Professional Documents
Culture Documents
inc din cele mai vechi timpuri. Preocupri majore au aprut de cand au inceput
s se fac deplasri masive de oameni, in special, de cand se deplasau armate
mari, Ia distane mari de baza de aprovizionare cu alimente.
In societile moderne produsele alimentare trebuie s parcurg o cale
Iung, de Ia productor (sau procesator) pan la consumator, in timpul respectiv
fiind necesar s se depoziteze, pentru pstrarea in vederea consumrii in
perioadele cand nu se mai produc. In acest fel, ambalarea i conservarea multor
produse devine indispensabila pentru asigurarea alimentelor necesare omului.
Alegerea materialului pentru confecionarea ambalajelor i a metodei de
ambalare implic o profund cunoatere a acestora i a proceselor care au loc in
produsele conservate, pe perioada pstrrii. De asemenea, materialul folosit Ia
confecionarea ambalajelor nu trebuie s transmit alimentelor coninute mirosuri
i gusturi strine, ori substane poluante. Modul de ambalare are o importan
deosebita pentru produsele horticole, fructe i legume, precum i pentru produsele
prelucrate, cane se depreciaz mai uor cand vin in contact cu ambalajele
necorespunztoare. Acestea pot intra in diferite reacii chimice cu substane din
ambalaj, sau se pot impregna cu diferite substane toxice sau care au mirosuri
neplcute. In consecin, pentru a se pstra o perioad de timp mai lung decat
perioadele de timp in care se pot pstra in starea Ior natural dup recoltare,
produsele trebuie introduse in ambalaje, ambalaje care se pot confeciona din
diferite materiale. Dac sunt ambalate corespunztor, produsele prelucrate se pot
pstra pe o perioad de la cateva luni pan la caiva ani. Important este s se
foloseasca materialul corespunztor pentru confecionarea ambalajelor respective.
AmbaIajul reprezinta totalitatea elementelor destinate s cuprinda sau sa
inveleasc un produs sau un ansamblu de produse, in vederea asigurarii
meninerii caIitaii i integritii acestuia, pe durata manipulrii, transportarii
depozitarii i desfacerii, pan cand ajung la consumator sau pan Ia expirarea
termenului de valabilitate a produsului. Conform normativelor in vigoare, ambalajul
trebuie s asigure i informaii despre produs i despre productor.
Prin procedeul, metoda de ambalare, sau prin materialele folosite la
confecionarea ambalajelor, se asigur protectia temporar a produselor in
perioada manipulrii i desfacerii ctre consumator,
In practic, se foIosete i preambalarea, care este o.operaiune de ambalare in
uniti de desfacere mai mici i bine determinate ca marime, de obicei, atat cat sa
asigure consumul pentru o mas. Preambalarea se poate realiza Ia locul de
productie sau de sortare a produselor, on inaintea vanzrii, in scopul de a se
accelera vanzarea ctre consumator.
4
Ambalarea produselor alimentare
1.3 CLASIFICAREA AMBALAJELOR
a. Dup modul in care vin in contact cu produsele coninute, ambalajele sunt de
mai multe feluri:
Ambalaje primare sunt ambalajele care se gsesc in contact direct
cu produsul coninut, asigurandu-i protecia in mod nemijlocit. Ca
exemple de ambalaje primare, sunt: cutiile metalice de conserve,
buteliile din sticl sau din material plastic, pungi din hartie sau din
a ambalajului.
Protecia biologic impotriva duntoilor-insecte acarieni de depozit ,
roztoare, psri, etc. In acest scop ambalajul trebuie s asigure
izolarea acestor produse fa de duntori, s nu permit accesul
acestora la produsul coninut. Astfel de ambalaje sunt cele din sticl,
materiale, plastice dure, lemn, etc.
Protecia fa de lumina i radiaiile ultraviolete. Aceti factori fizici ar
putea schimba insuirile senzoriale i nutriionale ale multor produse
ambalate. Din acest punct de vedere, materialele din care se
confecioneaz ambalajele trebuie s fie impermeabile pentru aceste
radiaii: ambalaje din hartie colorat, din sticl colorat, din unele metale
etc.
Protecia i conservarea energiei inglobate in produs in timpul
procesrii. Prin folosirea ambalajelor, care conin o cantitate mic de
energie se evit pierderea unei cantiti de produse, pentru care s-a
consumat o cantitate mai mare de energie, in procesul de producere i
prelucrare. Pe total se face o mare economie de energie. Orice
productor, comerciant sau consumator este preocupat s reduc
pierderile de alimente, pentru a fi profitabil.
