Succes vs.

Esec in Intelligence
Toate comunitile de informaii trebuie s se gndeasc la modul n care acestea ar putea sa greseasca,
n scopul de a spori abilitile lor de a anticipa potenialele ameninri ntr-un mediu contemporan cu probleme
transnaionale extrem de complexes si in schimbare permanenta.
n ceea ce privete funcia de intelligence, un eec de intelligence poate fi definit ca orice nenelegere a
unei situaii care conduce un guvern sau forele sale armate s ia msuri care sunt inadecvate i
contraproductive pentru propriile interese.
Este o greeal s credem c orice efort uman, inclusiv activitatea de intelligence, poate fi fara erori.
Dumanii pot fi subestimati sau supraestimati, iar evenimentele care ar trebui s fie previzibile ajung sa fie
neprevzute. Pentru c munca de informaii este produsul unui efort de echipa, exist anumite particulariti
comune ale mediului birocratic care ajuta la explicarea eecului. Fara indoiala, cel mai ru tip de eec in
intelligence este atacul surpriz.
Richard K. Betts susine c eecurile n intelligence nu sunt doar inevitabile, dar chiar firesti pentru c
eecul este mai degraba un rezultat de politica i psihologie, dect de analiz i organizare. In acest caz, trebuie
avut in vedere gradul in care intelligence fie bun sau rau poate sa influenteza luarea de decizii politice, sa
afecteze politica externa a unei tari si sa previna surprize. In cazul SUA, oricat de dezvoltata este comunitatea
de intelligence, aceasta continua sa fie criticata pentru neajunsurile sale percepute, cum ar fi esecul de a prezice
Primavara Araba si omiterea cu desavarsire a mortii liderului nord-corean, Kim Jong Il. ntr-adevr, n timp ce
comunitatea de informaii poate pretinde mai multe succese, ea a suferit, de asemenea, o serie de eecuri
umilitoare.
De-a lungul secolului trecut, eecurile in intelligence au avut loc n mod regulat, uneori conducand la
pierderi politice semnificative i, ocazional, soldate cu pierderi devastatoare de vieti, cum ar fi atacurile teroriste
din 11 septembrie 2001 (9/11). Eecurile in intelligence au fost bine documentate de-a lungul istoriei
Comunitatii de Informaii a Statelor Unite (IC), iar n cazul unui eec in intelligence mai devreme de Pearl
Harbor, eecul a fost chiar catalizatorul care a adus modificrile care au format IC modern. Ceea ce nu a fost la
fel de bine documentat sau chiar neles este de ce aceste eecuri in intelligence persist dup reforme i
schimbri n cadrul IC, aproape ca i cum, dup fiecare eec, reformele se fac i apoi noi puncte slabe apar. n
timp ce istoria acestor eecuri este bine documentata, exist puine n calea unei teorii sistematice ce ar explica
de ce aceste eecuri in intelligence persista.
Teoria esecului in intelligence a lui Betts
Betts plaseaza esecul in informaii direct pe umrul beneficiarului, susinnd c "Greelile cele mai
importante au fost rareori fcute de ctre ofiterii ce strang informaii brute, din cnd n cnd de profesioniti
care produc analize finite, dar de cele mai multe ori de ctre factorii de decizie care folosesc produsele de la
serviciile de informaii.
In timp ce spune ca exista loc pentru mbuntiri din partea instituiilor de informaii, Betts susine c
eecul este mai degraba politic i psihologic, dect din vina organizatiilor i instituiilor defecte. Pot fi fcute
imbunatatiri n procesul analitic, insa Betts consider c defectele sunt politice i psihologice, iar n aceste zone
el este cel mai critic, oferind un cadru pentru nelegerea cazurilor n care pot sa apara defectiuni i soluii
pentru a le rezolva, dei el se admite ca sunt soluii imperfecte. Betts recunoate c un studiu empiric al
eecurilor in intelligence este bine dezvoltat, dar pentru c leciile nu sunt ntotdeauna nvate din greeli, el
ncearc s creeze o teorie normativa pentru a nelege de ce se produc esecurile i cum poate fi prevenite.
Intelligence da gres n trei moduri i din aceste trei cauze de eec, Betts descrie eecul n perspectiv ca
fiind cea mai linititoare. ntruct natura succesului este de a preveni un dezastru cuantificabil, un eec este
acut i msurabil. Datorita faptului ca eecul este distinct i tangibil, noi percepem ceea ce putem cuantifica.
Eecul nostru n perspectiva este incapacitatea noastr de a msura coeficientul de succes in intelligence
mpotriva eecului. Betts descrie aceast cauz de eec ca reconfortanta deoarece exist o ignoran implicita
asupra imaginii n ansamblu; pierdem din vedere numeroasele succese de zi cu zi i ne concentram asupra unui
singur esec.

