Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aviz Cte Cnadnr

    Uploaded by

    Burlacu Marian Alin
    31 views52 pages
    Cte

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Cte

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    31 views52 pages

    Aviz Cte Cnadnr

    Uploaded by

    Burlacu Marian Alin
    Cte

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI $I DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA CONSILIUL TEHNICO ~ECONOMIC ‘COD:PTE-1/VADT-CTE-Q/D ‘Nr. 4198/04.09,2012 2 Weed DOCUMENT DE AVIZARE “uc 1. DATE GENERALE Denumirea Iuerat Podul de ta Giurgiu, peste Dunare, pe DN 5, km 64+884 ~ (inclusiv drumul de acces de la 2 lesirea din vama pana la intrarea pe pod) Faza de proiectare: ‘Studiu de fezabilitate Proiectant Expert Project 2002 S.R.L & Betarmex S.R.L. Ordonatorul principal de credite: Ministerul Transporturilor $i Infrastructurii Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania / DRDP Bucuresti Valoarea investitie!: Dy caro css 24002015 94.077 mittei 20819.940 euro Din care C+M: 79.033 miei 17.490.500 euro Sursa de finantare : FEDR. si Bugetul destat Amplasamentul obiectivul Judetul Giurgiu 2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEL 21Sicuatia existenta Podul, cunos:ut si sub numele de “Podul Prictenie, se afla amplasat pe DNS, peste Muviul ‘Dunara, in localitatea Giurgiu, este un pod metalic, din otel, care leaga malul nordic romanese de malul sudiebulgares, si respetivorasele Giurgiu si Ruse. Amplasat la | km aval de Giurgiu ila 4 kn eval de Ruse, raversand Durarea la km 4884700 dela gurile sale, podul a fost construit pentru trafic mixt avand ‘e podul principal o cle feratasimpla in parteainferiara si o sosea cu doua benz de ciculaie le patea ‘supetioara, Podul combinat de cle feata si sosea peste Duna, in zona Giurgiu - Ruse, dat in expletare in anul 1954, are 37 deschider si langimea totala de 2223,92 m, din care 1168 m partea romana, Podul igura circulatia feroviara pe liniesimpla si trafiul ruler pe doua benzi de cirulaie corespunzator casei E de incareare Constructs exe aleatuita din __ dous viaduete de acces la pod, cate unl pe fiecare mal al Dunasi, avand fccare cite 12 Sait cnet: | ° 44.0 cm strat de wura din mixtur asfalticastabilizata cu fibre tip MASF 16 ° 60 em strat de egatura din beton asf tip BAD2S 80 cm strat de baza din mixturaasfatica tip AB2 23.0 om stat superior de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment 35.0 em strat inferior de fundate din balast, 20.0 em strat de forma din blast {geotextl cu rol anticontaminant > De asemenea pentri uniformizarea conditilor de confor si siguranta pe tot taseul drumului, este necesara entinderea la 4 benz a intreguluitraseu de de drum, Firul 2 prehinginduse pe sens de Ie Kin {624920 la Km 624640 (L= 280,00 m). > Reamenajarea zonei veri in varanta cu bord inate, care sa eliminetraversarileaccidentale intre cele dous sensuri. in special pe zona aval, > Refacerea sistemulii de evacuare longitudinale si tansverssla a apelor colecate de suprafta Arumuli,scostamentlor si taluzurilor, int-un sistem modem si ecologic. Pentru aigurarea contnuitatt santurilr si rigoelor, se va avea in vedere demolarea fundiilor sau a coastuctilor cometcile dezafectate (sau demolate pana I vel! fundatilr) de partes dreapta a Ful | > Refacerea sstemului de lumina ®. ‘pe raseuldrumului pe 4 benz, sap se prevad pe zona central, prota . erampe, stabi se prevad pe ambele part ale drumului, si se rcondeaza cu sstemul de iluminat de pe pod > Reamenajares pacar, corelat cu dezafectareaunor construct comercile, cu umatoareastuctura riers Pentru parcarile noi, acces cantar, zona de taxare vehiule gree la esiteadin tara + 20.0embeton de ciment BeR 3 + 12.0cm stat superior de fundatie din patra sparta mare; + 25.0cm srat inferior de fundatie dn blast. Pentru parcasileexistente Se mentine sructura rtieraexisenta: * 20.0¢mbeton de ciment; + 1soemtalast { ‘Se precizeara cain snuti in car este necesara matte palfonne paar existente sts refvcerea dalelor deteriorate se propune sa Se execute o structure ruira noua eu aceeas astute ea emu pareve oh . > Organizaessisisematizarea fuxului de trafic in punetul de contol si tecere a foatieei SI 4 ‘Atat pentru jesirea, cat si pentru intarea in tara se vor proiecta cate 3 benzi speciale penta vehicule articulate (rut), cate 4 benzi pentru autoturisme si cate 2 benzi pena autocare si auoturisme. Pentru consturea benzilor de acces sia platformelor de parcare noi este nevoie de dezafectarea ‘uno spi vezi vec Pentru benzle de acces (I intra si isire din tara, aceese la parca) + 5.0cm stat de waa di betonasfalic BAI6, 6.0 cm strat de epatura din betonasfakic BAD25; 20.0 em beton de ciment BER 3.5; 12.0em strat superior de fundatie din patra sparta mare; 25.0 em strat inferior de fundate din bast. ‘Aste, experi tchnica a concluzionat, Conform slastructuniloc penta stailrea star tehnice a ‘unui pod, indicativ 522-2002, aprobate cu Deciia A.N.D. 19/17.01.2002, ea din punct de vedere al cetitelor de reistenta stabiltate Ia actiuni statice si dinamice, durabilitae, siguranta in explostare si protectis mediulu, in concordanta cu Legea 10/1995, starea tehnica a poduli corespunde star tehnice IV (stare tehnica esatsfacatoare) ce impune execularea de reparati,reabiitari si eonslidari. 22 Incadrarea obiectivului in politicile de investi generale, sectoriale sau regionale Instrumental de referinta in pregatrea programarti Fondurilor Stucturale si de Coeciune in Romania este Cadrl de Referinta Strategic National 2007-2013, dezvoltat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013. Seopu ui principal este dea conslidaobiectivele strategce ale politclor coeziune, sociale si regionale, cu scopul de« aigura ca aistentaprimita prin intermediul Fondurlor a Lucrarile de reabilitare @ podurlor de pe reteaua de drumuri nationale contibuie atat la ‘imbunauaties conditilor de siguranta crcultei si reducerea costurilor de transport (prin eliminarea restrictor), cat si Ia imbunatatires eonditlor de mediu, rin regulrizari ale eusurilor de apa pe care acest le taverseaza. 2.4 Obietivele soci economice ale proiectuluh ‘Obiectvul general este de a spin creserea economica in Romanis, prin asigurarea desfasuari teafcului modem pe acete podui fidizand traficul si educandtimpul de parcus, cu sprijnulfinanciar| UE, legal care reglementeaza domeniul invetitie! si, dupa ear, statului care oblige partea romana Ia realizaren investtiel Projetul este parte integranta a ,PROGRAMUL OFERATIONAL SECTORIAL TRANSPORT 2007-2013" instrument strategic elaborat pe baza obietivelor Cadruui National Stategic de Refernta care stabilesteprioritatile, obiectveles alocareafinancara pentru dezvoltreasectorului de transport @ , Roar ce autorcomuniay, in peroada 2007-2013. Obiectivele de investti in cadrl rele nationale si europene de transport au fst transpuse in Programul Operational Sectoria-Transport (POS-T) pentru a 6 Gnantate din Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regional. rezentl proiect face parte din Axa Priortra 2 Moderizarea si dezvoltareainfrstrcturi nationale de transport in aftraaxelor porta TEN.T in scopul dezvoltari unui sistem national durabil de transport, Domeniul major de intervetie I~ ,Modemizaea si devoltarea infrastruc nationale rtiere”. 