Ambalajele au un rol foarte important in mixul de marketing.

Ele pot fi un criteriu de stabilire a

preturilor, un criteriu in definirea caracterului unor noi produse, un instrument pentru a crea identitate de
brand si impact la raft.
Studiile realizate de IRI (Information Resources Inc.) arata ca toti cumparatorii apreciaza si chiar
doresc sa fie stimulati in procesul de luare a deciziei atunci cand stau in fata unui raft. De multe ori, potrivit
studiului, consumatorul accepta mai degraba aceasta forma de comunicare, decat alte forme de comunicare
(precum reclamele). Consumatorul este nerabdator sa fie informat, ispitit si rasfatat atunci cand sta in fata
unui raft.
Top pretentii legate de ambalaje pe care le au consumatorii
Desi consumatorii sunt satisfacuti de ambalajele existente pe piata, totusi toti doresc ambalaje
inovative, remarcabile cu design creativ si, potrivit studiului, SUNT DISPUSI SA PLATEASCA MAI
MULT pentru un astfel de ambalaj.
1.

Ambalajele trebuie sa fie remarcabile, atractive. Un ambalaj distinctiv si care ia ochii

este de preferat mai ales in ochii tinerilor care raspund pozitiv la astfel de ambalaje. Orice ambalaj se
remarca in mediul competitiv monoton, orice ambalaj care surprinde obtine punctaj maxim din partea
consumatorilor.
2.

Design, forma si culoare. Scopul oricarui ambalaj creativ este de a atrage atentia

consumatorului la locul de vanzare. Estetica si atractivitatea sunt caracteristici distinctive si sunt chiar
esentiale pentru gama ambalajelor pentru produse cosmetice sau produselor de lux din orice categorie.
Consumatorilor le place sa cumpere produse cu design agreabil, chiar decorativ.
3.

Functionalitate. Aspectele functionale sunt baza unui ambalaj de succes si, bineinteles,

pentru un produs de succes. Cele mai apreciate sunt ambalajele speciale pentru protectia aromelor,
ambalaje responsabile fata de mediu si ambalajele care se folosesc usor (atat la folosire cat si la
depozitare). Sistemele de inchidere, portionarea, fereastra pentru a vedea produsul prin ambalaj, TOATE
tin de functionalitatea unui ambalaj si sunt apreciate de catre consumatori.
4.

Inovatie. Noutatile au un appeal foarte puternic. Un ambalaj inovativ poate face dintr-un

produs banal un produs nou. Solutiile inedite stabilesc trenduri si cresc vanzarile.
5.

Materialul. Este foarte important pentru consumatori, nu doar pentru producatori.

Sustenabilitatea , usurinta de a-l composta, sunt aspecte esentiale ale unui materiale pe placul
consumatorilor. Probabil cele mai agreate ambalaje sunt acum ambalajele flexibile. Cu o cantitate minima
de material folosit, cu o amprenta minima asupra mediului, ambalajele flexibile sunt potrivit studiilor
solutia perfecta.
6.

Comunicare eficienta. Ambalajul este un mediu credibil la punctul de vanzare si este

consultat din proprie initiativa si intens. Ceea ce inseamna ca ambalajul este un mijloc de comunicare care
se apropie foarte mult de consumatori, probabil mai mult decat orice alt mijloc.

7.

Multisenzorialitate. Daca te apropii de consumator apeland la mai multe simturi ale

acestuia, ai o mai mare sansa sa-i atragi atentia, sa-i stimulezi interesul de a cumpara. Ambalajele care pot
fi simtite, mirosite, privite si auzite sunt preferatele consumatorilor. Sunt dispusi chiar sa plateasca mai
mult pentru aceasta multisenzorialitate.
8.

Potrivirea cu produsul. Consumatorilor nu le place sa fie pacaliti. Un ambalaj premium

trebuie sa ascunda un produs premium. Asadar, calitatea produsului este comunicata prin ambalaj si nu
doar prin promisiunile scrise pe ambalaj. Un design de ambalaj trebuie sa fie coerent cu produsul, iar
consumatorul este convins de aceasta COERENTA!
9.

