Proiectarea ergonomic a mobilierului

Cteva din cerintele la care trebuie s rspund un loc de munc organizat pe

baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relatiei "om-mijloc de
munc-mediu" se refer la mobilier:
- amplasarea si combinarea adecvat a mobilierului, din punct de vedere functional si
estetic;
- mobilierul s fie simplu, s asigure pozitia corect a prtilor corpului n timpul
executrii operatiilor si s corespund cerintelor ergonomice si estetice
!obilierul de birou a fcut obiectul unor norme si recomandri precise care le
stabilesc dimensiunile, capacitatea de stocare, spatiul necesar pentru utilizare; acestui
mobilier i se asociaz ec"ipamentele si materialele utilizate n mod curent sau cu
intermitente n serviciile si n posturile de lucru
#legerea cu grij a mobilierului de birou poate avea o contributie important
asupra moralului personalului si de asemenea poate fi o cale de crestere a eficientei n
munc !obilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra snttii si strii
fizice a personalului, care n final se poate transpune ntr-un nivel ridicat de absenteism
si ntr-un randament redus !obilierul unui birou modern dotat cu aparatur electronic
$computere, terminale, imprimante, ec"ipamente pentru microfilme% trebuie s fie
proiectat astfel nct s satisfac toate necesittile personalului care lucreaz cu aceste
ec"ipamente &e asemenea, este necesar s existe cabluri suficient de lungi care s fie
asezate astfel nct s fie ct mai putin vizibile Cablurile pot fi ncorporate n birouri
astfel nct computerele, telefoanele sau sursele de lumin s poat fi pozitionate n
locuri corespunztoare, n felul acesta securitatea n lucru creste si se creeaz economii
importante de cablu
'n opinia multor specialisti, cea mai important pies de mobilier n birouri este
scaunul
&esi pentru multi poate s par o problem lipsit de important, c"iar "ilar,
alegerea scaunului pentru locul de munc a devenit n ultimul timp un subiect mult
discutat si studiat de specialistii n ergonomie
#justabilitatea este cea mai important trstur de calitate a scaunelor de birou
(entru alegerea scaunului perfect este necesar consultarea unor standarde realizate de
firme specializate &e exemplu, n )tatele *nite, #merican +ational )tandards ,nstitute-
-uman .actors and /rgonomics )ociet0 $#+),--./)%, un grup independent,
analizeaz si produce astfel de standarde #ceast institutie recomand pentru scaunele
de birou urmtoarele caracteristici:
- s permit lucrtorilor s stea cu bratele drepte de la umr si cu coatele ndoite;
- s permit lucrtorilor s stea pe scaun cu genunc"ii ndoiti si cu picioarele sprijinite
pe podea sau pe un suport;
- s dispun de un sptar care s pstreze pozitia dreapt a spatelui;
- s permit utilizatorilor s se odi"neasc confortabil cu picioarele sprijinite de podea,
cu coapsele complet asezate pe platform, care trebuie s fie aproximativ paralel cu
podeaua;
- spatele trebuie s fie sprijinit de un sptar confortabil iar ung"iul format de coapse si
de spate s fie ntre 12 de grade si 324 grade;
- s permit o usoar nclinare n spate, dar nu prea usoar;
- s permit sc"imbri frecvente ale pozitiei
5ritis" )tandard ofer urmtoarele dimensiuni pentru scaunele ajustabile ale
dactilografelor si operatorilor pe calculator:
- 'nltimea scaunului de la pmnt 616,7-814,6 mm
- 9timea scaunului s nu fie mai mic de 662,: mm
- 9rgimea scaunului 82;,3 si 863,< mm
- 'nltimea sptarului de la nivelul platformei ntre :26,: mm si 623,< mm
- #dncimea sptarului ntre 3:7mm si 34:,8 mm
- 9rgimea sptarului - nu mai mare de 628,< mm
=oate acestea pot fi sintetizate n trei standarde structurale:
3 *n scaun trebuie s permit miscrile naturale ale corpului
: *n scaun trebuie s fie neutru din punct de vedere topografic
6 *n scaun ar trebui s se potriveasc utilizatorului "ca o mnus"
9a fel de important n munca de birou este ajustarea meselor de lucru 'nltimea
planului de lucru trebuie dimensionat n functie de distanta optim de vedere pentru
mentinerea corpului n pozitie natural, precum si n functie de mrimea efortului
solicitat de brate 'n tabelul urmtor prezentm nltimea minim si maxim a suprafetei
de lucru, n pozitia seznd, pentru diferite activitti
(entru a putea respecta aceste dimensiuni, mesele de lucru trebuie s dispun de
un mecanism care permite ajustarea nltimii pn la nivelul corespunztor
'n prezent firmele specializate n producerea mobilierului de birou pun tot mai
mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor
Proiectarea si mbunttirea factorilor de ambiant fizic
#mbianta fizic reprezint o component important a procesului de proiectare
ergonomic a locului de munc /timologic notiunea de ambiant se refer la mediul
material si social n care o persoan sau o colectivitate si desfsoar activitatea
'n birouri proiectarea factorilor de ambiant trebuie s aib n vedere:
caracteristicile generale ale muncii, continutul specific al muncii, solicitrile impuse n
procesul muncii, factorii psi"o-sociali &e asemenea, importante sunt si posibilittile
materiale, te"nico-economice ale acestor structuri
(rincipalii factori de ambiant fizic sunt: iluminatul, microclimatul $temperatura,
umiditatea, viteza aerului, puritatea aerului%, coloritul si zgomotul