Protecia mediului inconjurtor impotriva agresiunii unor produse
alimentare, care pot produce efecte duntoare mediului: produse cu
caracter acid, produse cu coninut mare de grsimi, produse conservate
cu diferite cantiti de sare etc. Aceasta funcie se realizeaz prin
folosirea unor ambalaje corespunztoare, rezistente, etane, care s nu
permit pierderi de produse alimentare in mediul inconjurtor.
7
Ambalarea produselor alimentare
c. Funcia de confort
Funcia de confort a ambalajelor se realizeaz prin folosirea unor
ambalaje corespunztoare, care s conin atatea produse, incat
s uureze operaiile de manipulare, transportare, depozitare i
de distribuire a produselor. In societile moderne, in care apare
necesitatea de a se distribui produsele in cantiti mici, dar care
s fie totui ambalate cantiti care s asigure cosumul unei
persoane pentru o singura mas, se impune porionarea i
ambalarea produselor in aa fel ca s satisfac aceste cerine. In
al doilea rand, prin funcia de confort, ambalajul secundar sau
teriar trebuie s conin cantiti de produse care s fie uor de
manipulat de o singur persoan sau de dou, fr a fi nevoie de
un efort prea mare. In acest scop, ambalajele secundare sau
teriare trebuie sa fie de form stabil i de dimensiuni stabilite
prin normative, pentru a permite aezarea lor pe palete, cu
folosirea interagral a suprafeei paleteiIn societatea modern, cu
volum foarte mare de produse comercializate, dar in care se pune
in mod acut problema proteciei omului (evitarea suprasolicitrii la
efort fizic), folosirea paletizrii, ca tehnologie de manipulare a
Mesajul informaional
Completeaz funcia ambalajului de informare i promovare, prin
corelarea imaginii cu textul publicitar i coloristica, Mesajul informaional se
concretizeaz in:
10
Ambalarea produselor alimentare
- transmiterea unei cantitai de date prin intermediul carora produsul sa fie
recunoscut sau identificat in strans legatur cu categoria din care face
parte;
- evidenierea caracteristicilor de calitate i a destinaiei;
- informarea detaliat asupra naturii, a reciclarii, recuperrii i a implicaiilor
ecologice ale ambalajelor;
Elementele informaionale ale ambalajelor se pot grupa in 3 categorii:
- informaii i marketing, in care se include denumirea produsului, marca
comerciala, informaiile nutriionale, instruciuni de utilizare, simboluri
grafice de avertizare;
- elemente promotionale;
- elemente obligatorii: denumire generica, compoziia in ordine
descresctoare a cantitii de ingrediente, identificarea fabricantului sau a
comerciantului, termen de valabilitate, coninut net.
e. Funcia de codificare
Funcia de codificare a produsului const in atribuirea fiecrui tip de
produs a unui cod, care ii permite s fie identificat rapid. Inca din 1970, in SUA,
mai tarziu in Frana i in Germania, au aprut preocupri pentru codificarea
produselor. Apoi, cutand s se compatibilizeze sistemul american de codificare,
denumit UPC, cu sistemele europene, a fost creat sistemul EAN.
Cel mai simplu i cel mai ieftin sistem de identificare a mrfurilor este
codul cu bare. El este alctuit dintr-o succesiune de bare de diferite grosimi i de
spaii intre bare, fiecare avand o semnificaie diferita. Aceste simboluri sunt
distribuite in trei sectoare, A,B,C, separate de cate dou linii subiri i ceva mai
lungi. Codul conine informaii despre ara de origine, produsul respectiv i
productorul su, precum i o cifr de control. Codul nu conine informaii despre
preul produsului, pentru c acesta este in continu schimbare. Preul se obine
prin interogarea calculatorului de ctre aparatul de Ia cas, dup citirea codului.
Citirea codului se face cu scanere fixe sau mobile
11
Ambalarea produselor alimentare
In Fig, Nr, 1, este prezentat codul cu bare EAN-13, pentru dou produse; bere
Ursus Premium Pils i pentru fructe Vitalis (dupa Maria Tudor 2000).
12
Ambalarea produselor alimentare
In alte ri exist i alte tipuri de coduri, care funcioneaz zonal, de exmplu in
Japonia.