Beneficii aditionale. Povestea unui ambalaj de succes nu se termina odata cu consumarea

produsului. Eforturile de a realiza un ambalaj care poate fi folosit si dupa ce produsul s-a consumat sunt
rasplatite de consumatori.

Ciclu de via al produsului

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se face o analogie
cu biologia (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc); n funcie de perioada din
via n care se afl produsul, sunt influenate i vnzrile acestuia.
ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la dispariia sa definitiv din arena
schimburilor de mrfuri, include urmtoarele faze : achiziia materiilor prime, producia, ambalarea, distribuia,
utilizarea, reciclarea i retragerea produsului de pe pia.[1] O definiie a ciclului de via care descrie detaliat
toate fazele succesive ale "vieii" produsului este urmtoarea: "Ciclul de via include fazele: conceptualizare,
dezvoltarea ideilor proiectului, studiul de inginerie, planificarea proceselor, fabricaie, operare, ntreinere
(reparare) i retragere". Definiia general a ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR EN
ISO 14040: 2002[2] sub forma urmtoare : ciclul de via reprezint "etape consecutive i intercorelate ale unui
sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea resurselor naturale pn la post-utilizare". Un
ciclu de via (complet) al produsului ar putea consta din fazele : 1) concept/viziune; 2) fezabilitate; 3)
proiectare/dezvoltare; 4) producie; 5) retragere treptat din uz.[3] ntr-o exprimare concentrat, etapele ciclului
de via al produsului sunt: concepie, proiectare, realizare, service. n cazul n care acest termen se utilizeaz
ca un concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre pia", acesta se refer la viaa comercial a
produsului (viaa produsului pe pia) i descrie tendina de dezvoltare a cifrei de afaceri i a profitului unui
produs, de-a lungul vieii sale comerciale.[4]
In acest sens (al vieii comerciale),ciclul de via al produsului reflect evoluia n timp a volumului de vnzri
ale produsului i reprezint intervalul de timp dintre momentul apariiei produsului pe pia i cel al dispariiei
sale definitive din arena schimbului de mrfuri.

Fazele ciclului de via[modificare | modificare surs]

Fazele ciclului de via tipic al produselor supuse comercializrii sunt urmtoarele:

introducerea produsului pe pia (sau lansarea);

creterea;

maturitatea;

saturaia;

declinul.

Introducerea (lansarea) este perioada de cretere uoar a vnzrilor pe msur ce produsul este lansat pe
pia. n aceast perioad costul produsului este ridicat, concurena se desfoar pe baza caracteristicilor de
performan ale produsului. Datorit incertitudinii pieei, o strategie de fabricaie adecvat trebuie s se bazeze
pe criteriul competiional flexibilitate, pentru a face fa schimbrilor frecvente ale construciei produsului.
Creterea este perioada acceptrii masive de ctre pia a produsului i a profiturilor n cretere. Preurile
produselor pot fi mai mici dect n prima perioad, concurena are loc n special pe baza calitii produselor.
Maturitatea este perioada de ncetinire a ritmului vnzrilor, intensitatea vnzrilor se menine n jurul unei
valori ce depinde de echilibrul dintre cerere i ofert. Principalele preocupri ale fabricaiei sunt reducerea
costurilor de producie i creterea productivitii. Concurena din ce n ce mai agresiv are loc pe baza preului
produsului.
Saturaia este perioada n care produsul, dei a ajuns la cea mai nalt cot de acceptare de ctre majoritatea
cumprtorilor, nu se mai poate vinde pe pia ca nainte, din cauza apariiei altor produse cu parametri
superiori.Vnzrile se ncetinesc sau creterea vnzrilor nceteaz.
Declinul este perioada n care vnzrile i profiturile scad ntr-un ritm rapid. Preurile sunt mai mici, exist
supracapacitate de producie i apare riscul ca n cele din urm produsul s fie scos din fabricaie, deoarece
vnzrile pot ajunge la zero sau pot scdea la un nivel destul de redus.
Graficul de variaie a volumelor de vnzri ale produsului n timp are forma bine-cunoscutelor curbe "n S".[5] In
mod normal, curba "n S" prezint o cretere relativ lent la nceput i dup o perioad considerabil,
"decoleaz" rapid. Dup aceast urcare brusc, creterea se ncetinete, curba se aplatizeaz i apoi
descrete lent, corespunztor fazei finale de declin. Totui, nu toate produsele au o evoluie a volumului de
vnzri dup curba "n S".[6] Unele produse sunt introduse pe pia i "cad" rapid, altele "staioneaz" n faza
de maturitate foarte mult timp (Kotler, op.cit.,p.638). Un astfel de ciclu de via n care vnzrile staioneaz la
maturitate este denumit ciclu "cu platou"[7]; staionarea vnzrilor se explic, de regul, prin aceea c nu exist
o alternativ mai bun disponibil. Platoul se poate nclina uor n sensul cresctor, dac vnzrile cresc la o
rat corespunztoare cu creterea economic. Uneori, produse ajunse n faza de declin pot fi readuse n faza
de cretere printr-o campanie de promovare sau repoziionare.
Conceptul ciclului de via poate fi folosit pentru descrierea modului n care evolueaz produsele pe piee i
poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii de marketingcorespunztoare diferitelor faze ale ciclului de
via.

