CHESTIONAR PRIVIND STILUL DE INVATARE

Acest chestionar, elaborat pe baza teoriei lui David Kolb, v va ajuta s v definii
stilul propriu de invatare.
Parcurgei chestionarul stilurilor de nvare i punctai conform instruciunilor.
Corectitudinea rezultatelor depinde de ct de sincer vei fi. Nu exist rspunsuri
bune sau proaste/corecte sau greite. Dac suntei de acord cu o afirmaie, punei
semnul .
1. Am convingeri puternice in ceea ce priveste ce e drept sau gresit, ce e bun
sau rau.
2. Adesea actionez fara sa ma gandesc la consecinte.
3. Am tendinta de a rezolva problemele pas cu pas.
4. Cred ca procedurile si practicile formale restrictioneaza/limiteaz oamenii.
5. Am reputatia de a fi un om care spune ce gandeste.
6. Adesea am impresia ca actiunile bazate pe sentimente sunt tot atat de bune
ca cele bazate pe o gandire profunda si analiza.
7. Imi place acea munca unde am timp pentru o pregatire minutioasa si
implementare.
8. Ma interesez periodic despre valorile de baza ale oamenilor.
9. Cel mai important este ca un lucru sa functioneze in practica.
10.
Sunt in permanenta cautare de noi experiente.
11.
Cand aflu de o noua idee sau metoda de abordare a problemelor,
imediat incep sa elaborez un plan pentru a o pune in practica.
12.
Sunt adeptul auto-disciplinei, cum ar fi: sa-mi controlez dieta, sa fac
exercitii fizice in mod regulat, sa respect un anumit program, etc.
13.
Ma mandresc ca tot ceea ce fac este dus minutios la bun sfarsit.
14.
Ma inteleg cel mai bine cu oamenii analitici, cu o gandire logica si mai
putin cu cei spontani, irationali.
15.
Sunt atent la interpretarea informatiilor pe care le am la dispozitie si evit
sa fac concluzii pripite.
16.
Imi place sa iau o decizie cu multa atentie, dupa ce am cantarit multe
alternative.
17.
Sunt atras mai mult de ideile noi, neobisnuite decat de cele practice.
18.
Nu-mi plac lucrurile dezorganizate si prefer sa integrez lucrurile intr-un
tipar coerent/organizat.
19.
Accept si sunt adeptul procedurilor si politicilor stabile, atata timp cat le
consider un mod eficient de a-ti face datoria.
20.
Imi place sa-mi raportez actiunile la un principiu general.
21.
In discutii imi place sa trec direct la subiect.
22.
Tind sa am relatii distante, formale, cu oamenii cu care nv/lucrez.
23.
Ma simt in largul meu in fata provocarii de a aborda ceva nou si diferit.
24.
Imi plac oamenii spontani, carora le place umorul.
25.
Acord multa atentie detaliilor inainte de a face o concluzie.
26.
Imi este greu sa generez idei la comand.
1

27.
Sunt adeptul trecerii la subiect.
28.
Sunt atent sa nu trag concluzii pripite.
29.
Prefer sa am cat mai multe surse de informatii, cu cat ai mai multe
informatii cu atat e mai bine.
30.
Oamenii superficiali care nu iau lucrurile in serios ma irita.
31.
Ascult punctul de vedere al celorlalti inainte de al exprima pe al meu.
32.
Am tendina s expim deschis ceea ce simt.
33.
In timpul discutiilor imi place sa privesc manevrele celorlalti participanti.
34.
Prefer sa reactionez in fata evenimentelor intr-o maniera spontana,
flexibila, decat sa planific lucrurile in avans.
35.
mi plac aa tehnici cum ar fi manangementul timpului si stabilirea
obiectivelor.
36.
Ma ingrijoreaza daca trebuie sa grabesc realizarea unei lucrari pentru a
nu depasi un termen limita.
37.
Tind sa judec ideile oamenilor dupa aplicabilitatea lor n practic.
38.
Oamenii tacuti, ganditori, ma fac sa ma simt incomod.
39.
Adesea ma irita oamenii care doresc sa grabeasca lucrurile.
40.
Este mai important sa te bucuri de momentul prezent decat sa te
gandesti la trecut sau viitor.
41.
Cred ca deciziile bazate pe o analiza aprofundata a tuturor informatiilor
sunt mai bune decat cele bazate pe intuitie.
42.
Tind sa fiu perfectionist.
43.
In timpul discutiilor produc, de obici, multe idei spontane.
44.
La seminare/edine, de obicei, expun idei reale, practie.
45.
Regulile sunt facute pentru a fi incalcate.
46.
Prefer sa stau de-o parte intr-o situatie si sa cantaresc toate
perspectivele.
47.
Adesea vad puncte slabe in argumentele altor oameni.
48.
De obicei, vorbesc mai mult decat ascult.
49.
Adesea pot vedea mai multe moduri practice de a rezolva lucrurile.
50.
Cred ca rapoartele scrise trebuie sa fie scurte si la subiect.
51.
Cred ca gandirea rationala, logica, trebuie sa aiba castig de cauza.
52.
De obicei discut lucruri concrete cu oamenii, mai putin ma angajez in
discutii protocolare/de politee.
53.
Imi plac oamenii care abordeaza lucrurile intr-o maniera realista, decat
cei care le abordeaz teoretic.
54.
In timpul discutiilor imi pierd rabdarea in fata argumentelor irelevante si
abaterii de la subiect.
55.
Daca am de scris un raport, fac mai multe schite inainte de versiunea
finala.
56.
Imi place sa incerc lucrurile pentru a vedea daca functioneaza in
practica.
57.
Prefer s ajung la raspunsuri printr-o abordare logica.
58.
Imi place sa fiu eu cel care vorbeste mult.