Iluminatul este unul dintre factorii care exercit o influent important asupra
productivittii angajatilor si asupra gradului lor de oboseal > iluminare defectuoas
poate cauza disconfort vizual si o pozitie nenatural a corpului, fiind deci o piedic n
calea performantei
Cercetrile arat c <2? pn la <4? din cantitatea de informatie pe care o
asimilm parvine pe cale vizual, de aceea confortul vizual este esential &ar modul de
iluminare nu afecteaz numai confortul vizual ci si pe cel fizic
,luminatul la locul de munc poate fi mprtit n 8 categorii:
3 ,luminarea ambiental este dat de obicei de o surs de lumin montat n tavan $tub
fluorescent% *neori este singura surs de lumin la locul de munc
: ,luminarea cu ajutorul lmpilor de birou &esi ofer confortul individual, acest tip de
iluminare este absent n cele mai multe locuri de munc
6 ,luminarea directionat este de obicei asigurat de surse de lumin orientate n jos,
sau de lumini "de urmrire" /ste folosit pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru
cresterea nivelului de intensitate
8 ,luminarea natural provine prin geamuri, usi sau pereti de sticl #re un efect pozitiv
asupra omului, dar nu este disponibil permanent
@alorile minime ale nivelurilor de iluminare n cazul iluminatului artificial si
natural n functie de gradul de precizie al lucrrii se prezint dup cum urmeaz:
$A *n bec de 74 B C 422 lx %
C"eia unei bune iluminri este ec"ilibrul #stfel, se poate spune c o iluminare
este eficient atunci cnd lucrtorul beneficiaz de un confort vizual si de vizibilitate
ntr-o camer ec"ilibrat din punct de vedere al luminozittii
Contrastele ntre iluminatul locului de munc si imediata apropiere a acestuia
trebuie s fie suficient de mari astfel nct s-i permit lucrtorului s vad biroul foarte
clar > regul general este aceea c biroul trebuie s fie luminat de 6 ori mai puternic
dect imediata apropiere, de 4 ori mai puternic dect spatiul general de lucru si de 32 ori
mai puternic dect vecintatea cea mai ndeprtat
(robleme intervin cnd oc"ii lucrtorului sunt fortati s se adapteze unor
contraste puternice sau unor sc"imbri repetate ale intensittii &ac lucrtorul este
nevoit s perceap un contrast prea mare ori de cte ori si ridic oc"ii de la birou,
atunci oc"ii obosesc *n exemplu de acest fel este amplasarea calculatorului n fata
ferestrei pentru a vedea privelistea de afar 9umina de afar, mai puternic de obicei
dect cea din birou, determin dificultti n vizualizarea caracterelor pe ecran, iar oc"ii
vor fi nevoiti s se concentreze ori de cte ori lucrtorul i ridic de la calculator si
priveste afar
Cteva solutii pentru a obtine un ec"ilibru al iluminrii pot fi:
- evitarea concentratiilor mari de lumin si a umbrelor;
- pstrarea nivelurilor de iluminare ambiental sczut si ec"ilibrat la acelasi nivel
)tandardele de iluminare pentru birou sunt de <22-3222 lucsi, iar n birourile n care se
lucreaz pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie s depseasc 822-422 lucsi;
- asigurarea fiecrui birou cu cte o lamp care s aib un scut directional de lumin, cu
brat flexibil, posibilitate de nltare si de reglare a intensittii;
- o distributie simetric sau asimetric a luminii !unca de proiectare necesit o
iluminare simetric, pentru lucrul pe calculator este necesar o lumin asimetric
!ulti factori de iluminare care contribuie la un mai bun confort si o mai bun
productivitate tind s fie individualizati, spre exemplu n functie de vrst )tudiile arat
c un lucrtor de 42 de ani are nevoie de o lumin de 32 ori mai puternic dect unul de
:2 de ani pentru a avea confort si o bun vizibilitate
Controlul luminii este un factor important n iluminarea modern a locului de
munc !etodele de control includ:
Pozitionarea 9ocul de munc trebuie astfel pozitionat nct linia vizual s fie paralel
cu lumina si cu ferestrele 9umina care cade ntr-un ung"i corespunztor pe suprafata de
lucru previne reflexia care poate ntuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal
Comutatorul &iferitele tipuri de comutatoare permit lucrtorilor s aprind pe rnd cte
o serie de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumin ambiental
Jaluzelele (ermit controlul luminii naturale pe parcursul ntregii zile
> alt problem a iluminatului o reprezint ntretinerea > bun ntretinere a
elementelor componente ale lmpilor include o sc"imbare regulat la :D6 din viat a
acestora, controale atunci cnd ncep s dea mai putin lumin si curtirea regulat >
nou generatie de startere electro-magnetice si de tuburi fluorescente cu eficient si cu
viat mrite sunt din ce n ce mai folosite, reducnd foarte mult aceste probleme de
ntretinere
>ptiunile de convertire a sistemelor deja existente n unele eficiente includ:
- sc"imbarea tuburilor fluorescente actuale cu unele economice;
- ac"izitionarea unor tuburi fluorescente cu startere electro-magnetice, care pot reduce
consumul de energie cu pn la 82?;
- instalarea unor foite de aluminiu reflectorizante n interiorul lmpilor pentru a
mbuntti nivelul de lumin
Cromatica $coloritul% constituie un alt factor de ambiant fizic ce influenteaz
productivitatea muncii si care are un rol important asupra capacittii vizuale, n
asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit .olosirea culorilor n munca de
