei meziale a caninului, n unghi de 45, dup care coboar cellalt picior
al buclei la nivelul feei meziale a caninului, va ncleca arcada ntre canin i incisivul lateral, dup care se
termin cu retenii ondulate n placa baz.
Acest arc poate produce distalizarea caninilor, oralizarea caninilor sau disto-oralizarea acestora.
Un efect asemntor asupra caninilor l-ar putea avea i modificarea buclei de activare a arcului
vestibular sub form de deget de mnu sau sub forma literei T. Arcurile vestibulare cu bucle
modificate permit obinerea de diverse efecte suplimentare (Fig. 11-15).

Fig. 11-15.
Arcul
vestibular cu
bucl finger.
Arcul
vestibular cu
bucl n T

Arcul vestibular pasiv
- nu vine n contact cu dinii frontali superiori, are doar rolul de a inhiba aciunea buzei
superioare, hiperton, asupra grupului frontal.
53

Se aplic de obicei la aparate funcionale. Curbura lui principal poate fi acoperit cu o pelot
acrilic, iar poriunea terminal a buclei de activare nu mai ncalec arcada, ci se termin la nivelul masei
interocluzale acrilice.
Se confecioneaz din srm de 0,8 mm.

Arcul vestibular funcional

Retenia lui se gsete n placa baz aplicat pe o arcad, iar curbura principal i buclele de
activare sunt plasate la nivelul arcadei opuse. Efectul principal al acestui arc este de propulsie sau
retropulsie a mand.. Efectul de retropulsie a mandibulei este necesar n anomaliile de clasa a III-a Angle
sau S. progenic, iar n acest caz reteniile arcului vestibular se gsesc la nivelul plcii palatinale, curbura
principal i buclele de activare fiind plasate la niv. grupului frontal inf., fr a exercita presiuni asupra
dinilor frontali inferiori (cnd I inf. sunt vestibularizai se accept exercitarea de fore asupra acestora).
Cnd se dorete propulsia mandibulei, reteniile arcului vestibular sunt cuprinse ntr-o plac
lingual, iar curbura principal mpreun cu buclele de activare sunt plasate n contact cu grupul frontal
superior, care de obicei este n protruzie.
Placa acioneaz avnd efect combinat - de retrudare a frontalilor superiori i de stimulare a
propulsiei mandibulare.
Aceste arcuri funcionale se confecioneaz cu modelele montate n ocluzor i orientate n funcie
de ocluzia de construcie nregistrat de medic n cabinet.
Arcul vestibular pentru pacienii cu despicturi labio-maxilo-palatine prezint nite poriuni
ondulate la nivelul curburii principale peste care se aplic o pelot acrilic.
Are rol de conformator pentru cicatrizarea buzei superioare dup plastiile chirurgicale de buz i
n acelai timp elibereaz arcada superioar de sub efectul inhibant exercitat de buz, permind astfel
dezvoltarea nestingherit a arcadei superioare.

Resorturile auxiliare
Resorturile auxiliare (R.A.) sunt elemente active.
Se confecioneaz din srm 0,5 - 0,6 mm Federhart.
Au rolul de a corecta diferite malpoziii dentare.
R.A. dup modul de aciune sunt de dou tipuri:
- cu aciune oro-vestibular
- cu aciune mezio-distal.
Caracterstcile resorturilor auxiliare:
- se pot aplica att pe feele orale ale dinilor frontali ct i pe feele orale ale dinilor laterali;
- pentru ca acestea s acioneze corect, trebuie s se aplice perpendicular pe FOrale ale dinilor;
- cuprind de regul 1 - 2 dini, mai rar 3 - 4 dini.

R.A. - cu aciune oro-vestibular
- sunt aplicate la nivelul plcii baz napoia arcadei dentare;
- pot avea diverse forme:

R.A. "n S" - este cel mai frecvent utilizat (Fig. 11-16);
poriunea activ are forma literei S cu dou bucle care se continu cu retenia nglobat n
placa baz;
poriunea deschis a S-ului se aplic la nivelul poriunii celei mai malpoziionate a dintelui;
are aciune oro-vestibular, dar n acelai timp, n cuplu de fore cu arcul vestibular, poate
aciona pentru derotarea dintelui.

54

R.A. n "semi S" - este mai rigid dect R.A. n S;
- se termin prin dou retenii n plac.
Fig. 11-16. Resort
auxiliar "n S"

R.A. n " 8 " - are forma a dou arcuri n S suprapuse (Fig. 11-17);
- este mai rigid;
- se aplic doar pentru efectul de vestibularizare a dinilor.

Fig. 11-17. Resort
auxiliar "n 8"

R.A. n "U ntors" are dou retenii n plac, este i mai rigid aplicndu-se doar pe feele orale ale C.