Betts identific patologiile de comunicare ca fiind a doua cauza lui de eec, pe care o consider, de
asemenea, si cea mai comuna. Din cauza lacunelor n procedurile de transmitere a analizei de intelligence catre
factorii de decizie, precum i lupta pentru a convinge factorii de decizie de importana detaliilor din produsul
analitic avut la ndemn, structura comunitatii de informatii este cel mai adesea atribuita ca surs de eec.
Deoarece aceste provocri n cadrul comunicarii instituionale sunt cauza cea mai usor de identificat a eecului
in intellligence, organizarea i gestionarea comunitatii de intformatii este cea mai vizata zona de reform dup
un eec in intelligence.
Conform lui Betss, a treia i ultima cauz a eecului in intelligence este paradoxul percepiei. Betts
privete aceast surs de eec ca fiind cea mai important i cea mai dificil de abordat. Paradoxul percepiei
consta in faptul ca noiunile preconcepute deinute de analiti sau de factorii de decizie politic ii mpiedica pe
acestia s evalueze cu precizie o situaie. Chiar dac procesul de intelligence poate fi perfecionat, utilizarea
informatiilor nu va fi perfectata din cauza limitrilor psihologice i influenarea factorilor politici.
Betts consider c este important s se identifice legturile defectuoase dintre analiz i factorii de
decizie. El identific trei domenii n care paradoxurile i patologiile in intelligence sunt cele mai rspndite: in
avertismentul de atac, evaluarea operaional i planificarea apararii. Provocarea in furnizarea avertizarii de atac
este provocarea inerent de discernere si prezicere a inteniilor inamicului n timp util. n marile exemple de
atac surpriz, cum ar fi Pearl Harbor, dovada atacului intenionat a existat, dar nu a trecut destul de repede prin
nivelurile de management pentru a ajunge la factorii de decizie politic in timp util, s acioneze pentru a
preveni atacul dezastruos. O caracteristic suplimentar a informatiilor disponibile nainte de un atac major este
incapacitatea factorilor de decizie de a accepta validitatea i caracterul urgent al informatiilor disponibile,
deoarece a fost n contradicie cu estimrile predominante sau ipotezele anterioare.
Betts identific impedimente suplimentare n nencrederea factorilor de decizie n informatiile furnizate,
precum i ezitarea n comunicare n cadrul comunitatii de informatii, ca fiind condiii ce conduc la avertismente
nereuite in cazul atacurilor surpriza. n cadrul examinrii cauzei de deconectare ntre factorii de decizie politic
i analitii n utilizarea de informaii pentru evaluare operaional, Betts se bazeaza pe analiza practicilor timpul
Rzboiului din Vietnam. El a descoperit c in cadrul evaluarii si aprecierii succesului operaiunilor tactice n
timp ce acestea aveau loc, ageniile de informaii operaionale, cum ar fi ageniile militare, aveau o viziune mai
optimist asupra informatiilor disponibile pentru a sprijini activitile organizaiei n timpul conflictului.
El a descoperit c ageniile de informaii non-operaionale, cum ar fi CIA, au fost mai pesimiste n
evaluarea lor asupra informatiilor disponibile. n plus, atunci cnd sunt prezentate diferite evaluri ale unei
situaii, factorii de decizie sunt tentai s caute informaiile mai optimiste care susin politica pe care acestia o
promoveaz n situaia dat. Zona final n care intelligence da gres i apare eecul este cea de planificare a
aprrii. Ca si avertismentul in cazul unui atac, informatiile n ceea ce privete capacitile i inteniile
inamicului sunt vagi i greu de estimat sau prezis.
Utilizarea de informaii n calitatea de planificare a aprrii poate permite factorilor de decizie s
utilizeze informatiile pentru a justifica politicile favorizate sau operaiunile si misiuni viitoare preferate.
Prioritile bugetare pot complica evalurile organizaionale ale ameninrilor viitoare, precum i relaia dintre
intelligence i politica poate deveni tulbure i fr distincie clar.
Betts consider cea mai mare ameninare pentru utilizarea cu succes a intelligence este reprezentata de
confundarea dorintelor cu realitate, desconsiderarea analitilor profesionisti i, mai presus de toate, premisele
i prejudecile factorilor de decizie. Utilizarea necorespunztoare a produsului analitic de ctre factorii de
decizie, rezultate in general din propriile lor idei preconcepute i lipsa de obiectivitate sunt, n opinia sa, cauza
eecului in intelligence. Cu toate acestea, Betts recunoate c este dificil s se fac distincia ntre eecul de
intelligence efectiv i eecul de politic. n scopul de a face acest lucru, el atrage atenia asupra barierelor
concrete care mpiedic precizia analitic.
Cele trei obstacole n calea analizei de succes identificate de Betts sunt ambiguitatea de dovezi,
ambivalena in judecat, precum i deteriorarea corectiilor. Ambiguitatea probelor pot include informatii
excesive, conflictuale, limitate sau inadecvate. Pericolul pentru analiti poate fi simplificarea ambiguitilor sau
minimizarea semnificatiei lor care poate permite, la rndul su beneficiarului politic s neleag greit
incertitudinea din procesul analitic primit. Cnd ambiguitile sunt att de extinse, tendina natural att a
analistului cat i a beneficiarului politic este ncrederea pe instinct i intuiie pentru a compensa ceea ce este
necunoscut sau neclar.