birou se bazeaz pe efectele fiziologice si psi"ologice ale culorilor asupra omului
#stfel:
Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimuleaz circulatia sngelui si
pofta de mncare, vasele limfatice si metabolismul Eosul accelereaz ritmul cardiac si
respiratia, combate frigul, d impresia de mrire a spatiului, d rezistent la efort psi"ic
si fizic, creeaz o ambiant vesel si optimist &ar privitul intens si timp ndelungat a
acestei culori determin oboseala care se va resimti la nivelul ntregului organism Eosul
ajut n urmtoarele afectiuni: rceli, stri subfebrile, dureri reumatice provocate de frig
si de oboseal, eczeme, =5C, depresie nervoas, paralizie, astenie fizic
Verdele este calmant si d senzatia de odi"n /ste culoarea naturii si a sperantei
&ilat vasele de capacitate mic, scade tensiunea arterial, ec"ilibreaz 9umina verde
favorizeaz sugestia si autosugestia, dar oboseste dac nuantele sunt prea ntunecate
Oranjul tonific aparatul respirator, combate strile de anxietate, stimuleaz
atentia, fixeaz calciul n oase, este afrodiziac &e asemenea, este tonifiant pentru ficat
si pentru functiile de nutritie >ranjul este indicat n bronsite cronice, sclerodermii,
enfizem pulmonar, astm bronsic, rinite cronice, litiaz biliar, boli de rinic"i >ranjul nu
are contraindicatii
Albastrul are ca efect scderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaz
respiratia si reduce frecventa pulsului Ca efecte psi"ologice, este o culoare foarte rece,
odi"nitoare si linistitoare care ndeamn la calm si la reverie, la predispozitie spre
concentrare si spre liniste interioar 'n exces, albastrul poate duce la depresie #lbastrul
confer seriozitate, tendinta spre evocare, spatialitate, ngduint, pace interioar,
nostalgie
Violetul este culoarea regal prin excelent Eecunoscut ca sedativ, violetul
stimuleaz producerea globulelor albe, creste tensiunea arterial si frecventa ritmului
cardiac
Culorile birourilor ergonomice se aleg si n functie de coeficientul de reflexie
#stfel se recomand vopsirea plafoanelor n culori cu coeficient de reflexie ridicat, ns
mat, pentru a mpiedica strlucirea (ardoseala s aib un coeficient de reflexie de 34-
62? (entru mobilier se recomand culori desc"ise, avnd un coeficient de reflexie de
62? pn la 42? (entru masini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori
neutre $gri, bej%
Zgomotul +ivelul general al zgomotelor trebuie s se nscrie n limite
corespunztoare specificului muncii de birou, al crui continut implic un anumit grad
de solicitare psi"ic si nervoas $tabelul 4%
9imitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:
- 72 db n secretariate si n centre de calcul ;
- 42-;2 db n servicii financiar-contabile si n celelalte birouri cu lucrri repetitive care
necesit o anumit concentrare
(entru evitarea efectelor determinate de intensittile mari ale zgomotului, n
special cele neuro-psi"ice $tulburri de atentie, sustragere, ncordare, oboseal% sunt
necesare msuri de prevenire precum:
- solutii silentioase pentru te"nologia de birou;
- dimensionarea corespunztoare a ncperilor;
- dispersarea si dispunerea rational a ec"ipamentelor;
- pereti, plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante;
- sli pentru recreere n timpul pauzelor;
- control >E9 periodic
Microclimatul #cesta se refer la starea fizic a aerului la locul de munc, ce se
caracterizeaz prin temperatur, umiditate, curenti de aer si radiatiile termice ale
corpurilor nclzite
*n microclimat necorespunztor poate reduce capacitatea de munc a
executantului, poate spori riscul de mbolnviri si implicit reduce productivitatea
muncii =emperatura optim n ncperile birourilor stimuleaz lucrul, creste eficienta
)enzatia de bun stare fiziologic apare atunci cnd diferenta dintre temperatura aerului
si cea a suprafetei ncperii nu depseste :-6FC
=emperatura aerului recomandat pentru munca intelectual n pozitia seznd este
de :3-:6FC, iar pentru munca usoar n pozitia seznd este de 31FC &e asemenea,
specialistii cer, n general, ca diferenta ntre temperatura exterioar si cea interioar n
timpul sezonului cald s nu depseasc 8FC
'n stabilirea temperaturii optime trebuie s se ia n calcul si miscarea si umiditatea
aerului !iscarea aerului trebuie s fie mai mic de 2,: mDs; n cazul lucrrilor deosebit
de delicate care cer o imobilitate prelungit a corpului, nu trebuie s depseasc 2,3 mDs
,giena modern recomand ca n ncperile nclzite umiditatea relativ a aerului s fie
cuprins ntre 42 si 72? &e asemenea, cercetrile efectuate demonstreaz c pentru o
relatie optim ntre umiditatea relativ si temperatura aerului, acesti indicatori trebuie s
aib urmtoarele perec"i de valori:
&ac aceste proportii nu se pstreaz apar efecte negative asupra aparatului
respirator
Organizarea ergonomic a muncii folosind calculatorul
&esi computerul ne mbuntteste viata, acest avantaj nu ne scuteste de anumite
riscuri privind sntatea )tudiile fcute au artat c tipul muncii si numrul de ore pe zi
de utilizare a terminalului video sunt factori importanti n determinarea nivelului
problemelor cauzate de aceast activitate (roblemele oc"ilor sunt cele mai obisnuite
pentru utilizatorii calculatoarelor &in nefericire nu exist prea multe informatii legate