2.6 Analiza cereri de transport (date de trafic cererea exstenta,evolutiancestui, modul in eare prviectl va contibui a acoperiren aceseicereri) ‘Avand in vedere ca evolutia traficului pe DN 5 pe sectoral de acces la PCTF Giurgiu, in perioada 2005-2010, a fost superioara evolutiei medii a taficului pe reteaua de drumusi europene si fata de Coeficenti maximi de evolutie a taficului pentru aceasta perioada, conform AND $84-2002, pentna studiul de trafic sa recomandet sa se ullizeze coe ficient si atele anvale maxime de evolue a taficu ropusi de CESTRIN si avizai de CNADNR in aul 20. Cocficenti si ratele de evolu a trafiului penta peioads 2010-2035 prezentati de CESTRIN ‘au fost extins! pana le nivelul anului 2045 pentru a asigura o perioada de prognoza de 30 ani, ‘ecomandata in Csietal de Sarcii. Nn conte ein xls ou pod pee Dre ine iin Cat va rode | redistituive a wafcull inte petle de ueceren omer inte Romania i Bulgana, fs ‘ oy Pentru trafculintemational de tranzit, care intra in Romania prin punctle de trecer a frmtierei cu jj Urgatia, precum si pentru trafiul international cu Originea sas Destnatia in Vestl Remanie realizar |j novlui pod peste Dunare precum si modemizarea si reabiltarea drumurilor de pe eulosral Arad ‘Timisoara ~ Drobeta Turnu ~ Severin -Calaft si in perspectivarelizaea autosrazi Lugo} - Craiova = Pitesti (dare in exploatareestimata 2020-2025), prin uilizarea PCTF Calafat se va obtine o redvcere de Aistanta de transport pe teritoril Romani de peste 200 km fata de ullizarea PC7F Giurgiu. Prognoca traficului prin PCTF Giurglu in ipoteza de evolutie maxima a trafculu [Ant | frafculLmediu alae anual, vehioue/24 os Vehieulefzice ‘Vehicule etalon autonome as. 3604 72a 2020, 77 3128 2035 3765 T1156 2030 7355 13504) 2035, 3956 T6586) 2040, T1373 20217 208s 14173 24680, Din studiul de trafic rezulta ca dupa efectuarea Iucrrlor de reabiitare a drumului de acces si a Sali pe pod, se asigura 0 desfesurare, in limitele edmisitle de fluena, a trafcuul pe pod, pe intreaga darata de serviciu a Iucrarilor respective (in general 20 ani), chiar in ipoteza de evolutie maximala & ‘zafculi, ine capaciatea de circulate a podull va fi dcpasita Gupa antl 2082, 27 ‘Alternative analizate (minim doua), alternativa recomandata si motivele (avantajele) alternativel recomandate ‘Au fost analiza tei optuni de consolidare a podului si drumulu asf! Luerari de pod Lucrari comune: Infastructrile vor fireailtte prin reparati si elizari de protec ale buloanelor (in special in ona banchetelor,reparai ale aidarilorde pia, reparati ale clevatilr ce presina Hau si crapatr, intretinerea si remedierea aparatelor de reazem metalic ‘La suprasirictra, peste placile din beton armat ce vor fi jnlocute, se va reaiza hidrozolatia, ‘motects hidroizolatii dint-un stat de betonasfaltic BAB eu grosimea de 2 em si sistemul rater format ‘in doua siratur, unul de BAmPI6 cu grosimea de 4 em si unul de mixtura asfaca MASFI6 cu ‘gosimea de 4 ca. Peste pltelajul ortotrop se va realizahidrozilatia, protectiahidroizolatiei si doua ‘traturi de 4 cm din ATD (asfaltturnat du), Trotunele vor fi delimitate la margitea parti carosabile de torduti preabrcate de 20x1Sem sidipoztiv de separate cu nivel de protetie Héb conform Catalog de (322% Potente pent iguana ciclae la drum si tsar Indcatw AND 591 si perpet ‘metalic, Parapetul de protectiepietonal va fi ilocuit integral, cu un parapet nou care va respects ined athitectura si geometra parapetului vechi Solutia tehnica de consolidare propusa impune respectares line rosi existent pe toatalungimea Poduli, inclusiv in dreprl rosturilor de dilatatie, care, in mod obligatory, trebus saaiba nivel fetal ‘superioare de rulare la nivell cai pe structura rtiera (inclusv pantele transversal pe partea eavossbila. ‘Acest Iueru este posibil prin prevederea Ia parteainfrioara a placi de beton, ca iaefata intre placa de beton si grnzile metalic, a unui bloc de beton cu vue ceva aves inaltime variabla in lungul hurari in fietie de linia rosie Se vor inlocui toate echipamentele de pe pod aferenteplatelajuli rue, Sitemul de seurgere al apelor va fi inlocuit integral pe vinductele de acces rutere, dechderle dela | la 12 si val conden care Separatoarele de hidrocarbur, ar pe podusi doar sstemul de seurgee al apelor dela vel patelajuud rier, unde apa colecata de acesta va fi preluaa de ssterul de scugere de la para inferioar, din zona cai ferate. Tubular sstemului de scurgere si colectare va aveaprevarut un sistem de depivrar. Reabilitarea elementelor metalice ale visductului de acces (12 deschideri de 33,60 m) va. consta in uratarea pana la luciu metalic a elementelor metalice componente indeparanduse vopseaua puternie degradate, umand ase aplica protectiaantcoroziva. Reablitaea elementelor metalice a celor doua secvente de grnzi continue eu zabrele, cu doua ‘eschideri de cate 80,00 m (cu cae rtiera sus) va consa in curtare pana laluciu metalic a elemento 2 metalce componente le plateljui rater (oicomi, antetoaze, contavanuii si rsdn ( !nipaande vopseus put degrada ulterior oa apca Deca eee Reabitaze clementelr metalic ale rina contin cu able cu dou Sexier 160,00 m | (© caen rater tae) se va rain pet elemeatleplaelguli ner «loners aneeooee | Gontvanus i clementele component ale rina cu zarele ce sala deasupa cal ens- nose, | stl gil sperms oneovan | sin mae Pate it ausouee de inspecie montte pe suprastrctun podulu se vor consol, atl / din munarlearscioarelo exits, dou se Vor reat ia rest de pa ae Vor lea crane Ps Lucrart iferenire optiuni: Optines 1 4. Plea de beton a bleu rue de ip mix af inocu integral cw plac preface din beton suman solutia de conlerare eu elementele mea. Acesea vor fi reloate dn tees co ae oe ‘ezstenta a conpresiane C4D0 cu grosme vrai de 20-25am,Aceste element prtabieas or 8 revante eu gout longtdinle in zoel de dipinee a coneconor igs sale Wher oe ve omples, dupa mentaea conccoir, eu betontumnat monoit Copecter unt ealiza dis peo Corie u grsine de 10 mm ce vor fate prin subut de lpn superons apr mealice + Reftcerea proectei anicorcive dupa curaaea ciementeler la lusiu metic eu star licomponent. Cu aces ceazie se va relzninpeteemanunta aoe composencle aa cata Structure. Eventual degrada conta se vor rear sat aonleca deans vosecnselion sg @ stecan, + Resbiliarea clementelr mealive ale poduli cent cu odeschidere mila de 8602 m cx patel srtirop pen sutra care se areal dar pen elemeatl paelapht mate - Doce antretaze,consavati si eementele componente ale grnz cu abel ces afta deazopn ca ice Imoniant, agonal, gz supeioae si contavantir.Aceasta eabitare contain linese veel antiorocive daca exe cazl char inlets nor element: Elementle ce amea ef lee {ost estimate ca ind 30% din cantata conetilor metlice x alcaee patljulaeecn ce Optianea 2 «Placa de beton a tabla tes de ip mint va lsu integral cu lai menlite din beton amet in sola de contcrarecuclmentele metalic, Acete orf relate di ban coca se Compresine C400 su rosie varia de 22-25cm. Aces elemente preface vor & pee Gu cones igi, pole comier cu gosime de 10 mm fnate de apa supeoan a ginal eal Prin sb Reficerea protstcd antcoroive dupa curstaea clemenelor Ia Ila metalic eu stu Polfcommponente.Cuaceasioeazie se va eliza oispeticamanunita a oalecomponetl din tl ake Stuctrir, Eventual degraar conta Se vor rear sa zonle cu dead vor scale dog este cecal © rT Fes canker mele ale oi cen evo deci mail e 862m x plats ontotrop pent stn carer se va rain doar pent elementcle pateljas tls = lone anitetoaeconrnvanuri si element componente ale grin cusatelee eas deasune cah oar ‘montan diagonal, grizi superior si contavantir Aceasia eabiliare conta cticrca proceed anticoroive 8 daca ete carl char nlocren tor slemente. Fementele co ameac ef lene on fost estinate ca ind 30% din cantata confer metalic ce aleaeseplelajlartoy ute, Optivnes 3: + Place de betas a table rater de tp mint va inlouta integral eu lai prefabricated beton arma in olutia de conlcre ot elementle metic pe viadueul de seces, Acre vor feaicae oe beton eu cls de eit compresiune C4050 seu grosimevaiablade20.25cmy Aree ese Prefabs vor f prevezite cu gos longiinale in zonele de