Al doilea obstacol n analiz este tendina s se greeasc pe partea de precauie, care Betts o exprim ca
ambivalenta de judecat. Cnd sunt prezentate cu inconsecven sau ambiguitate, analitii pot fi n pericol de a
furniza evaluri care sunt prea precaute i de a nu face o evaluare definitiv, nimic nou nu este spus iar valoarea
informatiei este diminuata. Bariera finala in realizarea unui produs analitic precis identificat prin Betts este
atrofia reformelor implementate n urma unui eec de intelligence. Multe reforme sunt costisitoare n timp, efort
i cheltuieli financiare, iar dac nu oferi beneficii practice, tangibile pentru beneficiarul de informaii,
schimbrile n analiz i consumul de inteligen vor eroda rapid.
Cauze ale esecului in intelligence
n afar de cazurile n care informaiile relevante nu pot fi obinute deloc, eecul de intelligence se refer
la o eroare in procesul de analiz care determin ca datele s fie ignorate sau interpretate greit.
In plus, unele particulariti ale procesului de analiz a informaiilor reprezinta alte surse de eroare. n timp
ce analiza de intelligence este o activitate intelectual, ea este cea care, spre deosebire de lucrarea unui
universitar individ, are loc ntr-un cadru instituional i conform procedurilor standard, rezultatul final este mai
mult produsul unui sistem dect al unui individ. Ca atare, este vulnerabil la anumite patologii care pot fi
abordate n termeni instituionali sau birocratici. Aceast seciune se adreseaz unora dintre cauzele eecului de
intelligence, uitandu-se n primul rnd la eecuri instituionale i apoi la cele care se refer mai direct la
coninutul intelectual al muncii de analiza de intelligence.
Subordonarea Intelligence fata de factorul politic.
Posibilitatea ca judecatile in intelligence sa fie facute pentru a produce rezultatele pe care superiorii doresc sa le
auda in loc de ceea ce indica probele evidente, este probabil cea mai comuna si frecvent discutata sursa de
eroare sau prejudecata din analiza de intelligence.
Lipsa informaiilor cnd i acolo unde este necesar.
Avnd n vedere dimensiunea mare a organizaiilor implicate n colectarea i analiza informaiilor, o posibil
surs de probleme este lipsa informaiilor care sunt n sistemul celor care au nevoie, atunci cand au nevoie.
Opiniile primite
Succesul oricrui demers intelectual poate fi compromis de fora opiniilor primite sau "nelepciunea
convenional", acele opinii si un subiect care sunt n general considerate, fr sa fie anchetate suficient.
Imaginea in oglinda.
Cele dou probleme discutate mai sus se aplic n primul rnd la analiz de informaii efectuata ntr-un cadru
birocratic. O alt surs de eroare n analiza inteligen, ns, reflect un eec intelectual mai comun, care nu este
legat de mediul n care se desfoar analiza. Acesta poate fi numit "imaginea n oglind", prin care se nelege
judecarea unor situaii nefamiliare, pe baza celor familiare. n cazul analizei de intelligence, aceasta nseamn
de obicei evaluarea sau estimarea aciunilor unui guvern strin prin analogie cu aciunile pe care analistul simte
c le-ar lua el daca ar fi ntr-o poziie similar.
Dei detaliile sunt importante n a atribui legtura de cauzalitate a evenimentelor istorice, poate mai
important luarea de timp pentru a reflecta asupra problemei de eec de intelligence n general. Numeroase surse
care au analizat motivele generale au atribuit principalele cauze pentru anumite tendine care sunt inerente n
majoritatea birocratiilor. Urmtoarele este o list a acestor cauze:
Motive birocratice ce cauzeaza esecul in intelligence

Supraestimarea - aceasta este, probabil, cel mai des intalnit cauza pentru eec i cea care, n cazul nu este
corectata, poate duce la continuarea erorii pentru o lung perioad de timp. Exemplele includ perioada lunga
a Rzboiului Rece n care SUA a supraestimat n mod constant "decalajul de rachete" ntre SUA i Uniunea

Sovietic. Criticii rzboiului din Irak spun ca aceasta eroare a avut loc si in estimarea capacitile lui
Saddam Hussein.

Subestimarea - aceasta se produce atunci cnd serviciul de informatii sau conducerea politic nu par dispuse
s fie receptiv la avertismente sau interpreteaza complet gresit inteniile inamicului. Un exemplu clasic este
Stalin n 1941, care nu a vrut s aud despre posibilitatea ca Hitler s invadeze Rusia, chiar daca britanicii
i americanii au ncercat s-l avertizeze. Aceasta este o cauza principala pentru care nu se are ncredere n
ceea ce serviciile de informaii strine spun i pot fi, de asemenea, un motiv pentru care angajai de rang
inferior nu sunt ascultati.

Subordonarea serviciului de informatii fata de politica - acest lucru se ntmpl atunci cnd judecatile sunt
fcute pentru a produce rezultatele pe care superiorii vor s aud n loc de ceea ce indic dovezile. Acesta
este tipul de esec in intelligence cel mai larg dezbtut i analizat, dei unele discuii vorbesc despre o eroare
conexa, prejudecata. In cazul 9/11, exist posibilitatea ca o politic de tipul "hands-off" asupra Arabiei
Saudite sa fi interferat cu informatiile despre teroristi, dintre care muli au fost din Arabia Saudit.

Lipsa de comunicare - lipsa unei "fuziuni" centralizate intre birouri creeaza de multe ori aceast problem,
dar mai de cele mai multe ori are loc cnd ai diferiti funcionari din diferite agenii, cu reguli diferite,
diferite certificate de securitate, precum i diferite proceduri cu privire la cine si cum se comunica. Ea apare,
de asemenea, atunci cnd exist prea puini analiti care lucreaz doar contractual pentru diferite agenii i
nu au responsabiliti cu norm ntreag.

Absenta informarii - regulamentele i invidiile birocratice sunt uneori cauza, dar cele mai frecvente
probleme implic restricii privind circulaia informaiilor sensibile. Atunci cnd nu exist practic nici o
informatie referitoare la acestea, se numete ignoran.