de computer si stresul vizual 9ipsesc, de asemenea, sursele de informatii pentru
publicul larg n legtur cu aceast problem
(este 42? dintre utilizatorii de calculator prezint dificultti cu focalizarea
privirii asupra obiectelor mai ndeprtate si tulburri ale imaginii dincolo de planul
apropiat, dup folosirea ndelungat a displa0ului
'n afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: ncordare si
durere n ceaf si umeri; dureri de spate; oboseal excesiv; iritabilitate excesiv; dureri
n brate, nc"eieturi si umeri; nervozitate crescut; eficient vizual sczut si erori mai
frecvente >peratorii n special dau dovad de o scdere general a productivittii,
inclusiv erori frecvente si vitez redus n timpul desfsurrii activittii
Simptomele stresului vizual
,mportanta computerelor n societatea modern este de necontestat &e aceea este
necesar s se gseasc modalittile prin care s se fac fat efectelor pe care le are
folosirea lor ndelungat asupra snttii operatorilor
(roblema cea mai frecvent o constituie disconfortul vizual #cesta poate duce la
scderea productivittii muncii, poate afecta concentrarea si capacitatea de a ntelege
ceea ce trebuie nvtat >rganismul uman are tendinta de a se adapta la stres, de multe
ori fiind niste adaptri defectuoase
)imptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiunea la nivelul oc"ilor;
- dureri de cap;
- dificultti de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificri n perceptia culorilor
)imptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul musc"ilor si oaselor $gt, umeri, spate, nc"eietura minii%;
- oboseal fizic excesiv;
- eficient vizual sczut n desfsurarea activittii
Tensiunea (ncordarea la nivelul ochilor) si probleme de vedere nrudite
!ulti dintre cei ce folosesc computerul peste : ore pe zi se plng de probleme cu
vederea
,at ce rezultate s-au obtinut comparnd problemele de vedere ale utilizatorilor si
non-utilizatorilor de terminale video
*n studiu efectuat asupra functionarilor a demonstrat o corelatie clar ntre
numrul orelor petrecute n fata calculatorului si numrul simptomelor de stres aprute
Probleme de ocalizare
Cercetrile asupra capacittii de focalizare a oc"ilor au dus la descoperirea
fenomenului numit "9#G" $rmnere n urm% ,at o definitie simplist a acestui
termen: "9#G" reprezint "diferenta ntre distanta la care se afl obiectul privit si
distanta normal, natural de focalizare a privitorului"
*n alt concept, nrudit cu acesta, este E(# "punctul de relaxare si acomodare",
reprezentnd "punctul n care si focalizeaz privirea o persoan atunci cnd priveste
ntr-un cmp vizual gol, lipsit de elemente care s concentreze atentia" #cest punct de
relaxare variaz de la un individ la altul E(# reprezint un indice al oboselii vederii
Gerald !urc" este cercettor n domeniul ergonomiei /l a msurat distanta
focal a oc"ilor ce urmresc ecranul displa0ului cu ajutorul laserului #stfel, a
descoperit c oc"iul nu se poate focaliza asupra informatiilor de pe ecranul displa0ului
cu aceeasi precizie cu care se focalizeaz asupra unei pagini tiprite &ac terminalul
video este folosit mai mult timp punctul de focalizare al oc"iului trece dincolo de ecran
si se apropie de punctul de relaxare, ceea ce n timp duce la degradarea imaginii
percepute pe ecran &e aceea sunt necesare msuri corective $oc"elari special prescrisi
pentru terminalul video siDsau formarea, antrenarea vizual%
&atorit sc"imbrii focalizrii ntre ecran, materialele cu care se lucreaz si
mediul nconjurtor se produce adaptarea incorect a vzului cu consecinte asupra
vitezei si a capacittii de ntelegere n timpul lucrului cu terminalul video
!iopia
!iopia ar putea fi cauzat de conditii improprii de desfsurare a activittii
$lumin insuficient, pozitie incorect, cititul la distante prea mici ce determin aparitia
stresului% sau este o mostenire genetic #ceste dou variante sunt acum n discutia
specialistilor 'n era computerelor miopia ar putea constitui o form de adaptare a
sistemului vizual la vederea de aproape )-au fcut studii asupra studentilor care au
demonstrat c miopia lor a crescut pe parcursul anului scolar si a sczut pe perioada
verii
!iopia poate fi evitat printr-o igien corespunztoare a vederii
"chimb#ri n perceptia culorilor
#cestea sunt determinate de urmrirea ecranului n mod constant pentru perioade
lungi de timp, alternnd cu mutarea privirii asupra fundalului (rivitorul poate percepe
culori opuse sau complementare celor care alctuiesc fondul imaginilor de pe ecran
$urmrirea constant a unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la sc"imbarea
focalizrii privirii% #cest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos si dispare
dup putin timp
$ublarea ima%inii
&isplopia $vederea dubl% se datoreaz unei scderi a capacittii de coordonare a
oc"ilor /ste o afectiune temporar, totusi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a
ndeprta posibilitatea existentei unei disfunctionalitti neurologice serioase "indromul
&ochilor uscati&
#pare la puttorii lentilelor de contact >ptometristii sugereaz umezirea
frecvent a oc"ilor
Vederea si pozitia de lucru
&e foarte multe ori stresul vizual este legat de problemele de pozitie: dureri de
cap, de umeri, dureri ale nc"eieturilor minii sau ale spatelui