1.5 PROMOVAREA PRODUSELOR I INFORMAREA CONSUMATORULUI
Se mai numete funcia de comunicare i completeaz importana
ambalajulul in perioada contemporan. Intrucat majoritatea produselor se vand
lumina etc.
Foliile de staniu (staniolul) so folosesc, simple sau acoperite cu hartie, Ia
ambalarea branzeturilor, pateului de ficat, a ciocolatei etc, pentru c nu sunt toxice
Foliile de aluminiu cu grosimi de 5200 microni, au proprieti foarte bune ca
ambalaj: impermeabiitate Ia gaze i arome, opacitate Ia razele ultraviolete. Se
folosesc frecvent prin lcuire sau prin laminare cu hartie kraft, hartie parafinat
sau hartie muselina. Are numeroase domenii de utilizare : ambalarea untului
ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiilor, a igaretelor. Se
folosesc Ia confecionarea de etichete, Ia aplicarea unei folii do aluminiu peste
capsula-coroan la unele butelii dn sticl. Din materialele complexe cu folii de
aluminiu se confecioneaz pungi, pachete, pliculee, capace prin presare sau
infiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice etc.
2. Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile, sunt larg folosite mai ales in
ultima perioad. Tuburile deformabile i tuburile rigide se confecioneaz in
principal din aluminiu i asigur o protecie foarte bun produselor coninute. Ele
se pot Icui Ia interior i se pot imprima diferite desene i texte. Se inchid cu
buon, prin infiletare.
Se folosesc la ambalarea laptelui concentrat, a unor produse cu
vascozitate mare (paste, maionez, diferite creme etc.)
3. Cutille metalice se confectieneaz din tabl de oel moale, cositorit sau din
tabl de aluminiu, prin faluire i lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cu
corpul ambutisat. Au form de paralelipiped sau forma ovoid, iar capacul trebuie
detaat pentru a folosi coninutul. Interiorul cutiei poate fi lcuit. Cutiile nelcuite
sau parial lcuite se folosesc pentru fructe, gem i dulcea puin acide (de caise,
pere, mere, ciree albe, piersici etc), pentru tomate, ciuperci, fasole verde, struguri
albi.
Cutiile lcuite total se folosesc pentru produse sensibile la aciunea
staniului: fructe cu pigmeni antocianici (ciree, cpune, coacze), sfecl roie,
varz, produse care elibereaz hidrogen sulfurat mazre verde, varz, fasole alb,
carne in suc propriu, pateuri).
Pentru bere, btuturi rcoritoare, sucuri, unele buturi,alcoolice etc, se
folosesc cutii metalice din oel inoxidabil sau tabl din aluminiu, obinute prin
ambutisare i lcuite, in interior. Pentru aceste produse se confecioneaz cutii cu
18
Ambalarea produselor alimentare
capacitatea de 300 ml i 500 ml. Deschiderea se face cu o limb de rupere pe o
poriune din capac, care este mai subire i de care este prins limba de rupere.,
4 Bidoanele metalice se confecioneaz din aluminiu i se folosesc in principal
pentru transport lapte, smantan etc. Pe interior se protejeaz impotriva
coroziunii, prin decapare. Se confecioneaz bidoane cu capacitatea de 5 l, 10 l,
25 I, cu capac din acelai material, fixat cu o toart rabatabil, care se prinde in
dou boluri aflate pe corpul bidonului.
5. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl
decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie in care sunt prevzute cu dou
inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru
vin. Au capaciti de 50 l, 100 l (cele din aluminiu), de 30 I, de 50 I (cele din oel
pelicule de material plastic, pentru a-i crete proprietile de protecie. Pot avea
diferite forme i mrimi. Se folosesc la ambalarea laptelui, a cremelor i a
buturilor preparate cu ciocolat, a sucurilor de legume sau de fructe, a
nectarurilor de fructe. Se confecioneaz o gam foarte variat de cartoane :
- cartoanele n form de tetraedru, tip TETRA CLASSC i TETRA
CLASSIC ASEPTIC, pentru ambalarea laptelui, a smantanii pentru cafea, a
ingheatei, a sucurilor de fructe etc. Se confecioneaz dintr-un strat de
hartie kraft, acoperit la interior cu un strat de polietilen, iar la exterior este
acoperit cu un strat de parafin. Se confecioneaz la capaciti de 25 ml
1136 ml.