Opinii primite - aceasta este numit i "nelepciunea convenional" i const in afirmaii i opinii care sunt,
n general privite ntr-o lumin favorabil, dar nu au fost niciodat investigate suficient. Uneori, oamenii
dintr-o birocraie sunt forai s fac "cele mai bune presupuneri", pe baza unor informaii limitate.

Imaginea in oglinda - acest lucru este tehnic definit ca "judecarea situaiilor necunoscute, pe baza celor
familiare", dar cel mai adesea implic evaluarea unei ameninari prin analogie cu ceea ce (guvernul sau un
guvern similar) ar face ntr-o poziie similar . Este, de asemenea problema de a avea prea muli specialiti
din zona, cum ar fi Kremlinologi sau Sovietologi.

Supra-increderea - aceasta are loc atunci cnd o parte este att de convinsa de capacitatea acesteia incat
proiecteaz motivarea sa asupra celelilalte parti considerand c, ntruct ea nu ar face ceva anume, nici
cealalt parte nu ar face. Cazul clasic este rzboiul Yom Kippur din octombrie 1973, dei ntreagul Rzboi
Rece a fost caracterizat de aceasta.

Mulumirea de sine - acest lucru se ntmpl atunci cnd tii ca inamicul ar putea face ceva, chiar dac nu
esti sigur ce sau cnd i totui nu faci nimic oricum. Exemplul clasic este reprezentat de britanici, care au
fcut nimic n sptmnile premergatoare Rzboiului Falkland din 1982. Un exemplu modern se afl modul
n care comunitatea internaional a stat pe margine n timpul masacrului din Rwanda. E o tendin n unele
cercuri de a permite lucrurilor sa-si urmeze cursul lor.

Imposibilitatea de a face legaturi - acest lucru se ntmpl atunci cnd legturile dintre partile de informatii
nu sunt puse mpreun pentru a face un ntreg coerent. Acesta este cel mai uor de observat n retrospectiv,
aceasta fiind, probabil, cauza principala a atacurilor de la 9/11, care au luat oficialii americani prin
surprindere.

Concluzie
Eecuri de informaii sunt inevitabile din cauza limitrilor politice i psihologice ale factorilor de decizie
care i inhib in utilizarea informatiilor pentru a dezvolta rspunsuri politice eficiente la ameninarea de care
serviciul de informatii il avertizeaza. Betts a dezvoltat o teorie a eecului in inteligen pentru a nelege de ce
eecul continu s apar i n ce caz apare in general in cadrul procesului de intelligence. Cazul 9/11 ilustreaz
faptul c eecul de informaii continu s apar n comunitatea de informatii, asa cum Betts a prezis. Cum a
prezis si teoria lui Betts, eecul de la 9/11 a fost rezultatul unor deficiene de analiz i structura organizatoric,
cu o mare parte din eec avand loc datorita factorilor de decizie.
Dei eecurile de intelligence nu pot fi eliminate de tot, comunitatea de informatii a nvat din greelile
sale prin dezvoltarea a ceea ce este descris ca "intelligence learning", care a redus eecurile la nivelul de
colectare i analiz, care inca nu este valabil si la nivelul beneficiarilor politici. Pn ce o mai mare recunoatere
a rolului factorilor de decizie politici in ciclul de intelligence nu va avea loc, eecurile de politic vor continua
s cauzeze ceea ce publicul percepe ca eecuri de intelligence, iar aceste esecuri vor continua n mod inevitabil.

Succese in intelligence
1. Al Doilea Razboi Mondial. Sistemul militar german de criptografie, Enigma, avea o capacitate de cifrare
theoretic de nedesifrat. Descifrarea Enigmei s-a datorat unei combinatii de munca de spionaj, colectare de
semnale (interceptarea transmisiilor radio) si criptografie. Descoperirile poloneze combinate cu un tradator
german furnizat de francezi au condus la primul success important impotriva Enigmei. Britanicii si
americanii au fost capabili sa extinda acest lucru in spargerea unor coduri si mai puternice ale marinei
germane.
Rezultat: Strapungerea adanca a comunicarilor militare germane. Multi istorici sustin ca succesul impotriva
Enigma a scurtat al doilea razboi mondial cu aproximativ doi ani.
2. Btlia de la Midway. Marina americana mai avea o singura sansa sa constranga marina imperiala japoneza,
iar acest lucru a avut loc la Midway. Printr-o combinatie de colectare de semnale si analize criptografice,
marina americana a fost capabila sa prognozeze nu numai atacul iminent de la Midway, dar si directia din
care va avea loc. Aceasta actiune este descrica ca fiind lovitura cea mai reusita din istoria navala datorita
strangerii de informatii.
Rezultatul: Datorita informatiilor navale, Statele Unite a fost pregatita sa apere Midway si a castigat aceasta
batalie critica care a schimbat scena de teatru din Pacific.
3. Criza rachetelor cubaneze. Aciunile care au adus lumea aproape de rzboi nuclear au fost mai nti detectate
de serviciul de informaii American la 15 octombrie, 1962. Preedintele John F. Kennedy i administraia sa a
dat publicului dovada o sptmn mai trziu, ncepnd confruntarea tensionat de care muli se temeau ca o s
se ncheie n rzboi.
Rezultat: Prinsi n flagrant, sovieticii au dat napoi. Aceasta a mpiedicat URSS de a avea capacitatea de a
ajunge n SUA cu rachete sale cu raz medie nucleare.
4. Desert Storm. De la 15 ianuarie la 24 februarie 1991, flota aviatica a Coalitiei a atacat armata irakiana cu
aprox. 2.500 zboruri pe zi. Aceste atacuri nu au fost ntmpltoare, dar au fost concepute pentru a "tia capul
arpelui." Analiza exhaustive de intelligence a identificat liniile de logistic i centrele de comanda ale Grzii
Republicane, care au fost fie distruse fie evacuate de teama de bombardamente.
Rezultat: Cnd a nceput operaiunile la sol, a fost nevoie de numai 100 de ore pentru a elibera Kuweit. n plus,
unii au sugerat c pierderile copleitoare ale Irakului au discreditat complet doctrinele de aprare i arme la sol
si aer si sistemele de arme sovietice pe care se baza armata lor, punandu-se astfel ultimul cui pe sicriul URSS.