&esignul computerului nu ne permite s vedem n acelasi timp tastatura si
imaginea pe ecran &atorit proastei legturi dintre activittile vizuale si cele motoare,
oc"ii sunt supusi stresului care, la rndul lui, duce la probleme de pozitie
Tipul activit#tii
)tresul resimtit la locul de munc depinde de tipul activittii si de natura
individului *nele activitti sunt mai stresante dect altele &ifer ns reactia fiecrui
individ la acesta
)tresul vizual duce la modificri ale ritmului cardiac, ale respiratiei si la alte
simptome de stres /xpunerea excesiv la factori de stres poate avea ca rezultat aparitia
unor probleme mentale sau sociale grave $anxietate, deprimare, oboseal, iritabilitate,
productivitate sczut si cresterea absenteismului%
*nele activitti repetitive, izolate social conduc la un nivel ridicat al stresului
$controlorii de trafic aerian sau operatorii de introducerea datelor% !ult mai usoare din
punct de vedere al stresului sunt activittile la care desfsurarea programului si
stabilirea termenelor rmn la latitudinea individului 'n consecint, munca specialistilor
si a celor din posturi de conducere au cel mai mic nivel de stres legat de utilizarea
terminalului video
(e lng organizarea activittii sunt si conditii fizice sau de mediu specifice
fiecrui loc de munc ce pot influenta nivelul de stres: iluminare insuficient, zgomote
peste nivelul admis, calitatea necorespunztoare a aerului, spatiul inadecvat de
desfsurare a activittii si designul incorect al mobilierului si statiilor de lucru
(ot s apar reactii adverse la stresul determinat de folosirea computerului:
evitarea activittilor specifice, disconfort sau adaptri gresite ale vederii
=abelul de mai jos prezint informatii privind legtura dintre sarcinile de serviciu
pentru folosirea terminalelor video si diversi factori ce pot cauza stresul &atele arat c
activittile difer foarte mult din punct de vedere al interactiunii om-computer
!ediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar
fi :
- iluminatul;
- pozitia utilizatorului;
- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului
(e lng acestia exist si aspecte adiacente ale activittii care pot contribui la
stresul vizual:
- specificul muncii desfsurate;
- planificarea si organizarea acesteia;
- profilul fiziologic si psi"ologic al utilizatorului;
- eficienta vizual a operatorului;
- caracteristicile statiei de lucru
#fectiunile vizuale ale lucrtorilor pot fi depistate si tratate n urma examenelor
oftalmologice (e lng grija pentru protejarea oc"ilor, de mare important n asigurarea
conditiilor optime de lucru ale operatorilor este mbunttirea aspectului ergonomic
)tudiile au estimat c numai 4-32? din toti utilizatorii de terminale video lucreaz n
conditii perfect corespunztoare din punct de vedere ergonomic
Msuri pentru diminuarea stresului vizual
$ispla'uri plate bidimensionale
'n activitatea de procesare de text pagina tiprit este nlocuit cu caracterele
luminoase de pe ecran (entru a citi pagina tiprit sau tasta linia privirii coboar cu :2-
82 de grade (entru a urmri apoi ecranul privirea trebuie deplasat n plan orizontal
#ceast linie orizontal l face pe privitor susceptibil de numeroase interferente vizuale:
strlucire suprtoare, fundal ce distrage atentia, variatii ale intensittii luminii n
camer /cranul poate s se comporte ca o oglind reflectnd obiectele apropiate
!iscarea pe orizontal pentru a vedea ecranul forteaz tonusul musc"ilor din
jurul oc"ilor, iar urmrirea displa0ului timp ndelungat nu permite relaxarea privirii si
asigur o stimulare suficient a oc"iului pentru a mentine o focalizare corespunztoare
(imitele contrastului
(entru a mri confortul vizual este de preferat o camer mai slab luminat atunci
cnd privim ecranul computerului > lamp de birou corect amplasat va permite citirea
simultan a documentelor cu care se lucreaz
Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect "otrtor asupra confortului vizual
Caracterele negre pe fundal alb asigur confortul vizual maxim #lte culori preferate
pentru caractere sunt: verde, galben si portocaliu /ste bine s fie evitate cele scrise cu
rosu sau cu albastru
&ispla0urile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual dect cele
monocrome
.undalul ecranului are efect asupra sistemului vizual *n ecran alb asigur o
focalizare foarte bun
Polaritatea
Cercetrile nu sunt concludente n a alege genul de polaritate preferat (e
parcursul zilei poate fi alternat polaritatea spre a asigura o variatie a stimulilor pentru
oc"i
(uminozitatea
>peratorul trebuie s regleze luminozitatea ecranului si contrastul pentru a obtine
confortul vizual maxim *nii utilizatori au declarat c luminozitatea variabil a
ecranului pe parcursul zilei de lucru asigur relaxarea oc"ilor obositi
Tipul si dimensiunea caracterelor
'nltimea recomandat pentru caractere este ntre :,4 mm si 6,22 mm, fiecare
dintre ele trebuind s fie foarte clar definit pe ecran )tandardele internationale
stabilesc <2 de caractere pe linie si :4 de linii pentru un ecran
Eezolutia caracterelor de pe ecran depinde de dimensiunile matricei Cele mai
comune dimensiuni ale matricei sunt de 4x7, 7x1 sau 1x33 Cu ct matricea este mai
mare cu att calitatea caracterelor este mai bun Cele mai bune sunt caracterele