- cartoane n form de paralelipiped, tip TETRA BRIK i tip TETRA BRIK
ASEPTIC, au capaciti de 0,2 2 l. Sunt destinate ambalrii laptelui
pasteurizat i al altor sortimente de lactate. A sucurilor de fructe sau
legume, a bauturilor alcoolice. Deschiderea acestor ambalaje se face prin
partea de sus, prin rupere cu o clap indoit lateral i lipit de un perete
vertical.
- Cartoanele paralelipipedice, de tip, COMBIBLOC, folosite la ambalarea
sucurilor de fructe sau a laptelui, sunt fabricate de firma elveian SIGCOMBIBLOC,
(M. Turtoi -2000), dar au o larg raspandire in lume.
Deschiderea acestor cutii se face prin decuparea unui col cu foarfeca sau
prin desfacerea unui capac prevzut cu limb de rupere, aflat in partea de
sus a cutiei. Capacul permite s se inchid cutia din nou, dac nu s-a
consumat tot coninutul. Aceste cartoane sunt confecionate din materiale
complexe, alctuite astfel : un strat de polietilen la exterior, un strat de
carton subire la mijloc, un strat de polietilen la interior, pe care se mai
adaug o folie de aluminiu i inc un strat de polietilen in contact cu
produsul.
7. Lzile din material plastic sunt cofecionate din PVC colorat de diferite colori.
Sunt folosite pentru recoltarea i manipularea fructelor i legumelor, precum i
pentru produse alimentare preambalate in uniti mici de ambalaj. Se folosete
lada MODEL 1, cu capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL 2, cu capacitate de
circa 12 Kg, lada MODEL 3, cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL
25
Ambalarea produselor alimentare
4, cu aceeai capacitate. Se mai confecionaz lzi compartimentate pentru butelii
din sticl, care au inlocuit in mare parte lzile compartimentate din lemn (navetele
din lemn).
26
Ambalarea produselor alimentare
- biodegrabilitatea i reciclabilitatea ;
- microondabilitatea;
- proprietile termice i mecanice;
- compostabilitatea.
3.1 SELECTAREA MATERIALELOR DE AMBALARE
Alegerea sistemului corespunztor de ambalare a unui produs alimentar
perisabil si selectarea materialelor necesare pentru confecionarea acestuia nu se
poate face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt:
cerine impuse de buna conservare a produselor;
caracteristicile funcionale fizico-mecanice i igienico-sanitare ale
materialelor ;
nivelul tehnologic cerut de operaiile de asamblare ;
potenialul tehnologic al productorilor materialelor de ambalare ;
preul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.
3.2 CERINELE PRODUSELOR ALIMENTARE FA DE AMBALAJ
Consumatorii cer tot mai mult alimente cu calitate sau valoare nutriional
superioar, minimal procesate i care menin produsele cat mai aproape de
calitatea celor proaspete. Produsele alimentare sunt supuse modificrilor in
timpul depozitrii ceea ce are ca rezultat efecte negative asupra calitii,
pornind de la defecte senzoriale minore pan la alterare total.
Brody (2002) subliniaz ca valabilitatea alimentului este reprezentat de
perioada in care produsul va pstra un nivel acceptabil al caracteristicilor de
28
Ambalarea produselor alimentare
consum din punct de vedere senzorial cu respectarea siguranei alimentare.
Acesta ar depinde de 4 factori principali i anume: reet, procesare, ambalare i
depozitare.
Termenul de valabilitate al alimentului definit ca perioada de timp in care
pierderile de calitate nu pot depai un nivel acceptabil, poate fi influenat decisiv
catre tehnica de ambalare folosita (Pfeiffer, DAujourdhui, Walter,
Nuessli&Escher).
In sistemul produs-ambalaj, rolul esenial ii revine desigur alimentului,
acesta determinand alegerea ambalajului potrivit, corespunztor naturii sale
interne, precum i cerinelor de desfacere i consum.
Alegerea i proiectarea ambalajului presupune:
- selectarea materialului de ambalare i a tipului de ambalaj;
- alegerea metodei de ambalare adecvate.
3.3 PROPRIETILE IGIENICO-SANITARE ALE MATERIALELOR
Pentru pstrarea calitii si securitii alimentului, este necesar
stabilitatea acestora fa de produsul cu care vine in contact.
In cazul utilizrii materialelor pentru ambalarea produselor alimentare
este necesar s se in seama de faptul c prin contactul acestora cu produsele
i prin reaciile chimice care intervin, materialele respective pot influena
schimbarea compozitiei alimentului, contaminarea chimic sau microbiologic a
alimentelor.
multiduza cu electrovalve.