5. Eliminarea lui Abu Musab al-Zarqawi. n 2004, Irakul a cazut ntr-un haos dogmatic, iar misteriosul alZarqawi a condus calea. Acest lider de o teroare brutala a declarat rzboi forelor occidentale i iiilor irakieni
n ncercarea de a incita rzboi civil la nivel naional. Dei a scpat de Forele coaliiei ceva timp, datorita
activitatii comunitii de informaii i o for special de sarcini militare ale SUA, acest lider cheie al
insurgenei irakiene a fost eliminat la 07 iunie 2006, printr-un atac aerian ce l-a vizat.
Rezultat: Aceasta a dat o lovitur in plin insurgenei irakiene, care a inut afectat Al-Qaeda i probabil a
amplificat efectele valurilor militare viitoare.
ESECURI
1. Operatiunea Barbarosa o misiune de invadare din 1941 ce a luat serviciile de informatii rusesti prin
surpindere. In 1941, Hitler a pus la cale o operatiune de invadare a Rusei cu 3 milioane de soldati germani,
mobilizati de la Cercul Polar pn la Marea Neagr. Ruii au avut o mulime de informaii despre micrile
trupelor germane spre est de germani, i nu putea sa nu observe creterea numrului de zboruri aeriene de
supraveghere trimise de Hitler in Rusia. n plus, serviciile secrete americane spusesera deja serviciului
secret rus de planurile lui Hitler de a invada Rusia inca din 1940. Rusia a fost convins c aceste informatii,
similare cu cele ale britanicilor erau de fapt contrainformaii. Hitler s-a folosit de doua scheme de
inselatorie. El a explicat mai intai acumularea de trupe germane la grania rus ca fiind acolo pentru scopuri
de formare, s se pregteasc pentru invazia Angliei (Operaiunea Leul de Mare). Apoi le-a explicat ca sunt
forte de intervenie mpotriva posibilelor aciuni ostile sovietice. Stalin a crezut toate acestea din cauza ca
propriile sale informatii l-au facut s cread c Hitler nu ar ndrzni sa ncerce s lupte un rzboi pe dou
fronturi.
2. Atacul de la Peral Harbour - Odata cu ivirea zorilor pe 07 decembrie 1941, japonezii au lovit flota
american din Pacific la Pearl Harbor, Hawaii, mpingnd America care era reticenta sa intre n al doilea
rzboi mondial. Baza naval a fost extrem de nepregtita pentru lupt, chiar dac Statele Unite reusisera s
rup codul diplomatic japonez nainte de atac i un ataat militar din Java a atentionat Washington de un
atac japonez planificat in Hawaii, Filipine si Thailanda o sptmn mai devreme. "Niciodat pn acum nu
am avut o imagine atat de completa a inamicului datorita informatiilor," a scris Roberta Wholstetter n Pearl
Harbor: Avertisment i decizie. Aceast imagine, ns, nu a fost vzuta n ntregime din cauza schimbului de
informaii inadecvat ntre ageniile guvernamentale, ipotezelor greite ale SUA despre apetitul Japoniei
pentru realizarea unei astfel de atac si rivalitior din cadrul comunitii de informaii americane. CIA nfiinat n 1947, ca parte din Legea Securitii Naionale - a constatat mai tarziu c atacul surpriz de la
Pearl Harbor a subliniat necesitatea de a separa "semnalele" de "zgomot", i de a crea o organizaie
inteligen centralizat.
3. The Bay of Pigs Invasion
n aprilie 1961, o misiune CIA planificata de exilati cubanezi pentru a rsturna regimul lui Fidel Castro i sa-l
nlocuiasc cu un guvern non-comunist, aliat SUA, a mers prost iar invazia gresita otrvit relaiile SUAcubaneze.
Fiierele CIA au artat mai tarziu c agenia, preedintele presupunnd John F. Kennedy ar angaja trupele
americane la asaltul dac toate celelalte nu a reuit, nu a artat preedintele nou btute o evaluare exprim
ndoieli cu privire dac brigada ar putea reui fr sprijinul deschis de armata SUA - - sprijin Kennedy nu a
intenionat niciodat s le furnizeze. (Istoricul Piero Gleijeses a comparat CIA i Kennedy a navelor care trec n
noapte.) CIA nu sa fcut nici un favor un an mai trziu concluzionnd c sovieticii erau puin probabil s se
stabileasc rachete ofensive n Cuba ntr-un raport emis o lun nainte cubanez criza rachetelor, dei agenia n
sine rscumprat un pic de rup mai trziu U-2 fotografii ale siturilor de rachete.