tispunere a conctaror hig ee terior va completa, dpa mentarea contri, cu eto fue monoie Cosecel ct Release Profile emer cu grosine de 10 mm ce vor fate rin srubur de tal supeonren pinlor mean «Placa de beton a tabi ratie de tp mint va f nlc integral plat snonlte ve soca oduslr eu deschider de 0,00 m 160,00 m din bon armat i sola de conics oy deren «+ Refacerea proectiei antcorozive dupa curatarea elementelor Ia luciu metalic. cu straturi ‘monovonponente, Cu aceeasiocazie se Va tealiza 0 inspecte amanuntita Ia toate composctele dn ote ale structurilr. Eventualele degradari constatate se vor repara sau zonele cu degraded se vor eonsolida daca este caz, + Consoliareaclementetor metalice ale podului central cu o deschidere motila de 86,02m ev platla ‘ortotrop pentru sustineea cali rutere se varealiza doar pentru elemeteleplatelajuli rier ~ lonjeront, antretoaze, contami si clementele componente ale grinzi cu zabrele cee afl deasupra cai ue ¢ [Luerar de drum acral comune: ‘rascal in lan: Avandia vedere ca tasul in planet in liniament in xa mai mare pte ea regimul de circulate ete resictiont le 40k, erate de iterveteasuen dm fe vederee ‘pore confor sa sguranti cielatel rere se vor desfasur pe wasel teal drumune Se sees si platformer existe, nefind neces interven espa clementelor gemcie i fan Spat. Tease ia profi longitudinal: Profil in Tung al drums si cotleplafonmeloradscente va tema pe cat posi colle existent. In cal exineri plarformeleexinete eotes se or naloa urmariod pntlepatformelor deja excite penta se arigunscugern spar pave iv gue ae (@ sestpee ale recede carlizaeplviale onsen “easel in poi transversal 1 rE Tul in nit pact detecerevamal va ves urmstoaele elements in poi ransvers Piatforma18,501m dincare: 43,50 m pare carsabila 2 1,00macotamente din care 2x 0.50 m benz dencadrare 2,501 zanamediaaincedrata cu bord pentru separsea Manure tic 2. Drumul nent de recee vanal Ata pect srs, ct si pent inte intra se vor protcta cate 3 tent specie patra wheal arulate ran) cate 4 bena perry etotsme scale beni peau iaeae Gasca, Cslatimea de 350 m fecare. 3. Drumline iesien dn puncul de treoere vn si podl peste Danae: = Tromso = Km 629640 Kim 65190 Platfrma: 16501m dineare: 43,50 m pa cassia 2.80. 25 median incadrat cu bord pentru seprarea fxr de wae ‘Adiacent pla drumalu sun amenajt pati deel su par cu tnca de 3,00 m. @~ Fron ie Km 63+140- Km 31500 Platforms: 1650 m inca: 413 50m pa carcsbila 2.30" 2a medina incr cu bord pentru seprarea fail de tafe ‘Adiacentpltforne rum, pe partes reap sun mena spat de refutes cu latimea de 3,0 m, iar pe paren stanga este prevart un spatiy cu latmea de-238 m pati amplaaree parapet prefaristde tip fore gre, nivel de proete H3 coat SR EN 13172 ripd de tee Erna 2 ronson I Km 634540 - Km 634660 me drumului, pe pertea dreapla, sunt amenajate spat de regi sau parcari cu latimes de 3,00 m, iar pe parteastanga este prevazut wn spat cu latimea de 2.38 m petra arplasaca | araptulu prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR EN 1317-1. gid, dia bees * Tronsonul IV - Km 634660- Km 634791 (2 benz —rampa pod) = Platforms: 9,0 m sdincare: 2x 3,50 mpare carosabila k 2x 1,00 m acostamente din cae 2 x 0,50 benzi de incadrare Suplimentar, pe partea stinga a drumulu, s-a prevazut un spain de 1,10 m pentru amplasaree parapetulul prefabricat de tp fosee gre, nivel de protectie H3 conf. SR EN 1317-12 rigid dn beton ‘ana Strvctur rue: Pentru benaile de scces (Ia inrare si iesire din tara, accese la parcari) structure rutiera va ummatoarea: 5.0 cm stat de waur din betonasfltc BA16; 6.0m strat de legstua din betonasfltc BADS; 20,0 em beton de ciment BER 3.5; 12.0 cm strat superior de fundate dn piatra sparta mae; 25.0 em srt inferior de fundate din balast. | La baza straturilor bituminoase, in dreptulrosturilor longitudinale si transversale se va asteme _eocompozit pew fatime de 1.00 m, } Pentru pararle noi aces cantar, zona de taxare vehicle rele I iesires din tara structura rtiera va fi urmatoarea: | + 20.0em beton de ciment BeR 3 | ¢ [20cm strat superior de fundate din piatra sparta mare; | «250m stat inferior de fundatie din balast- ® Jn zona de amplassre a cantarelor (sub copertina) se vor prevede golui necesare pentru ‘xecutarea cavelor in care vor fi montate insalaile fixe de cantarire ce au urmatorele dneneian Fangime 80 em lature paralela cu axul drumulu), latime intre 290 si 350 em (laura perpendifuclar pe ‘scum drumului) Pentru parcail exstente se mentne trstura rtiera existent \ + 20.06m beton de ciment; © 150¢mbalast Se precizeaza ce, in situate in care este necesara martea platformei parcstilorexistente sau | ilocuireadalelor deteriorate, se va execua struturartiera noua prevazua pent paratle noi Lucrari diferentiere optiuni: Diferentirea Iucrarilor pe esl tri opiun se face prin sistem rier pent drumul inte iesirea din punctl de trecere vamal si podul peste Dunaze si se propun urmstoaele tre opti Optiunea 1: ‘Tronsonul 1 Km 62°640 | Tronsomul 1 Km | Tronsonul Ii Km | Tromsonal IV Kar -Km 63140 63+140 -Km 63+540 | 63+540.Km 634660 | 63660. Km 634791 Solutie Variants T ‘Ranforsareasructuni) Ranforsarea —sructrt | Ranforsareastrctur | Sina Taleta hous @ | ruiere existemte cu 3 |rutiere existeme cu 3 |rutiere existente cu 3 | semiigida saturibituminoase: | straturi bituminoase: | stratunbituminosse: |= 4 em MASF 16 demMASFI6 [+ demMASF 16 |* demMASFI6 |* Gem BADS. + GemBaD2sm |+ — GemBaD2sm |= GemBAD25m |= Sem an? = Sem AB2 + SemAB2 s BemAB2 +23) cm talast "= geocompozit_ |* geocompoait |* _geocompoait | stabilizat astifsura anifisura antifisura 35cm balast + _,iezafe minturi|* frezare mixturi|* fiezare mixtri|= 20 em stat de existemte 68cm existente fem, cexistente 6-Bom, forma s geotextil eu rol u L anticontaminant ‘Optiunea “Tronsonul | Kin 627640 Tronsonul —Tl__Kmn | Tronsonal i Km | Tromsonal IV Kin -Km 634140 63+140- Km 63+540 | 634540- Km 634660 | 634660. Km 634791 ‘Solute jn Varianta 7 ‘Ranforsares structur| Ranforsareasrusiarl | Ranforsarea suctur | SrusuraTaieta howe ruiere existente cu 3 | rune existente cu 3 |rutiere existente eu 3 |rgida cu strat de baza din stnturibiruminoase: | srturi bituminoase: | straturi iruminoese: | belon de ciment ttn + -demMASFI6 [+ demMASFI6 [= tem MASFI6 [= dem MASFIC 1 SemBab2sm |* — GemBAD2Sm |* GemBAD25m |= Gem BADIS. © 8emAB2 © Sem AB + Sema [* Gem AB © nea eomHeait«— | geocompozit. [+ geacompocit |* 20 amdalenoi din aniifisum anvifiura antifsura beton de ciment C1620 * fiezare mixturi|* — ftezaremisturi|* ffezare mixturi|* 1S cm balast cexistente 6-86 existente 6-Bem, existente6-86m stabilizat 20m bast = 20 em stat de forma | + geotextil eu rol anticontsminant OF fiunea “Tronsomal I Ki 62640) Tronsomal 1 Kes | Tronsomul iit Km | Tronsonul IV Kav Km 634149 63140 - Km 63540 | 63+540- Km 634660 | 63:1660- Km 634791 Solute in Variants 3~ solute radicala ‘Structur rtiers noua semirigia + demMASF 16 + GemBADas | Sem AB2 23-em blast stabiliat | 35m blast + 20cm strat de forma + __geotextil euro antcontaminant | TLaerart retele elctice Sistemul de iluminat rater in zona tratata de proiect prezintao important foarte mare, dt find ‘8 se prognozeaza valor idicate de trafic, mai alsin pricada estvae, inclusv pe timpul seri si nopt, ‘tat in perspective imediatacat sin vitral ma indepartat. Din punc de vedere al sistemelor de iluminat, identifica tri zone importante % zona de drum de aces catrerampasi pod, care are dous sectiun: ° 4e la inceputproiect (km. 62+640,00) pana in locul in care drumul se ingusteaza (de la doua ‘benz pe sens lao banda pe sens, km. 63600.00); ° ela km. 63+600.00 pan Ia intrarea pe ramp (km. 63480000); zona rampe intre km. 63+800.00 si km, 644540. 