Managementul ciclului de via[modificare | modificare surs]

Managementul ciclului de via este un proces de management al ntregului ciclu de via al produsului, de la
concepia acestuia, trecnd prin proiectare i fabricaie, pn la service i retragere. Conceptul
de managementul ciclului de via al produsului (PLM- acronim din l.englez pentru product lifecycle
management) este o abordare atotcuprinztoare pentru inovarea, dezvoltarea noilor produse i introducerea
lor, precum i managementul informaiei asupra produsului, de la ideaie pn la sfritul vieii produsului. [8]
n sensul mai restrns al vieii comerciale a produsului,prin managementul ciclului de via se nelege
elaborarea i implementarea unei succesiuni de strategii, referitoare la identitatea produsului, politica de
preuri, strategii de vnzri etc. pentru produsul care parcurge fazele ciclului de via comercial (produsul care
se afl pe pia). In fiecare faz a ciclului de via (comercial), produsul necesit strategii de marketing,
financiare, de fabricaie, de achiziie i strategii de resurse umane. Pentru introducerea unui produs nou pe
pia, firmele pot adopta diferite strategii de marketing. De exemplu, noul produs poate fi introdus la pre sczut
i cu o promovare puternic :strategia penetrrii rapide. Strategia este aplicat dac exist o concuren
puternic.
Pe de alt parte, firma poate lansa noul produs la un pre ridicat i cu o promovare sczut. Aceast strategie
poate avea succes dac nu exist o concuren puternic i cei mai muli cumprtori sunt dispui s
plteasc un pre ridicat.

In faza de cretere, pe pia intr noi concureni care introduc produse cu caracteristici noi, de aceea firmapionier mbuntete calitatea produsului, concurena desfurndu-se pe baza criteriului competiional
"calitate". Firma penetreaz noi segmente de pia, introduce noi canale de distribuie i poate recurge la
scderea uoar a preului pentru a susine creterea rapid a pieei.
In faza de maturitate, ritmul de cretere a vnzrilor scade, din cauza existenei mai multor productori care
determin o cretere a concurenei. Strategia firmelor cu produse n faza de maturitate poate aplica politici de
reducere a preurilor, cretere a bugetelor pentru publicitate, stimularea cercetrii-dezvoltrii pentru a crea
variante perfecionate de produse.
In faza de declin, vnzrile scad datorit progresului tehnic care genereaz produse cu performane superioare
(nlocuirea produselor existente), din cauza schimbrii preferinelor consumatorilor sau creterii concurenei.
Responsabilii de marketing utilizeaz diferite tehnici pentru a evita sau a ntrzia faza de declin. O abordare
indicat este impulsionarea inovrii, n vederea relansrii produselor care se apropie de declin sau revitalizarea
produsului prin aducerea unor modificri substaniale.
Strategiile mixului de marketing trebuie s se modifice pe msur ce produsul traverseaz fiecare faz a
ciclului de via. Preul, distribuia i caracteristicile produsului tind s fie modificate.
Din punctul de vedere al fabricantului produsului, ciclul de via al produsului include cinci faze diferite :
imaginarea produsului, definire, realizare, suport (service), retragerea produsului (din fabricaie i de pe pia).