Arcurile n S acionez pe 1 - 2 dini. Arcurile n 8, semi S, n U ntors acioneaz pe un singur
dinte. Pentru a fi active este necesar s nu fie deformate prin aciunea arcadei antagoniste. n acest scop,
pentru a evita deformarea, se poate prelungi placa baz peste aceste resorturi.
Dezavantaje - se nfund n mucoas, activarea fiind mai dificil;
- se confecioneaz n contact intim cu modelul de studiu, doar poriunea lor
terminal (retenia) se fixeaz cu cear la 1 mm distan de modelul de lucru.

Arcul n ciuperc
1. se aplic pe minimum 2 dini i pe maxim 4 dini;
2. este format din dou S-uri suprapuse, mai mari (Fig. 11-18);
3. dac placa baz este despicat pe mijloc, este mai indicat aplicarea unui arc n ciuperc
ntrerupt;
4. are dou bucle de activare i reteniile n plac.
Se pot aduga bucle suplimentare de activare (i mrim astfel posibilitatea de activare,
flexibilitatea, elasticitatea).
55

Fig. 11-18. Arcul n ciuperc

R.A. cu aciune mezio-distal
R.A. n V se aplic intim pe faa proximal a dintelui;
- vine n contact cu muchiile vestibular i oral a feei proximale;
- se continu cu o bucl de activare i apoi retenia;
- n funcie de faa dintelui pe care se aplic, mezial sau distal i de activarea lui care
poate fi mai accentuat la nivelul vrfului V-ului sau a poriunii mai deschise a V-ului, putem obine
mezializarea sau distalizarea, ct i redresarea axului dintelui respectiv.

R.A. n diapazon - vine n contact cu faa mezial sau distal a dintelui pe care se aplic n
funcie de aciunea care se urmrete - mezializare sau distalizare (Fig. 11-19).

Fig. 11-19. Resort
auxiliar n diapazon

- este un resort simplu liniar, cu o bucl de activare; se termin printr-o retenie n placa baz;
- poriunea terminal este ncurbat pentru a nu leza mucoasa;
- n funcie de activarea buclei poate determina mezializri sau distalizri, att pe dinii frontali
ct i pe cei laterali.

R.A. n ac de siguran
utilizat pentru corectarea poziiei caninului ectopic (aflat n mezio- vestibulo- infra- gresiune);
poriunea activ a arcului este ncurbat deasupra convexitii maxime a FV a C ectopic
cuprinznd i FM a C, aceast poriune activ se continu orizontal, paralel cu mucoasa gingival, dup
care face un helix i se termin de obicei n poriunea vestibular a unei gutiere laterale (Fig. 11-120).

Fig. 11-20. Resort auxiliar n
ac de siguran

56

se activeaz prin strngerea sau destrngerea buclei helixului;
are aciune de disto-palatinizare, de stimulare a egresiunii i de derotare a caninului.

Placa baz
are rol de a solidariza toate elem
2
aparatului ortodontic, respectiv elem
2
de retenie i elem
2
active.
Poate s fie palatinal sau lingual.
Poate s fie confecionat din acrilat auto-, baro-, termo-, sau fotopolimerizabil.
Exist o palet variat de culori astfel nct s fie agreat de pacieni, iar n baza plcii pot fi incluse
modele, abibilduri, sclipici etc.
Trebuie s se extind la nivelul tuturor suprafeelor orale ale dinilor prezeni pe arcad. De asemenea,
trebuie s vin n contact cu faa oral la unirea treimii mijlocii ce cea ocluzal, iar n zona frontal
poate ajunge chiar pn la nivelul marginii incizale, n funcie de obiectivele terapeutice.
Se rscroiete la nivelul coletelor dentare. Placa superioar se rscroiete n plan sagital pn la nivelul
unei linii tangent la feele meziale ale molarului de ase ani.
Placa lingual trebuie s se extind pn la nivelul inseriei planeului oral, fr a deranja planeul.
Ele pot fi secionate n diverse variante, n funcie de anomaliile prezente la pacieni, astfel: - sagital, n
Y , n trapez, n T, asimetric n L etc.

Mod de aciune:
Modul de aciune este n funcie de contactul pe care l are cu FOr ale dinilor i de modul n care
este secionat plcua.
Dac vine n contact strns cu dinii va rezulta o vestibularizare a dinilor.
Dac placa este secionat sagital rezult o dilatare a arcadei, dac este n Y rezult o
expansiune, o mrire radiar, dac este n trapez, seciunea se realizeaz la nivelul feelor palatinale ale
caninilor i produce alungirea arcadei n plan sagital.
n cazul n care placa este secionat asimetric va rezulta dilatarea mai accentuat a hemiarcadei
care este mai aproape de linia de seciune a plcii.
Dac secionarea este n L, modul de aciune al plcii va fi n funcie de locul n care va fi plasat
urubul. Astfel dac urubul este plasat pe latura lung a L-ului va rezulta o vestibularizare a dinilor, iar
dac urubul este plasat pe latura scurt, va rezulta o distalizare a grupului de dini.