00); * nana de pod, intre kr. 64+-540.00 si farsi prectului (km. 64+880.00, Conform NP 62/2002, EN13201 si CIE 115:2010, pe tote ede tri zone druml a fost incadeat in categoria ME3a, iar solutia luminotehnicaa fost urmatorea: + Pe druml de acces cu doua benzi este prevazut un nou sistem de iluminat unilateral, utlzand ‘Sorpur de iluminatculedur tip TECEO 2, amplasate pe stalpi cu inahimea de 11 m si avand distanta de ‘3S mint ei. Stalpi existent se vor dezafecta: + Pe drumul de acces eu patru benzi este prevazut un nou sistem de iluminat central, wtlizand corpuri de iluminat cu ldur ip TECEO 2 emplasite pe console de o partes de alta a stapler, care eu ‘naltimea de 11 msi avand cistanta de 35 m intr ei, Stalpiexitenti sevor dezafecta, + Pe drumul in rampa este prevazut un nou sistem de ikuminat bilateral fia in fat, respectand intocmai porte stapilor existent, care se vor dezafeta comple. Se ulizeaza corpuri de iluminat cu ‘eduri tip TECEO 1 amplasate pe stalpi cu inatimea de 9 m si avand dstanta medie de 34 — 40 m inte el (Gistanteimpuse); * Pe Portia de pod sistemul de iluminat va fi format din corpurideiluminat cu ledui tip proctor GL 2 amplasate central pe structura metalica a podulu, la partea supericara, si avand distanta medic de 23m inte Pentru alimemtarea acestorreceptoare electice se prevad tei cute, realizate in cablu de cupru CYY cu 5 conduct, protjat in tub de protectie din PEHD PN 10 sau PVC-KG avand diametrul exterior de 63 mm. Tubul de protectie este pozt pe srictura poduli CCircuital | alimentesza reeptoarele de pe partea stangn a ranpei in sensul de iesire din tara, _recum si proiecourele monte pe stractra pola x a CCircuitl 2 alimenteazareceptarele de pe parteadreapta a ramp in sensul de ese din tara Circuitul 3 alimenteaza eceptoarele amplasate pe drumul de acces la ramps, atat pe potiunea de ous benz, cat si pe cea de 4 benzi, In vedere asigurariputerieletrice necesare alimentai acestorreceptore, precum si pentru ate feeeptoare cate se vor prevedea in vitor (de exemplu iluminat coleane aritecturale intrare Fampa sit iuminatarhitecrural al poduli), se prevede un PTA aerian echipat cu un transformafor 250 kVA. El se Pocitioneaza in zona de intrate pe rempa. ‘Comanda ciruitelor se face dint-un tablou (centru de contro al iuminatlul) tat manual, cats ‘utomet, prin utilizares unui ceasastonomie si fotocelula Lucrarile de proiectare si execute aferente PTA. 250 KVA si alimentarit acestuia in MT vor f realizate de o firma agreata de ANRE pentru acest tip de luca. ‘Toate crcuitele de iuminat se vor realizatrifza. ‘Legaturile la compurile de shuminat se vor face eu cablu de enesie din cupra tip CY 3x2,5 mm2, Reparttia corpurilor de iuminat pe faze va fi realizata uniform, ) Pentru schimbarea tipulai si s sectiuiicablulu, stlpii de eel vor fi prevazuti cu 0 cutie de __,imbracaminia bituminoasa are grosimi cuprinse inte 7 si 9 em, in sondajele ISr. 25+ si 381 Semnalandu-sestraturiasfaltce, intercalate de stratur de beton si patra sparta, avand 0 grosime cuprinsa inte 15 em si 18 ems > dalle de beton av gros cuprinse inte 20-30 em; > in sondajul 2Sr, se semnaleaza inca un strat de Beton in grosime de 5 em, dispus inte dous stratur asfalice: > sratal de repartte se gaseste sub stratultraele de suprafsta, a fost interepat in toate sondaele si este aleatit din pietis in ameste eu nisip neuniform, colmaat sau din plata sparta, in emesteg ea Pietris in amestec cu piatra sparta, colmatat, sau din piatra sparta, grosimile totale ale acestuia Bind ‘cupringe intr 0,16 - 0,36 m, > strata! de umplutura a fost intercept in toate sondajee si este alcatut dn nsip mic, umed, eu Indesare medie. > apa subterana nu a fost interceptata in sondajele exccutate pe adancimile investigate Se precizeaza ca pe firul 2, modul de alcaire este omogen, respective statur bituminosse fexecutate pe dala de beton si un strat de fundatc dia pitris amestecat ex pista sparta, Pe fral I, ‘sructura rtiera initala a fost ranforsata cu imbracaminte din beton de eiment, peste care au fost ‘executatestratur bituminoase. Pe acest fir modul de aleauie este neomogen. ‘Studia hidrologie si hidraulic Conform studiului Hirologic pentru flaviul Dunarea intocmit si inregistrat la LN.H.G.A s-au stabiit @,,__Niveturile corespunzatoare debitelor cu probabitale de depasie de 1% si 2% pentra fluviul ‘Dunarea in setiunea pod pe DNS kin 64884, ‘Valorte soichate se refera la nivelurile corespunzatnare debitelor_maxime anuale ci probablitatile de depasre de 1% si 2%, in sectiunea pod DNS km 64484 pe fuviul Dunarea. Nivelrile corespunzatoaredebitelor maxime anule cu probabilitaile de depasie de 1% si 2% au fost extrase din cheia limnimetrica multanuala afereta state hidrometice Giurgiu (repezentand citi Jamie derefernta)sitransmise prin calcul hiraulicinsectiunea de calcul Valorie debitelor maxime anuale cu probabilitatile de depesire de 1% si 2% pe fuviul Dunarea fumizate de cate Instittul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) din cadrul ‘Administatiei Nationale .Apele Romane”, in seciumea soictata, sunt presenta tabelar, impreuna cu otele corespunzatoae acestora in valori absolute (metri) fata de planul de referinta,.0" Marea Neagra Sulina (MNS), Specificam ca valorile comunicate corespund regimului actuel de scurgere si sunt uumatosrele: cai can F TE Nan NN) Cadastral [Raul | S ea teen’) Vise 12% [1% | 286 @ XIV-1 | Dusare [Beaegh® PNS Fm] T6500 15770 21.13 | 20.79 Regimal fidrofogie in sectoral de Intres este monitorizat in mod continuy de Sata Hidrologica Giurgiu, din anal 196, prin infintareastateihidrometrice Giurgiu cuo seetiune de mesurator de debite 4 apa si aluviun la Km 493.05 si o mira hidrometica amplasata in rada porusra la Km 492 8 pe calea ‘avigabila a flavului. Debitele maxime lichide eu probabiitaile de depasire de 1% si 2% ale Muvilul Dunarea, in zona de interes, au rezultat din prelurare statstica a sialucronologic de debite maxime anuale iregistrte, pe intreaga perioada de masurateri, la statis hidrometrica Giurgia, 3.5 Studi de trafic ‘Analizel efectuate in cadrl studiului de afc au condus la relizarea urmatoarelor obiectve Modelarea traficului actual side prspectva (30 ani) pe drumul de acces si pe poddl peste Dunare 4a Giurgiu, cu tuarea in considerare a inluentel dart in exploatare a unui nou pod peste Dunare la Calafat; «= Determinareacapactati de crculatie si evlutie nivel de servci, pe dumul de acces si pe oa; =. Determinareatraficului de calcul, in osit standard de 115 KN, pentru dimensioarea ranforsat sia reabiliari strctuilorratee Modelarea trafcului de prognoza s-a facut in doua ipoteze de evolutie: medie si maxima, Pentru Droiectarea lucrarilor de rebiltare se recomanda utlzares datelor maultste in ipoteza marine de volute a traficuli Pentru a usuraapicaeadatelor de trafic reultae in cadrul aces tui a luraile de proiectre 's analiza rentabilttieconomice, acestea au fot sistematizate dupa cum urmearae og pets dimensionarea structurilorrutiere,taficul pe grape de vehicule echivaat in osi standard de 115 KN pe perioada de prognoza; | b. _Peniru estimarea capacitaii de circulate si evoluteiniveluui de servciy trticul de caleul \ exprimatin vehicule eralon de tip autoturism: Je peotra analizele privind renabiltatea economica a invesitc, datcle de trafic necesare sunt ( simtetizate asl: | 1: alice prognoza cu i fara uarea in considera a efectuli realizar noului pod dela Caaf; (2 elementesupiimentare necesaze petra evaluarea VOC si VOT, 4. SOLUTI TEHNICE 4.1 Elemente fundamental ale temet de proiectare Alegerea soltilr pentru luerarile de arta (poduri) a urmart in principal, otinerea unorcosturi incluzandcosturile de proiectare, de execti, de inretinete side exploatare Aleatuireaconstructiva a lucrari a respectat urmatoarelorprincip 5 