constituite dintr-o matrice de cel putin 7x1
(entru lizibilitatea textului de pe ecran este important si fontul caracterului
$formatul acestuia%
=erminalul video trebuie verificat la fiecare sase luni pentru a ne asigura c
functioneaz conform prescriptiilor @erificarea periodic se va desfsura conform
prescriptiilor productorului /a va asigura si o calitate corespunztoare a caracterelor
"crollin% $&efilarea textului%
>peratorul trebuie s cunoasc modul n care apare informatia pe ecran si s
regleze capacittile vizuale de urmrire si scanare n asa fel nct informatia s fie
prezentat n ritmul ntelegerii .iecare operator o poate face n mod specific
&P)lp)irea& si &v#lurirea& ecranului
9a computerele fabricate ncepnd cu 31<1 aceste probleme au fost eliminate
#paratele de birou cu cmpurile magnetice de joas frecvent $imprimante laser,
copiatoare, .#H-uri% pot degrada imaginea de pe ecran
*iltrele pentru ecran
/xist mai multe tipuri de filtre *tilizarea acestora este foarte important /le nu
asigur protectie si mpotriva radiatiilor, totusi astzi sunt disponibile pe piat monitoare
cu nivel sczut sau fr emisie de radiatii
Tastatura
'n conceperea tastaturii se tine seama de anumiti factori:
- dispunerea tastelor;
- dimensiunea acestora;
- ung"iul si nltimea tastaturii;
- rezistenta la apsare;
- culorile folosite pentru diferite functii ale tastelor
+erespectarea acestor cerinte duce la micsorarea utilizrii terminalelor video !ai
mult c"iar, tastaturile gresit proiectate pot determina dureri ale nc"eieturilor minii ce
se pot transforma n incapacitti permanente de miscare )unt de preferat tastaturile
mobile
9a statiile de lucru integrate ecranul, tastatura si zona de amplasare a
documentelor cu care se lucreaz sunt n acelasi plan, asigurnd o utilizare mai
confortabil a calculatorului
$istanta de lucru
&istanta de la care se priveste ecranul monitorului $87-72 cm% este mai mare
dect distanta normal pentru citit $62-82 cm%, ceea ce duce la cresterea distantei
normale de focalizare (reocuprile recente legate de riscurile radiatiilor cu frecvent
sczut au stabilit c distanta optim pn la ecran este de 72 cm /a poate fi obtinut
prin mrirea caracterelor pe ecran
>c"elarii speciali pentru computer $lentilele lor ec"ilibreaz sistemul vizual,
reducnd stresul% pot deveni un accesoriu obisnuit al utilizatorului de computere
!obilierul si desi%nul locului de munc#
=ipul si designul mobilierului poate influenta confortul vizual si general al
utilizatorului
)caunele folosite la lucrul cu calculatorul trebuie s fie reglabile )unt excelente
scaunele reglabile pneumatic, cu sptar #cesta trebuie ajustat spre a sprijini zona
lombar
Computerul trebuie s fie asezat pe un suport mobil care s permit reglarea
pozitiei pentru eliminarea strlucirii sau reflexiei
*n mediu de lucru optim de desfsurare a activittii depinde de cum sunt
integrate intimitatea, confortul si functionalitatea
.urnizorii de computere sunt n msur s ofere sugestii
"tr#lucirea sup#r#toare
)e poate diminua prin iluminarea adecvat a spatiului de lucru, prin ndeprtarea
computerului de sursa de lumin sau instalarea de paravane .iltrele anti-strlucire sau
acoperirile anti-reflexie pe lentilele oc"elarilor pot fi utile
Temperatura camerei
=emperaturile extreme pot actiona ca factori indirecti de stres ce afecteaz
concentrarea si performantele vizuale ale utilizatorului terminalului video
Calitatea aerului
Computerele trebuie plasate n locuri cu umiditate sczut
/ste salutar tendinta de a se interzice fumatul la locul de munc
#erul nc"is poate afecta si el capacitatea de desfsurare a activittii pentru
perioade lungi
+luminarea nc#perii
,luminarea n ncpere trebuie s fie de 6 ori mai puternic dect fundalul
ecranului /ste de preferat s se foloseasc lmpi de birou n locul iluminrii din plafon
(entru citirea crtilor se recomand 322-:22 Candeli Conform ,nstitutului
+ational de )tandardizare #merican $#+),% pentru statiile de lucru cu computerul se
recomand 3<-8; Candeli
Cu ct este mai mic contrastul ntre ecran si mediul nconjurtor cu att este mai
bine #stfel se reduce oboseala oc"iului care nu mai trebuie s fac eforturi de adaptare
de la o luminozitate la alta
"upraata peretilor si culoarea lor
(eretii trebuie s fie mati si ntr-o culoare pastel
,ona de rela-are a privirii
>peratorii trebuie s aib n fat un spatiu desc"is #cesta creeaz posibilitatea
odi"nirii oc"ilor prin fixarea unor obiecte ndeprtate
,%omotul
>dat cu trecerea de la masina de scris la utilizarea computerului nivelul
zgomotului a fost redus simtitor )urse cauzatoare de zgomot si de distragere a atentiei
pot fi imprimantele zgomotoase sau celelalte persoane din ncpere
+ma%ini relectate
#ceast problem poate fi eliminat prin mutarea monitorului sau prin aplicarea
unui filtru
Ochelari speciali (pentru computer)
)-a demonstrat c folosirea lor duce la cresterea confortului vizual )e pare c vor
deveni accesorii pentru utilizatori
9entilele oc"elarilor obisnuiti nu pot asigura flexibilitatea necesar lucrului cu
computerul 9entilele speciale bifocale pentru computer au portiunea de sus proiectat
pentru urmrirea ecranului, n timp ce partea de jos este realizat pentru a urmri textul
