1.

DEFINIIE

Doresc s ncep acest referat cu definiiile celor doi termeni sfnt i

sfinte moate

pentru a avea dintru nceput cteva informaii de baz

despre aceast tem. Astfel, sfinii sunt oameni care nc din viaa
pmnteasc

au bineplcut

lui

Dumnezeu,

iar

dup

moarte

s-au

nvrednicit de o parte din fericirea pe care n mod deplin o vor primi la

Judecata cea de obte.
Sfintele Moate sunt rmiele pmnteti din trupurile sfinilor
pe

care

Dumnezeu

le-a

nvrednicit

de

nestricciune

deasemenea

mbrcmintea i orice alt obiect ramase de la sfini de care ei s-au folosit

n via.
A dori s precizez nc de la nceputul acestei lucrri c cinstea pe
care le-o aducem noi Sfinilor i Sfintelor Moate se numete venerare i
nu trebuie confundat cu cinstea acordat lui Dumnezeu care se numete
adorare.
2. DESPRE CINSTIREA SFINILOR

Mntuitorul nostru Iisus Hristos a venit n lume ne-a nvat i s-a

jertfit pentru noi pentru e ne mntui de pcat dar pentru ca mntuirea
noastr s fie deplin a lsat pentru noi Biserica Sa din care fac parte toi
credincioii. El continu s conduc Biserica Sa n chip nevzut, fiind capul
ei ( I Efeseni , 22, 23), iar cretinii sunt mdularele lui. Acetia sunt intr-o
strns legtur nu numai ntre ei ci i cu cei de dincolo. Se psttreaz o
strns legtur ntre ei prin rugciune. Cei de aici ne rugm pentru
iertarea pacatelor celor de dincolo, iar cei de dincolo cei bineplcui lui
Dumnezeu se roag pentru noi. De aceea avem cinstirea sfinilor pentru
c acetia fac legtura dintre

Biserica lupttoare i cea triumftoare i

ntre capul acesteia care este Mntuitorul Hristos. Cinstim pe Sfini i i

invocm n rugciunile noastre pentru a se ruga Domnului nostru Iisus

Hristos pentru pcatele i necazurile noastre. Observm n epistolele

pauline cum Sfntul Apostol Pavel se ruga pentru cretinii din comunitile
nfiinate de el. Cci totdeauna, n toate rugciunile mele m rog pentru
voi toi cu bucurie.(

I Filipeni 4, 1). Ei pot s rspund rugciunulor

noastre pentru c c nc din viaa lor pmnteasc nu au fcut altceva

dect s se roage pentru semenii lor.Putem spune c Sfinii duc o via
contient i dup moarte, exemplu avem n Sfnta Scriptur n pilda
bogatului nemilostiv i a sracului Lazr, unde Avraam tia c fraii
bogatului aveau datoria s asculte de Moise i de profei pentru a se putea
izbvi de chinurile iadului.
Cinstim pe Sfini i pentru c ei sunt modele demne de urmat.
Sfntul Apostol Pavel ne ndeamn s ne aducem aminte de cei care ne-au
grit cuvntul lui Dumnezeu i s le urmm credina. Pentru toate
motivele amintite Biserica cinstete pe Sfini. Biserica, precum s-a amintit,
dintru inceputurile ei a cinstit pe sfinti si I-a invocat in rugaciunile ei, I-a
sarbatorit si pomenit prin laude si cintari proslavindu-le virtutiile si dindu-I
de exemplu spre urmare cretinilor. Toi Sfinii Parini, incepind cu Sfintul
Iustin Martirul i Atenagora, Sfntul Vasile cel Mare si Ioan Gur de Aur,
Sfntul Ambrozie si Sfntul Ioan Damaschin impreun cu toat tradiia
bisericeasc arat temeinicia cinstirii sfinilor. Ea a fost confirmata si de
sinoadele: al saptelea ecumenic (787) i de alte cteva sinoade din
mileniul al doilea.
Cu toate acestea sunt unii care afirm c nu putem aduce cinstire
sfinilor pentru c astfel nclcm porunca I din Decalog ( Ieire XX, 3). Dar
am amintit n cele de mai sus c exist o diferen ntre adorarea adus lui
Dumnezeu i cinstirea adus Sfinilor care sunt i ei nite creaturi a lui
Dumnezeu i alei ai Si. Noi ne nchinm lui Dumnezeu ca unui Printe i
Tat al tuturor iar pe Sfinii Si ca pe prieteni ai Lui; cinstindu-i ca atare i
inlnd rugciuni ctre ei noi cinstim pe Dumnezeu.
O afirmaie important lansat de cei ce resping cultul Sfinilor
este aceea c toate rugciunile noastre adresate Sfinilor pentru mijlocirea
lor pentru noi ctre Dumnezeu sunt ineficiente , nu pot s aib rezultat