urisigurte® eprosabila a functionalitaii pentru care a fost concepttastructura in conditi de Salfiti,inghet- dezghet, temperaturrdicate ete): Timer Seat costal redus 5 a uni perioade de execute cat mai seurta a usr prin simensionareacoreta si alegeeajuicioaa a sistemelor constructive, a mateialelors'atehnologilor de execute; Samer tibet especuli eset ia incadrarii amonicase in med prinalegerea judicioesa @ Elemente de rocoe a mediului yo ee = e Drenge ts——75 100 Zar oe ria [30175 100} Subarus 000 %o——) Tine de cae rata [2030 a | ve [Eshipament ibnice [10 ——[30 0 1 Cal fer “Alimentare cu energie | 20 30, 40" | lemente de protete Flement 10 ‘/30 0 | In conde prezenate mai sus valoareareaduala va i lun Tn considera in anal 30 al pevioadei de analiza Ia valoarea de 5.877.478 EURO, corespuncatcere variant 1, 7.196.521" EURO, corespunzatnare variantei 2 si 7.472.544 EURO, corespunzatoere variantei 3, Deprecieves investtie, Pentru calculul valoriireziduale, a fost calcula incepand cu momenta receptie investi (anal 3 din reviziune. Pentra variantele 2 si 3, calculul valoritreziduale s-a ficut in mod similar, cu mentiunea ca o.c0000896V? .0090040V" ‘Categoria de vehicule:vehicule grele ‘Rata de emisie a NOX ingikm 0-100 El TE95V- Rata de enisiea NMVOC in pm @ (os Tv TI ‘Costarfe i azul schimbari cme Abordarea ete similara dar pentru emisile de CO2: Viera (a) 2014 (an de refeina) @O13- Bupa HS 2028) Categoria de vebieule:vehiule wooare (hutotariame 57 raiabusur) Rata de enisies COD gin 0-110 43435790 2000S BS TTT (Categoria de vehicue:vehiulegrele Rata de emisc a CO2 {in gm O38 Sao BEST 58-100 2263 = SSB ODA [63 SV FOO | ‘Valorleunitarepentra costal CO2 au fost indexate ou preturile din Ghidul Jaspers pe intervale de timp: Perioada_[EUROViona—] Toa GH; }010- [26 1 ao 2015) 2020- 2029) 2030- 2039) 2040- 2080 | 5s Pentru evalusres benefcifor de media s-au ua in considera + Caracteristicile ficareisetiuni: + Caracteristcl tafculi pe durate de previziune; = Prevziuil privindviteza de eiculte pe fecare categorie de veicul Valoareereciduata ‘Valoarea rezidual a fst preusta din analiza fnanciar, cu mentuneaca a fost coretata uo rata de wansformare a preturior de pana in pret umbma de 0.90440, ‘Coresti pentru transformarea preturllor de piata in pretur contabile(preturiumbra) luxurle de input-urt s outputuri din aaliza finciara sunt grevate de txe inirecte, contibutile angsjtoruu a bugtul de statin ceca ce priveste salaries ate subven I afara distrsiumlorfscle si a influentei extemaltatilor,exista si ati factri care plaseaza ‘preturile in afarauneipiete competitive: exstnta unui regim de monopal,reglemenarile legal pe pinta ‘munci (salarial minim de exemplu), police guveroamentale protectionste sax de subventionare. ‘Aceste lemente de distorsionare a pice se pot coreta eu ajuorl preturilor umtra, Preturile umbra.tebuie sa reflecte costul de oportunitate si disponiilitstea de plata a ‘consumatoilor penta bunurile i service oferite de infestructrarespectva. ‘Se considera ca petal economic se stbileste esl + Peat bunurle gible, valorea lor economice este data de pretul de partate iterationala (pretal de import); 2 Penir factori de producti (pamant, salar), valorea lor economice ete data de cost lor de oportnitate ‘Preturle umbra se calcleaza prin aplicareaunor factor de conversicasuprapretwilorutlizate in analiza fnnciara Pentru calculul factorilor de converse se uilizeaza sdese 0 tehnica mumita analiza semi-input- ‘output (in engleza S1O)2. Analiza SIO foloseste tabele de inter -iesri eu date la nivel national, recensaminte nationale, sondaje cu priv la cheltuielilegospodarlr si alte surse la nivel national, cam sr fi date cu pevire la rifle vamale, coal si subveti. Aceasia ealiza poate fi flsia sla ealeall lui de converse standard ‘Desi factorul de conversie standard se determina in mod normal prin ealeularea factorilor de converse corespunzaor sectarcor productive ale une economi se poate floss formula: 2 40 (+x) unde: FCS = factor de converse standard; (M= valoarea total a importrilo in petur CIF la granita; X= valoareatotala a exportulr in pretui FOB la grania; ‘Tm = valoareataxelor vamale totale aferenteimporturilon, Sm raloare ‘ota a subventilor pen export. Factoru de conversie pentru materialele de consiruct (Cea mai mare parte a materialelor de construte vor fi importate din Unlunea European si, in consecinia, factorl de conversie este acclasi casi petra materalle autohtone. 2 Gira Anan cot Beefy - conse prac, thoy E oan, Dav M Geer, Aan R Vining, David L, Wiener, ears ARC, Eta Ie, pags 527" “ h $ 3 Fame rs te 1 ‘Factor de converse pein fora de munca “Acolo unde na exists informal tatistice detalite despre pina fori de muncs, se sugeenza folosica une rte de soma) reionaleeabaza pens determinazea peti umbra pet salar In acest ‘caz se utilizeaza urmatoarea formula’: ‘SWFA s(t) nde ‘SW pel unheard wage Pretl de pina al slarior(Saanse wage; {v= rae de soma) regional: cote de contrib Ia bugetu estat pet sala Fon (U4) (1) (1-058) x (1-03) = 0.5 Preturumbra penta costrt de ntretinere fete Harri acwcrio st nsiirs Asticole cost Pondere Feet ie” [Rata pretumbra Fora de mane Fore oa 20.00% 046 026 Fora de munca Fons 0% 100 08 Materale 50% 7.96 aH, Ene 6006 a0 aa TOTAL a C7 Prinipalele costar st bene Identifeate in analiza, precum si valorile atvibuiteaerors Veunat i Valoaren wnitara (Esta Ste] vaigaren totale actunoata [% din total] Benetcin | zal tenet ier RO RD Beoomii de Ee - - issso4890 [as.ase.on3 | 88.61 Eonar gence de file de|- - nonsee |ssosss [997 cere | Sthculelor ono generic de) . genente de aa6sa6 |7mmes) 147 mea Total : : aL TIsi7 | «080305 | 10000 com Vatonrestotla | in oat Er ROT EURO, Conn ae |- ; 402361 | 14248298 | 121,99 5 ra: Gaance on he methadlegy fr caying out coat-bene naa, the new programing prs 20072013, Coat (ama |: : vost [asesire [aise [Total E zi 327.790 _ | 11.680.120 | 100,00 Vain? faloarea unit ica este | in Vale tara (dae ‘Valoares totala actualizata % din total Beetsin [aaa Benet i= EIR ERO Ee a] ‘ sna |aiseseso | eneo Een eoeae, ae cau) . auotsaes asst | a9 care «| ‘Ser non ae em 3) : auassin fooume {ar ml tow! > : aiaopasas_[wcornot [T0050 con Yea aa GA] Varna % ain wa LEI EURO LET EURO costuri 7 cont - asisasi | i6o18.ai | a872 Cost ome : asisaas [asmon [2am Toa Senna [Tana [100 Ce 96.229.658 5 12444.043 | 100,00 Vaan 3 : eae (daca este | Vatoarea totals actualizata ‘% din total setts [ey tena oe — a eecrenliaea | - ‘187.922.473 | 41,588,650 88,60 & can al. avowsans |assrm [ose omnes hale | i aor ; . mie ae a al Total I : 212,094.428 | 46.938.084 | 100,00 con ear waar Ce ure tala 2% din woul TEL [EURO LET EURO ced Costuri - . 