4. The Tet Offensive

Pe 31 ianuarie 1968, n timpul sarbatorii Tet n Vietnam, forele comuniste ale Vietnamului de Nord a ocat
Statele Unite prin lansarea unui masiv atac, coordonat mpotriva Vietnamului de Sud. n timp ce ctigurile
militare comuniste s-au dovedit trectoare, Ofensiva Tet a fost, fr ndoial, btlia cea mai decisiv din
Vietnam. Deziluzia americanilor a crescut in timpul rzboiului, fapt care a determinat factorii de decizie din
SUA sa schimbe vitezele i s se concentreze pe reducerea amprentei Americii n Vietnam.
O anchet a guvernului la scurt timp dup Ofensiva Tet a concluzionat c SUA i ofieri militari i analiti de
informaii sud-vietnameze nu a reuit s anticipeze pe deplin "intensitatea, coordonarea, precum i mobilizarea
atacului inamic" - n ciuda avertismentelor multiple. Scriitorul Glenn E. Helm constat c desconsiderarea
pentru colectarea de informaii, barierele lingvistice, precum i o nenelegere a strategiei inamicului au jucat un
rol deosebit de important n dezastrul de informaii. Totui, James J. Wirtz subliniaz n Ofensiva Tet: Esecuri
de intelligence in razboi c "americanii aproape au reuit aproape la timp sa anticipieze mutarile adversarilor
lor, pentru a evita consecinele militare ale atacului surpriz."
5. The Yom Kippur War
n timp ce CIA a analizat cu acuratete rzboiul de ase zile dintre Israel i statele arabe vecine n 1967, a fost
prinsa pe picior gresit doar ase ani mai trziu, cnd forele egiptene i siriene au lansat atacuri coordonate
asupra forelor israeliene din deertul Sinai i nlimile Golan n timpul srbtorii evreiesti de Yom Kippur.
Conflictul, care s-a ncheiat cu un armistiiu n luna octombrie 1973, a testat relaiile SUA-URSS i a mpins
conflictul arabo-israelian n primele pagini ale agendei politicii externe Washington-ului.
Documentele colectate de Universitatea George Washington National Arhiva Securitii arat c comunitii de
informaii israeliene credeau c puterea militar superioar a rii ar descuraja vecinii si arabi de la demararea
unui rzboi i oficiali ai serviciilor secrete americane au mers pe aceeasi linie de raionament. n ziua in care a
nceput rzboiul, o not de la Consiliul Naional de Securitate a menionat c consilierii sovietici au fost
evacuai din Egipt i c Israelul se ateapt la un atac din cauza micrilor militare egiptene i siriene, dar a
adugat c serviciile de informaii din SUA "continu s minimalizeze probabilitatea unei atac arab asupra
Israelului "i" favorizeaz o explicaie alternativ a unei crize n relaiile arabe-sovietic. "
6. The Iranian Revolution
n august 1978, cu ase luni nainte ca SUA sa sprijine pe Shah Mohammed Reza Pahlavi sa fuga din Iran, CIA
a concluzionat ruinos c "Iranul nu este ntr-o situatie revoluionara sau chiar pre-revoluionar." Dup cum
tim cu toi acum, ayatollahul Ruhollah Khomeini a venit la putere n Revoluia Islamic din 1979, deschizand o
ruptur ntre Iran i Statele Unite, care persist pana in ziua de azi.
Potrivit Gary Sick, un membru al Consiliului Naional de Securitate din vremea lui Jimmy Carter a declarat ca
Statele Unite au retras culegerea de informaii din interiorul Iranului in perioada premergatoare revoluiei din
respect pentru ah, care a ajutat oficialii americani cu vedere la resentimentul iranian pe scar larg mpotriva
Sahului i Statelor Unite i subestimarea capacitatoo opoziiei religioase de a rsturna Sahul. Totui, un raport
al Universitatii Georgetown din 2004 subliniaz faptul c comunitatea de informaii a emis avertismente cu
privire la puterea si opozitia religioasa a inamicului ahului i faptul ca precouparea administratiei Carter cu
discutiile de pace dintre Egipt si Israel au contribuit la miopia SUA cu vedere la Iran.
7. The Soviet Invasion of Afghanistan
Interventia militar a Uniunii Sovietice n Afganistan, care a nceput n decembrie 1979 i a evoluat ntro ocupaie sngeroas de nou ani, a luat administraia Carter prin surprindere. Comunitatea de informaii SUA
au presupus c spectrul de situatii costisitoare ar descuraja pe sovietici de la invadarea Afganistanului. Fostul