59.
In discutii, adesea descoper ca sunt realist, ii fac pe oameni sa nu
devieze de la subiect si evit speculatiile.
60.
Imi place sa cantaresc/s analizez mai multe alternative inainte de a lua
decizia finala.
61.
In discutiile cu oamenii adesea eu sunt cel mai obiectiv i mai neimplicat
emoional.
62.
In discutii tind mai degraba sa fiu mai pasiv decat sa preiau
conducerea i sa monopolizez conversatia.
63.
Imi place sa raportez actiunile curente la un plan mai general i de
durat mai lung.
64.
Cand lucrurile merg prost, trec peste asta cu usurinta si o consider
experienta.
65.
Tind sa resping ideile fantastice, spontane, ca fiind nepractice.
66.
Este bine sa te gandesti inainte de a actiona.
67.
De obicei, ascult mai mult decat vorbesc.
68.
Sunt dur cu oamenii care nu folosesc o abordare logic a problemelor.
69.
De multe ori cred ca scopul scuza mijloacele.
70.
Nu m deranjeaz c rnesc sentimentele oamenilor daca asta ajuta la
rezolvarea problemelor.
71.
Gasesc plicrtisitoare formalitatea de a avea obiective si planuri tot
timpul.
72.
Sunt genul de om care pune suflet in ceea ce face.
73.
Fac tot ce e necesar pentru a rezolva problema.
74.
Ma plictisesc repede de munca metodica i cu multe detalii.
75.
Imi place sa explorez convingeri fundamentale, principii si teorii care
stau la baza lucrurilor si evenimentelor.
76.
Sunt intotdeauna interesat de ceea ce gandesc oamenii.
77.
Imi place ca seminarele/edinele sa se desfasoare metodic, respectand
un plan/o agenda.
78.
Evit temele ambigue sau interpretabile/subiective.
79.
Imi plac dramatismul si emoiile unei situaii de criza.
80.
Adesea oamenii ma gasesc insensibil fata de sentimentele lor.
Se acorda un punct pentru fiecare raspuns marcat cu .
Indicati pe lista de mai jos articolele marcate de dumneavoastra
2

13

15

11

10

16

12

19

17

25

14

21

23

28

18

27

24

29

20

35

32

31

22

37

34

33

26

44
3

38

36

30

49

40

39

42

50

43

41

47

53

45

46

51

54

48

52

57

56

58

55

61

59

64

60

63

65

71

62

68

69

72

66

75

70

74

67

77

73

79

76

78

80

Total

Total

Total

Total

Activ

Reflexiv

Teoretician

Pragmatic

Tabelul de preferine a stilurilor de nvare

Activ
Reflexiv
Theoretician
Pragmatic

Preferin
foarte mare
13 - 20
18 20
16 20
17 - 20

Preferin
mare
11 12
15 17
14 15
15 16

Preferin
moderat
7 10
12 14
11 13
12 14

Preferin
slab
46
9 11
8 10
9 11

Preferin
foarte slab
03
08
07
0-8

Stilul de nvare este definit ca un set de caracteristici individuale a modalitilor

de rspuns la situaiile de nvare i de prelucrare a informaiilor.
Cunoaterea i nelegerea propriului stil de nvare reprezint o condiie pentru:
utilizarea optim a oportunitilor de nvare,
contientizarea propriilor resurse i limite,
folosirea strategiilor celor mai adecvate de nvare, depunnd un efort minim i
obinnd rezultate maxime.
DESCRIEREA STILURILOR DE INVATARE
ACTIVII - persoanele active se implica complet si fara limite in experientele noi. Se
bucura de prezent si se lasa cu placere dominati de experiente actuale. Sunt
oameni cu vederi largi, nu sunt sceptici si aceasta ii face sa fie entuziasmati de tot
ce e nou. Filozofia lor este: Voi incerca orice. Sunt oameni care mai intai
actioneaza, iar apoi se gandesc la consecinte. In clipa in care senzatia unei
activitati a disparut, ei pornesc in cautarea alteia. Activii pot face fata provocarii
unor noi experiente, dar ii plictiseste faza de implementare si consolodare pe
termen lung. Sunt oameni sociabili, care se implica permanent alaturi de altii, dar,
prin aceasta, ei doresc sa centreze toate activitatile in jurul lor. Le place s fie
acum i aici. Zilele lor sunt pline de activiti.
Persoanele active nva mai bine din cursurile unde:
- exist noi experiene, oportuniti din care s nvee
- se desfoar scurte exerciii, activiti de grup
4

exist o serie de lucruri ce pot fi testate

exist ceva de fcut pentru ei personal
pot intra n contact cu celelalte persoane
li se permite conceperea unor noi idei, fr restricii
Metode preferate: brainstorming, dezbaterea, rezolvarea de probleme, jocul
de rol.