75.064.801 16.612.402, 12741 fraronde : E Costu 16.1 “3.574077 mn | 6.149.826 | 3.57407 a7 Total = = 58914975 [13038325 [100,00 Principal indicatori ai analizel economice Variant Indicator ‘Waloare Rata de actulizare 0) 35. Rata entail economice (2) 15a Valoarea economia actualizata neta 173816655 LEI [38466927 EURO Raportul beneficiu = cost [482 Variants Indicator, Valoare Rata de ectualizare (@) 35 Rata renbilitatiieconomice ©) 3 ‘Valoarea economica actualizata neta 161,765.05 LET [35.7995 EURO ‘Raportal beneficiu = cost 421 Vavianta3 Indicator Valoare Rata de actalizare ©) 5, Rata rentabiltatiieconomie ©) 1.7 \Valoarea economica actualizaa neta | 159306612 LEI | 35,255746 EURO. Raportl beneficiu - cost, 401 [Efectele proiectului asupra gradului de ocupare a fortei de munea (exprimate in echivalent numar ‘angajati cu norma iatreags) [Numar de locuri de munca creat in fara de executie "Numarul de lori de munca create pe peioada de execute, in medi, este de 80. ‘Numar de locuri de munca create in faza de operare ‘Avand in vedere caraterl specific al lucrarilor de drumur, prin aestelurai nu se creeaza noi locuri de ‘munca in mod direct. ‘Varianta | ‘Namar angajatl ev norma | Media duraiel acestel ge [erridemunencrene [Staee annie Th faza de implemeniare | 80, 24 Th faa de operare = Variania2 Locuride munca create | NURAT angajati cu norma | Media duratei — accatel | intreaga sngajari uni) Th faa de mplemeatare | 80 36 Tn faza de operare = Verianta3 ‘Media duratel acest] | Locuri de munes create ian Guay | 36 Th faa de implements Th facade opera = : Tdentificarea principalelor benefet si costuri necuantifcabile Implementarea proiectulti va dace la obtinerea sia altor benefiii economice care nu au fost ‘cuantificate dar care se adauga Ia efectul globel al proiectului: A. Econom ta costurile cu accidentele e ‘Conform rapoartelorPolitiei Romane, pe acest sector de drum na au fost accidene in ultimit ani. In consecnta, nu a fos evaluate in muliza evonouiia, deostece proiectal mu va produce benefici ‘cuntificbile in acest sens, Cu toate acesta,exista in proiet luca legate de sigurana in trafic care au ‘scopul dea preven acidentele. ‘Costurle referitoare la acidente sunt costuri legate de: + Costu medical: Reprezinta un cost direct major in evaluareacosturiloraccidentelor si reprezinta stat costurile medicale uportate in anu producer accilentulu cat sivaloarea costurlor medicale pentru tratarea pacientlor pe parcursl viet (afectuni legate de producerea accidental; = -Costuri legale si de asigurare: Repreziia un cost adminisvativ si se compune din costurile sctivtatlor politi, sctivtatilor jurdice, a servicilr de salvae si costurile de asigurare; Costu materiale: Repreziniavaloarea de reparate a vehiculelor implicate in accident; * Costuri de productie pierduta: Reprezinta cosuri economice indiecte care repreznta valotrea produce pe care o persoana a fi realza-o daca nu arf fost implicata in accident. ‘Chiar daca nu au fost cuantifiate, aceste benficii se adauga la efectul poztv al proectuui supra utlizatorilor drum B. Economillacosturite de transport al marfurior ‘Crestereavitezei de crcultie si implicit reducerea timpilor de deplasare va avea un impact si asupra ‘costurlor de transport al marfurilo. Benefcile se vor transferaasupra agentloreconomici, atat cei din ‘ona, cat si cei care traziteaza zona. Scaderea costurilor de transport reprezinia o premisa pentru ‘restrea compettvitati agntilor esonomici regional si contribuie la obiectul general al proectului de dezvoltare durabila. ‘Acesteefecte au fost mentionate in ACB dar nu au fost cuantificate din lipsadatclorprivind cantitatea de imarfuri, structure, detinatie, A fost totus latin consderare economia de timp pentru sofer ~ ca timp ‘munca ~ pentru aceste cetegori de vehicules a fst inlusa in caleulul VOC. C. Benefit din realizareaparcarlor Prin realizare si amenajarea corespunzatore # parcarilor din zona de vama Giurgiu, proiecl va fer o infasructra imbunatatita emnificatv utizatorilor drumuli. Nu se vor percepe taxe pentra Utlzare pareari, acesten vor fi flesiteatat de persoanele care tranzteaza zona in seop de munca cat si ‘non-munea (tris) in mod gratuit Beneficile din amenajarea pararilor nu au fost cuantificate dar se adauge la impact poztv al proictaui, 8, ANALIZA DE RISC SI SENZITIVITATE ‘Analiza de rise sh senztivitate s-arealizat penta varianta 1, aceasta find recomandata pentru implementare ata de rezultatele analizeiralti-riteriale ralizata in cadral Stadiului de Fecabilitate, cat ide rezultatele analizei cos-beneficiu. ‘Seurta prezentare a metodologie foloste ‘Analiza de senaitivitate este o tehnica de evaluare canttativa a impactului modificarit unor -vatiaile de inrere asupra retabiltatitproiectluiinvesttional Tstabilitatea mediului economic caracerstic Romaniei presupuneexistenta uneipalete variate de factori de rise care mai mult sau mai putin probabil pt influenta performanta previzionata a proiectuli. ‘cen ator de 3 ot ina in dou cata categorie care poate influenta costuile de investite; = categorie care poate influenta elementele cash-flow-ului prevziona. Metodologiaabordata se bazeaza pe ‘+ analiza senaitivitati, respectividentifcare varabilelor critic ale parametrilor proiectluis = caleularea vali asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului. ‘Scopul analize’ de senzitivitate este: + identificares varabilelor critce ale proiectlu, adiea a acelor variabile care au cel mai mare impact asupra rentabilitati sale; + evaluarea generala a robusteti si eficientei proietului; + aprecerea gradului de rise: cu cat numarul de varibilecritice este mai mare, cu atatproiectul aie y > sugereaza maturile care ar trebui late in vederea reduces riscurilorproiectuli. 8.2 Analiza senzitivtatii (se va specifica si valoarea procentuala a sehimbaril aplicate variabilelor testate) ‘Varibille de intraze suseptibile a avea o influent important asupra rentabiltatitproiectlul Iuate {in considerate sunt: costal investi, = Geonomile de costuri de operare a autovehiulelor (VOC)\In cama de fata sa presupus ca vaorile costurilorsuporate de uilizatoriidrumurilr in scenariul cu proict vor sueri modifcari ca urmae fe a ‘neatilizari drumului la nivel pevizionat, fie ca urmare a nerelizari lucarlor de inetinere la nivelul caltai cert peatrs a putea mente drum in conditile de uilizare prevazute); = economil de costuri legate detimpul deplasarii (VOT). Pentru fecare din acest variable a fost consderata ipoteza une abaterireznabile dela valoarea ‘medi stablita in sectiunile anterioare (analiza fnanciara),abeteriexprimate procenual pentru costlinvestitie, sa estimat 0 crestere cu 30% fata de nivel estima pentru economile VOC, s- estimato seadere cu 30%, fata de nivell estimat, * pentru conomile VOT, s-aestimat oscadere cu 30%, fata de nivelulestims Cee ee ee ec aogecse (ai [ ei NA ul RE | NA weet ine asso |som — |seacsor7 | 15.71% 2 ser Coat aos asmeam [same [msn [ina a : ra a : imenae [ase Sara sor | Varia ae | Vai ale Yer Tamncare [remap | ccmonice fauncare —_|scunaatenete | semmice | setuaizate net See ame See ogee : : aan ae : ea [ae 8.4 Tdentficarea variabilelor critic, erteri apleablle,valori limita admise ale acestora “Variable erie sunt considerate acei parameti pentru care o ariatie de 1% provoaca ereserea 1a 196 arate interne de renabilitate sau cu 1% a vali acuale net. ‘Variabilecrtice ‘Modificares cu 1% a costulu investte determina o modifica cu 0,64% a valori RIRE si cu (0.34% a valorii VNAE. ‘Modificarea cu 1% a valorii VOC determina o modifica cu 0,06% a valorii RIRE si cu 0.13% a valorii VNAE. ‘Modifiarea cu 1% a valorii VOT determina o modificare cu 0,45% a valor RIRE si cu 1.13% a valorii VNAE. ‘Valoarea prag. Molifcarea valor VOC na determina individual atingerea valriiprag. Modificarea VOT cu - 18% determina atingerea pragull ‘Cresterea cu 288% a valor investitel conduce la obtinerea nei valori VNAB>0 si RIRE = 5,5%. 