Ace
stea
utilizeaza intre 7 si 34 de duze controlate software, funcie de viteza i rezoluia
necesar, putand tipari mesaje fixe sau variabile - pe 1 rand pan la 4 randuri,
inlimea caracterelor variind de la 10 mm pan la 68 de mm .
Echipamentele au in dotare un controler dotat cu un afiaj pe dou linii de
caractere cu cristale lichide, precum i o tastatur de tip membran, rezistenta la
praf i umezeal, i utilizand un sistem de taste alfanumerice, putand astfel s fie
accesat de ctre operatori care nu necesit calificare suplimentar. Design-ul
compact, capul de inscripionare realizat din oel inox, precum i existena unui
circuit de cerneala presurizat confera acestor echipamente o mare fiabilitate i
capabilitatea de a putea lucra inclusiv in industria alimentar.
Maini de etichetat Altech AL Step
43
Ambalarea produselor alimentare
Sunt maini de etichetat de mare performan, proiectate pentru a fi integrate pe
linii de impachetare atat in poziie vertical cat i orizontal, unde viteza i
fiabilitatea sunt elemente de prim necesitate. Sistemele avansate de antrenare
sunt prevzute cu motoare pas cu pas, pentru o poziionare foarte precis chiar i
in condiii de mare vitez. Sistemul de etichetare este comandat de
microprocesor i este prevzut cu display cu cristale lichide cu meniu in mai multe
limbi, pentru o cat mai uoar modificare a parametrilor fr ajustri de natur
mecanic. Pentru imprimare se pot folosi diverse modele de imprimante
electropneumatice "hot foil".
MLTB 200 - 275 - Maini de ambalat prin termosudare
44
Ambalarea produselor alimentare
Maini de ambalat , model MLTB/200 - 275 recomandate pentru utilizarea in cazul
caserolelor din polipropilen (PVC i PET). Folia de inchidere este derulat
manual i fixat in poziia de lucru. Capacul aparatului, ce include i dispozitivul de
sigilare, realizeaz inchiderea caserolei i simultan decuparea foliei, reducand
semnificativ timpul de lucru. Capacul revine apoi in poziia deschis prin
intermediul unui amortizor hidraulic.
Sistem de marcat ou model MACH SO-003
45
Ambalarea produselor alimentare
Sistem de Marcat Ou MACH FTD v ofer soluia optim pentru inscripionarea
urmtoarelor informaii pe ou, in conformitate cu noile reglementri in vigoare:
sigla companiei productoare, data de expirare-producie, etc. Noua tehnologie
DOMINO de printare non-contact pe ou satisface in totalitate cerinele
productorilor din aceast industrie, atat din punctul de vedere al vitezei de
inscripionare, cat i din punctul de vedere al cernelurilor alimentare cu care se
inscripioneaz i care sunt in conformitate cu standardele industriei alimentare
ale Comunitii Europene i ale SUA. Echipamentele DOMINO pot fi integrate in
sisteme independente, prezentate mai jos, cat i in sortatoare de mare vitez.
CAPITOLUL 6.
TEHNOLOGII MODERNE DE AMBALARE INTELIGENT
6.1 ASPECTE GENERALE
In prezent, in lume exist o gam larg de ambalaje inteligente avand la
baz tehnologii de ambalare activ, iar pespectivele de dezvoltare a acestora sunt
deosebit de accentuate. In timp ce ambalajele convenionale acioneaz ca o
barier simpl care protejeaz alimentele, ambalajul activ poate face mai mult.
Unele materiale interacioneaz cu produsul pentru a-l imbunti intr-un anumit
fel, altele ofer consumatorului mai multe informaii despre starea in care se afla
coninutul. Pentru a determina
conservabilitatea i calitatea unui produs
acesta trebuie evaluat cu ajutorul
metodelor fizico-chimice, microbiologice
si senzoriale.
Enzimatic
Alimente
refrigerate i
congelate
2 Indicatori de oxigen (interni) Indicatori redox
Indicatori de pH
Alimente ambalate
in pachete cu
coninut redus de
oxigen
3 Indicatori ai creterii microbiene
(interni)
Indicatori de pH
Indicatori pentru
anumii metabolii
Produse aseptice
6.4 INDICATORI TIMP-TEMPERATUR
Dac produsele alimentare perisabile sunt pstrate in afara condiiilor
sugerate de temperatur, are loc dezvoltarea rapid a microorganismelor.