Mod de realizare
- Modelul de lucru se pregtete adecvat, acesta trebuie s fie umed. Se menine n ap / sulfat de Ca timp
de 30 min., iar pe model se confecioneaz plcuele. n acest mod se evit apariia de bule la niv. plcii.
Se pregtesc toate elementele de retenie i elementele active necesare, dup care se poziioneaz
i se fixeaz corect pe model, iar apoi se aplic acrilatul prin diverse tehnici:
1. Tehnica spray sau tehnica pulbere-lichid.
2. Tehnica past.
Tehnica pulbere-lichid (tehnica spray)
Se presar un strat de pulbere peste care se aplic lichid pn la saturarea pulberii, se presar nc
un strat de pulbere i un strat de lichid i se continu n acest fel pn la obinerea grosimii dorite. Fiecare
strat de pulbere trebuie s fie bine saturat cu lichid (Fig. 11-21).
57

Fig. 11-21. Faze de lucru in tehnica spray: stoparea acrilatului

Pe urm se baropolimerizeaz la 40 grade C i 2,5 atmosfere, timp de 20-30 de minute.
Avantajul metode e c acrilatul ptrunde sub toate elementele plcuei, pe care le ncorporeaz.

Tehnica past
Se prepar ntr-un godeu o cant. de pulbere cu lichid, se las timp de 3 min. pn cnd acrilatul se
trage n fire, dup care se aplic la nivelul palatului, unde se uniformizeaz. Apoi acrilatul se va
baropolimeriza.
Unii autori prefer s combine tehnica spray cu tehnica past, deoarece prima are avantajul c
permite ptrunderea acrilatului profund sub elementele plcuei.
Acrilatul autopolimerizabil are o transparen sczut i nu este att de rezistent.
Acrilatul termopolimerizabil ofer o calitate superioar plcuei, ns presupune o tehnic
laborioas, deoarece necesit confecionarea unei machete din cear, a plcii baz, care se va ambala i din
care va rezulta tiparul. Acest tipar se va umple cu acrilat, dup care se va termopolimeriza.
Placa baz se va lustrui n poriunea superioar i pe margini, dup care se va seciona cu discul,
cu freze cilindrice sau cu fierstrul (Fig. 11-22).

Fig. 11-22. Etape n realizarea aparatelor ortodontice biomecanice

Elemente pasive i funcionale care se pot aplica plcilor ortodontice

Platoul retro-incisiv
Este o ngroare a poriunii acrilice a plcii baz n regiunea anterioar a plcii, napoia I sup.
Exist dou posibiliti de realizare, n funcie de scopul urmrit:
1. - platou retro-incisiv drept
permite egresiunea dinilor lat. deoarece contactul este doar ntre marg. incizal a I inf. i platoul
retro-incizal;
poate avea i un efect de uoar ingresiune asupra frontalilor inferiori;
se aplic n caz de supraacoperire frontal mare a pacientului, asociat cu un etaj facial inf.
micorat.
2. - platou retro-incisiv nclinat - produce mezializarea mandibulei, cu meniunea c are i un efect
secundar de vestibularizare a incisivilor inferiori (Fig. 11-23).

Fig. 11-23. Platou retroincisiv nclinat

58

Gutiere laterale sub forma masei interocluzale
- necesit ancorarea plcuei cu croete peste aceste croete prelungindu-se placa baz pe FOr i
pe FO ale dinilor laterali.
- au doar rolul de dezorientare a ocluziei.

Scutul lingual
este un element pasiv, care se aplic tot la nivelul plcii baz, retroincisiv, la pacienii cu ocluzie
deschis frontal, unde persist deglutiia infantil (obicei de nterpunere a limbii ntre arcade).
acest elem. se poate face sub forma unui grilaj de srm de 0,8-0,9 mm, dar poate fi i din acrilat.
se confecioneaz retroincisiv.
se marcheaz, la nivelul plcii superioare, locul unde se proiecteaz marginile incizale ale
incisivilor inferiori i platoul se realizeaz n spatele acestei zone.
se introduce n placa baz, n final, dup confecionarea acesteia.
modelul se fixeaz n ocluzor, se frezeaz un an la nivelul plcii baz, unde se fixeaz, cu acrilat
acest scut lingual.
acolo unde plcile sunt secionate, scutul se realizeaz din dou buci.
extindere: are - o dimensiune orizontal, care trebuie s se ntind de la un capt pn la cellalt
capt al spaiului de inocluzie vertical din zona frontal. Acesta trebuie s se extind de o parte i
de alta, pn la nivelul unde dinii vin n contact.
- o dimensiune vertical trebuie s se extind cu 1-2 mm sub coletul I inf. cnd
pacientul este n IM, fr a deranja mucoasa.

Ortodontie II

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ortodontie II

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

You might also like