Predica de pe munte ne dezvaluie datoria omului fata de ‘om, aruncind anatema asupra razboiului, asupra sclaviel Inaintea Predicii de pe munte, omul nu si-a pus niciodata astfel de intrebari, Asta nu inseamna cd dupa aceea omul ar fi faptuit de fiece data mai bine decit inainte, Dar, considerate blu, actele oamenilor vor purta ampre ¢gindului crestin. Caci doar crestinismul a proclamat dato omului f $i doar crestinismul a vazut in aproa {ofi oamenii, invatindu-ne si-iiubim pe tofi in egala ma Dumnezeul bergsonian, comenteaca Tudor Vian, nu este iner-atit Creator, cit prineipiul de creatie, Lumea insdsi nu este data ca efect al unei fapte ereatoare unice in ordine ontologica, ci este o permanenta creajie ce are drept temet un principtu de via, forta si fubire Diana Morirasu INSTITUTUL EUROPEAN ISBN 973-586-134-8 PRET: op: a Sgt ah 340 TL 17000 fee de ease Henri Bergson Cele doua surse ale moralei si religi De eee kt! Insvirurun Bunopsan© Henri Bergson, Cele doud surse ale moralei si religie, Institutul European asi, pentru prezenta versiune in fimba romind ISBN 973-586-134-8 PRINTED IN ROMANIA HENRI BERGSON CELE DOUA SURSE ALE MORALEI SI RELIGIEI Editia a fla ‘Traducere si studiu introductiv de Diana MORARAS$U INSTITUTUL EUROPEAN 1998LA INCEPUT A FOST VIATA. til n'y a pourtant gu une veri (Henri Bergson) In ceea ce priveste apropierea de morala, Bergson insusi marturiseste: .,Nu am pretentia si alcdwuiese 0 morala ; nu ‘md simt capabil, asemenea lui Nietzsche, sd inventez una (..) Caici multe suflete au stiut sistiu cele necesare unei vietimorale si religioase si fari de ajutorul meu (..) Nu pot decit sé rein- noiesc din ridacind argumentele lor, sd le precizez si confirm (..) Pe scurt, pentru a vi spune in dowd cuvin gindirea mea, morala nu trebuie gasita, ef explicaia”’. lar ‘morata explicata de Bergson, pusd in terminologie experimen- tala siadincita, inaceasta perspectiva, in directia fundamentu- ui ef real, este morala cresting. Citesti in Cele doud surse ale ‘morale si religiei : zorul a fost spus in Predica de pe Munte $i inafard de aceasta nu existé nimic. Ar fins gresit sé consideri bergsonismul drept o incercare de reintemeiere metafizicd a crestinismului, Filosof al nivelelor realului, Bergson atinge, Jacques Chevalier, Entretiens avec Bergson, PU, 1959, pM.