Produsul se altereaz inainte de termenul de utilizare estimat si, in cazurile cele
54
Ambalarea produselor alimentare
mai grave, are loc dezvoltarea sau producerea de toxine de ctre bacterii
patogene. Indicatorii timp temperatur ataai pe suprafaa ambalajului
inregistreaz evoluia timp temperatur a ambalajului pe intregul lan de
distribuie. Astfel, indicatorii furnizeaz indirect informaii despre calitatea
produsului. Indicatorii timp temperatur disponibili comercial prezint o
schimbare vizibil a culorii i se bazeaz pe mecanisme de reacii diferite (reacii
de polimerizare, difuziune i enzimatice).
Cum conservabilitatea este dependent de timpul
i temperatura la care ambalajul a fost expus, de-a lungul
intregului lan de distribuie, indicatorii de timp i
temperatur (TTI) pot fi folosii pentru realizarea
controlului intregului lan frigorific. (Fig 8.3).
Indicatorii de timp i temperatur ataai pe
suprafaa ambalajului inregistreaz cumulativ evoluia
produsului in ceea ce privete timpul i temperatura la
care acesta a fost expus din momentul activrii
indicatorului. Istoria produsului poate fi vizualizat ca o
modificare de culoare care inainteaz. Modificarea indicatorului se face in funcie
de timp, viteza cu care se produce modificarea culorii fiind proporional cu
temperatura.
In
d ica
t or
ul
CAPITOLUL 7.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Ambalarea i ambalajul in industria alimentara au un efect cu o importan
deosebita asupra calitii, conservrii i valorii comerciale a unui produs alimentar
pe toata filiera de producere a acestuia cuprinsa intre realizarea materiilor prime,
procesarea acestora, condiionarea i conservarea produsului finit, distribuia,
comercializarea i consumul acestuia.
Considerand ca etichetarea i eticheta unui ambalaj fac parte intrinsec din
ambalajului
Dup criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru
produsele agroalimentare so pot clasitica astfel:
a. Clasificarea dup natura rnateriaIuIui folosit Ia confecionarea lor : ambalaje
din lemn, ambalaje din hartie sau carton, ambalaje din stilc, ambalaje din
metal, ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.
b. Clasificarea dup destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern,
ambalaje pentru export, ambalaje pentru industrializare.
a. Clasificarea dup modul de folosire in circulaia marfurilor: ambalaje
refolosibile, ambalaje de unic fobosin,
c. Clasificarea dup funcionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lzi
saci, cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci
tehnologice, bene, cisterne, containere).
Alegerea sistemului corespunztor de ambalare a unui produs alimentar perisabil
si selectarea materialelor necesare pentru confecionarea acestuia nu se poate
face decat luand in considerare conexiunea mai multor factori, cum sunt:
cerine impuse de buna conservare a produselor;
59
Ambalarea produselor alimentare
caracteristicile funcionale fizico-mecanice i igienico-sanitare ale
materialelor ;
nivelul tehnologic cerut de operaiile de asamblare ;
potenialul tehnologic al productorilor materialelor de ambalare ;
preul de cost, aspectul estetic, competitivitatea.
Principalele avantaje ale ambalrii inteligente sunt :
- toate avantajele ambalrii active ;
- evidenierea punctelor critice cu trasabilitate din lanul alimentar al produsului
respectiv ;
- furnizarea ctre consumatori de informaii utile despre produs i despre
traseul dintre producerea i momentul consumului ;
- contientizarea consumatorilor privind punctele critice care pot afecta
sigurana alimentar;
- imbuntirea comunicrii in cazul lanului de furnizare a ambalajelor.
Un sistem mai eficient de ambalare/control al calitii produsului poate avea
ca rezultat o producie mai eficient, calitate mai inalt a produsului, mai puine
reclamaii i retururi de la comerciani i consumatori, o marc i o imagine mai
bune pentru productor.
Etichetarea bunurilor alimentare n UE se bazeaz pe dou principii
fundamentale:
- protecia consumatorului;
- protecia liberei circulaii a bunurilor alimentare pe piaa intern a UE.
In UE, etichetarea alimentelor se face in baza Directivei 13/2000/CE (directiva
cadru), care acoper: toate informaiile pentru pia, inclusiv etichetarea
ambalajelor, prezentarea produselor i publicitatea.
Directivele 106/75/CEE, 211/76/CEE i 80/232/CEE, care sunt directive
specifice, acoper cerinele specifice referitoare la indicarea cantitii.