scris 9entilele trifocale sunt si mai specializate, asigurnd zone pentru computer, text si
privirea la distant /xist si lentile noi, cu design modern, care permit modificri
gradate ale puterii lentilelor n functie de variatia distantei 9entilele colorate pentru
folosirea computerului si acoperirile lor cu straturi anti-reflexie sunt cteodat utile ca
elemente aditionale pentru cresterea confortului la urmrirea ecranului computerului
.-amenele otalmolo%ice si s#n#tatea vederii
>peratorii pe computer trebuie s fac un control al vederii si al strii de sntate
a oc"ilor n fiecare an Controlul oc"ilor trebuie fcut de un optometrist sau oftalmolog
familiarizat cu cerintele vizuale ale utilizrii computerului
,at ce aspecte trebuie s cuprind un astfel de examen:
- sntatea oc"iului;
- acuitatea vederii la distant;
- acuitatea vederii de aproape;
- ct de bine lucreaz oc"ii mpreun $bi-ocularitatea%;
- capacitatea de lucru la distante mici;
- evaluarea capacittilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual
Pozitia la locul de munc#
)ituatia ideal ar fi cea n care toate conditiile de mai jos sunt satisfcute
simultan:
3 /cranul, documentul si consola se afl toate la aceeasi distant de oc"ii utilizatorului
)uporturile documentelor au posibilitatea s pozitioneze documentul la aceeasi distant
cu ecranul computerului
: tineti picioarele bine asezate pe pmnt atunci cnd sunteti asezat *tilizatorii scunzi
pot folosi un suport pentru picioare
6 =runc"iul st drept dar nclinat cu aproape :2 de grade din solduri
8 +u ndoiti mna din nc"eietur atunci cnd tastati 'ndoirea nc"eieturii poate duce la
afectiuni date de ncordare repetat #sigurati-v c nc"eieturile nu se sprijin pe o
margine ascutit atunci cnd tastati
4 !entineti coapsele n pozitie orizontal cu picioarele asezate cu toat talpa pe sol sau
pe un suport dac este nevoie
; (artea de sus a bratului va fi n pozitie vertical atunci cnd folosim terminalul video
7 #ntebratul va fi n pozitie orizontal sau usor cobort
< )uprafetele terminalului siDsau ale documentului vor fi la o nltime astfel nct
picioarele s nu ating partea de dedesubt a mesei
Programe si tehnici pentru diminuarea stresului vizual
/0 Terapia vizual#
/ste vorba despre un program special prin care operatorii pe calculator sunt
nvtati cum s-si foloseasc oc"ii ntr-un mod ct mai corect si cu minimum de efort
#cest lucru presupune urmarea unui program special ce cuprinde te"nici si
proceduri care ajut indivizii s-si mbuntteasc toate aspectele ce tin de sntatea
analizatorului vizual, incluznd coordonarea general a oc"ilor, coordonarea mn-oc"i,
miscrile oc"ilor si elemente legate de focalizare
10 Testarea vizual#
*n program recent, care si-a dovedit din plin eficienta n realizarea de teste
privind monitorizarea simptomelor stresului vizual este programul Eye-CEE (The Eye -
Computer Ergonomic Evaluation System for UVD users) si const n completarea unui
c"estionar on-line si n urmarea unor teste de vedere (rogramul si propune s constate
dac simptomele pe care le acuz operatorii pe calculator sunt generate sau nu de
conditiile de mediu Eezultatele acestor teste pot fi consultate de ctre medicul
oftalmolog, cel mai n msur s recomande un tratament recuperator adecvat
20 Tehnica celor &2 3&
/xist numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul
vizual #ceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor !
"!lin#$ !reathe$ !rea#%
- !lin# "clipirea%
Clipitul reprezint o functie automat a aparatului vizual /ste cel mai rapid act
reflex din organismul uman 'n mod normal, un om clipeste de circa 34 ori pe minut
Cel mai adesea clipim atunci cnd suntem nelinistiti, suprati, nervosi, atunci cnd
vorbim sau cnd ne concentrm asupra unui anumit lucru
Clipitul permite oc"ilor s se odi"neasc timp de cteva secunde si contribuie la
curtirea si la umezirea suprafetei globilor oculari; prin urmare, la mentinerea unei
vederi clare
.iindc clipitul este un act reflex trebuie ca initial s ne concentrm atentia asupra
mentinerii unei rate normale a clipitului n timp ce lucrm n fata unui calculator; dup
aceea, vom putea clipi ntr-un mod ct mai natural
- !reathe "respiratul%
>rganismul uman este un adevrat sistem, specializat n realizarea sc"imbului de
oxigen si de dioxid de carbon care este emanat n urma actului respiratiei #tunci cnd
suntem pusi n fata unei situatii limit avem tendinta de a ne retine respiratia, pentru c
ritmul acesteia controleaz activitatea muscular
#tunci cnd ne retinem respiratia, nici mcar nu bgm de seam faptul c
anumiti musc"i din corpul nostru se contract
*n ritm normal al respiratiei ne relaxeaz musc"ii, c"iar si pe aceia ai aparatului
vizual

- !rea# "pauza%
&in cauza intensei concentrri de care dau dovad operatorii pe calculator, nu este
de mirare c organismul uman are nevoie de pauze de relaxare >c"ii nostri nu au fost
construiti pentru a lucra prea mult vreme la distant mic Cercettorul american
#ns"el Ieffre0 a elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual,
program ce se bazeaz pe luarea unor pauze #ceste pauze au fost reunite sub denumirea
de Micro$ mini and ma&i !rea#s
Pauzele 'Micro' dureaz circa 32 secunde si ar trebui luate din 32 n 32 minute
=erapia const n concentrarea privirii asupra unui punct situat la aproximativ 32 pasi