pentru c sunt greit adresate.Sfinii nu au putere de a mijloci pentru

oameni la Dumnezeu cci acest rol i revine n totalitate Mntuitorului Caci
unul este Dumnezeu, unul este si Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni:
Omul Hristos Iisus. (I Timotei II, 5; Ioan II, 1;). Rspunsul la aceast
afirmaie l gsim n acelai capitol al epistolei ctre Timotei unde spune:
va indemn, deci, nainte de toate, sa facei cereri, rugciuni, mijlociri
pentru toi oamenii (I Timotei II, 1), deci ei pot face rugciuni care sunt
mijlociri ctre Dumnezeu.
In continuare, ni se mai afirm de anumii cretini, c noi
pctuim cernd mijlocirea sfinilor la Dumnezeu, ei fiind oameni ca i noi.
Acesta o afirma Profetul Ieremia: Asa zice Domnul: Blestemat sa fie omul
care se increde in om si isi face sprijin din trup omenesc si a carui inima se
departeaza de Dumnezeu (Ieremia XVII, 5). In aceste afirmatii ale
Profetului Ieremiai este clar c se vorbete despre acei care uitnd pe
Dumnezeu ii pun toat nadejdea numai in domnii i stpnitorii
pmnteti. ns, cretinii care cheam in ajutor pe sfini nu uit de
Dumnezeu. Cci noi rugm pe sfini s intervin la Dumnezeu. Noi
spunem, de exemplu: Sfinte, Nicolae, roaga-te lui Dumnezeu pentru
noi .Deci, in ultim instan, rugm tot pe Dumnezeu, dar prin sfini.
Prin inchinarea ctre sfini, ni se mai imput, ca noi micorm
i njosim pe Dumnezeu. Cci El a spus prin prooroc: Eu sint Domnul si
acesta este numele Meu. Nu voi da nimnui slava Mea i nici chipurilor
cioplite cinstirea Mea (Isaia XLII, 8).
Dar se vede din citatul profetului Isaia ca aici este vorba
despre interzicerea inchinrii la idoli. Despre sfinii Si, Dumnezeu spune
ca slava Sa, El o da lor: Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor (Ioan
15, 22). Prin rugciuni ctre sfini nu micorm slava lui Dumnezeu, ci o
preamrim.
Mai sunt multe alte probleme pe care muli alii ni le
adreseaz venind de multe ori cu argumente care pn la urm se
dovedesc a fi de fapt contra-argumente.

3. DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOATE

Ct privete Sfintele Moate, Biserica i credincioii au convingerea

c prin atingerea de ele i prin rugciunile adresate Sfntului lng
Sfintele sale Moate adeseori se nfptuiesc vindecri.
Un temei scripturistic pentru cinstirea Sfintelor Moate i al
credinei n puterea ce iradiaz din ele este cel prin care un mort a nviat
dup ce a fost aruncat peste oasele proorocului Elisei ( IV Regi 13, 21).
ns nu orice trup care nu se descompune poate fi considerat sfnt,
deoarece uneori lipsa de descompunere este rezultatul pcatului i nu al
virtuii. Deaceea n slujba nmormntrii este rnduit ca s se citeasc
rugciunea de dezlegare pentru ca trupul s se elibereze de legtuta
pcatului, iar trupul s se ntoarc la cele din care a fost alctuit.
Puterea dumnezeiasca ce lucreaza prin trupurile Sfintilor dupa
moartea lor e o continuare, dar si o intensificare a puterii ce lucra prin
trupurile lor ct au fost in viaa. Chiar umbra trupului lui Petru avea
puterea sa vindece pe bolnavii peste care trecea (Fapte 5, 15). Unii bolnavi
se vindecau prin simpla atingere de stergarele folosite de Sfantul Apostol
Pavel (Fapte 19, 11). Neputrezirea Sfintelor Moate se datoreaz faptului
c Sfinii crora aparin moatele au trit ntr-o stare de incoruptibilitate,
cum spune printele Stniloae. Meninerea osemintelor lor in stare de
incoruptibilitate este o arvun a viitoarei incoruptibiliti a trupurilor dup
inviere i dup deplina lor indumnezeire. Ele se mentin incoruptibile pentru
ca in ele se menine o putere dumnezeiasca din vremea cnd trupurile lor
erau unite cu sufletul. Ba, mai mult, asupra lor se prelungete starea de
indumnezeire sporit a sufletelor lor din starea actual. Aceasta se
datoreaz faptului ca puterile sufletului si harul dumnezeiesc din el ii
prelungesc lucrarea i in trup, infptuind i n acesta o stare de sfinenie,
ct timp sfntul traiete pe pmnt, i un fel de stare de incoruptibilitate,

dup trecerea sufletului sfntului, prin moarte, la o stare mai accentuata

de indumnezeire.
4. CONCLUZII

Cinstirea adus sfinilor, n raport cu inchinarea adus lui

Dumnezeu, este numai relativ i plin de evlavie. Biserica nu aduce
pentru sfini jertf i nici nu le acord inchinare dumnezeiasc, ci un cult
de iubire si respect ca unora ce sunt druii de Dumnezeu cu fericirea de a
fi slujitori i casnici ai Si. n schimb, nsa, consider osemintele lor un
altar de jertfa. Nu far o profund semnificaie, n Biserica primar, Sfnta
Liturghie era savirsit pe mormintele martirilor, iar in continuare, aceast
dumnezeiasc slujb nu se poate oficia fara antimisul in care se gasesc
parti din sfintele moate.
n cinstirea sfintelor moate, la altar avem cea mai evidenta si
sigura dovada ca Biserica Ortodox nu a confundat niciodata slujirea si
adorarea cuvenit lui Dumnezeu, cu cinstirea pe care ea o acord sfinilor,
tocmai pentru ca le-a trit pe amindou intr-o legatur organica. Cinstirea
sfinilor este expresia gritoare a unitii de trire a Bisericii luptatoare cu
cea triumftoare, care impreun formeaz un singur trup al crui cap este
Hristos i a carei viat este Sfintul Duh. Prezena si lucrarea Duhului se
descoper n bogaia de minuni care izvorsc din viata tainic a sfintelor
moate si constituie temeiul inchinarii noastre inaintea lui Dumnezeu.

BIBLIOGRAFIE

1. BIBLIA sau Sfnta Scriptur, EIBMBOR, Bucureti 2001

2. Coman pr. Prof. Ioan Despre cinstirea Sfinilor i a Sfintelor Moate

NDRUMTOR PASTORAL, Arhiepiscopia Bucurestilor 1981, pag. 6973
3. Moldovan pr. Conf. Ilie, Studiu despre cinstirea Sfinilor i al
Moatelor n Ortodoxie, NDRUMTOR PASTORAL, Arhiepiscopia
Bucuretilor, 1981, pag.87-93
4. Sfntul Ioan Damaschin, Dogmatica, traducere din limba greac,
intruducere i note pr. Prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureti,
2001
5. Stniloae pr. Prof. Dr. Dumitru,

EIBMBOR, Bucureti, 1996

Teologie Dogmatic Ortodox,