REFLEXIVII - sunt persoane carora le place sa stea in randul din spate pentru a
chibzui experientele si a le observa din mai multe perspective. Ei colecteaz date,
atat personal/direct, cat si de la persoanele din jur, si prefera sa le analizeze cu
atentie/temeinic inainte de a ajunge la o concluzie. Pentru ei conteaz n primul
rnd colectarea si analiza detaliat a datelor despre experiente si evenimente, de
aceea au tendinta de a amana pe cat posibil concluzia finala. Filosofia lor este Fii
precaut/prudent! Prefer s ocupe un loc mai n spate la sedinte i discutii. Sunt
persoane meditative care i ascult pe ceilali, i ncearc s aib imaginea
complet nainte de a-i spune prerea. Au tendinta de a adopta un low profile si
sunt distanti, toleranti si impasibili/indifereni. Atunci cnd acioneaz, o fac ca
parte a unui tablou mai vast, care include att trecutul, ct i prezentul, att
observaiile altora, ct i ale lor proprii.
Persoanele reflexive nva cel mai bine din cursuri unde:
- au posibilitatea s observe/reflecteze asupra activitilor
- au posibilitatea s stea deoparte, ascultnd i privind la ceilali
- au la dispoziie timp de gndire i pregtire nainte de a face un exerciiu sau
comentariu
- au posibilitatea s recapituleze evenimentele
- au materiale scrise i demonstraii riguroase.
Metode preferate: auto-analiza, discuii n grupuri mici, chestionarele,
observarea, feed-back-ul, interviul.
TEORETICIENII adapteaza si includ observatiile in teorii complexe, dar logice.
Privesc problemele intr-un mod logic, vertical, pas cu pas. Ei asimileaza fapte
disparate in teorii concrete. Sunt persoane perfectioniste, care nu au liniste pana
cand lucrurile nu sunt perfect integrate intr-o schema logica. Le place sa analizeze
si sa sintetizeze. Sunt dornici de presupuneri fundamentale, principii, teorii, modele
si sisteme de gandire. Merg pe principiul Daca are logica e bun. ntrebrile pe
care le pun frecvent sunt: Are sens?, Cum se potrivete cu asta?, Care sunt
ipotezele de baz?. Abordeaz problemele n mod constant logic. Acest este stilul
lor mental i ei resping orice nu se potrivete cu acesta. Prefera sa duca
certitudinea pana la maxim, si nu le plac judecatile subiective sau gandirile laterale
si superficiale.
Inva mai uor de la persoane cu autoritate, ntr-un mediu impersonal.
Teoreticienii nva mai bine din cursurile unde:
- ceea ce este prezentat face parte dintr-un sistem
- au posibilitatea s chestioneze ipotezele de baz, sau metodologia
- iau parte la activiti structurate, cu scop precis
- pot asculta sau citi despre idei, concepte raionale
- pot analiza cauzele succesului/eecului
- au la dispoziie material scris, diagrame.
Metode preferate: modele, statistici, citate, aplicarea teoriilor.
PRAGMATICII - incearca idei, teorii si tehnici pentru a vedea daca functioneaza in
practica. Ei cauta in mod pozitiv idei noi si profita de prima ocazie pentru a le
5

experimenta si pune in practica. Sunt oamenii carora le place sa mearga mai

departe cu lucrurile si sa puna in practica rapid si cu incredere ideile care ii atrag.
Dau dovada de nerabdare in discutiile deschise si care cer reflexie. Sunt persoane
practice, cu picioarele pe pamant. Filozofia lor spuneIntotdeauna exista o cale mai
buna. Nu este de folos dac nu funcioneaz! Nu au rbdare la discuii vagi i fr
scop. Le place s gseasc modaliti prin care s fac lucrurile s mearg.
Pragmaticii nva cel mai bine din cursuri unde:
- exist o legtur evident ntre subiectul discutat i activitate
- sunt prezentate idei cu aplicabilitate evident
- li se d posibilitatea s exerseze, beneficiind de comentariile/asistena unui expert
- li se prezint un model util, pe care l pot replica
- li se ofer tehnici care se aplic n mod curent activitii pe care o desfoar.
Metode preferate: studiul de caz, rezolvarea de probleme, discuiile, aplicarea
n realitate a celor nvate.