oficial CIA Douglas MacEachin reamintete c, n zilele de dup invazia, o glum a nceput s circule n jurul
ageniei c "analitii au avut dreptate, sovieticii sunt cei care au greit."
Cu toate acestea, nu este foarte clar dac intelligence sau politica Statelor Unite sunt n primul rnd vinovate
pentru lipsa de previziune cu privire la invazie. n CIA i Cultura esecului, Ioan Diamond admite c agenia
nu a reuit s prezic invazia pn cu puin timp nainte s se ntmple. Dar el adaug c avertismentele CIA
despre pregtirile militare sovietice i a micrilor de-a lungul anuluin 1979 a dat administratiei Carter "toate
informaiile de care avea nevoie pentru a emite un avertisment sever la Moscova," i c administraia a ales in
schimb s "minimalizeze avertismentele sale". Un studiu Georgetown adaug c la Casa Alb a fost distrasa
datorita negocierilor tratatului SALT II i a crizei ostaticilor din Iran.
8. The Collapse of the Soviet Union
Conform parerii generale, Statele Unite nu au reusit sa prezica colapsul Uniunii Sovietice din 199,
prognozata de reformele presedintelui Mihail Gorbaciov, deteriorarea economiei sovietice, colapsul
comunismului in Europa Central-Estica si miscarile spre independent ale unor republice sovietice. Dupa cum a
remarcat si BBC recent, exemplul sovietic ilustreaza ceea ce culegatorii de informatii reusesc sa omita: ei se
pot interesa de rachete, sa estimeze productia fabricilor de armament si asa mai departe. Dar dedesupturile
politice si sociale si dinamica acestora sunt mult mai greu de citit.
ntr-adevr, n Intelligence Occidental si colapsul Uniunii Sovietice, 1980-1990, David Arbel i Ran Edelist
susin c comunitilor de informaii au tinut cont de notiunile preconcepute pe care oficialii administraiile
Ronald Reagan i George HW Bush le-au avut referitoare la ameninarea sovietic, producnd astfel o
"conformitate conceptual rigid ntre analitii i factorii de decizie." Dar fostul oficial CIA Douglas
MacEachin adaug c, n timp ce CIA nu a prognozat destrmarea Uniunii Sovietice, el a "prezis faptul ca
economia si condiiile sociale sumbre pe care le-a descris n att de multe dintre studiile sale ar provoca n cele
din urm un fel de confruntare politic n interiorul URSS Ce s-a ntmplat de fapt a depins de oameni i
deciziile care nu erau inevitabile. "

9. The Indian Nuclear Test

n mai 1998, CIA nu a primit niciun semn fata de intenia Indiei de a efectua mai multe explozii nucleare
subterane, ceea ce Richard Shelby, apoi presedintele Comitetului de Informaii al Senatului au numit "eec
colosal de culegere de informaii al naiunii noastre." Agenia de informaii a aflat de undele aspecte doua
saptamani mai tarziu cand a avertizat ca Pakistan se pregateste sa efectueze propriile sale teste nucleare, lucru
care s-a intamplat pe 28 mai 1988 unele se confrunt cu cteva sptmni mai trziu, atunci cnd a avertizat c
Pakistanul se pregtete s efectueze propriile teste nucleare, care a fcut-o la 28 mai 1998.
La acea vreme, Washington Post a raportat c un satelit de spionaj american a inregistrat o dovad clar a
pregatirilor testelor nucleare din India cu sase ore inainte de explozii, dar analitii de informaii ai SUA,
responsabili pentru urmrirea programului nuclear al Indiei nu a fost la datorie. n schimb, au descoperit
imaginile atunci cnd au ajuns la locul de munc a doua zi dimineata, dupa ce testele avusesera deja loc.
10. The 9/11 Attacks
n raportul su cu privire la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, Comisia a observat c
comunitatea de informaii, asaltata de "un numr copleitor de prioriti, bugete stagnate, o structur demodat
i rivaliti birocratice", a esuat sa repereze amenintarea majora reprezentata de "terorismul transnaional" de-a
lungul anilor 1990 i pn la 9/11. Ca rspuns la recomandrile Comisiei 9/11, Congresul a creat un director de
informaii national i Centrul Naional de Contraterorism pentru a coordona comunitatea de intelligence.

Precum si fostul analist CIA, Paul Pillar, subliniaz in articolul sau din Foreign Policy, oficialii serviciilor
secrete au ratat atacurile 9/11, dar nu a ratat ameninarea reprezentat de Al Qaeda. Astfel, CIA a creat o unitate
care se concentra exclusiv pe Osama bin Laden la sfritul anilor 1990 i preedintele Bill Clinton a lansat
operaiuni sub acoperire mpotriva al-Qaida. Agenda comunitatii de informatii din februarie 2001 cu privire la
ameninrile la nivel mondial sub marca reelei teroriste a lui Bin Laden, nota ca fiind "ameninarea cea mai
grav i imediat" asupra Statelor Unite, capabila de "planificarea mai multor atacuri cu puine sau fara
avertismente.