8.5 Analien risewrlor Procesul de management al risculi compora sae etape principal: + Conceperea unui plan de management a riscuilo; + Identificarearscurilors + Analizacalitatvaeriseuilor, + ‘Analiza eaniativa a riscailo laborarea unui plan de raspuns la rscuris a, = Monitoriaarea tiseusilor cunoscute si cereetaea posiblitati de aparte a uner no ica. Conceperea unui plan de management al risenrilor "Conform ultimelor concepte in domeniu,riscul este considerat un eveniment ince care poate ‘ven un impact negatv sau pozitivasupraobietivelorproietuli ‘Riseul est caacteriat de umatoarele caacteristic Probabiliate de aparitie; “Impactal produs (consecinta apart rscul Impact negativ, Impact pozitiv Moment de parte, frecvent si iinenta de apart. lementeleesetile avute in vedere in elaborarea unui plan de management al riscurilor sunt: + Deavoltares unui plan de management rebuie realizaia impreuna cu perscanele interesste de proiect (akeholder) sau cae ar putea f afecate de implementarea investi; $' Dezvoltareaunorelemente de costa riseului; + Categori de rise, nivele si probabil, impacturi estimate (avantajul acest investgatit ‘eprezintafolosirea modelelor de buna practica dezvoltate in domenin) Tdentificarea riscurilor Prinipalele metode de dentifiare a riscurilr sunt: Riscurile proiectalu au fost identifica folosind analiza cauzelor sure (vot cause identification). ‘Astfel pomind de la o malrice cadru logica care reprezinta oglinda proiectulul au fost identifcate potentaleleriscur ale proiectuli pe dteritenivele: edi ester darn os de mnie 9 leat romanes Wc trmai fe abe Ipotec i ricuridetficate Pre-condtia necesarainstte de inceperea proiectulu este obtinreafinantai. Aceata presupune: ‘= obtinerea aprobarlProiectului de cate Benefciar si MINISTERUL TRANSPUKIUKILOK St INFRASTRUCTURIL, AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL ‘OPERATIONAL SECTORIAL TRANSPORT 2007 - 2013: v= semnareacontractului de finantare inte MINISTERUL TRANSPORTURILOR | SI INFRASTRUCTURI, AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL ‘OPERATIONAL SECTORIAL TRANSPORT 2007 -2013 si Beneficiar, *incazul in care contactl de finantare nu va fi semnat din diverse motive, proiecal na poate fi implementa. Solicitantl va lua masurile ncesare penru a indeplini toate cerinele ministerfu in faza ‘de contraciare. “Avand in vedere anvergura proictului de investi, sustinerea fnanciara din partea Uniunit Europene este imperativ nevesir, denarece finantarea din Suse proprit ar face imposibila realizarea “abiectivelor propuse. ‘Nivelul3 Riscurle care po sa apa implementaea atvitailorplaificate sunt: + Conditiimeteorologice nefavoraile pentr realizarea lucrarilor de construct; | _\Nerespectarea termenelor de pata conform calendarlui prevazut, 7 _Neincadrarea efectuarijutarilor de cate constructor in graficul de timp aprobet sin cuanturml financiar stipala in contrat de lnrai een ptazer in procedure de achizti a contactelor de fumizare, servici sau lures + Interes scazt pentru locuile de munca create prin proect. Riscal de intacre a lvrarlor de realizare a varianci de ocolie ca umare a conditilor rmeteorologie nefavorabile este un rise comun tturorpriectelor de investte. Schimbarle cimatice din Ultimil en! au condus lao difcullate a constructorilor in aprecierea unui gafie de luer realist ‘aracterul schimbator al lepslatiel peivind schzitile publice au Cel al pla efective. Avand in ‘edere ca nole procedur de plat prevadsistemul de decontare, se apeciaza ca potential deviti de la Calendaral de plat poatafecta prev solvabiltateabeneficiarlu. Practica implementari_proiectelor de iavestiti in infastrctura cu finantare european @ demonstrat ca motivel principal al intarzerireceptii Iucarilor de investte se datoreaza unei proaste ‘orelt intr condtilefinancare si de tmp stipulate in documentele de licitate si posite reale ale anteprenorior. iscal de nerespectare a graficlui de organizare a procedurilor de achiziti poste aparea cx ‘urmare a influetei unor factoriexterai care sa produca decalaje fata de termenelestbilite inital. Aceste ‘condi extere, neconttolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a fumizorilorspecializatipenru tio de actiuni ce vor fi ictal, refuzul acestora de a accept conditle financlare impuse de procedurile de liitate sau neconformitatea oferelor depuse, aspects care pot ‘conduce a reluaea unor lita si depasrea perioadei de contractae estimate Legat de operareainvestie, un rise este reprezenat de ineresl scazut peru locurile de munca create prin proiec, cu impact asupra temenului de dare in functine a invette. Avand in vedere ca in prezent pe pata de profil exstao penure de forta de munca calificata sa lust in consderare dezinteresul Forte de munca penta postal eare vor fi soase la concur. Nivelul2 ‘Atingerea biectivelor specific se proiestlui poate fafectata de urmatoareerscut: © Subutiizarea drumulut entra ca investtia sting indicatoriteconomico-financiar ai proiectului se va ealizao politica de intrtnere care 52 mentina drumul in parametrit corespunzatori si va implementa un plan de ‘marketing, al cari obiectiv vi fi promovarea (constentizarea) in randul gropulu tinta a podului reabilt. Nivelul ‘Riseusilesbordate la aces nivel sunt + Media legislativincertdetoritadornte de armonizare a legislate! romanest la cea europeans Din practica proiectlor finantate de Uniunea Europeana s-a observat ca modificarile legislative dese si braste pot afecta negativ succesalproictelor. ‘8.6Analiza calltative a riscurilor "Noeasia eiapa este ula in deteminarea pricitatilor in alocares resurselor pentra contolul si finantarea iscurlor Esimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a imporantel riscurilorprecum si epicarea lor pentru riscurileidentificat. Thun aveass tape, esntiala este matrcen de evaluare a riscuilor in funetie de probabilitatea de pari si impactal prods. in acest ca, octonarea scurlor in dagrama riscusilor ete sbiectiva si se bazeaza dots pe expertiza echipei de proiet. nd ns 2 7 [meme Low Media Tegislativ | eon HIGH Digan — eo a WM precautita ase! de sat WE ——~ Se inpune un plan de actiune Legends: Elaborarea unui plan de raspuns la iscurt "Tennille de somtol al iseululrecunoscuce in Iiteatura de specilitate se impert in umatoarcle categori sr Evitaes rise risculi, {healt ansfro ssclui ~ impatires impactului negativ al riscuui cu o terta parte (contract de ssigrae,garanti oe educereariscului— rehnci care reduc probabltatea ssa impacal negaival seul 1 Planurt de contingenta plans de rezerva care vor fi puse in aplicere in momentul apart scuba ‘plenul de raspuns In viscri se face pentru acele riscuriclasate in casutele colorate in osu si alas: W/ implica schimberi ale planuli de management cu seopul de a elimina sparta Condit meteorologie Tr vederea reducer impsctului asupra 1 [efvorbile pent | Reduceres | implementrit cu succes a investi, 3 realizarea, Iverarilor de |riseului | recomanda o planificare riguoasa 2 activitatlor constrvet roictuha si Marea in caleul a unor marje de imp. Presedintele Uniti de Implementare Proieetului (UIP) va_avea ca_responsebiltate rmonitorizarea si controll viscurilo, asfel ineat fctivtatle din cadrul proiectului se fe adaptate imedit ce interin schimbari in cicumstante sa f= produce un rise. Pentru 8 evita intarzirie in ‘rganizares procedurilr de achizti,graficul de fealizae a acestora va fi stent monitoiza, vor fi identfieati din timp posibili fumizori si se va incerea © comunictre cat mai transparenta cu scestin Peniru ea ages Hise sa posta f prevenit este @ ecesar ca din etapa de elaborare a documentatiei Ge finantae graficl Gantt al proieetulu si bugetul ‘estat de cost afi elaborate realist si pe baza Inerarlor de cate thor inputari cert, In acest sens, introducerea constructor in graficl de rezervelor financare side timp este 0 masura 3° |timp —aprobat si in preventive ceuantumul—fnanciar stipult in contactal de lueras Intarzieri in proceduile de achizitt a contractelor | Evitarea de» furnizare servic, |rsculut ‘bunuri sau lcrai Neincadrarea efectuari| 5 sara leculul Reducerea risculul In conditile in care prevenirea acest rise mu constituie masuraoporuna si realists, in fontractal incheiat eu consiuctoral_trebuie Sfipulate clauze de penalitte si demuntae unilateral Pentru a diminua probebiiates de apariie @ Evitrea | acestui rise, este necesara implementarea unui riscalui | program real de intetinere si reparatii care sa | entna druml in parameti corespunzator 4 | Subutlizarea drumului @® 87 Anata ditributet de probabiltate a indtetlor de performanta fnanciara