Pestera Ursilor

Scoala Gimnaziala Nr. 3

Profesor: Livia Radu

Elevii : -- Matei Iulian Alexandru

-- Hadadea Felix Stefan
Clasa : a VIII-a

Descriere :

Interiorul se distinge prin diversitatea formaiunilor de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea
impresionant de urme i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut n urm cu 15.000 de ani.
Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr neagr, ibex, leu i hien de peter. La intrarea n peter
se afl un pavilion, compus dintr-o sal de ateptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic i un stand cu
suveniruri i obiecte artizanale specifice zonei.
Cu o lungime de peste 1.500 m, petera se compune din galerii aflate pe dou nivele: prima galerie, cea
superioar, n lungime de 488 de metri poate fi vizitat de turiti, iar cea de-a doua, lung de 521 m este rezervat
cercetrilor tiinifice.
Schema simplificat a peterii

Galeria superioar, disponibil vizitrii, este compus din 3 galerii i diferite sli:

Galeria "Urilor" (sau Galeria Oaselor),

Galeria "Emil Racovi",

Galeria "Lumnrilor"

Sala Lumnrilor,

Sala Spaghetelor,

Sala Oaselor.
Printre formaiunile de stalactite i stalagmite se remarc Palatele fermecate, Lacul cu

nuferi, Mastodontul i Csua Piticilor, Draperiile din Galeria Urilor, Portalul, Pagodele i ultima sal, Sfatul

Btrnilor, iluminat cu lumnri. Temperatura n peter este constant de-a lungul anului (10 C), iar umiditatea
se menine la 97%.

Localizare :
Pestera Ursilor se afla la marginea satului Chiscau, comuna Pietroasa, judetul Bihor. Pestera Ursilor a fost
descoperita in anul 1975, ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran in timpul lucrarilor de exploatare a
calcarului in cariera de la Chiscau. In putul deschis a coborat minerul Traian Curta care a parcus galeria de acces
pana la Sala Mare. Prima exploatare completa a Pesterii Ursilor a fost realizata la data de 20 septembrie 1975 de
catre cercul de speologi amatori "Speodava" din orasul dr. Petru Groza.
La data de 16 iunie 1980, Pestera Ursilor intra in circuitul turistic al Romaniei ca cea dintai cavitate subterana
amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
La intrarea in pestera s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje, cuprizand casa de bilete, sala de asteptare, un
muzeu speologic, ghiseu cu obiecte artizanale si carti. Galeriile pesterii au forma aproape rectilinie sunt dispuse pe
doua etaje, cu o lungime totala de 1500 m.

Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pentru circulatia turistilor, iar cel inferior lung de
521 m, este declarat rezervatie stiintifica. Traseul turistic ofera vizitatorilor posibilitatea de a admira o extraordinara
gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme, baldachine si gururi.

Relieful :

Relieful specific ntregii zone Padis este cel carstic, datorit cruia a ajuns vestit n Romnia si nu numai. Cea
mai mare parte din ceea ce este inclus n zona turistica Padis se prezint ca un platou carstic, cu altitudinea medie de
1200 metri. Platoul este marginit de abrupturi, ntre care se gsesc vi slbatice, cu ape repezi, chei adnci si chiar
canioane. Pe platou se ntlnesc: doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi, izbucuri, polii, hoance, avene, pesteri.
Pesterile din zona Padis sunt cutate pentru podoabele lor : stalactite, stalagmite, coloane, draperii, baldachine, etc.
Exist si pesteri de gheata n Padis.

Clima :

Clima n zona Padis este umed si rece. Temperatura medie anual este de 3 grade Celsius, vara urcnd pn la
25 de grade Celsius. Zpada cade n noiembrie si tine pn n aprilie.
Pe platou, datorit reliefului carstic, are loc un fenomen climatic aparte. Aerul rece, neputndu-se scurge pe vi,
seara, se acumuleaz n doline; n multe din aceste doline se afl lacuri, care ziua acumuleaz cldura. Seara, aerul
cald de deasupra lacurilor se ridic si ptrunde n stratul de aer rece, captiv deasupra platoului. Astfel, are loc o
condensare, care d nastere la o ceata deas, un strat de un metru nltime, care se trste pe pmnt, binecunoscuta
ceat padisan.

Vegetatia si fauna :

Pdurile din zona Padis sunt alctuite din molid si fag. n golurile alpine predomin ierburile; se ntlnesc
afinisurile, tufisuri de ienupar si jneapan. n poieni ntlnim fnatele, vestitele fnate ale Trii Motilor. Cine vrea sa
cunoasc spendoarea Poienii Florilor, cu milioanele ei de flori, trebuie s-o viziteze n iunie-iulie. Prin iulie-august e
perioada cositului, cu parfumul ei mbttor, dar si a fructelor de padure. n septembrie, pdurile din zona sunt
strbtute de localnici, dar si de turisti n cutare de afine si ciuperci.
Numeroase specii de animale slbatice triesc n zona, dar ele se ascund, fug din calea omului. n vacante ntregi
petrecute la Padis, esti norocos daca vezi o caprioara. Vezi, in schimb, n mai toate poienile, scurmturi de mistreti.
Exist totusi ursi, mistreti, cerbi si cprioare, lupi, cocosi de munte, veverite. n praiele de munte abund pstravii .

Soluri :
Grota Ursilor, cea mai mare cavitate din aceasta pestera avand peste 72 m lungime si 35 m latime si 25 m
inaltime. Aceasta grota este lipsita de apa, cu solul acoperit de numerosi bolovani. La descoperirea ei s-au gasit
numeroase oseminte , ceea ce face sa presupunem ca acum 2000-2500 de ani aici au gost ultimele ascunzatori ale
ursilor cavernelor. Din Grota Ursilor se deschide spre N-V o galerie de 2 m inaltime pe o lungime de cca. 30 m
denumita Fundul Pesterii care initial era impodobita de numerosi stalpi ce legau bolta de sol.