11. The Iraq War

In a February 2003 appearance before the U.N. Security Council to make the case for confronting Iraq,
Secretary of State Colin Powell declaredthat his accusations about Iraq's weapons of mass destruction (WMD)
were based on "solid intelligence." Indeed, an October 2002 intelligence estimate had concluded that Iraq was
continuing its WMD program and could make a nuclear weapon "within several months to a year" if it acquired
sufficient fissile material. But the United States never found evidence for such programs after its invasion of
Iraq -- an intelligence failure that President George W. Bush called his "biggest regret."
Here too, however, it's unclear how much of the failure should be blamed on intelligence as opposed to
policymakers. In 2004, the Washington Postreported that President Bush and his top advisers "ignored many of
the caveats and qualifiers" in the October 2002 intelligence report as they doggedly pressed ahead with the
plans for war. Analysts, for example, estimated that Saddam wouldn't use his WMD or give the weapons to
terrorists unless Iraq was invaded. The New York Times also reported that senior Bush administration officials
brandished tubes that they said were destined for Iraqi nuclear centrifuges despite the skepticism of nuclear
experts.
Above, Powell holds a vial representing a teaspoon of anthrax during his Feb. 5, 2003, U.N. address. The
secretary of state declared that Saddam Hussein might have enough dry anthrax to "fill tens upon tens upon tens
of thousands of teaspoons." And, he added, "Saddam Hussein has not verifiably accounted for even one
teaspoon-full of this deadly material."
ntr-o apariie din februarie 2003 n faa Consiliului de Securitate al ONU pentru a vorbi despre
confruntarea din Irak, secretarul de stat Colin Powell declarant ca acuzaiile sale referitoare la armele irakiene
de distrugere n mas (ADM) s-au bazat pe "informatii solide". ntr-adevr, un raport al serviciului de informatii
din octombrie 2002 a ajuns la concluzia c Irakul a continuat programul su ADM i putea face o arm nuclear
"n termen de cteva luni pana la un an", dobandea materiale fisionabile suficiente. Dar Statele Unite nu au gsit
dovezi pentru astfel de programe, dup invazia din Irak - ". Cel mai mare regret", un eec de informaii care
preedintele George W. Bush a cerut lui
i n acest caz, cu toate acestea, nu este clar ct de mult a eec ar trebui s fie pus pe seama inteligenei,
spre deosebire de factorii de decizie politic. n 2004, la Washington Postreported care presedintele Bush si
consilierii si de top "a ignorat multe dintre avertismentele i calificare", n raportul de inteligen octombrie
2002 n care cu ncpnare presat nainte cu planurile de rzboi. Analistii, de exemplu, a estimat c Saddam
nu ar folosi ADM lui sau da armele teroritilor, cu excepia cazului Irakul a fost invadat. The New York Times,
de asemenea, a raportat c oficialii administratiei Bush senior arogat tuburi care au spus au fost destinate pentru
centrifuge nucleare irakiene, n ciuda scepticismului de experi nucleari.
Mai sus, Powell deine un flacon reprezint o lingurita de antrax n timpul februarie su 5, 2003, adresa ONU.
Secretarul de stat a declarat c Saddam Hussein ar putea avea suficient antrax uscat pentru a "umple zeci i zeci
i zeci de mii de lingurite." i, a adugat el, "Saddam Hussein nu a reprezentat verificabil chiar o lingurita plin
acestui material de moarte."

US intelligence success
US describes the documents, handwritten notes, and videos found at the compound where al-Qaeda leader
Osama bin Laden was killed "the greatest intelligence success".
This is the greatest intelligence success perhaps of a generation. Thats how a Senior US Intelligence Official
described the documents, handwritten notes, and videos found at the compound raided by Navy Seals last week
and resulted in the killing of al-Qaeda leader Osama bin Laden.
The Central Intelligence Agency is taking the lead on going through the information. Theres actually so much
material that were still trying to quantify it, said the official. The CIA will be assisted in its analysis of the
data by an alphabet soup of government agencies FBI, DHS, ODNI, NSA, etc.
The CIA has been under fire over the last decade because of a string of publicized intelligence failures like the
failure to connect the dots before the 9/11 attacks, the claim of WMD in Iraq, and the lack of information
sharing that allowed Omar Farouk Abdulmutallab to board a plane bound for Detroit and allegedly try to ignite
a bomb in his underwear on Christmas Day 2009.
The Washington Post reported that the CIA spied on bin Laden for months from a safe house near Abbottabad.
With the death of bin Laden facilitated by CIA spies and the treasure trove of information which has already
provided golden nuggets of information according to the senior intelligence official, the CIA can finally not
be the subject of Congressional What Went Wrong hearings over this intelligence success.
All the positive press for the CIA will be good for Director Leon Panetta, who has been nominated by President
Barack Obama to a new role as Secretary of Defence, pending Congressional approval. He was already popular
as a former Congressman and Clinton administration official. Now he might just get unanimously confirmed.
The various government agencies are now reviewing the material seized at the compound. The senior
intelligence official said, The task force is working around the clock to uncover information on threats to the
US and its allies.
The Senior Intelligence Official briefing the press at an unusual Saturday event spent a good deal of time
deflating the al-Qaeda leader and the prospects for the future of the network. Asked repeatedly about the next
leader of al-Qaeda, the official said there is no clear frontrunner. But the official said al-Qaedas second in
command, Ayman al Zawahiri, isnt very popular within the group. Analysts say historically when the head of
this type of group is killed, a more radical but less effective leader takes over.
While the intelligence community is taking its bow, with each subsequent briefing by a US official, more
questions come out about what happened during the raid and what happens next in the so-called War on
Terror.
Bibliografie

http://www.drtomoconnor.com/3430/3430lect01b.htm
https://courseware.e-education.psu.edu/courses/bootcamp/lo07/10.html
http://www.jstor.org/discover/10.2307/2009967?uid=2134&uid=3738920&uid=2477787207&uid=2&uid=2
477787197&uid=70&uid=3&uid=60&sid=21104607153161
http://blogs.aljazeera.com/blog/americas/us-intelligence-success
http://www.foreignpolicy.com/articles/2012/1/3/the_ten_biggest_american_intelligence_failures
http://www.e-ir.info/2012/11/08/are-intelligence-failures-inevitable/
http://news.yahoo.com/five-intelligence-successes-changed-course-war.html