st economice 8.7 ieuali cu preczarealnformatilr statistic reevante (valvl astepat,devatn standard) “Cacalul indicator de performanta ai investiel a port de In valorile cle mai probable “alone sau sal puncte) ale nailer econoce si fnaciare ce inervin in poi. See ete occurs nt inn arb tore, find influent dun mina ae de factor al Mee oeltment itor mu pene fi poprnat cu preci. Andiza de faa tine cont de aceasta SUilbinae expand ouputule poleculei (VNAE si RIRE) ca funtt sbchasice (une de abi lestoare) + EMS cxice hae in consdrare pent anliza de isc sunt varibilele entfeate la analiza de senaiviste, incase considera ca au un eacterleator esl de pronunat: 2 Noe si Vor, + loa invest ues fecal vrai constive valour de baza. Disvibatia de robbie sibuita fecareia (pe bara metodei engineering approee) exe urine: {Pp VOCs VOT flo o dsb rungiuars cu urmaor parti {Cent mia vlone post 0% in valare de baa; Cee mal robb valore valores de bua; (Cea mai mare valoarepoibila~ 200% din valowea de baa Pentru Valoarea investi s- float o distribute triunghiulara cu urmatori parameti: Cea mai mica valoare posibila~ 10% din valoares de baza; Cea mai protabilavaloare~ valoarea de bazs: ‘Cea mai mare valoare posiila- 200% din valoarea de baza. Metoda utilizta pentru a studia variatia indicatorilor de performanta in fimetie de evoltia aleatoae a varabilelor este simularea Monte Carlo. Simularle mu fost realizate cu ajutoral unui software Specalizat (XLSim), fiecare simular avand 1,000 de inereari. Similaile at rolul dea determin: + Valorile medi si abaterile standard ale parametilor (in cazul de fata -a ales RIRE), ‘cele mai semnficative percentile; # distrbuiile de probebilitate ale parametior. ‘Se va studia evolutie parametrlut RIRE In raport cu fevare varabila in parte (tate colette ramanand neschimbate), iar apo in rapt cu toate cele te variable simulta, Evolutia VOC si VOT sunt urmatoarele: Mean Bae St Dev 345% ‘Mean St Enor | 0.11% Minimum 523% ast Quarlle [13.40% Median 16.05% ‘Thicd Quartile —_[18,19% Maxisnum 22.20% Skewness 08S Percentile cle msi semnifcaive sunt Pereenile | RIRE Oe 5.23% 3% 9,00% Tose [10.73% 15% [187% 20% [12.77% 25% [13.40% 30% [13.84% 35% 11436% ‘40% [15,00% 45% 1 15.54% 50% [16.05% 3505 [1642% 60% | 16,75% 65% 1 721%. 7o% [17.69% 75% [18.19% ao | 18.65% ase [19.20% 90% 1 19;89% 95% | 2063% 100% [22.20% ‘Histograms distribute variablelor est umatoarea ‘Histograma distibuteiRIRE in fete de modifcareasimultanta a VOC si VOT “nterpretarea histoguame! este urmatones: + probublltatea ca RIRE sa inreistreze valor inte 15% si 19% este probabitaten cea msi mare (cu cel mai mare numar de tert). ‘Distributiacumulativaa probabilitatior este urmatoares: T Distributia cumulava a probabitatior Interpretaresgraficulul este urmatoare: + probebitatea ca RIRE sa inegistrezevalri pana la 22% este de 100%: = probabilitatce ca RIRE sa inregistrezevalri sub 5,69% este de 0%. Valoarea investiiel ‘Statistcie paramerului RIRE sunt urmatorele: ean 172% Standard deviation | 647%. ‘Minimum, 0.20%. First Quarile [9.79% ‘Median 13.22% “Third Qua 15 50% ‘Maximum 15 95%. ‘Skewness 545% escent i ive sunt: 137 Percentile [ RIRE Oe 19.79% % 1.05% 0% [1.67% 15% [12.34% 20% [123% 2% [13 22%. 30% 113.4% 35% [407% 0% [1459% 45% [14 57%, som | 15.50% sm [160% 60% 167%. 65% LTA 70% [18.12% T3118 95% wom [20.24% 45% 122367 30% | 24.78%, 95% | 20.0% room [3452% ‘istmgruma dstrbuteivaiabileor este umatoaes: __ — zg Ee E “Histograma distribute: RIRE in funete de valoarea investi Interpretarea histogram este urmatoares: probebilitates ca RIRE sa iregistreze valoriintre 12%-16% este probabilittea cea mai mare (eu cel mai mare mumar de itera), atv il este urmatoares Sh. sks 2.41-cumulsvechart T <= aE $f — ze Soar ane Tew anos Tee Wm TSO MaAOR ROH Durem ‘Disiributla cumalativaca probabiltatilor Interpretarea grafculi este ummatoaea: robebilitatea ca RIRE sa inregisteze valor pana la 38% este de 100%: 1 _ probebiltte ea RIRE sa fie msi mic decat 10% este de 0% ‘Avand in vedere valrile din abel de mai sus, apreciem ca proiectl prezinta un nivel scazt de ise. 9. VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL (INCLUSIV DEVIZUL GENERAL ANEXAT) ‘Total general (inclusi T.V.A.)~ pentru I euro = 4.5186 l/14.08.2012 Varianta 1: 84077 mile 20819940 euro Variant 2: 107921 miei 23,883,800 euro 111923 mile 24,769,800 euro 91 Inflenta costurilor lucrarilor de prolectare/consultanta in costul total al lucrarilor de bsza (%) 9.2 Comparatie cote deviz general eu standardul de cost Variant: PROWECT | DIFERENTE ‘COTE CE SE APLICA CONFORM. H.C. ne282008 la DEVIZUL | STANDARD | VARIANTAY GENERAL sl PROIECTOLUL +]. rOetae 5 ingineie 30% 796% am onsulnih 10% 09%. 0.01% ‘sso thie 15% 140% 1% cxganizaredesaniee 25% 25% heli diverse gi neprevite 10% 3.50% | av | 10, AVIZE SI ACORDURI ‘Avizele si acordrile emise de organele in drept, potivit legislatiel in vigoare, se emit in confornitate cu Certifiatul de Urbanism emis de Consliul Judetean Giurgiu. # Centficat de Urbanism nr. 144/21.06.2012 + ‘keord prealbil pentru amplasre in zona drumului judetean nr45/14.08.2012 ~ Autoritate ‘mitenta: Consul Judetean Giurgia 46 = Aviz. de princi nr 203/04/07/01/B/GRISI8/138 din 20007.2012- Autoritateemitenta: Romtelecom vo Avia de activitete -2619.07.2012 ~ Autoitate emitenta: Serviciul Tertoril al Poliiei de ‘Frontera Giurgt eo Acord nr. 145040/07.2012 ~ Autoitate emitenta: Inspectorate Judetean de Poliie al Judetulut Giurgiu 2 Punet de vedere n.135/23.98.2012 — Autoritteemitenta: CNADNR - DRDP Bucuresti 44, LISTA NORMATIVE APLICATE: ANEXATA Pentru documentate fost emis punctul de vedere nr. 135/23.08.2012 la DRDP Bucuresti. Inurma analiza documentatieiprezentate, Consiliul Tehnico ~ Economic l CN.A.D.NR. AVIZEAZA FAVORABIL Documenta in faza Studiu de fezsbilitate, pentru obiectivul “Podul de Ia Glurgiw, peste Dunare, pe DNS, km 649884 — (inclusiv dramul de seces de la fesirea din vama pans Is intrares pe pod} tr elate prezemata la Varinta 1 petra pod, cu loci prefabrcat din beton armat si protetic ERacorociva cu statu policomponente. Pena lucrarile de drum in solutin prezentaa la Variants | — ‘anforsre in’ straturi (4 em MASFI6, 6 em BAD2Sm, 8emAB2). VICEPRESEDINTE CTE DIRECTOR D.C. Ing. DORU CALINESCU SECRETAR CTE snp MLORIRA GmIzOLU ais Ces a 11, LISTA NORMATIVE APLICATE: -Proteta medial: con. O.U.G. nr. 15/2005; ‘Legea 1095 a alta in consti: “Me: Gov. 26621111997 — Reguamentul pivind agrementultenic pent produs, proceice st ‘chipamente noi in contucti JFoe Gav. 3002006. Regulamentul de vrifcare si expertise tenicn de clita « proetelor, a execute! lcrarlor sa consti, Sram MLPA. wr. 77N/28,101996 ~ Yndrumatorul pentu atestarea tchnio-pofesionala a Specilsior co activate in consti, ‘Bedint MLLP.A Tn. 9 15:05.1993~ Reguarent rvin protectins igiena munci in construct “Regulamental priv onto de sa a alii in consrct proba ein HG. 2731994 “Lege srviilorpublicedegospedarize comunaan. 3262001: “Grdonanta Guveruhi 32/2002 privind servile public de alimentare cu apa seanlizare; “Lege me 63472002; “Cediut Mins Transport, nr, 45/1998 penta aprobarea Nommeor tence privind proectaes, conse s modesizare drumtilor ‘ghexa T's rormatvul AND S84 -Normati pentr dteminarea trafic de cle! petra proectarea Zumurlor dn punct de vedere al capacati portant ial apacitai de elas; SR 79702000; @ Se 174- 1 cr de drama nbrcamin bitminosse inate exert cat Cond tice de cate; ‘Sn 662202 —Lucrr de drums, Aregate naturale de bala. Condi tence de elites “SR 667 2001 — Agreate naturales pita prelucrata peau luerai de érumun. Condit tence de alte i grseripi generale de execute; SSTAS 6400 84 — Lucrar de drumui, Stari de bza side fanatic. Condit eice generale de cal;

    You might also like