distant )ubiectul trebuie s respire si s priveasc clipind rar 'n tot acest rstimp
subiectul trebuie s continue s-si roteasc globii oculari si s-si fixeze privirea asupra
unui obiect ndeprtat
Pauzele 'Mini' trebuie luate din or n or si trebuie mentinute circa 4 minute
'n timpul acestei terapii subiectul trebuie s stea n picioare si s-si ntind musc"ii si
membrele 'n tot acest rstimp, oc"ii subiectului trebuie s continue s se roteasc
pentru a-i relaxa #ceste exercitii vizuale sunt recomandate de medicul oftalmolog
Pauzele 'Ma&i' pot fi luate n timp ce servim o gustare sau o cafea #ceast
terapie presupune ridicarea subiectului de la masa de lucru si punerea n miscare a
sngelui prin intermediul mersului
#ceast terapie trebuie repetat o dat la cteva ore
*n test simplu pentru verificarea respectrii normelor ergonomice n lucrul cu
noile ec"ipamente de calcul poate fi urmtorul:
/0 $ac# la urm#toarele ntreb#ri r#spunsul este $A4 trebuie s# consulti un optometrist
- #par dureri de cap dup aproximativ :4-62 de minute de lucru pe calculatorJ
- #pare senzatia de oboseal a oc"ilor nsotit de dureri n jurul acestora dup
aproximativ :2-62 de minuteJ
- @ederea este uneori neclar dup folosirea calculatoruluiJ
- 9iterele, numerele, simbolurile apar neclar pe ecran si nu pot fi distinse, c"iar dup ce
monitorul a fost reglatJ
- (ierzi frecvent rndul documentului dup care se face copierea, dup ce privesti
ecranulJ
- #pare uneori imaginea dublJ
- #pare senzatia de oc"i uscati sau iritati dup :2-62 de minute de folosire a
calculatoruluiJ
- #pare fenomenul de nrosire a oc"ilor dup :2-62 de minuteJ
10 $ac# r#spunsul este 56 la urm#toarele ntreb#ri4 statia de lucru nu este corect
conceput# din punct de vedere er%onomic0
- !onitorul si tastatura sunt detasabileJ
- Centrul ecranului se gseste mai jos cu 8-4 inc" de nivelul oc"ilorJ
- /cranul pivoteaz dintr-o parte n altaJ
- 'nltimea ecranului este ajustabilJ
- Caracterele de pe ecran pot fi usor citite de la o distant de :7-:1 inc"J
- /ste nivelul iluminatului din camer confortabil, iar sursele de lumin sunt corect
pozitionateJ
- /xist un filtru de reducere a strlucirii ecranuluiJ
- /ste tastatura destul de grea pentru a sta fix n timpul lucruluiJ
- #re tastatura 3 inc" ori mai putin n grosimeJ
- /xist feedbacK adecvat la apsarea unor taste $ex sunete%J
- =astatura are dimensiunile si tastele standardJ /xist taste numerice separateJ
- /xist spatiu adecvat pentru ntreg ec"ipamentulJ
- )uprafata mesei permite pozitionarea monitorului si tastaturii la distantele doriteJ
- /xist un suport vertical pentru documentele dup care se face copiereaJ
- /xist spatiu pentru sprijinirea nc"eieturilor n timpul folosirii tastaturiiJ
- )uprafata de lucru $mesele% au marginile rotunjiteJ
- )uprafata de lucru permite folosirea confortabil a ambelor miniJ
- )unt toate materialele necesare lucrului $manuale, crti de referinte, disc"ete% usor de
gsitJ
- )caunul permite un suport confortabil pentru spateJ
- )caunul permite nclinarea sptarului independent de platformJ
- (ozitia si ung"iul sptarului pot fi ajustateJ
- (latforma are marginile rotunjiteJ
- (latforma permite ajustriJ
- )uprafata de sprijin este sigur $ex picioare cu 4 role%J
- )caunul are brate (ot fi pozitionate astfel nct s nu interfereze cu mutarea scaunului
si cu pozitia corectJ
- #i o pozitie relaxat n fata calculatoruluiJ
- 'n pozitia normal de lucru, capul este aplecat n fat nu mai mult de :2L J
- *merii sunt relaxatiJ
- (ozitia nc"eieturilor minilor este "neutr"J
- Cotul permite flexarea la 12-322LJ
- (ozitia seznd nu necesit rsucirea coloaneiJ
- (oti lucra confortabil fr sc"imbri frecvente ale pozitieiJ
- =emperatura camerei este n jur de :2-::LCJ
- Camera are o bun ventilatie, fr curenti puterniciJ
- &up fiecare or de lucru iei o pauz de 32-34 minuteJ
- Calculatorul se afl ntr-o zon n care fumatul este interzisJ
20 $ac# r#spunsul este $A la urm#toarele ntreb#ri4 trebuie s# consulti un medic0
- #par dureri n degete, n mini, n nc"eieturi sau n antebrate n timpul lucrului pe
calculatorJ
- &urerile n degete, n mini, n nc"eieturi sau n antebrate apar dup mai multe ore de
la ncetarea lucruluiJ
- #i pierdut mobilitatea unor prti ale minilor sau mobilitatea a devenit mai limitat de
cnd ai nceput s lucrezi la calculatorJ
- !usc"ii gtului, umerilor sau spatelui au devenit mai rigizi sau ncep s doar dup
lucrul pe calculatorJ
Perorman7a vizual# este componenta pe care modificarea condiMiilor de iluminat o afecteaz direct
Caracteristicile vizuale ale sarcinii se sc"imb de-a lungul duratei de viaM a instalaMiei de iluminat
@ariaMia inerent a cerinMelor vizuale n locurile de munc face nerealist ideea specificrii exacte a
caracteristicilor iluminatului pe baza optimizrii performanMei sarcinii Ni, implicit, a performanMei
vizuale !odelele performanMei vizuale dezvluie efectele pe care le are iluminatul asupra componentei
vizuale a performanMei sarcinilor Eecomandrile pentru nivelurile de iluminare se bazeaz pe
realizarea unui nivel minim al performanMei vizuale, fiind justificate prin afirmaMia c funcMia
iluminatului este s fac lucrurile vizibile, nu s maximizeze performanMa sarcinii #ceasta este o
datorie a managementului